Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. Epurarea apelor
4.1. Reţinerea suspensiilor mari prin grătare
Art. 57
Spaţiile din jurul grătarelor, sitelor şi dezintegratoarelor vor fi menţinute libere, fiind interzisă
depozitarea de materiale, scule etc. pe o rază de minimum 1,5 m în jurul acestora.
Art. 58
În cazul curăţării manuale a grătarelor, operaţia se va face cu scule cu coadă lungă, din spatele
balustradelor, fiind interzisă aplecarea lucrătorilor peste marginea construcţiei.
Art. 59
(1) În cazul în care grătarele şi sitele sunt amplasate în construcţii închise, spaţiile respective vor fi în
permanenţă ventilate.
(2) Se interzice fumatul în spaţiile de amplasare a grătarelor şi sitelor.
Art. 60
(1) În cazul în care este prevăzută sortarea materialelor reţinute pe grătare, operaţia se va face cu scule
adecvate.
(2) Se interzice sortarea manuală a materialelor reţinute pe grătare.
4.2. Deznisiparea
Art. 61
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe marginea de beton a bazinelor, aceasta făcându- se numai în
lungul balustradelor.
Art. 62
Îndepărtarea nisipului se va face numai cu respectarea instrucţiunilor specifice, în funcţie de modul de
lucru: manual, hidraulic, drăgi, hidroelevator etc.
Art. 63
Manevrarea vanelor şi stăvilarelor se va face numai de pe platformele special amenajate, prevăzute cu
balustrade.
4.3. Separarea grăsimilor
Art. 64
Desfundarea plăcilor poroase de nămol se va face după golirea bazinelor, fiind interzisă încercarea de
curăţare de la suprafaţă, cu scule improvizate.
Art. 65
Curăţarea dispozitivelor de colectare a spumei se va face astfel încât să se evite posibilitatea de cădere
în apă a lucrătorilor.
4.4. Decantarea
Art. 66
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe marginea de beton a bazinelor care constituie calea de rulare a
podului raclor.
Art. 67
(1) Coborârea în bazin, pentru revizuirea construcţiilor şi a instalaţiilor (deflectoare, vane de perete,
lamele podului raclor, agitatoare, dispozitive pentru recircularea nămolului) se va face numai după
golirea completă a bazinului respectiv.
(2) Lucrătorii care execută revizuirea construcţiilor şi a instalaţiilor menţionate la punctul (1), vor
coborî în bazine cu ajutorul scărilor fixe şi vor fi dotaţi cu cizme de cauciuc, salopetă şi căşti de
protecţie.
Art. 68
Revizuirea şi repararea construcţiilor şi a instalaţiilor se va face numai de pe schele bine fixate pe
fundul şi de pereţii decantorului, fiind interzis ca lucrătorii să lucreze agătaţi de cabluri, funii sau pe
eşafodaje improvizate.
Art. 69
Reglarea la oriziontală a pieselor metalice montate la marginea jgheaburilor de colectare a apei
decantate sau a tuburilor utilizate în acelaşi scop, se va face numai de echipe alcătuite din cel putin
doi lucrători, dotaţi cu centuri de siguranţă fixate de parapetul decantorului sau de alte puncte
rezistente.
Art. 70
Manevrarea vanelor de reglare a debitului sau de evacuare a nămolului, situate la o înălţime mai mare
de 1.5 m, se face numai de pe platformele amenajate în acest scop, prevăzute cu balustrade.
Art. 71
Recoltarea probelor de apă din zonele de limpezire ori de nămol, se face numai de către personalul de
specialitate al laboratorului staţiei de epurare, asistat în permanenţă de cel puţin un lucrător din
personalul de exploatare a decantoarelor.
4.5. Tratarea apei cu reactivi
Art. 72
Racordarea recipienţilor care conţin substanţe toxice la aparatele de dozare etc. se va face numai prin
conducte fixe, fiind interzisă utilizarea furtunurilor de cauciuc, chiar dacă acestea sunt prevăzute cu
brăţări de fixare sau racordarea se face numai de probă.
Art. 73
Este interzisă utilizarea recipienţilor care nu au fost verificaţi în limita termenelor prevăzute de
organele de resort pentru categoriile respective de recipienţi.
Art. 74
Pompele folosite pentru soluţii corozive sau toxice vor avea apărători speciale şi vor fi verificate din
punctul de vedere al etanşeităţii la fiecare pornire.
Art. 75
Toţi recipienţii care conţin substanţe toxice sau corozive vor avea marcată, la loc vizibil, denumirea
completă a substanţelor pe care le conţin (clorură ferică, amoniac, acid sulfuric, acid clorhidric etc.).
Art. 76
(1) Toate locurile de muncă în care se lucrează cu substanţe toxice vor fi dotate cu măşti cu cartuşe
filtrante specifice, care vor fi verificate periodic, curăţate şi înlocuite înainte de expirarea termenului
de întrebuinţare.
(2) La toate locurile de muncă menţionate la punctul (1) va exista cel putin o mască izolantă
neautonomă cu aducţiune de aer, pentru intervenţii în cazurile de depăşire accidentală a
concentraţiilor, peste limita de eficacitate a cartuşelor filtrante.
Art. 77
Ambalajele provenite de la substanţele toxice vor fi neutralizate şi redate în folosinţă numai după
curăţarea lor şi verificarea de către laborator, iar cele care nu pot fi neutralizate vor fi distruse prin
ardere sau prin proceduri aprobate de organele sanitare.
4.6. Filtrarea biologică a apei
Art. 78
Verificarea sprinklerelor şi curăţarea celor înfundate, a sistemelor de susţinere a braţelor şi tiranţilor, a
sifonului dispozitivului de dozare, se vor face numai cu instalaţia oprită.
Art. 79
Scarificarea stratului superficial al filtrului se va face numai cu greble metalice, fiind interzise alte
scule improvizate; de asemenea, se vor folosi unelte adecvate pentru curăţarea canalelor de colectare a
apei trecută prin filtru.
Art. 80
La manipularea şi administrarea insecticidelor în scopul combaterii diverselor insecte (muşte, ţânţari
etc.) se vor adopta măsuri de protecţie specifice fiecărei substanţe, conform indicaţiilor
producătorului.
4.7. Aerarea apei
Art. 81
Circulaţia lucrătorilor în zona dispozitivelor de aerisire se va face numai pe pasarelele special
amenajate, pentru a se evita atingerea acestora de stropii de ape uzate.
Art. 82
Revizuirea lagărelor, a mufelor, a transmisiilor cu lanţ, a reductoarelor etc. se face numai după oprirea
aeratoarelor.
Art. 83
Demontarea şi remontarea aeratoarelor se va face numai cu utilaje corespunzătoare, în funcţie de
greutate şi de gabaritele pieselor respective (trepied cu palan, cărucior mobil mecanizat, macarale -
consolă etc.).
Art. 84
În cazul instalaţiilor cu insuflare de aer, revizuirea dispozitivelor de distribuţie a aerului se va face
numai după oprirea suflantelor aferente şi, în funcţie de dispozitiv, cu golirea prealabilă a bazinului.
Accesul în interiorul bazinului sau circulaţia pe marginea de beton se va face cu respectarea
prevederilor de la articolele 66, 67 si 68.
4.8. Decantarea prin decantoare etajate
Art. 85
Desfundarea conductelor de evacuare a nămolului se va face cu jet de apă curentă; se interzice
folosirea sculelor improvizate pentru desfundarea conductelor.
Art. 86
Curăţarea fantei şi a suprafeţei decantorului de spumă, grăsimi, plutitori etc. se va face cu unelte cu
coadă lungă, de pe platformele prevăzute cu balustradă, la fel procedându-se şi la măsurarea înălţimii
nămolului din bazinul inferior al decantorului.
4.9. Fermentarea nămolului
Art. 87
(1) Datorită faptului că gazele produse în rezervoarele de fermentare sunt nocive - asfixiante,
inflamabile şi în anumite proporţii cu oxigenul, explozive şi ţinându- se seama că, există pericolul
unor exfiltraţii în special la îmbinarea armăturilor, în camera vanelor se vor lua măsuri de protecţie a
personalului de exploatare, atât printr- o ventilare naturală, cât şi una forţată care va fi pusă în
funcţiune cu cel puţin 10 minute înainte de intrarea personalului în încăpere.
(2) Ca măsură suplimentară de protecţie, staţia de epurare va fi dotată cu aparatură pentru detectarea
gazelor.
Art. 88
Exploatarea instalaţiilor se va face sub supravegherea şi pe răspunderea unui instalator autorizat.
Art. 89
Se interzice golirea chiar şi parţială a bazinelor în vederea reparaţiilor, în timpul funcţionării
amestecătoarelor; această măsură se ia pentru a preveni exploziile ce ar putea surveni ca urmare a unei
scântei între elicea amestecătorului şi tubul de circulaţie.
Art. 90
Se va verifica periodic etanşeitatea tuturor părţilor expuse scăpărilor de gaze, numai cu săpun şi apă.
Art. 91
Se interzice utilizarea oricărei surse de aprindere în aproprierea acestor construcţii.
Art. 92
Accesul personalului de deservire, în bazinele de fermentare goale sau aproape golite se va face cu
adoptarea următoarelor măsuri de prevenire, în vederea evitării pericolelor de explozie şi de intoxicare
cu vapori toxici:
a) introducerea aerului condiţionat de la o suflantă portabilă printr- o gură de acces, toate
celelalte fiind deschise, ventilarea spaţiului fiind necesară în tot timpul lucrului În interiorul
cuvei;
b) echipa de intervenţii va fi formată din cel puţin trei persoane, care se vor supraveghea
reciproc, în vederea acordării primului ajutor în caz de necesitate;
c) personalul de deservire va fi dotat cu centură de siguranţă, frânghie şi mască cu furtun
conectată la o sursă exterioară de aer curat (se poate folosi o instalaţie autonomă de respirat
tip subacvatic).
Art. 93
Se va menţine în permanenţă o suprapresiune a gazelor în instalaţie, pentru a evita accesul aerului în
cuve şi deci formarea amestecurilor explozive.
Art. 94
Se interzice apropierea cu foc deschis de domul cuvelor; instalaţia electrică va fi în construcţie antiex.
Art. 95
Se interzice dotarea personalului de deservire a domului şi a camerelor de manevră cu încălţăminte cu
accesorii metalice, pentru evitarea scÂnteilor.
Art. 96
Se interzice dotarea personalului de exploatare cu îmbrăcăminte, lenjerie sau alte accesorii din fibre
sintetice, la toate locurile cu posibile scăpări de gaze.
Art. 97
Se interzice demontarea părţilor componente ale instalaţiilor când bazinele sunt în funcţiune.
Art. 98
Se interzic lovirea şi forţarea armăturilor cu corpuri tari, când instalaţia este în funcţiune.
Art. 99
Se interzice obturarea cu diverse materiale a golurilor de ventilare.
Art. 100
Se interzice intervenţia personalului de exploatare la instalaţia de ventilare mecanică aflată în
funcţiune.
Art. 101
Este obligatorie menţinerea instalaţiei de ventilare mecanică în stare de funcţionare, prin verificări
periodice.
Art. 102
Ventilarea mecanică se va efectua cu cca. 10 minute înainte de intrarea personalului de exploatare în
camera de manevră şi va fi menţinută în stare de funcţionare pe tot timpul lucrului personalului în
camera de manevră.
Art. 103
Se vor verifica şi menţine în stare de funcţionare toate conexiunile electrice de protecţie prin legare la
pământ.
Art. 104
Personalul de exploatare va verifica periodic integritatea tablourilor, circuitelor electrice şi
racordurilor la utilaje, în vederea menţinerii gradului de siguranţă proiectat, pentru fiecare elementîn
parte, luând în
considerare atât circuitele electrice funcţionale, cât şi cele de protecţie, prin legare la pământ şi
paratrăsnet.
Art. 105
Se vor verifica periodic rezistenţele de dispersie ale prizelor de pământ în raport cu cele proiectate.
Art. 106
Vor fi Înlocuite la timp componentele electrice care prezintă uzură (siguranţe, întreruptoare, etc.).
Art. 107
Supapa de siguranţă din turnul de captare a gazului va fi menţinută în stare de funcţionare, prin
verificarea periodică a nivelului apei care nu trebuie să fie mai mic de 300 mm.
Art. 108
Etilmercaptanul din dispozitivul de odorizare, va fi menţinut permanent la nivelul prevăzut.
Art. 109
Opritorile de flăcări prevăzute pe reţeaua exterioară de gaze vor fi menţinute în stare de funcţionare,
prin verificări permanente.
Art. 110
Dispozitivele de evacuare a condensului, prevăzute pe filtrele de gaz vor fi menţinute în stare de
funcţionare.
Art. 111
Pe pereţii bazinelor de fermentare, cât şi la toate locurile de acces spre bazine, la locurile cu posibile
pierderi de gaz, vor fi afişate tăbliţe avertizoare cu inscripţiile: "ATENŢIE, PERICOL DE
EXPLOZIE"; "PERICOL DE INCENDIU"; "NU UMBLAŢI CU FOC"; "NU APRINDEŢI ŢIGARA
" etc.
Art. 112
În cazul efectuării unor reparaţii la camera de manevră se vor respecta următoarele prevederi:
a) Înlocuirea unei vane, garnituri sau electro- pompe se va face prin izolarea circuitului
respectiv cu ajutorul celorlalte vane, desprinderea piesei şi înlocuirea ei;
b) pe tot parcursul operaţiilor va funcţiona sistemul de ventilare forţată, iar uşile vor fi larg
deschise;
c) se interzice executarea piesei ce urmează a fi înlocuită în interiorul camerei de manevră; ea
va fi confecţionată în atelierul staţiei de epurare şi apoi va fi montată;
d) În cazul executării unor suduri, în incinta camerei de manevră vor fi asigurate condiţii de
ventilare corespunzătoare a spaţiului respectiv;
e) în cazul defectării instalaţiei de ventilare forţată se va folosi o suflantă portabilă de aer
comprimat sau aer comprimat de la o altă sursă existentă în zonă;
f) se interzice trântirea pieselor înlocuite sau care urmează a fi înlocuite;
g) reparaţiile privind instalaţiile electrice se vor face prin întreruperea alimentării cu energie
electrică.
Art. 113
În cazul efectuării de reparaţii la cuvele bazinelor de fermentare se vor respecta următoarele
prevederi:
a) reparaţiile curente privesc în special instalaţiile mecanice şi electrice de deasupra cupolei;
b) atâta timp cât piesele ce urmează a fi reparate sau înlocuite nu necesită desfacerea pieselor
ce asigură etanşeitatea bazinelor, reparaţiile se vor face ca la camera de manevră;
c) în cazul necesităţii desfacerii pieselor ce asigură etanşeitatea şi deci posibilitatea accesului
gazului în atmosferă, se vor lua măsuri suplimentare ca:
- izolarea cuvei respective de metantanc, de gazometru şi centrala termică prin
închiderea vanei;
- întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaţiei electrice de pe cupola
bazinelor de fermentare;
- controlul suplimentar al echipamentului din dotarea personalului ce va opera în
zona reparaţiei;
- instruirea suplimentară a personalului asupra modului de lucru şi utilizării sculelor
şi dotărilor, în scopul evitării producerii scânteilor prin lovire, ce ar putea provoca
detonarea sau aprinderea gazului;
- modul de lucru va evita lovirea pieselor metalice capabile să provoace scântei;
- nu se vor face alimentări şi recirculări cu nămol în perioada reparaţiei.
4.10. Înmagazinarea gazelor provenite din bazinele de fermentare
Art. 114
În jurul gazometrului se vor afişa indicatoare de avertizare asupra pericolului de explozie, precum şi
indicatoare de interzicere a fumatului, la distanţă mai mică de 10 m de recipient.
Art. 115
Se interzice montarea unor corpuri de iluminat electric În camera de vane şi pe bordura recipientului
de beton.
Art. 116
Se interzice accesul persoanelor neautorizate în camera de vane şi pe bordura recipientului.
Art. 117
Se interzice accesul pe calota clopotului metalic cu gazometrul în funcţiune.
Art. 118
Se interzice dotarea personalului de exploatare a gazometrului cu îmbrăcăminte sau alte accesorii din
fibre sintetice.
Art. 119
Se interzice accesul personalului de exploatare, dotat cu încălţăminte cu accesorii metalice (blacheuri)
pe cupola şi bordura recipientului.
Art. 120
Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu hidrogen sulfurat şi oxid de carbon, gaze care pot intra în
componenţa gazului de nămol (de fermentare) produs în metantanc, se vor lua următoarele măsuri:
a) În cazul reviziei interioare a gazometrului, după evacuarea apei se va face ventilarea
acestuia;
b) personalul de intervenţie va fi dotat cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer;
c) lucrătorul care execută intervenţia va fi dotat cu centură de siguranţă şi frânghie şi va fi
supravegheat, în mod obligatoriu, de către un lucrător care va sta în afara mediului nociv.
Art. 121
În cazul reviziei interioare a gazometrului se va face aerisirea totală a spaţiului, după cum urmează:
a) ventilarea naturală, prin evacuarea totală a apei din recipient şi deschiderea gurii de
vizitare de pe calota clopotului;
b) robinetul de pe conducta de intervenţie rămâne deschis, iar robinetul de pe conducta de
acces gaze în gazometru rămâne închis. Durata de ventilare naturală va fi de minimum 24 de
ore.
c) obligatoriu se va proceda la asigurarea aerisirii totale şi prin ventilare forţată, cu furtun cu
aer comprimat.
4.11. Clorizarea
Art. 122
(1) Înainte de cuplarea unui recipient de clor la aparatul de dozare se va verifica dacă ventilul
funcţionează normal, deschizându- l şi închizându- l de câteva ori, timp în care piuliţa oarbă din capul
ventilului va fi menţinută în poziţia închis pentru a nu se produce scăpări de clor.
(2) Ventilul nu se va forţa, în cazul în care este înţepenit şi nici nu va fi lovit cu diferite obiecte, ci va
fi desfăcut cu ajutorul unei chei de mărime corespunzătoare sau prin încălzire cu apă caldă.
(3) Se interzice încercarea de deschidere a ventilelor blocate cu ajutorul lămpii de benzină, cu
arzătorul aparatului de sudură sau a focului sub orice formă, recipientele defecte fiind trimise la
furnizor, singurul în măsură să asigure golirea şi repararea lor în condiţii de securitate.
Art. 123
Montarea buteliilor de clor pe cântar se face în poziţie verticală, iar a containerelor în poziţie
orizontală, astfel ca ventilele să fie pe verticală.
Art. 124
(1) Înainte de punerea în funcţiune a aparatului de dozare se face în mod obligatoriu verificarea
etanşeităţii acestuia (în cazul aparatelor care funcţionează sub presiune) prin badijonarea tuturor
punctelor de îmbinare a pieselor componente cu vată îmbibată cu o soluţie de amoniac.
(2) În cazul în care sunt scăpări de clor constatate prin formarea unui fum alb de clorură de amoniu, se
închide imediat ventilul recipientului de clor şi se remediază neetanşeitatea prin strângerea piuliţei ori
schimbarea garniturii îmbinării ori lipirea tubului de material plastic.
Art. 125
(1) În cazul în care se produc, în timpul funcţionării instalaţiei, scăpări de clor, personalul de
exploatare va porni imediat ventilatoarele din încăperile respective, după care personalul va intra în
încăpere cu măştile de gaze, în vederea remedierii avariei, instalaţia de ventilare fiind menţinută în tot
acest timp în funcţiune.
(2) La scoaterea din funcţiune a instalaţiei se închide mai întâi ventilul de la recipientul de clor, după
care se continuă funcţionarea instalaţiei numai cu apă, timp de cca. 10 minute, pentru eliminarea
totală a clorului.
Art. 126
În cazul unor pierderi masive de clor, se va pune imediat în funcţiune instalaţia de neutralizare a
clorului şi, după cca. 10 minute, se pune în funcţiune si instalaţia de ventilare; numai după aceste
operaţii va fi permis accesul personalului de exploatare în încăperile respective, dotat cu măşti de
gaze.
Art. 127
Toate mijloacele individuale de protecţie vor fi păstrate într- o încăpere în care nu există pericolul
pătrunderii clorului şi care este uşor accesibilă în caz de accident.
Art. 128
Lucrătorii care fac verificarea recipientelor de clor vor fi dotaţi în mod obligatoriu cu mască de gaze
cu cartuş filtrant contra clorului, pe tot timpul operaţiilor de verificare, aceste operaţii având loc
întotdeauna în aer liber.
Art. 129
În cazul unor scurgeri accidentale de vapori de clor din recipientele care nu pot fi Închise imediat prin
manevrarea ventilelor respective, acestea vor fi imediat evacuate din încăperile staţiei de clorizare şi
introduse în bazinul cu soluţie neutralizantă.
Art. 130
Scoaterea din funcţiune a recipientelor de clor se va face la presiunea remanentă, ele înlocuindu- se cu
recipiente pline; la recipientul care se înlocuieşte se va închide imediat ventilul acestuia, se va
demonta racordul la aparatul de dozare şi se va înşuruba piuliţa oarbă la capul ventilului, după care se
va pune capacul de protecţie.
Art. 131
Toate operaţiile de verificare a recipientelor de clor, de montare şi demontare a acestora, de
neutralizare a eventualelor scăpări de clor, se vor efectua de către echipe alcătuite din minimum doi
lucrători, dotaţi, în mod obligatoriu, cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer; lucrătorii vor
fi instruiţi pentru a putea acorda primul ajutor În caz de intoxicare cu clor.
Art. 132
Buteliile de clor se depozitează într- o încăpere special destinată în acest scop, în poziţie verticală, pe
câte două rânduri, asigurându- se împotriva răsturnării şi lăsând un spaţiu liber de acces pentru
controlul lor; se interzice depozitarea recipientelor cu clor În subsoluri.
Art. 133
În timpul descărcării buteliilor cu clor se interzice trântirea lor din camion sau din alt mijloc de
transport.
Art. 134
Transportul buteliilor cu clor din depozit la locul de folosire se va face cu căruciorul, iar până la
cărucior transportul se va face cu braţele; se interzice târârea buteliilor prin prinderea de capacul de
protecţie sau de ventil ori prin rostogolirea acestora.
Art. 135
Manevrarea containerelor cu clor se face cu instalaţii de ridicat şi transport adecvate, fiind interzisă
rostogolirea acestora.
Art. 136
Depozitarea containerelor se face în poziţie orizontală, pe suporţi fixaţi în pardoseala încăperii folosită
ca depozit.
Art. 137
Se interzice depozitarea recipientelor cu clor în aer liber, sub acţiunea directă a razelor solare ori
aşezarea lor lângă sobe, calorifere sau alte surse de căldură, astfel încât temperatura acestora să nu
depăşească 400C.
Art. 138
În staţiile de clorizare se vor folosi în mod obligatoriu toate aparatele de măsură, control şi de
siguranţă stabilite de proiectant, pe baza instrucţiunilor ISCIR şi ale Institutului Naţional de
Metrologie, aparate care vor fi verificate conform normativelor În vigoare.
Art. 139
În cazul intoxicaţiilor cu clor se va proceda conform instrucţiunilor concrete, elaborate de persoanele
juridice în acest scop şi care vor fi aduse la cunoştinţa lucrătorilor. Periodic se vor efectua exerciţii
(alarme simulate) cuprinzând modul concret de acţiune în aceste situaţii.
4.12. Deshidratarea nămolului
4.12.1. Platforme (paturi) de uscare a nămolului
Art. 140
Se interzice fumatul în timpul spălării conductelor de alimentare cu nămol a platformelor.
Art. 141
În cazul folosirii benzilor transportoare pentru evacuarea nămolului uscat, acesta va fi încărcat pe
bandă, cu lopeţi sau furci cu bare, în aşa fel încât lucrătorii să nu fie prinşi de părţile aflate în mişcare
ale instalaţiei respective.
4.12.2. Instalaţii de vacuum - filtre
Art. 142
Curăţarea instalaţiei, indiferent de metoda folosită (cu aburi, cu peria sau cu soluţie de detergenţi) se
va face numai după oprirea instalaţiei.
Art. 143
În cazul în care instalaţiile de vacuum - filtre sunt completate cu instalaţii de tratare cu reactivi, pentru
modificarea anumitor caracteristici ale nămolului, se vor respecta prevederile menţionate la Art. 72 -
77 ale prezentului proiect de instructiuni.
4.12.3. Instalaţii de filtre - presă
Art. 144
În caz de defecţiuni la instalaţiile de automatizare, îndepărtarea manuală a nămolului se va face numai
după scoaterea din funcţiune a instalaţiei.
Art. 145
Accesul în sala filtrelor - presă este permis numai personalului specializat şi autorizat pentru
întreţinerea şi exploatarea acestor utilaje.
7. Prevederi de proiectare
Art. 166
La elaborarea documentaţiilor în domeniul canalizarii şi epurarii apelor uzate, proiectanţii vor aplica
prevederile Instructiunilor generale de protecţie a muncii, Instructiunilor specifice de securitate a
muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice precum şi
a standardelor de securitate a muncii.
Art. 167
În cadrul proiectelor se vor prevedea măsurile tehnice şi organizatorice care să asigure desfăşurarea
tuturor lucrărilor în condiţii de securitate.
Art. 168
Prevederile din cadrul acestui capitol constituie minimum de cerinţe de proiectare pentru desfăşurarea
activităţilor din domeniul canalizării şi epurării apelor uzate, în condiţii de securitate şi nu exclud
prevederea oricăror altor soluţii la îndemâna celor ce concep şi proiectează aceste activităţi, în
vederea îmbunătăţirii nivelului de securitate.
Art. 169
Spaţiile închise (camera vanelor rezervoare, galerii de conducte, subsoluri) vor fi prevăzute cu
ventilatoare pentru aerare.
Art. 170
Bazinele deschise, unde există pericol de cădere (decantoare, filtre lente, filtre rapide, captări de
suprafaţă) vor fi împrejmuite cu balustrade de protecţie.
Art. 171
Pentru traversarea canalelor deschise se vor prevedea podeţe de trecere.
Art. 172
Podeţele orizontale sau înclinate situate la înălţimi mai mari de 0,7 m faţă de sol sau nivelul imediat
inferior, unde există pericol de cădere laterală, vor fi prevăzute cu balustrade înalte de 1,00 m.
Art. 173
Pentru manevrarea (sau înlocuirea) unor utilaje fără pericol de accidentare, se vor prevedea instalaţii
de ridicat şi transport adecvate.
Art. 174
Pentru coborârea În cămine, rezervoare, decantoare se vor prevedea scări de acces (după caz) cu mână
curentă.
Art. 175
Zonele în care lucrările de exploatare se efectuează şi noaptea vor fi prevăzute cu iluminat
corespunzător.
Art. 176
Alegerea amplasamentelor pentru elementele care compun sistemele de canalizare şi epurare a apelor
uzate se va face astfel încât acestea să nu afecteze mediul înconjurător, sănătatea şi confortul
populaţiei, datorită specificului activităţii de evacuare a apelor uzate (prezenţa mirosurilor,
aerosolilor, zgomotului etc.).
ANEXA 1
Lista Instructiunilor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare
1. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavatii, fundaţii,
terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
2. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii
anticorozive.
3. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire.
4. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru construcţii hidrotehnice, portuare şi canale
navigabile.
5. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru excavaţii şi construcţii subterane.
6. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lămpilor electrice, tuburilor cinescop
şi a corpurilor de iluminat.
7. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru producerea energiei electrice.
8. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
9. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi pentru nevoi
tehnologice (captare, transport şi distribuţie).
10. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru activităţi de exploatare, gospodărire a apelor,
întreţinerea lucrărilor şi a cursurilor de apă, cadastrul apelor şi a folosinţelor legate de ape şi apărarea
împotriva inundaţiilor.
11. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu
mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.
12. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
13. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico - chimice şi
mecanice.
14. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
15. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrările de prospecţiuni şi explorări geologice.
16. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru transportul prin conducte al gazelor naturale.
17. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul
produselor anorganice.
18. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul
produselor organice (exclusiv petrochimice).
Până la apariţia instructiunilor prezentate în anexă, rămân valabile actualele instructiuni
departamentale existente în domeniu.
ANEXA 2
Lista standardelor conexe de securitate a muncii *)
STAS 12894 - 90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.
STAS CEI 598 - 2 - 22- 92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea
22: Corpuri de iluminat de siguranţă
ANEXA 3
Ghid de terminologie
1. Noţiuni din domeniul securitătii muncii
1.1. Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi
deteriorarea acestora.
1.2. Defectare: încetarea aptitudinii unei maşini, instalaţii, utilaje etc., de a- şi îndeplini funcţia
specificată.
1.3. Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau În asociere cu un
protector.
1.4. Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de
accesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau
murdăririi excesive a obiectelor personale.
1.5. Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este
dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale
împotriva pericolelor la care este expus.
1.6. Echipament tehnic: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc.,
utilizată în timpul muncii.
1.7. Factor de risc: factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncă - executant -
sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă - şi care, în condiţiile unei situaţii
periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii.
1.8. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme
geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea
muncii.
1.9. Instructaj de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se
desfăsoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o
realiza.
1.10. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii (instrucţiuni proprii): componente ale
sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai
pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu
sau colaborare cu institute de specialitate), este obligatorie atunci când instructiunile generale şi
specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau,
voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi
completarea instructiunilor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.11. Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul,
trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru
care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
1.12. Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui
singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
1.13. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.14. Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra
organismului, în mediul luat În considerare.
1.15. Pericol: sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă:
a) În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea
sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de
strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b) Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza
evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).
1.16. Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de
specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.17. Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştintele şi aptitudinile necesare pentru a
realiza corect anumite activităţi.
1.18. Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru
pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.19. Prevenire intrinsecă: prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare, care constă în:-
evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil prin alegerea corespunzătoare a unor
caracteristici de concepţie;- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau
limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.20. Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite
mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient
evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.21. Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi
mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.22. Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într- o
situaţie periculoasă.
1.23. Risc profesional: risc în procesul de muncă.
1.24. Situatie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor
pericole.
1.25. Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico -
chimice poate constitui un pericol.
1.26. Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
1.27. Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul
echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care generează riscul înfăţisat în această definiţie:
- poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea
elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de
sudură etc.) sau
- poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/ neprevăzută etc.)
1.28. Lucru la înălţime: activitate desfăşurată la minimum 2 m, măsuraţi de la tălpile picioarelor
lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă bază de referinţă artificială, baze
faţă de care nu există pericolul căderii în gol. Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de
2 m se consideră "lucrul la înălţime mică" la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de
pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru
lucrul la înălţime.