Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unitatea de învăţare 3
3.1. Introducere
3.2. Obiective
Pagina
8
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 9
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 10
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 11
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 12
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 13
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
EURODICŢIONAR
Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC), Asociaţia Naţională a
Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) reprezintă interesele a 56 de
organizaţii neguvernamentale, care au înfiinţat Birouri de Consiliere pentru
Cetăţeni. BCC oferă gratuit servicii de informare şi consiliere cetăţenilor din peste
50 de localităţi urbane şi rurale, în probleme care privesc domeniile: asistenţa
socială, asigurările sociale, raporturile de muncă, drepturile şi obligaţiile civile,
impozitele şi taxele, serviciile publice, sănătatea publică, protecţia copilului,
protecţia consumatorului, regimul proprietăţii, învăţământ, procedura notariala.
Pagina 14
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 15
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Comitetul Consultativ Comun este compus din şase membri din partea
fiecărei părţi, reprezentând diverse organizaţii ale societăţii civile, inclusiv
organizaţiile angajatorilor şi ale industriaşilor, sindicatele şi alte grupuri de interese
(fermieri, persoane cu dizabilităţi, consumatori).
Cu prilejul celei de-a 11 întâlniri a Comitetului Consultativ Comun
Uniunea Europeană – România, desfăşurată la Tulcea, România, în perioada 30
iunie – 1 iulie 2005, s-a adoptat o declaraţie comună prin care se face apel la un
număr important de acţiuni care trebuie să fie rezolvate de România în perioada de
dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Comitetul Consultativ Comun a mai
adoptat recomandări cu privire la anumite domenii de politici publice, cum ar fi:
reţelele trans-europene – Dunărea ca parte a coridorului paneuropean; agricultura –
necesitatea sporirii investiţiilor şi a politicilor de restructurare în vederea creării de
locuri de muncă stabile şi durabile; concurenţă, anti-corupţie şi politici de mediu.
A 12-a conferinţă a Comitetului Consultativ Comun Uniunea Europeană –
România a avut loc în decembrie 2005 la Bruxelles. Agenda acestei întâlniri s-a
concentrat, în special, asupra Raportului de monitorizare al Comisiei Europene
pentru România, din perspectiva societăţii civile şi asupra participării organizaţiilor
societăţii civile în Comitetul Economic şi Social Român.
Comitetul Economic şi Social reprezintă diferite componente economice şi
sociale ale societăţii civile europene organizate. Este un organ instituţional,
consultativ, înfiinţat prin Tratatul de la Roma din 1957. Rolul său consultativ
permite membrilor şi, prin aceasta, organizaţiilor pe care le reprezintă, să participe
la procesul decizional din cadrul Comunităţii. Comitetul Economic şi Social are
317 membri, numiţi de către Consiliul Europei.
Consiliul Europei a fost înfiinţat în 1949. Este este cea mai veche
organizaţie politică din Europa şi singura în cadrul căreia, pe lângă Rusia, sunt
reprezentate şi fostele republici sovietice: Georgia, Armenia sau Azerbaidjan. Doar
Belarus nu a fost până acum reprezentată. Ţelul Consiliului Europei, cu sediul în
Strasbourg, este promovarea drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept.
În Consiliul Europei se află acum 46 de state care, spre deosebire de Uniunea
Europeană, acoperă întreaga suprafaţă geografică a Europei.
Consiliul Europei este în căutarea unor roluri noi care să ajute la
dezvoltarea în continuare a Uniunii Europene. Pe 17 mai 2005, preşedintele
Poloniei, Alexander Kwasniewski, a deschis la Varşovia, ultima reuniune
desfăşurată a Consiliului Europei cu un apel la sprijinirea reformelor democratice
din Europa de Est. Cel mai înalt reprezentant al Consiliului Europei, secretarul
general Terry Davis, a formulat chiar la începutul întâlnirii întrebarea centrală a
Summitului: „Care este scopul Consiliului Europei? Pentru ce avem nevoie de el
într-o lume plină de organizaţii internaţionale?” Şi a primit îndată un răspuns din
partea primului ministru luxemburghez, ex-preşedinte în exerciţiu al Uniunii
Europene, Jean-Claude Juncker: „Consiliul Europei este de neînlocuit ca forum de
dialog, ca înaltă şcoală a drepturilor omului, ca instituţie dătătoare de norme
Pagina 16
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
juridice. Consiliul Europei trebuie să rămână ceea ce a fost începând din 1949: o
organizaţie care se evidenţiază prin înalta exigenţă”. Junker s-a referit şi la faptul
că Tribunalul European pentru drepturile omului, care aparţine Consiliului Europei,
a ajuns la finalul capacităţilor sale de acţiune. Pentru a face faţă torentului de
10.000 de plângeri primite, Tribunalul European ar trebui să fie reformat urgent,
conform opiniei sale.
Delegaţia Comisiei Europene în România 1 este reprezentanţa diplomatică
a Comisiei Europene în România. Mandatul Delegaţiei constă în:
monitorizarea evoluţiilor generale politice, economice, sociale şi
legislative, în special a celor cu impact asupra pregătirilor de aderare la Uniunea
Europeană. Rezultatele acestei monitorizări reprezintă una din contribuţiile pe baza
cărora Comisia întocmeşte rapoarte anuale de ţară;
monitorizarea implementării programelor de pre-aderare şi post aderare.
De rezultatele acestei monitorizări se ţine cont în luarea deciziilor privind
finanţările viitoare ale Uniunii Europene pentru România
Ca reprezentanţă diplomatică, Delegaţia Comisiei Europene în România nu
poate şi nu trebuie să intervină în cazuri specifice ce ţin de legislaţia naţională a
României, în care sunt implicate persoane fizice sau juridice române. Şi nici nu
este arbitru în astfel de situaţii. Un caz recent de acest fel a fost anunţarea alegerilor
anticipate de către primul ministru al ţării noastre.
Delegaţia Comisiei Europene în România sprijină eforturile de pregătire
pentru aderare, dar nu poate şi nu trebuie să se substituie autorităţilor române, care,
în ultimă instanţă, sunt singurele responsabile să se ocupe de problemele ţării şi ale
cetăţenilor. Mai multe informaţii despre activitatea Delegaţiei Comisiei Europene
în România pot fi găsite pe situl internet www.infoeuropa.ro şi la Centrele de
Informare Europeană din Bucureşti şi din ţară.
Legislaţia primară a Uniunii Europene include tratatele Comunităţii cu
toate modificãrile şi completările ulterioare şi reprezintă cadrul constituţional al
Uniunii Europene. Legislaţia secundară cuprinde toate actele juridice comunitare
(directive, regulamente, decizii, recomandări, avize etc.) adoptate de instituţiile
comunitare în temeiul tratatelor. Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de
drepturi şi obligaţii comune ce se aplică tuturor statelor membre ale Uniunii
Europene.
De la începutul lunii mai 2005, toată legislaţia comunitară primară tradusă în
limba română este disponibilă în format pdf, pe site-ul Institutului European din
România, http://www.ier.ro/
Princpalele tratate, care compun legislaţia primară a Uniunii Europene sunt:
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului
(Tratatul de la Paris) – 18 aprilie 1951;
1
A se analiza şi referirile, mai ample, la Delegaţia Comisiei Europene din România,
care sunt cuprinse în Anexe.
Pagina 17
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 18
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 20
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 21
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
procedura „cooperării consolidate” între state, care ar putea deschide calea unor
decizii discutabile.
Proiecte de comunicare
La sfârşitul lunii iulie 2010, Parlamentul European a lansat un apel de
proiecte subvenţionate, în 2011, pentru programe de televiziune, radio şi reţea
internet. Scopul acestor proiecte de comunicare este de a contribui la o mai bună
înţelegere a rolului şi activităţii Parlamentului European, dar şi încurajarea
cetăţenilor europeni să participe la procesele decizionale ale instituţiilor europene.
__________________________________________________________________________________________________________________________
Sarcină de învăţare
Pagina 22
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 23
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 24
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Constituţii europene sau la rolul Uniunii Europene pe plan internaţional. Miza este
istorică: supravieţuirea unei Uniuni Europene extinse la 27 de membri sau mai
mult. Convenţia privind viitorul Uniunii Europene trebuie să reuşească „acolo unde
şefi de stat şi de guvern europeni au eşuat timp de 15 ani”.
Dezbaterea privind viitorul Europei a apărut ca o necesitate, ca un proces
de reflecţie la nivelul Uniunii Europene, privind modul în care este explicată
problematica Uniunii cetăţenilor europeni, ca urmare a constatării unui anumit
recul faţă de extindere, faţă de instituţiile europene şi menirea lor, în opinia publică
şi chiar în părerile unor elite politice din statele membre. Prezidată de fostul şef de
stat francez, Valéry Giscard d'Estaing, secondat de foştii premieri, Giuliano Amato
(Italia) şi Jean-Luc Dehaene (Belgia), Convenţia privind viitorul Uniunii Europene
a reunit 105 participanţi (câte un reprezentant al guvernului şi câte doi
reprezentanţi ai parlamentelor naţionale, 16 parlamentari europeni şi doi
reprezentanţi ai Comisiei Europene, câte 3 observatori din partea Comitetului
Regiunilor, Comitetului Economic şi Social şi partenerilor sociali, precum şi 6
reprezentanţi ai regiunilor Europei). Au participat, cu statut de observatori, şi
delegaţi din cele 13 state candidate la aderare. Acceptarea ţărilor candidate ca
observatori la Convenţie a fost o dovadă de solidaritate din partea statelor membre,
deoarece aspiranţii la aderare au avut astfel posibilitatea să-şi exprime oficial
opiniile şi să se angreneze în procesul de reformă instituţională a Uniunii
Europene.
„Cum să-i apropiem pe cetăţeni şi, în primul rând pe tineri, de proiectul
european şi de instituţiile europene? Cum se structurează viaţa politică şi spaţiul
politic într-o Europă extinsă? Cum să facem din Uniunea Europeană un factor de
stabilitate şi un reper în lumea nouă, multipolară?” au fost principalele întrebări la
care au încercat să găsească un răspuns participanţii la Convenţia privind viitorul
Uniunii Europene. Diferenţele de opinie nu au lipsit.
S-au conturat două mari curente, al „naţionaliştilor” şi al „federaliştilor”. În
afara acestora, au apărut şi interesele regionale şi naţionale. Ţările din Europa
Centrală care au devenit membre ale Uniunii Europene şi-au anunţat, de asemenea,
intenţia de a-şi promova la Bruxelles propriile obiective, într-un bloc comun.
Sarcină de învăţare
Pagina 25
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 26
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 27
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
3.4. Rezumat
Pagina 28
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Pagina 29
Material de studiu ECONOMIE EUROPEANĂ
Specializarea Administrarea Afacerilor și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
3.6. Concluzii
3.7. Bibliografie
Pagina 30