Sunteți pe pagina 1din 18

INSTRUCŢIUNI PROPRII

DE SECURITATE SI SĂNĂTATE IN MUNCA


1. Prevederi generale
Conţinut. Scop
Art. 1
(1) Instructiunile specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la
populaţie şi din procesele tehnologice cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale, din cadrul ansamblurilor de lucrări, construcţii şi instalaţii de un anumit specific
care sunt utilizate la: colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate.
(2) Părţile componente ale sistemelor de canalizare la care se referă instructiunile sunt: reţeaua de
canale, staţiile de pompare a apelor uzate, bazine de retenţie şi staţiile de epurare la care se adaugă
grupurile sanitare publice (WC- uri şi pisoare) şi activitatea de vidanjare.
Art. 2
(1) Prezentele instructiuni se referă la apele uzate (industriale şi menajere) care se evacuează prin
reţeaua publică de canalizare orăşenească.
(2) Apele uzate industriale nu sunt admise în reţeaua publică de canalizare decât dacă, după procesul
de preepurare, indicatorii de calitate sunt la nivelul standardelor în vigoare, astfel încât prin calitatea
şi cantitatea lor să nu afecteze igiena şi sănătatea publică sau a personalului de exploatare, să nu
degradeze construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare şi ale staţiilor de epurare, să nu împiedice
procesele de epurare.
Art. 3
Luând în considerare riscurile specifice activităţii de evacuare a apelor uzate, Instructiunile specifice
de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele
tehnologice au scopul de a contribui la desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate.
Domeniu de aplicare
Art. 4
Instructiunile specifice de securitate a muncii se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de către
persoanele juridice care exploatează instalaţiile de evacuare a apelor uzate, indiferent de modul de
organizare a acestora.
Relaţii cu alte acte normative
Art. 5
(1) Prezentele instructiuni se aplică cumulativ cu Instructiunile generale de protecţie a muncii.
(2) Pentru activităţile nespecifice sau comple- mentare activităţii de evacuare a apelor uzate se vor
aplica instructiunile specifice pentru respectivele activităţi, conform anexei nr.1.
Instruirea personalului
Art. 6
Organizarea şi desfăsurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor
realiza potrivit prevederilor Instructiunilor generale de protecţie a muncii.
Echipamentul individual de protecţie
Art. 7
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor, în funcţie de
riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau lucrare, se va face conform prevederilor Normativului -
cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, astfel încât, protecţia
lucrătorilor să fie eficientă şi să corespundă factorilor de risc specifici.
Revizuirea instructiunii
Art. 8
Prezentele instructiuni specifice de securitate a muncii se revăd periodic şi se modifică ori de câte ori
este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a schimbărilor
intervenite în tehnologia şi particularităţile metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din
punctul de vedere al securităţii muncii.

2. Prevederi comune tuturor activităţilor de evacuare a apelor uzate


Art. 9
Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere de la
înălţime etc. vor fi marcate cu indicatoare de avertizare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi împrejmuit.
Art. 10
Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în permanenţă menţinute
în stare de curăţenie, îndepărtându- se orice urmă de noroi sau grăsimi care ar putea provoca căderea
prin alunecare a personalului de exploatare.
Art. 11
Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a diverşilor parametri vor fi
bine iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe cadranele aparatelor
de măsură şi control a culorilor convenţionale ale conductelor şi cablurilor, capacele şi chepengurile,
scările de acces, tăbliţele avertizoare etc.
Art. 12
(1) Intrarea echipelor de lucru şi a personalului de exploatare în reţeaua de canalizare (cămine, camere
de deversare, canale vizitabile etc.) se va face numai după aerisirea spaţiilor respective, timp de cel
puţin jumătate de oră.
(2) Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care se lucrează,
precum şi de la căminele din amonte, pentru a provoca curenţi de aer.
(3) Conducătorul echipei de lucru este obligat să controleze dacă s- a făcut aerisirea spaţiilor de lucru,
verificând cu aparatură adecvată lipsa substanţelor nocive (oxid de carbon, dioxid de carbon, metan,
hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va dispune intrarea lucrătorilor.
Art. 13
Intrarea lucrătorilor în canale, cămine, camere etc. se va face numai cu masca de gaze; lucrătorii vor fi
dotaţi cu centuri de siguranţă şi frânghie pentru a putea fi scoşi rapid în caz de necesitate.
Art. 14
(1) Coborârea în cămine, în camere de vizitare, în oricare bazine (decantoare, bazine de aerare,
rezervoare de fermentare etc.) se va face numai după verificarea stării scărilor de acces.
(2) În cazul În care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixate în pereţi se vor utiliza
scări mobile, de lungimi care să depăsească cu cel puţin 1,0 m adâncimea la care se coboară.
Art. 15
Accesul în spaţiile în care se află instalaţiile de alimentare cu energie electrică nu este permis decât
personalului de exploatare care posedă calificarea de electrician corespunzătoare, personal dotat cu
echipamentul şi materialele de protecţie prevăzute, pentru fiecare caz în parte, de normativele şi
instrucţiunile în vigoare.
Art. 16
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte, indiferent de diametrul acestora sau de înălţimea la
care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă posibilitate, se va face cu scări
duble fixe, pasarele, podeţe, amenajate în punctele cu cel mai uşor acces şi prevăzute cu mână
curentă.
Art. 17
Lucrătorii vor fi instruiţi asupra necesităţii respectării cerinţelor de igienă pentru a nu fi expuşi
pericolului contactării unor boli infecţioase. În acest scop, se vor lua următoarele măsuri:
a) vaccinarea antitifică - paratifică şi antitetanică la intervale stabilite de medici;
b) curăţarea întregului echipament şi a sculelor, imediat după terminarea lucrului, punerea lor
la uscat şi păstrarea în locurile special amenajate pentru aceasta;
c) păstrarea îmbrăcăminţii în dulapuri individuale, cu două compartimente, pentru hainele de
stradă şi pentru echipamentul de lucru;
d) spălarea la ieşirea din schimb;
e) interzicerea utilizării echipamentului individual de lucru şi de protectie în alte locuri de
muncă decât la lucrările de canalizare, a călătoriei în hainele de lucru cu mijloacele de
transport în comun, precum şi a luării echipamentului acasă, chiar dacă aceasta s- ar face în
vederea spălării;
f) interzicerea servirii mesei cu mÂinile nespălate sau purtând echipamentul cu care s- a
lucrat în instalaţiile de canalizare;
g) nerepartizarea lucrătorilor care au răni deschise pe mâini sau pe faţă pentru a efectua
lucrări în instalaţiile de canalizare;
h) interzicerea de a duce mÂinile murdare la ochi, nas sau gură;
i) dotarea fiecărui loc de muncă cu o trusă sanitară de prim ajutor, conţinând şi alcool
medicinal, pentru dezinfectarea zilnică a mâinilor.
Art. 18
Toate locurile de muncă în care există posibilitatea căderii lucrătorilor în apă vor fi prevăzute cu
balustrade, capace din tablă striată, reborduri din beton etc.
Art. 19
Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare se vor executa numai de
lucrători instruiţi special în acest scop şi sub supravegherea unui conducător al formaţiei de lucru care
veghează şi îndrumă la respectarea instrucţiunilor specifice acestor operaţii.
Art. 20
Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 18 ani la efectuarea operaţiilor manuale de încărcare,
descărcare şi transport.
Art. 21
(1) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă, între acestea şi
vehicul se va aseza un podeţ de trecere.
(2) Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual vor fi
dimensionate astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi prevăzute cu
dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului.
Art. 22
În cazul în care operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută manual, podeţele
înclinate vor fi prevăzute cu şipci transversale fixate la o distanţă de 300 - 400 mm între ele sau cu
alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art. 23
(1) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr- un mijloc de transport, acesta va fi
asigurat contra deplasării necomandate, prin frânare pe teren orizontal şi prin frânare şi saboţi de
oprire pe teren în pantă.
(2) Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi descărcare.
Art. 24
Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau descarcă
simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcţie de felul mijlocului de
transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului etc., astfel încât să fie
exclusă posibilitatea de accidentare.

3. Exploatarea reţelei de canalizare


Art. 25
Tasările sau prăbuşirile de pavaj care se constată că s- au produs în lungul traseului canalelor vor fi
semnalizate, atât ziua cât şi noaptea, până la adoptarea măsurilor de remediere a avariilor sau de
readucere a pavajului la nivelul iniţial.
Art. 26
Ridicarea capacelor de la căminele de racord, de intersectie, de spălare etc. se va face numai cu
târnăcopul sau cârlige speciale, fiind interzisă ridicarea cu mâna, iar picioarele vor fi poziţionate astfel
încât să se evite căderea accidentală a capacului peste ele.
Art. 27
Săpăturile necesare pentru remedierea avariilor sau pentru realizarea racordurilor la imobile vor fi
astfel executate şi asigurate, încât să fie prevenită prăbuşirea pereţilor.
Art. 28
La adâncimi de tranşee mai mari de 1,0 - 1,5m, în funcţie de natura terenului, se va face sprijinirea
malurilor.
Art. 29
La coborârea sau urcarea din şanţ nu este permisă utilizarea şpraiţurilor, ci numai a scărilor.
Art. 30
Traversarea şanţurilor se face numai pe podeţe prevăzute cu balustrade.
Art. 31
Apa din tranşee, provenită din infiltraţii, de la avarii sau din ploi va fi evacuată înainte de începerea
lucrului.
Art. 32
Dacă la executarea săpăturilor se detectează gaze sau alte substanţe periculoase, şeful echipei va
evacua lucrătorii înştiinţând pe conducătorul persoanei juridice care, pentru continuarea lucrului, va
stabili măsurile necesare de eliminare a cauzelor ce ar putea conduce la accidente de muncă.
Art. 33
Săpăturile în apropierea cărora se circulă vor fi marcate, împrejmuite adecvat şi dotate cu mijloace de
avertizare eficiente (inclusiv semnalizare luminoasă pe timpul nopţii).
Art. 34
Dacă adâncimea săpăturilor este mai mare de 1 m, acestea vor fi împrejmuite şi vor fi prevăzute cu
numărul necesar de scări, care să permită evacuarea rapidă a executanţilor în caz de pericol.
Art. 35
Pentru a se asigura îndepărtarea apei provenită din ploi, se va menţine liberă rigola străzii şi gurile de
scurgere, iar când este necesar se vor amenaja şi şanţuri speciale spre exteriorul zonei în care se
lucrează.
Art. 36
(1) În cazul în care operaţia de săpare se execută sub o linie de tramvai sau de troleibuz, se va asigura
prezenţa unui delegat al unităţii de transport respective, pe toată durata lucrării, luându- se măsuri,
dacă este cazul, pentru consolidarea liniei în zona afectată de lucrare.
(2) Circulaţia va fi dirijată de un lucrător, cu ajutorul unui semnalizator stop, iar în timpul trecerii
tramvaiului sau troleibuzului, lucrătorii vor ieşi din tranşee, îndepărtându- se de vehiculul în trecere.
Art. 37
Se interzice lovirea, tăierea sau deteriorarea instalaţiilor electrice, telefonice, de gaze naturale, de
canalizare, de termoficare etc., care s- ar produce cu ocazia efectuării lucrărilor; la întâlnirea unor
asemenea instalaţii lucrările vor fi întrerupte, fiind continuate numai în prezenţa delegatului unităţii
care are în exploatare instalaţia respectivă. În prealabil se vor examina planurile cu toate reţelele
existente.
Art. 38
(1) Lucrările în interiorul canalelor vizitabile (evacuarea depunerilor, reparaţii la tencuieli etc.) se vor
efectua în aşa fel încât lucrătorii să nu fie surprinşi de creşterea bruscă a nivelului apei, datorită unei
ploi torenţiale.
(2) În cazul în care se simte un curent de aer sau apare un miros de hidrogen sulfurat, lucrătorii sunt
obligaţi să iasă imediat la suprafaţă.
(3) Reluarea lucrului se va face numai după ce se verifică că nu mai există nici un pericol.
Art. 39
În timpul lucrului în canale, cămine etc. se interzice fumatul, aprinsul chibritului sau iluminatul cu
flacără deschisă (lumânări etc.); iluminatul se va face numai cu lămpi etanşe de tip miner sau cu lămpi
portative cu tensiuni nepericuloase.
Art. 40
Înainte de intrarea personalului în cămine, dacă se constată nămol pe fundul acestora, se va face o
verificare cu aparate de măsură şi control pentru a depista existenţa eventualelor gaze toxice.
Art. 41
După terminarea lucrului toate sculele, utilajele şi uneltele folosite se vor curăţa, spăla şi usca.
Art. 42
În cazul curăţării canalelor cu dispozitive hidromecanice gen "scut", montarea acestora se va face
astfel încât lucrătorii să nu stea în spatele dispozitivelor, pentru a nu fi surprinşi de creşterea bruscă a
apei; orificiile destinate evacuării provizorii a apei se vor închide numai după ce dispozitivul este gata
montat pentru lucru şi lucrătorii asiguraţi.
Art. 43
În cazul curăţării canalelor cu dispozitive hidromecanice gen "WOMA", se interzice realizarea
presiunii de lucru mai înainte ca extremitatea furtunului prevăzută cu duză de spălare să fie introdusă
în interiorul canalului de curăţat; de asemenea, se interzice deplasarea maşinii în timpul lucrului;
furtunul va fi introdus în canal numai cu ajutorul dispozitivului de menţinere ce se montează pe
capacul căminului.
Art. 44
În cazul curăţării canalelor nevizitabile cu unelte şi dispozitive speciale (sfere metalice, perii de
sârmă, răngi, sârme groase, sfredele, prăjini sau bastoane etc.) se va proceda la manipularea acestora
astfel încât să nu să se producă înţepături, zgârieturi, tăieri, răniri etc. care pot duce la infecţii sau
accidentări.
Art. 45
Capacele de fontă ale gurilor de scurgere vor fi fixate în poziţie ridicat pe toată durata operaţiei de
curăţare, pentru a nu cădea pe piciorul lucrătorului care manevrează furtunul de curăţare.
Art. 46
Se interzice lucrătorilor să stea pe scara maşinii sau pe bara din faţă, în timpul deplasării maşinii de
curăţat gurile de scurgere.
Art. 47
Pornirea maşinii se va face numai după ce lucrătorii vor verifica dacă sunt fixate de maşină sculele cu
care lucrează (târnăcoape, răngi, cârlige, furtunuri, cleşti pentru extras corpuri tari din gura de
scurgere etc.).
Art. 48
La staţiile de pompare utilizate pentru refularea apelor uzate din zonele joase ale localităţilor în
reţeaua de canalizare, accesul personalului de deservire în bazinele - tampon ale staţiilor se va face
numai cu masca de gaze corespunzătoare felului noxei posibile, cu centura de siguranţă legată cu
frânghie de un punct fix, rezistent şi numai după ventilarea spaţiului respectiv timp de minimum 4
ore.
Art. 49
Se interzice îndepărtarea apărătorilor de la elementele mobile ale agregatelor de pompare în mişcare;
acestea nu vor fi îndepărtate decât în cazul reviziilor sau reparaţiilor.
Art. 50
Ungerea pieselor în mişcare se va face numai după oprirea agregatelor respective.
Art. 51
Se interzice depozitarea materialelor, sculelor, pieselor etc. În jurul grupurilor de pompare sau a
tablourilor electrice.
Art. 52
Manipularea agregatelor de pompare se va face numai cu instalaţii de ridicat adecvate, în raport cu
greutatea pieselor care trebuie deplasate, fiind interzisă staţionarea lucrătorilor în raza de acţiune a
instalaţiei de ridicat.
Art. 53
Personalul de exploatare care lucrează în sala pompelor va avea echipamentul de lucru strâns pe corp
şi va fi dotat cu mijloace individuale de protecţie adecvate.
Art. 54
(1) Se interzice montarea curelelor de transmisie în timpul funcţionării agregatelor acţionate prin
intermediul acestui tip de transmisie.
(2) Se interzice scoaterea sitei sau a apărătoarei de protecţie.
Art. 55
(1) Orice manevră în instalaţiile electrice de joasă sau de înaltă tensiune se va face numai de personal
calificat şi autorizat de filiala RENEL, pentru categoria corespunzătoare de tensiune şi putere.
(2) Manevra se va face de către cel puţin doi electricieni, din care unul va supraveghea, iar celălalt va
executa operaţia, numai pe baza foii de manevră, aprobată de şeful staţiei de pompare.
Art. 56
La efectuarea lucrărilor de reparaţii, revizii planificate etc. la agregatele de pompare, se va opri
agregatul şi se va întrerupe tensiunea de alimentare; la automatul de cuplare se va pune o tăbliţă
avertizoare cu textul "NU CUPLAŢI, SE LUCREAZĂ".

4. Epurarea apelor
4.1. Reţinerea suspensiilor mari prin grătare
Art. 57
Spaţiile din jurul grătarelor, sitelor şi dezintegratoarelor vor fi menţinute libere, fiind interzisă
depozitarea de materiale, scule etc. pe o rază de minimum 1,5 m în jurul acestora.
Art. 58
În cazul curăţării manuale a grătarelor, operaţia se va face cu scule cu coadă lungă, din spatele
balustradelor, fiind interzisă aplecarea lucrătorilor peste marginea construcţiei.
Art. 59
(1) În cazul în care grătarele şi sitele sunt amplasate în construcţii închise, spaţiile respective vor fi în
permanenţă ventilate.
(2) Se interzice fumatul în spaţiile de amplasare a grătarelor şi sitelor.
Art. 60
(1) În cazul în care este prevăzută sortarea materialelor reţinute pe grătare, operaţia se va face cu scule
adecvate.
(2) Se interzice sortarea manuală a materialelor reţinute pe grătare.
4.2. Deznisiparea
Art. 61
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe marginea de beton a bazinelor, aceasta făcându- se numai în
lungul balustradelor.
Art. 62
Îndepărtarea nisipului se va face numai cu respectarea instrucţiunilor specifice, în funcţie de modul de
lucru: manual, hidraulic, drăgi, hidroelevator etc.
Art. 63
Manevrarea vanelor şi stăvilarelor se va face numai de pe platformele special amenajate, prevăzute cu
balustrade.
4.3. Separarea grăsimilor
Art. 64
Desfundarea plăcilor poroase de nămol se va face după golirea bazinelor, fiind interzisă încercarea de
curăţare de la suprafaţă, cu scule improvizate.
Art. 65
Curăţarea dispozitivelor de colectare a spumei se va face astfel încât să se evite posibilitatea de cădere
în apă a lucrătorilor.
4.4. Decantarea
Art. 66
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe marginea de beton a bazinelor care constituie calea de rulare a
podului raclor.
Art. 67
(1) Coborârea în bazin, pentru revizuirea construcţiilor şi a instalaţiilor (deflectoare, vane de perete,
lamele podului raclor, agitatoare, dispozitive pentru recircularea nămolului) se va face numai după
golirea completă a bazinului respectiv.
(2) Lucrătorii care execută revizuirea construcţiilor şi a instalaţiilor menţionate la punctul (1), vor
coborî în bazine cu ajutorul scărilor fixe şi vor fi dotaţi cu cizme de cauciuc, salopetă şi căşti de
protecţie.
Art. 68
Revizuirea şi repararea construcţiilor şi a instalaţiilor se va face numai de pe schele bine fixate pe
fundul şi de pereţii decantorului, fiind interzis ca lucrătorii să lucreze agătaţi de cabluri, funii sau pe
eşafodaje improvizate.
Art. 69
Reglarea la oriziontală a pieselor metalice montate la marginea jgheaburilor de colectare a apei
decantate sau a tuburilor utilizate în acelaşi scop, se va face numai de echipe alcătuite din cel putin
doi lucrători, dotaţi cu centuri de siguranţă fixate de parapetul decantorului sau de alte puncte
rezistente.
Art. 70
Manevrarea vanelor de reglare a debitului sau de evacuare a nămolului, situate la o înălţime mai mare
de 1.5 m, se face numai de pe platformele amenajate în acest scop, prevăzute cu balustrade.
Art. 71
Recoltarea probelor de apă din zonele de limpezire ori de nămol, se face numai de către personalul de
specialitate al laboratorului staţiei de epurare, asistat în permanenţă de cel puţin un lucrător din
personalul de exploatare a decantoarelor.
4.5. Tratarea apei cu reactivi
Art. 72
Racordarea recipienţilor care conţin substanţe toxice la aparatele de dozare etc. se va face numai prin
conducte fixe, fiind interzisă utilizarea furtunurilor de cauciuc, chiar dacă acestea sunt prevăzute cu
brăţări de fixare sau racordarea se face numai de probă.
Art. 73
Este interzisă utilizarea recipienţilor care nu au fost verificaţi în limita termenelor prevăzute de
organele de resort pentru categoriile respective de recipienţi.
Art. 74
Pompele folosite pentru soluţii corozive sau toxice vor avea apărători speciale şi vor fi verificate din
punctul de vedere al etanşeităţii la fiecare pornire.
Art. 75
Toţi recipienţii care conţin substanţe toxice sau corozive vor avea marcată, la loc vizibil, denumirea
completă a substanţelor pe care le conţin (clorură ferică, amoniac, acid sulfuric, acid clorhidric etc.).
Art. 76
(1) Toate locurile de muncă în care se lucrează cu substanţe toxice vor fi dotate cu măşti cu cartuşe
filtrante specifice, care vor fi verificate periodic, curăţate şi înlocuite înainte de expirarea termenului
de întrebuinţare.
(2) La toate locurile de muncă menţionate la punctul (1) va exista cel putin o mască izolantă
neautonomă cu aducţiune de aer, pentru intervenţii în cazurile de depăşire accidentală a
concentraţiilor, peste limita de eficacitate a cartuşelor filtrante.
Art. 77
Ambalajele provenite de la substanţele toxice vor fi neutralizate şi redate în folosinţă numai după
curăţarea lor şi verificarea de către laborator, iar cele care nu pot fi neutralizate vor fi distruse prin
ardere sau prin proceduri aprobate de organele sanitare.
4.6. Filtrarea biologică a apei
Art. 78
Verificarea sprinklerelor şi curăţarea celor înfundate, a sistemelor de susţinere a braţelor şi tiranţilor, a
sifonului dispozitivului de dozare, se vor face numai cu instalaţia oprită.
Art. 79
Scarificarea stratului superficial al filtrului se va face numai cu greble metalice, fiind interzise alte
scule improvizate; de asemenea, se vor folosi unelte adecvate pentru curăţarea canalelor de colectare a
apei trecută prin filtru.
Art. 80
La manipularea şi administrarea insecticidelor în scopul combaterii diverselor insecte (muşte, ţânţari
etc.) se vor adopta măsuri de protecţie specifice fiecărei substanţe, conform indicaţiilor
producătorului.
4.7. Aerarea apei
Art. 81
Circulaţia lucrătorilor în zona dispozitivelor de aerisire se va face numai pe pasarelele special
amenajate, pentru a se evita atingerea acestora de stropii de ape uzate.
Art. 82
Revizuirea lagărelor, a mufelor, a transmisiilor cu lanţ, a reductoarelor etc. se face numai după oprirea
aeratoarelor.
Art. 83
Demontarea şi remontarea aeratoarelor se va face numai cu utilaje corespunzătoare, în funcţie de
greutate şi de gabaritele pieselor respective (trepied cu palan, cărucior mobil mecanizat, macarale -
consolă etc.).
Art. 84
În cazul instalaţiilor cu insuflare de aer, revizuirea dispozitivelor de distribuţie a aerului se va face
numai după oprirea suflantelor aferente şi, în funcţie de dispozitiv, cu golirea prealabilă a bazinului.
Accesul în interiorul bazinului sau circulaţia pe marginea de beton se va face cu respectarea
prevederilor de la articolele 66, 67 si 68.
4.8. Decantarea prin decantoare etajate
Art. 85
Desfundarea conductelor de evacuare a nămolului se va face cu jet de apă curentă; se interzice
folosirea sculelor improvizate pentru desfundarea conductelor.
Art. 86
Curăţarea fantei şi a suprafeţei decantorului de spumă, grăsimi, plutitori etc. se va face cu unelte cu
coadă lungă, de pe platformele prevăzute cu balustradă, la fel procedându-se şi la măsurarea înălţimii
nămolului din bazinul inferior al decantorului.
4.9. Fermentarea nămolului
Art. 87
(1) Datorită faptului că gazele produse în rezervoarele de fermentare sunt nocive - asfixiante,
inflamabile şi în anumite proporţii cu oxigenul, explozive şi ţinându- se seama că, există pericolul
unor exfiltraţii în special la îmbinarea armăturilor, în camera vanelor se vor lua măsuri de protecţie a
personalului de exploatare, atât printr- o ventilare naturală, cât şi una forţată care va fi pusă în
funcţiune cu cel puţin 10 minute înainte de intrarea personalului în încăpere.
(2) Ca măsură suplimentară de protecţie, staţia de epurare va fi dotată cu aparatură pentru detectarea
gazelor.
Art. 88
Exploatarea instalaţiilor se va face sub supravegherea şi pe răspunderea unui instalator autorizat.
Art. 89
Se interzice golirea chiar şi parţială a bazinelor în vederea reparaţiilor, în timpul funcţionării
amestecătoarelor; această măsură se ia pentru a preveni exploziile ce ar putea surveni ca urmare a unei
scântei între elicea amestecătorului şi tubul de circulaţie.
Art. 90
Se va verifica periodic etanşeitatea tuturor părţilor expuse scăpărilor de gaze, numai cu săpun şi apă.
Art. 91
Se interzice utilizarea oricărei surse de aprindere în aproprierea acestor construcţii.
Art. 92
Accesul personalului de deservire, în bazinele de fermentare goale sau aproape golite se va face cu
adoptarea următoarelor măsuri de prevenire, în vederea evitării pericolelor de explozie şi de intoxicare
cu vapori toxici:
a) introducerea aerului condiţionat de la o suflantă portabilă printr- o gură de acces, toate
celelalte fiind deschise, ventilarea spaţiului fiind necesară în tot timpul lucrului În interiorul
cuvei;
b) echipa de intervenţii va fi formată din cel puţin trei persoane, care se vor supraveghea
reciproc, în vederea acordării primului ajutor în caz de necesitate;
c) personalul de deservire va fi dotat cu centură de siguranţă, frânghie şi mască cu furtun
conectată la o sursă exterioară de aer curat (se poate folosi o instalaţie autonomă de respirat
tip subacvatic).
Art. 93
Se va menţine în permanenţă o suprapresiune a gazelor în instalaţie, pentru a evita accesul aerului în
cuve şi deci formarea amestecurilor explozive.
Art. 94
Se interzice apropierea cu foc deschis de domul cuvelor; instalaţia electrică va fi în construcţie antiex.
Art. 95
Se interzice dotarea personalului de deservire a domului şi a camerelor de manevră cu încălţăminte cu
accesorii metalice, pentru evitarea scÂnteilor.
Art. 96
Se interzice dotarea personalului de exploatare cu îmbrăcăminte, lenjerie sau alte accesorii din fibre
sintetice, la toate locurile cu posibile scăpări de gaze.
Art. 97
Se interzice demontarea părţilor componente ale instalaţiilor când bazinele sunt în funcţiune.
Art. 98
Se interzic lovirea şi forţarea armăturilor cu corpuri tari, când instalaţia este în funcţiune.
Art. 99
Se interzice obturarea cu diverse materiale a golurilor de ventilare.
Art. 100
Se interzice intervenţia personalului de exploatare la instalaţia de ventilare mecanică aflată în
funcţiune.
Art. 101
Este obligatorie menţinerea instalaţiei de ventilare mecanică în stare de funcţionare, prin verificări
periodice.
Art. 102
Ventilarea mecanică se va efectua cu cca. 10 minute înainte de intrarea personalului de exploatare în
camera de manevră şi va fi menţinută în stare de funcţionare pe tot timpul lucrului personalului în
camera de manevră.
Art. 103
Se vor verifica şi menţine în stare de funcţionare toate conexiunile electrice de protecţie prin legare la
pământ.
Art. 104
Personalul de exploatare va verifica periodic integritatea tablourilor, circuitelor electrice şi
racordurilor la utilaje, în vederea menţinerii gradului de siguranţă proiectat, pentru fiecare elementîn
parte, luând în
considerare atât circuitele electrice funcţionale, cât şi cele de protecţie, prin legare la pământ şi
paratrăsnet.
Art. 105
Se vor verifica periodic rezistenţele de dispersie ale prizelor de pământ în raport cu cele proiectate.
Art. 106
Vor fi Înlocuite la timp componentele electrice care prezintă uzură (siguranţe, întreruptoare, etc.).
Art. 107
Supapa de siguranţă din turnul de captare a gazului va fi menţinută în stare de funcţionare, prin
verificarea periodică a nivelului apei care nu trebuie să fie mai mic de 300 mm.
Art. 108
Etilmercaptanul din dispozitivul de odorizare, va fi menţinut permanent la nivelul prevăzut.
Art. 109
Opritorile de flăcări prevăzute pe reţeaua exterioară de gaze vor fi menţinute în stare de funcţionare,
prin verificări permanente.
Art. 110
Dispozitivele de evacuare a condensului, prevăzute pe filtrele de gaz vor fi menţinute în stare de
funcţionare.
Art. 111
Pe pereţii bazinelor de fermentare, cât şi la toate locurile de acces spre bazine, la locurile cu posibile
pierderi de gaz, vor fi afişate tăbliţe avertizoare cu inscripţiile: "ATENŢIE, PERICOL DE
EXPLOZIE"; "PERICOL DE INCENDIU"; "NU UMBLAŢI CU FOC"; "NU APRINDEŢI ŢIGARA
" etc.
Art. 112
În cazul efectuării unor reparaţii la camera de manevră se vor respecta următoarele prevederi:
a) Înlocuirea unei vane, garnituri sau electro- pompe se va face prin izolarea circuitului
respectiv cu ajutorul celorlalte vane, desprinderea piesei şi înlocuirea ei;
b) pe tot parcursul operaţiilor va funcţiona sistemul de ventilare forţată, iar uşile vor fi larg
deschise;
c) se interzice executarea piesei ce urmează a fi înlocuită în interiorul camerei de manevră; ea
va fi confecţionată în atelierul staţiei de epurare şi apoi va fi montată;
d) În cazul executării unor suduri, în incinta camerei de manevră vor fi asigurate condiţii de
ventilare corespunzătoare a spaţiului respectiv;
e) în cazul defectării instalaţiei de ventilare forţată se va folosi o suflantă portabilă de aer
comprimat sau aer comprimat de la o altă sursă existentă în zonă;
f) se interzice trântirea pieselor înlocuite sau care urmează a fi înlocuite;
g) reparaţiile privind instalaţiile electrice se vor face prin întreruperea alimentării cu energie
electrică.
Art. 113
În cazul efectuării de reparaţii la cuvele bazinelor de fermentare se vor respecta următoarele
prevederi:
a) reparaţiile curente privesc în special instalaţiile mecanice şi electrice de deasupra cupolei;
b) atâta timp cât piesele ce urmează a fi reparate sau înlocuite nu necesită desfacerea pieselor
ce asigură etanşeitatea bazinelor, reparaţiile se vor face ca la camera de manevră;
c) în cazul necesităţii desfacerii pieselor ce asigură etanşeitatea şi deci posibilitatea accesului
gazului în atmosferă, se vor lua măsuri suplimentare ca:
- izolarea cuvei respective de metantanc, de gazometru şi centrala termică prin
închiderea vanei;
- întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaţiei electrice de pe cupola
bazinelor de fermentare;
- controlul suplimentar al echipamentului din dotarea personalului ce va opera în
zona reparaţiei;
- instruirea suplimentară a personalului asupra modului de lucru şi utilizării sculelor
şi dotărilor, în scopul evitării producerii scânteilor prin lovire, ce ar putea provoca
detonarea sau aprinderea gazului;
- modul de lucru va evita lovirea pieselor metalice capabile să provoace scântei;
- nu se vor face alimentări şi recirculări cu nămol în perioada reparaţiei.
4.10. Înmagazinarea gazelor provenite din bazinele de fermentare
Art. 114
În jurul gazometrului se vor afişa indicatoare de avertizare asupra pericolului de explozie, precum şi
indicatoare de interzicere a fumatului, la distanţă mai mică de 10 m de recipient.
Art. 115
Se interzice montarea unor corpuri de iluminat electric În camera de vane şi pe bordura recipientului
de beton.
Art. 116
Se interzice accesul persoanelor neautorizate în camera de vane şi pe bordura recipientului.
Art. 117
Se interzice accesul pe calota clopotului metalic cu gazometrul în funcţiune.
Art. 118
Se interzice dotarea personalului de exploatare a gazometrului cu îmbrăcăminte sau alte accesorii din
fibre sintetice.
Art. 119
Se interzice accesul personalului de exploatare, dotat cu încălţăminte cu accesorii metalice (blacheuri)
pe cupola şi bordura recipientului.
Art. 120
Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu hidrogen sulfurat şi oxid de carbon, gaze care pot intra în
componenţa gazului de nămol (de fermentare) produs în metantanc, se vor lua următoarele măsuri:
a) În cazul reviziei interioare a gazometrului, după evacuarea apei se va face ventilarea
acestuia;
b) personalul de intervenţie va fi dotat cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer;
c) lucrătorul care execută intervenţia va fi dotat cu centură de siguranţă şi frânghie şi va fi
supravegheat, în mod obligatoriu, de către un lucrător care va sta în afara mediului nociv.
Art. 121
În cazul reviziei interioare a gazometrului se va face aerisirea totală a spaţiului, după cum urmează:
a) ventilarea naturală, prin evacuarea totală a apei din recipient şi deschiderea gurii de
vizitare de pe calota clopotului;
b) robinetul de pe conducta de intervenţie rămâne deschis, iar robinetul de pe conducta de
acces gaze în gazometru rămâne închis. Durata de ventilare naturală va fi de minimum 24 de
ore.
c) obligatoriu se va proceda la asigurarea aerisirii totale şi prin ventilare forţată, cu furtun cu
aer comprimat.
4.11. Clorizarea
Art. 122
(1) Înainte de cuplarea unui recipient de clor la aparatul de dozare se va verifica dacă ventilul
funcţionează normal, deschizându- l şi închizându- l de câteva ori, timp în care piuliţa oarbă din capul
ventilului va fi menţinută în poziţia închis pentru a nu se produce scăpări de clor.
(2) Ventilul nu se va forţa, în cazul în care este înţepenit şi nici nu va fi lovit cu diferite obiecte, ci va
fi desfăcut cu ajutorul unei chei de mărime corespunzătoare sau prin încălzire cu apă caldă.
(3) Se interzice încercarea de deschidere a ventilelor blocate cu ajutorul lămpii de benzină, cu
arzătorul aparatului de sudură sau a focului sub orice formă, recipientele defecte fiind trimise la
furnizor, singurul în măsură să asigure golirea şi repararea lor în condiţii de securitate.
Art. 123
Montarea buteliilor de clor pe cântar se face în poziţie verticală, iar a containerelor în poziţie
orizontală, astfel ca ventilele să fie pe verticală.
Art. 124
(1) Înainte de punerea în funcţiune a aparatului de dozare se face în mod obligatoriu verificarea
etanşeităţii acestuia (în cazul aparatelor care funcţionează sub presiune) prin badijonarea tuturor
punctelor de îmbinare a pieselor componente cu vată îmbibată cu o soluţie de amoniac.
(2) În cazul în care sunt scăpări de clor constatate prin formarea unui fum alb de clorură de amoniu, se
închide imediat ventilul recipientului de clor şi se remediază neetanşeitatea prin strângerea piuliţei ori
schimbarea garniturii îmbinării ori lipirea tubului de material plastic.
Art. 125
(1) În cazul în care se produc, în timpul funcţionării instalaţiei, scăpări de clor, personalul de
exploatare va porni imediat ventilatoarele din încăperile respective, după care personalul va intra în
încăpere cu măştile de gaze, în vederea remedierii avariei, instalaţia de ventilare fiind menţinută în tot
acest timp în funcţiune.
(2) La scoaterea din funcţiune a instalaţiei se închide mai întâi ventilul de la recipientul de clor, după
care se continuă funcţionarea instalaţiei numai cu apă, timp de cca. 10 minute, pentru eliminarea
totală a clorului.
Art. 126
În cazul unor pierderi masive de clor, se va pune imediat în funcţiune instalaţia de neutralizare a
clorului şi, după cca. 10 minute, se pune în funcţiune si instalaţia de ventilare; numai după aceste
operaţii va fi permis accesul personalului de exploatare în încăperile respective, dotat cu măşti de
gaze.
Art. 127
Toate mijloacele individuale de protecţie vor fi păstrate într- o încăpere în care nu există pericolul
pătrunderii clorului şi care este uşor accesibilă în caz de accident.
Art. 128
Lucrătorii care fac verificarea recipientelor de clor vor fi dotaţi în mod obligatoriu cu mască de gaze
cu cartuş filtrant contra clorului, pe tot timpul operaţiilor de verificare, aceste operaţii având loc
întotdeauna în aer liber.
Art. 129
În cazul unor scurgeri accidentale de vapori de clor din recipientele care nu pot fi Închise imediat prin
manevrarea ventilelor respective, acestea vor fi imediat evacuate din încăperile staţiei de clorizare şi
introduse în bazinul cu soluţie neutralizantă.
Art. 130
Scoaterea din funcţiune a recipientelor de clor se va face la presiunea remanentă, ele înlocuindu- se cu
recipiente pline; la recipientul care se înlocuieşte se va închide imediat ventilul acestuia, se va
demonta racordul la aparatul de dozare şi se va înşuruba piuliţa oarbă la capul ventilului, după care se
va pune capacul de protecţie.
Art. 131
Toate operaţiile de verificare a recipientelor de clor, de montare şi demontare a acestora, de
neutralizare a eventualelor scăpări de clor, se vor efectua de către echipe alcătuite din minimum doi
lucrători, dotaţi, în mod obligatoriu, cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer; lucrătorii vor
fi instruiţi pentru a putea acorda primul ajutor În caz de intoxicare cu clor.
Art. 132
Buteliile de clor se depozitează într- o încăpere special destinată în acest scop, în poziţie verticală, pe
câte două rânduri, asigurându- se împotriva răsturnării şi lăsând un spaţiu liber de acces pentru
controlul lor; se interzice depozitarea recipientelor cu clor În subsoluri.
Art. 133
În timpul descărcării buteliilor cu clor se interzice trântirea lor din camion sau din alt mijloc de
transport.
Art. 134
Transportul buteliilor cu clor din depozit la locul de folosire se va face cu căruciorul, iar până la
cărucior transportul se va face cu braţele; se interzice târârea buteliilor prin prinderea de capacul de
protecţie sau de ventil ori prin rostogolirea acestora.
Art. 135
Manevrarea containerelor cu clor se face cu instalaţii de ridicat şi transport adecvate, fiind interzisă
rostogolirea acestora.
Art. 136
Depozitarea containerelor se face în poziţie orizontală, pe suporţi fixaţi în pardoseala încăperii folosită
ca depozit.
Art. 137
Se interzice depozitarea recipientelor cu clor în aer liber, sub acţiunea directă a razelor solare ori
aşezarea lor lângă sobe, calorifere sau alte surse de căldură, astfel încât temperatura acestora să nu
depăşească 400C.
Art. 138
În staţiile de clorizare se vor folosi în mod obligatoriu toate aparatele de măsură, control şi de
siguranţă stabilite de proiectant, pe baza instrucţiunilor ISCIR şi ale Institutului Naţional de
Metrologie, aparate care vor fi verificate conform normativelor În vigoare.
Art. 139
În cazul intoxicaţiilor cu clor se va proceda conform instrucţiunilor concrete, elaborate de persoanele
juridice în acest scop şi care vor fi aduse la cunoştinţa lucrătorilor. Periodic se vor efectua exerciţii
(alarme simulate) cuprinzând modul concret de acţiune în aceste situaţii.
4.12. Deshidratarea nămolului
4.12.1. Platforme (paturi) de uscare a nămolului
Art. 140
Se interzice fumatul în timpul spălării conductelor de alimentare cu nămol a platformelor.
Art. 141
În cazul folosirii benzilor transportoare pentru evacuarea nămolului uscat, acesta va fi încărcat pe
bandă, cu lopeţi sau furci cu bare, în aşa fel încât lucrătorii să nu fie prinşi de părţile aflate în mişcare
ale instalaţiei respective.
4.12.2. Instalaţii de vacuum - filtre
Art. 142
Curăţarea instalaţiei, indiferent de metoda folosită (cu aburi, cu peria sau cu soluţie de detergenţi) se
va face numai după oprirea instalaţiei.
Art. 143
În cazul în care instalaţiile de vacuum - filtre sunt completate cu instalaţii de tratare cu reactivi, pentru
modificarea anumitor caracteristici ale nămolului, se vor respecta prevederile menţionate la Art. 72 -
77 ale prezentului proiect de instructiuni.
4.12.3. Instalaţii de filtre - presă
Art. 144
În caz de defecţiuni la instalaţiile de automatizare, îndepărtarea manuală a nămolului se va face numai
după scoaterea din funcţiune a instalaţiei.
Art. 145
Accesul în sala filtrelor - presă este permis numai personalului specializat şi autorizat pentru
întreţinerea şi exploatarea acestor utilaje.

5. Întreţinerea grupurilor sanitare publice


Art. 146
Lucrătorii din exploatarea grupurilor sanitare publice (WC- uri, pisoare) sunt obligaţi să poarte în
permanentă echipamentul individual de protecţie, conform Normativului - cadru de acordare şi
utilizare a echipamentului individual de protecţie.
Art. 147
În timpul iernii personalul de deservire este obligat să cureţe scările de acces (în cazul grupurilor
sanitare subterane) şi să presare nisip sau sare pe trepte, în scopul evitării pericolului producerii
accidentelor prin alunecare.
Art. 148
Instalaţiile vor fi dezinfectate zilnic, substanţele ori soluţiile întrebuinţate în acest scop fiind
manipulate numai cu mănuşi de cauciuc.
Art. 149
După fiecare operaţie de dezinfectare sau de curăţenie curentă a grupului sanitar, personalul se va
spăla pe mâini cu apă şi săpun.
Art. 150
Se interzice fumatul, băutul şi servirea mesei cu mâinile nespălate.
Art. 151
Desfundarea instalaţiilor sanitare se va face cu scule şi unelte potrivite (pompe de cauciuc etc.) fiind
interzisă utilizarea sârmelor, cârligelor sau a altor improvizaţii.
Art. 152
Repararea instalaţiilor sanitare defecte (robinete, flotoare, sifoane etc.) ca şi a celor electrice, se va
face de către personalul de întreţinere al unităţii de care depinde grupul sanitar respectiv, personalul
acestuia efectuând aceste operaţii numai în cazul în care are calificarea corespunzătoare, de instalator
tehnico- sanitar, respectiv electrician.
Art. 153
Toate spaţiile de folosinţă publică precum şi scările de acces vor fi iluminate corespunzător pentru a
evita accidentarea publicului sau a personalului propriu de deservire.
Art. 154
Personalul de deservire al grupului sanitar este obligat să menţină în funcţiune instalaţiile de ventilare,
pentru evitarea acumulărilor de substanţe nocive.
6. Vidanjarea
Art. 155
Operaţiile de vidanjare se efectuează de către echipe alcătuite din minimum doi lucrători.
Art. 156
Înainte de vidanjare se va face o aerisire de minimum 30 minute; în tot timpul operaţiei de curăţare se
interzice fumatul.
Art. 157
Lucrătorii se vor spăla, în mod obligatoriu, după fiecare operaţie de vidanjare, iar la sfârşitul
schimbului vor face o baie generală.
Art. 158
Se interzice lucrătorilor să manânce fără a se spăla pe mâini sau să ducă mâinile murdare la ochi, nas
şi gură.
Art. 159
Se interzice coborârea în hazna sau aplecarea peste marginea acesteia, indiferent de situaţia
depozitului din interior; pentru intervenţii se vor lua măsuri speciale.
Art. 160
În cazul vidanjării cu mijloace mecanice, se va proceda la îmbinarea corectă a tronsoanelor de furtun
şi a pieselor speciale, pentru asigurarea unei etanşeităţi corespunzătoare şi evitarea împrăştierii
materialelor scoase din hazna.
Art. 161
Se interzice încărcarea autovidanjei peste nivelul admis, nivel ce va fi marcat pe sticla de nivel a
cisternei.
Art. 162
În cazul în care autovidanja staţionează în faţa unui imobil, pe partea carosabilă se vor lua măsuri
pentru protejarea pietonilor.
Art. 163
Se interzice staţionarea lucrătorilor pe scara maşinii sau pe bara din faţă, în timpul deplasării
autovidanjei de la un loc de muncă la altul.
Art. 164
Vidanjele vor fi descărcate numai în punctele stabilite în acest scop, cu luarea măsurilor
corespunzătoare pentru preîntâmpinarea răspândirii materialelor ce se descarcă, zgârierea sau
murdărirea lucrătorilor ori alunecarea acestora.
Art. 165
Când vidanjarea se face în timpul nopţii, se vor lua măsuri pentru iluminatul corespunzător al locului
de muncă, semnalizarea autovidanjei pe spaţiul public şi marcarea furtunului, pentru a preîntâmpina
împiedicarea şi căderea lucrătorilor sau a pietonilor.

7. Prevederi de proiectare
Art. 166
La elaborarea documentaţiilor în domeniul canalizarii şi epurarii apelor uzate, proiectanţii vor aplica
prevederile Instructiunilor generale de protecţie a muncii, Instructiunilor specifice de securitate a
muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice precum şi
a standardelor de securitate a muncii.
Art. 167
În cadrul proiectelor se vor prevedea măsurile tehnice şi organizatorice care să asigure desfăşurarea
tuturor lucrărilor în condiţii de securitate.
Art. 168
Prevederile din cadrul acestui capitol constituie minimum de cerinţe de proiectare pentru desfăşurarea
activităţilor din domeniul canalizării şi epurării apelor uzate, în condiţii de securitate şi nu exclud
prevederea oricăror altor soluţii la îndemâna celor ce concep şi proiectează aceste activităţi, în
vederea îmbunătăţirii nivelului de securitate.
Art. 169
Spaţiile închise (camera vanelor rezervoare, galerii de conducte, subsoluri) vor fi prevăzute cu
ventilatoare pentru aerare.
Art. 170
Bazinele deschise, unde există pericol de cădere (decantoare, filtre lente, filtre rapide, captări de
suprafaţă) vor fi împrejmuite cu balustrade de protecţie.
Art. 171
Pentru traversarea canalelor deschise se vor prevedea podeţe de trecere.
Art. 172
Podeţele orizontale sau înclinate situate la înălţimi mai mari de 0,7 m faţă de sol sau nivelul imediat
inferior, unde există pericol de cădere laterală, vor fi prevăzute cu balustrade înalte de 1,00 m.
Art. 173
Pentru manevrarea (sau înlocuirea) unor utilaje fără pericol de accidentare, se vor prevedea instalaţii
de ridicat şi transport adecvate.
Art. 174
Pentru coborârea În cămine, rezervoare, decantoare se vor prevedea scări de acces (după caz) cu mână
curentă.
Art. 175
Zonele în care lucrările de exploatare se efectuează şi noaptea vor fi prevăzute cu iluminat
corespunzător.
Art. 176
Alegerea amplasamentelor pentru elementele care compun sistemele de canalizare şi epurare a apelor
uzate se va face astfel încât acestea să nu afecteze mediul înconjurător, sănătatea şi confortul
populaţiei, datorită specificului activităţii de evacuare a apelor uzate (prezenţa mirosurilor,
aerosolilor, zgomotului etc.).

ANEXA 1
Lista Instructiunilor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare
1. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavatii, fundaţii,
terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
2. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii
anticorozive.
3. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire.
4. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru construcţii hidrotehnice, portuare şi canale
navigabile.
5. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru excavaţii şi construcţii subterane.
6. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lămpilor electrice, tuburilor cinescop
şi a corpurilor de iluminat.
7. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru producerea energiei electrice.
8. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
9. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi pentru nevoi
tehnologice (captare, transport şi distribuţie).
10. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru activităţi de exploatare, gospodărire a apelor,
întreţinerea lucrărilor şi a cursurilor de apă, cadastrul apelor şi a folosinţelor legate de ape şi apărarea
împotriva inundaţiilor.
11. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu
mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.
12. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
13. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico - chimice şi
mecanice.
14. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
15. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru lucrările de prospecţiuni şi explorări geologice.
16. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru transportul prin conducte al gazelor naturale.
17. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul
produselor anorganice.
18. Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul
produselor organice (exclusiv petrochimice).
Până la apariţia instructiunilor prezentate în anexă, rămân valabile actualele instructiuni
departamentale existente în domeniu.

ANEXA 2
Lista standardelor conexe de securitate a muncii *)
STAS 12894 - 90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.

STAS 12604 - 87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.

STAS 12604/5 - 90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.


Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

STAS 9954/1 - 74 Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie


datorită gazelor şi lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare şi
montare.

STAS 8138 - 83 Echipament electric pentru maşini industriale. Condiţii tehnice


generale.

SR 6646- 2:1996 Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul în spaţiile de lucru.

STAS CEI 598 - 2 - 22- 92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea
22: Corpuri de iluminat de siguranţă

STAS 297/1 - 88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

STAS 297/2 - 92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

SR EN 292- 2:1997 Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de


proeictare. Partea 2: Principii şi condiţii tehnice.

SR EN 50014:1995 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Prescripţii


generale

STAS 6877/8 - 86 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive. Sisteme


electrice cu siguranţă intrinsecă i.
STAS 9153 - 90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de
comandă şi ale butoanelor de comandă luminoase.

STAS 10627 - 76 Ventilatoare. Principii de securitate.

STAS 10898 - 85 Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie.


*) NOTA:Prezenta lista nu are caracter exhaustiv si cuprinde standardele care pot fi aplicate în
activitatea de evacure a apelor uzate rezultate de la populatie si în procese tehnologice, în vigoare la
data 30.06.1997. Întrucât sistemul standardelor de securitate a muncii este în curs de elaborare, este
obligatorie consultarea periodica a Buletinului Standardizarii pentru completarea listei cu standardele
care corespund cerintelor de proiectare în domeniu.

ANEXA 3
Ghid de terminologie
1. Noţiuni din domeniul securitătii muncii
1.1. Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi
deteriorarea acestora.
1.2. Defectare: încetarea aptitudinii unei maşini, instalaţii, utilaje etc., de a- şi îndeplini funcţia
specificată.
1.3. Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau În asociere cu un
protector.
1.4. Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de
accesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau
murdăririi excesive a obiectelor personale.
1.5. Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este
dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale
împotriva pericolelor la care este expus.
1.6. Echipament tehnic: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc.,
utilizată în timpul muncii.
1.7. Factor de risc: factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncă - executant -
sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă - şi care, în condiţiile unei situaţii
periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii.
1.8. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme
geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea
muncii.
1.9. Instructaj de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se
desfăsoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o
realiza.
1.10. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii (instrucţiuni proprii): componente ale
sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai
pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu
sau colaborare cu institute de specialitate), este obligatorie atunci când instructiunile generale şi
specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau,
voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi
completarea instructiunilor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.11. Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul,
trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru
care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
1.12. Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui
singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
1.13. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.14. Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra
organismului, în mediul luat În considerare.
1.15. Pericol: sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă:
a) În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea
sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de
strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b) Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza
evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).
1.16. Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de
specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.17. Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştintele şi aptitudinile necesare pentru a
realiza corect anumite activităţi.
1.18. Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru
pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.19. Prevenire intrinsecă: prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare, care constă în:-
evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil prin alegerea corespunzătoare a unor
caracteristici de concepţie;- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau
limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.20. Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite
mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient
evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.21. Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi
mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.22. Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într- o
situaţie periculoasă.
1.23. Risc profesional: risc în procesul de muncă.
1.24. Situatie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor
pericole.
1.25. Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico -
chimice poate constitui un pericol.
1.26. Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
1.27. Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul
echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care generează riscul înfăţisat în această definiţie:
- poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea
elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de
sudură etc.) sau
- poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/ neprevăzută etc.)
1.28. Lucru la înălţime: activitate desfăşurată la minimum 2 m, măsuraţi de la tălpile picioarelor
lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă bază de referinţă artificială, baze
faţă de care nu există pericolul căderii în gol. Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de
2 m se consideră "lucrul la înălţime mică" la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de
pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru
lucrul la înălţime.