Sunteți pe pagina 1din 3

Tehnici de evitare a agresivităţii în diferite situații de viață.

 Dacă se măreşte vizibil tensiunea agresivă, este bine să ţineţi cont de


următoarele:
 Concentraţi-vă rapid asupra unei persoane sau unei împrejurări care vă pot produce
calm şi bucurie;
 Dezamorsaţi tensiunea printr-un gest de împăcare, acceptare şi recunoaştere a
superiorităţii celuilalt;
 Adoptaţi un comportament de cedare;
 Să nu manifestaţi niciodată frică, teamă sau spaimă;
 Încercaţi, prin conversaţia pe care trebuie să o provocaţi, să faceţi adversarul
conştient de starea sa agresivă;
 Nu ameninţaţi, nu jigniţi, nu vă manifestaţi superioritatea, ambiţia, dispreţul;
 Nu adoptaţi o atitudine de apărare;
 Nu asistaţi la împrejurările agresive stradale: bătăi, insulte şi alte tipuri de agresiuni;
 Evitaţi discuţiile în contradictoriu cu persoane irascibile, enervate, drogate, în stare
de ebrietate;
 Nu vă angajaţi în dispute chiar dacă sunteţi provocat, în mijloacele de transport, la
„cozi”, în aglomeraţii stradale;
 Evitaţi în orice ocazie să daţi frîu liber sentimentelor negative (de ură, gelozie,
invidie, infatuare, laudă, grandomanie).

 Pentru evitarea sau amînarea conflictelor familiale:


 Trebuie evitate situaţiile de certuri în familie, mai ales generate de beţie, relaţii
dubioase, neonorarea obligaţiilor proprii sau ale partenerului;
 În aplanarea unor astfel de conflicte deja manifestate, acţionaţi cu tact, ţinînd cont
de emotivitatea firească ce se instituie în împrejurările date; nu excludeţi
sentimentele opuse: trecerea bruscă de la mînie la dragoste poate fi uneori o
soluţie;
 Nu uitaţi că într-o dispută familială sunt două părţi; de aceea, trebuie ascultate
ambele variante;
 Nu lăsaţi rudele să se amestece în discuţii, deoarece, de regulă, acestea sunt
părtinitoare şi conflictogene.
 În cazul unui conflict între vecini:
 Explicaţi că şicanele, neînţelegerile apar, în cele mai multe cazuri, din motive
minore, banale;
 Dacă cei învrăjbiţi sunt doi bărbaţi, apelaţi la ajutorul soţiilor lor pentru a-i calma;
 Faceţi apel al o persoană cu autoritate informală, un bătrîn, un unchi sau un frate
mai mare, care poate interveni.

 În cazul consumului de alcool:


 Nu daţi curs provocărilor persoanelor aflate în stare de ebrietate care se „leagă” de
dumeavoastră. Luaţi-vă măsuri de precauţie mai ales la ore tîrzii, pe străzi
necirculate sau cînd treceţi prin locuri nuluminate;
 Nu daţi de înţeles, mai ales faţă de necunoscuţi, că aveţi bani. Unui răufăcător i se
poate deschide apetitul;
 Persoanele în stare de ebrietate reprezintă prada cea mai uşoară pentru infractori,
dar deseori pot fi ei înşişi agresori foarte violenţi pentru mize banale;
 Vorbiţi întotdeauna unui beţiv pe un ton liniştit şi protector, nu-l înspăimîntaţi sau
iritaţi.

Cît despre evitarea bolnavilor psihic, nu uitaţi că aceştia sunt printre cele mai periculoase
persoane care se pot dezlănţui cu violenţă. Aparent tăcuţi, docili, fricoşi şi descurajaţi, în
unele circumstanţe ei devin exaltaţi, vorbăreţi, chiar furioşi şi violenţi. Cunoscîndu-le
diagnosticul medical, ne putem apăra pe noi şi pe ceilalţi, dar nu este întotdeauna posibil.
Alienaţii mintal nu sunt infractori, ci sunt persoane bolnave care, aflate într-o stare
psihotică, nu se pot supune raţiunii şi nici normativelor sociale. Rezistenţa lor faţă de orice
gen de autoritate nu este conştient, ci constituie un rezultat al dezechilibrului mintal. O dată
vindecaţi, ei devin oameni normali, cetăţeni respectabili. Pentru a preveni orice act de
vinovăţie, evitaţi să-i bruscaţi ori să-i răniţi.

 Importantă este şi atitudinea faţă de sinucigaşi. Mulţi încearcă să se


sinucidă arucîndu-se de la etaj, de pe pod, un turn etc. Dacă vă aflaţi în
apropiere, nu încercaţi să vă opuneţi celui ce doreşte să se sinucidă,
căci s-ar putea să fie atît de disperat şi puternic, încît să vă tragă după
el sau, dacă apăreţi brusc, să-l determinaţi să sară imediat:
 Solicitaţi ajutor calificat. Apoi încercaţi să-l convingeţi să renunţe la gestul său
vorbindu-i cu blîndeţe şi putere de convingere;
 Dacă fumează, oferiţă-i o ţigară, dar spuneţi-i că aţi trimis pe cineva după un chibrit.
Dacă bea, spuneţi-i că veţi trimite pe cineva să-i cumpere băutura favorită. În felul
acesta îl determinaţi să amîne momentul final;
 Faceţi-l să vorbească şi încercaţi să fiţi un interlocutorul atent şi interesat. Imediat ce
el termină de relatat o întîmplare, începeţi dumneavoastră alta. Alegeţi subiecte care
să-l intereseze şi puneţi-i întrebări în legătură cu ele;
 Ţineţi-l de vorbă, fiţi de acord cu el; dacă sinucigaşul este un om bine îmbrăcat,
admiraţi-i gustul şi întrebaţi-l de unde şi-a cumpărat hainele. Dacă are încurcături
băneşti, spuneţi-i că-i veţi recomanda pe cineva priceput în probleme financiare.
Faceţi-l să uite de intenţia de a se sinucide;
 Nu faceţi mişcări repezite şi nu-i lăsaţi nici pe ceilalţi să acţioneze astfel, atît timp cît
nu sunteţi convins că nu există nici un risc.