Judecătoria Comercială de Circumscripţie Dosarul nr.

2rac-5/15
Judecător: V. Orîndaş
Curtea de Apel Chişinău
Judecători: M. Anton, Iu. Cotruţă, E. Clim

Republica Moldova
Curtea Supremă de Justiţie

DECIZIE

11 februarie 2015 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţa:
Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea
Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă,
Ion Corolevschi, Dumitru Mardari

examinînd recursul declarat de către Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi

Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Asociaţia Obştească
„Asociaţia pentru protecţia drepturilor invalizilor şi veteranilor „Echitate” împotriva
Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun
Gong Moldova” privind dizolvarea asociaţiilor,
împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014,

CONSTATĂ:

Asociaţia Obştească „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor

Echitate” s-a adresat instanţei de judecată cu cerere privind dizolvarea Asociaţiei
Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong
Moldova”.
În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că Asociaţia Obştească „Falun
Dafa” a fost înregistrată la 07.09.2009 cu nr. 604-d şi Asociaţia de Qigong „Falun
Gong Moldova” a fost înregistrată de către Ministerul Justiţiei la 07.09.2011 cu nr.
003308. Scopul declarat al acestor asociaţii, care au aceeaşi adresă juridică şi acelaşi
conducător, este contribuirea la promovarea şi transmiterea principiilor „Adevăr,
Bunătate, Toleranţă”, a exerciţiilor chinezeşti ce constituie Falun Dafa (Falun Gong)
pentru îmbunătăţirea sănătăţii, spiritului, minţii şi corpului, cât şi contribuirea la
apărarea drepturilor tuturor participanţilor Falun Dafa.
Reclamanta susţine că în realitate, scopul asociaţiilor este promovarea unei
pseudo- ideologii (religii chiar) cu un caracter vădit extremist, încercarea de a
manipula cu membrii acestora în vederea promovării intereselor personale ale
conducerii duhovniceşti Falun Dafa fiind, de fapt, un fel de sectă care este
periculoasă, deoarece aţâţă ura socială, interetnică şi religioasă.
Afirmă reclamanta că prin acţiunile sale, asociaţiile menţionate care, de fapt,
reprezintă filiale ale asociaţiei mamă (interzisă pentru extremism în Republica
1
Populară Chineză) promovează o politică periculoasă de incitare la schimbare a
puterii legale în Republica Populară Chineză şi promovează intens simbolul său
oficial care de fapt reprezintă nu altceva decât simbolul „swastica”, simbol practic
identic cu svastica nazistă din timpul celui de-al doilea război mondial, simbolul
Germaniei naziste sub care au fost exterminaţi zeci de milioane de oameni.
În calitate de asociaţie obştească ce vine să apere interesele cetăţenilor, inclusiv
ale veteranilor, memoria celor căzuţi în al doilea război mondial, reclamanta
consideră inadmisibilă activitatea pe teritoriul Republicii Moldova unor asemenea
asociaţii obşteşti cu asemenea simbolică şi care promovează, pe ascuns, astfel de
scopuri.
Reclamanta mai indică că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău
din 20 ianuarie 2014, instanţa de judecată a dispus obligarea Ministerului Justiţiei al
Republicii Moldova de a introduce simbolul „falun” identic cu simbolul „swastica”,
utilizat de către Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească -
Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, în registrul materialelor cu caracter
extremist”.
Invocă reclamanta că, Asociaţia obştească „Falun Dafa” în public expune
simbolul „falun”, care este absolut identic simbolului „swastica”, emblema
partidului nazist din Germania în perioada anilor 1923-1945 partid care prin
Hotărârea Tribunalului Internaţional de la Nuernberg a fost recunoscut organizaţie
criminală, care a comis atrocităţi deosebite contra omenirii, partid ce a fost interzis,
fiind interzisă concomitent şi folosirea simbolurilor emblemelor şi drapelelor
partidului dat. Reclamanta consideră că „Falun Dafa” este o mişcare distructivă
periculoasă, al cărei fondator este Li Hongzhi, care este dat în urmărire penală
generală de către Interpol. În China, mişcarea respectivă este interzisă la nivel de
stat. Ea se maschează în spatele unei practici Tsi Gun, ce ţine de autoperfecţionarea
omului, dar pe parcursul aflării sale în sectă, oamenii sunt tot mai mult implicaţi în
mitinguri şi proteste îndreptate spre discreditarea puterii oficiale. Activităţile acestei
secte au dus la moartea a peste 2000 de oameni. Conştiinţa oamenilor a fost adusă la
etapa sinuciderii cu scopul atingerii celei mai înalte perfecţiuni omeneşti.
Referitor la activitatea acestor organizaţii înregistrate în Republica Moldova,
reclamanta menţionează că la prima vedere s-ar părea că ei practică exerciţii de
cultură fizică şi spirituală pentru îmbunătăţirea sănătăţii cetăţenilor, deoarece anume
acesta a fost scopul principal al creării acestora. În realitate, însă, adepţii acestei
secte sunt tot mai des întâlniţi la ambasadele Rusiei, Chinei, în faţa clădirilor
autorităţilor de stat, cât şi în parcurile publice din centrul capitalei, organizând
mitinguri cu pancarte de aţâţare a urii poporului faţă de autorităţile din China şi a
poporului chinez, care nu le împărtăşeşte viziunile.
Astfel, reclamanta menţionează că pe data de 17.07.2010, în parcul Ştefan cel
Mare, mun. Chişinău, adepţii „Falun Dafa” au adus stand-uri informative cu imagini
ale presupuselor represalii din China, săvârşite împotriva celor ce practică Falun
Dafa, cât şi înscenarea reală a torturilor pe care adepţii Falun Dafa spun că au loc în
prezent. Toate acestea s-au desfăşurat într-un loc public, unde se plimbă şi copiii,
care poate nu înţeleg sensul real al scenelor aranjate de adepţii Falun Dafa, totodată
li se poate afecta integritatea psihică, văzând asemenea scene groaznice.
Prin hotărârea Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 06 mai 2014,
acţiunea Asociaţiei Obşteşti „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi

2
veteranilor - Echitate” a fost admisă şi s-a hotărât de a dizolva Asociaţia Obştească
„Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”
cu deschiderii procedurii de lichidare, s-a numit în calitate de lichidator al Asociaţiei
Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong
Moldova”, ÎI „Hariton Eugeniu”, s-a obligat organele de conducere ale Asociaţiei
Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong
Moldova” să transmită lichidatorului gestiunea societăţii, împreună cu registrele, cu
actele (inclusiv de constituire, contabile, financiare, corespondenţa ce ţine de
activitatea comercială) şi cu ştampilele acesteia, s-a atribuit lichidatorului
competenţa de a termina operaţiunile în curs ale Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi
Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” de a reprezenta
societăţile în relaţiile cu terţii, în litigiile aflate pe rolul instanţelor, de a urmări silit
debitorii societăţii şi de a încasa creanţele ei, de a contesta creanţele creditorilor şi a
oricăror tranzacţii sau transferuri frauduloase, de a disponibiliza salariaţii societăţii
şi de a angaja, după caz, specialişti şi experţi, de a transforma în numerar bunurile
din patrimoniul societăţii, s-a atribuit lichidatorului dreptul de a recepţiona
corespondenţa adresată Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti -
Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, dreptul de a reţine corespondenţa care
se referă la activitatea comercială a societăţii dizolvate, dar şi obligaţia de a păstra
secretul comercial şi nu a divulga conţinutul corespondenţei care nu se referă la
activitatea comercială a societăţii dizolvate, s-a acordat creditorilor termen pentru
înaintarea creanţelor faţă de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia
Obştească - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, termen care expiră după 6
luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial a avizului despre lichidarea
Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong
„Falun Gong Moldova”, s-a pus în sarcina lichidatorului obligaţia de a prezenta spre
publicare avizul despre lichidarea societăţilor, în două ediţii consecutive ale
Monitorului Oficial, şi de a informa în 15 zile fiecare creditor cunoscut despre
lichidare şi despre termenul1 de înaintare a creanţelor, s-a pus în sarcina
lichidatorului obligaţia de a întocmi un proiect al bilanţului de lichidare în termen de
15 zile de la data expirării termenului de înaintare a creanţelor şi de a-1 prezenta
instanţei, s-a obligat reprezentanţii organului afacerilor interne şi administraţiei
publice locale, la cererea scrisă sau verbală a lichidatorului să asigure ordinea
publică şi să participe la exercitarea atribuţiilor acestuia.
Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong
„Falun Gong Moldova” au declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe,
solicitând casarea acesteia şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care acţiunea să fie
respinsă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, au fost respinse
apelurile declarate de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească
„Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei
Comerciale de Circumscripţie din 18 aprilie 2014.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de
apelanţi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele
dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.
Totodată, instanţa de apel a indicat că, hotărârea primei instanţe este fondată şi
legală, instanţa de fond elucidînt pe deplin circumstanţele de fapt şi de drept ale

3
pricinii, a aplicat corect normele de drept material şi procesual şi a emis o hotărîre
întemeiată.
Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 15.09.2014, Asociaţia
Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong
Moldova” au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei
Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Comerciale de
Circumscripţie din 18 aprilie 2014 cu pronunţarea unei noi hotarîri, prin care
pretenţiile reclamantului să fie respinse ca neîntemeiate şi ilegale.
În argumentarea recursului recurenţii au invocat că instanţele au încălcat
normelor de drept material şi procedural.
Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Asociaţia Obştească „Falun
Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” a fost
considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.
Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la
proces.
Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi
verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul
conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi
hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.
Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi
procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi
circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de
contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată.
Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată că, Asociaţia Obştească
„Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor Echitate” s-a adresat
instanţei de judecată cu cerere privind dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa”
şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”.
Instanţa de fond a admis acţiunea Asociaţiei Obşteşti „Societatea protecţiei
drepturilor invalizilor şi veteranilor Echitate” soluţie menţinută şi de instanţa de apel
care a respins apelurile declarate de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia
Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme
de Justiţie susţine soluţia instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată, pornind de la
următoarele.
În conformitate cu prevederile art. 1 al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti,
asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile
publice, constituite benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice,
asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor
drepturi legitime.
Asociaţii obşteşti se consideră asociaţiile pacifiste, de apărare şi de promovare
a drepturilor omului, asociaţiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi de
copii, societăţile ştiinţifice, tehnice, ecologiste, cultural-educative, sportive, uniunile
de creaţie, comunităţile naţional-culturale, alte asociaţii ale persoanelor fizice şi/sau
juridice (asociaţii obşteşti) legal constituite.

4
 Potrivit prevederilor art. 5 CPC, orice persoană interesată orice persoană
interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în modul stabilit de
lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele
legitime.
Nici unei persoane nu i se poate refuza apărarea judiciară din motiv de
inexistenţă a legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau obscuritate a legislaţiei în
vigoare.
În acest sens, Colegiul reţine că în temeiul art. 2 al Legii cu privire la
asociaţiile obşteşti, asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în
scopul realizării şi apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor
drepturi şi libertăţi legitime; dezvoltării activismului social şi spiritului de iniţiativă
al persoanelor, satisfacerii intereselor lor profesionale şi de amatori în domeniul
creaţiei ştiinţifice, tehnice, artistice; ocrotirii sănătăţii populaţiei, antrenării acesteia
în activitatea filantropică, în practicarea sportului de masă şi a culturii fizice;
desfăşurării activităţii de culturalizare a populaţiei; ocrotirii naturii, monumentelor
de istorie şi cultură; educaţiei patriotice şi umanistice; extinderii contactelor
internaţionale; consolidării păcii şi prieteniei între popoare; desfăşurării altor
activităţi neinterzise de legislaţie.
În conformitate cu art. 118 alin. (l) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale.
Colegiul reţine că recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia
Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” sunt înregistrate în
Registrul de Stat al Organizaţiilor Necomerciale, sub nr. 604-d şi, respectiv, nr.
5100 (f.d. 21-22), astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 1, art. 17 (19)
alin.(2) ale Legii cu privire la asociaţia obştească, recurenţii Asociaţia Obştească
„Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”
cade sub incidenţa reglementărilor acestei Legi.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 (17) ale Legii menţionate mai sus, recurenţii dispun
de dreptul la simbolică, iar potrivit materialelor dosarului (f.d. 12), Colegiul constată
că, simbolica utilizată de recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia
Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” este semnul „Falun”.
Colegiul mai reţine că, utilizarea de către recurenţii Asociaţia Obştească „Falun
Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” a
semnului „Falun” este constatat şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai
2009, obiect al examinării căreia a fost contestarea actului administrativ prin care a
fost refuzată înregistrarea Asociaţiei obşteşti „Falun Dafa” (f.d. 32), fapt care în
temeiul art. 123 CPC este degrevat de probaţiune.
Colegiul reţine că potrivit prevederilor art. 3 alin.(1) şi art. 25 (27) ale Legii nr.
837-XIII, recurenţii, în calitate de organizaţii obşteşti au, inter alia, obligaţia de a
respecta Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova, inclusiv, drepturile şi
libertăţile legitime ale persoanelor constituind, totodată, în conformitate cu
prevederile art. 37 (40) alin.(4) lit. d) al Legii nominalizate o condiţie sine qua non
de autorizare a activităţii asociaţiei obşteşti. Or, potrivit prevederilor art. 37 (40)
alin.(4) lit. d) al Legii nr. 837-XIII, violarea de către asociaţia obştească a
drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanelor este susceptibilă sancţionării cu
dizolvarea asociaţiei.

5
 Colegiul constată că în speţă, intimata Asociaţia Obştească „Societatea
protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor - Echitate” acţionând în apărarea
drepturilor şi intereselor membrilor săi, veterani ai celui de al II-lea război mondial,
pretinde că propagarea de către recurenţi a simbolicii naziste reprezintă acţiuni
interzise de legislaţia naţională susceptibile de a aduce atingere drepturilor şi
intereselor legitime ale membrilor săi.
Colegiul, consideră justă aprecierea instanţei de apel care reţine că faptul
propagării de către recurenţi a simbolului „Falun”, identic simbolului „svastica” -
emblemă a partidului nazist din Germania în perioada anilor 1923- 1945, partid
care, prin hotărârea Tribunalului Internaţional de la Nurnberg, a fost recunoscut
organizaţie criminală, care a comis deosebite atrocităţi contra omenirii, partid ce a
fost interzis, fiind interzisă concomitent şi folosirea simbolurilor, emblemelor şi
drapelelor partidului dat, a fost constatat prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din
13 mai 2009 (f.d. 32-35), aceasta având, în conformitate cu prevederile art. 123
alin.(2) CPC, pentru instanţă valoare de res judicata şi nu se cere a fi dovedit din
nou şi nici nu poate fi contestat în cadrul prezentului proces.
În conformitate cu prevederile art. 1 lit. b) al Legii privind contracararea
activităţii extremiste, propagarea şi demonstrarea în public a atributelor sau
simbolicii naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare,
cu atribute sau simbolică nazistă, constituie activitate extremistă, motiv din care
Colegiul, raportând circumstanţele speţei la prevederile normelor legale pertinente,
conchide că pretinsa încălcare a drepturilor şi libertăţilor legitime reclamate de
intimată ţine de activităţi extremiste desfăşurate de către recurenţi, interzise de Lege,
în special prin dispoziţiile art. 6 alin. (l) al Legii citate mai sus.
Astfel, Colegiul reţine că dreptul la asociere este un drept garantat de art. 41
din Constituţie şi art. 11 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale, motiv pentru care orice ingerinţă în exerciţiul unui drept
protejat de Convenţie şi sau Constituţie urmează a fi conformă exigenţelor de
admisibilitate a acesteia, concluzie ce reiese din dispoziţiilor art. 54 din Constituţie
şi art. 11 alin.(2) din CtEDO, dreptul de asociere nefiind unul absolut.
În acest sens, Colegiul susţine ca justă aprecierea instanţei de apel care
consideră necesară examinarea temeiniciei cererii de dizolvare a Asociaţiei Obşteşti
„Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”,
în sensul dacă aceasta reprezintă în esenţă o ingerinţă în exerciţiul dreptului la
asociere prin prisma regulii triplului test.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) al Convenţiei invocate supra, art. 54 din
Constituţia R. Moldova, ingerinţa în exerciţiul dreptului la asociere nu poate fi
realizată decât în temeiurile prevăzute de Lege.
În speţă, în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(3) al Legii cu privire la
asociaţiile obşteşti, se interzice constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor
obşteşti care atentează la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor, la
sănătatea oamenilor şi la morala publică.
De asemenea, dispoziţiile art. 35 (39) alin. (4) al aceleiaşi Legi statuează că
asociaţia obştească poate fi dizolvată prin hotărâre judecătorească în cazul în care
violează drepturile şi libertăţile legitime ale persoanelor.
În această ordine de idei Colegiul reţine că în circumstanţele speţei, propagarea
de către recurenţi a simbolicei „falun” similare pînă la confuzie cu simbolica

6
nazistă, faptul similitudinii fiind constat prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din
13 mai 2009 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014,
menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, reprezintă în
esenţă violarea drepturilor veteranilor celui de-al doilea război mondial la
integritatea psihică garantat de art. 24 din Constituţie. Or, reţinînd caracterul notoriu
al atitudinii şi frustrărilor provocate cetăţenilor Republicii Moldova, în special,
veteranilor de război, de atrocităţile celui de-al doilea război mondial desfăşurat sub
simbolica nazistă, Colegiul apreciază ca justă concluzia instanţei de apel conform
căreia, simbolica nazistă susceptibilă de a provoca sentimente de teamă, de nelinişte,
frustrări, participanţilor la evenimentele celui de-al doilea război mondial sau care
au resimţit consecinţele acestuia, reprezintă o atingere inadmisibilă adusă sănătăţii
psihice persoanelor, în deosebi, a veteranilor celui de-al doilea război mondial, în
apărarea drepturilor cărora a acţionat intimata.
Astfel, în contextul reglementărilor normative aplicabile speţei, Colegiul
constată existenţa temeiului legal pentru restrângerea dreptului la asociere a
recurenţilor în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor în speţă,
sensibile la acţiunile interzise prin lege de propagare a simbolicei similare celei
naziste de către recurenţi. Or, scopul legal urmărit prin ingerinţa în exerciţiul de
către recurenţi a dreptului la asociere satisface în acest sens exigenţele impuse la art.
11 alin.(2) din Convenţie în ceia ce priveşte admisibilitatea ingerinţei: „protejarea
sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora”, motiv
din care Colegiul constată corespunderea legii naţionale prevederilor Convenţiei,
precum şi legalitatea ingerinţei.
Colegiul consideră corectă aprecierea instanţei de apel, care reţine că,
sacrificiile participanţilor la cel de-al doilea război mondial, precum şi consecinţele
acestuia suportate direct sau indirect de unii cetăţeni, prezumate până la proba
contrară ca fiind justificate şi necesare naţiunilor democratice, justifică dreptul
acestora de a solicita restrângerea dreptului la asociere în cazul în care exerciţiul
acestui drept însoţit de propagarea simbolicii similare cele naziste deranjează
memoria acestora şi/sau integritatea psihică. Or, impactul exercitării unui drept
protejat de Convenţie asupra drepturilor şi libertăţilor altor persoane, nu poate fi
examinat ca fiind detaşat „de contextul social şi istoric” specific pentru fiecare stat
(Hoffer and Annen c. Germaniei, 13.01.2011, nr.397/07 and 2322/07, par.48).
Astfel, Colegiul conchide că, pentru a fi considerată necesară într-o societatea
democratică, restrângerea dreptului la asocierea a apelanţilor, în speţă, dizolvarea
Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi a Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong
„Falun Gong Moldova”, aceasta trebuie să urmărească scopuri de utilitate publică şi
acesta să devanseze atingerea adusă dreptului recurenţilor (Peta c. Germaniei,
18.03.2013, nr.43481/09, par.45-46). Or, instanţa de judecată examinând necesitatea
ingerinţei urmează a realiza un just echilibru între mijloacele utilizate şi scopul
urmărit (James c. UK, 21.02.1986, nr.8793/79, par.50).
Colegiul reiterează că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2009
s-a constat că simbolica „falun” utilizată de către recurenţi în calitate de atribut al
activităţii sale este similară pînă la confundare cu simbolica nazistă, iar acţiunile de
propagare a acesteia constituie activităţii extremiste conform prevederilor Legii
privind contracararea activităţilor extremiste, constituind, concomitent, temei de
refuz în înregistrarea statutului Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa”.

7
 Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie
2014, simbolul „falun” identic cu simbolul svastica utilizat de Asociaţia Obştească
„Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”
a fost introdus în registrul materialelor cu caracter extremist. Astfel, hotărârea
Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014, a fost menţinută prin
decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, care la rîndul ei, contestată
fiind, a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2015
şi, în acest sens, în conformitate cu prevederile art. 254 alin.(l) şi alin. (2) lit. c), art.
255 CPC, hotărârea Judecătorie Buiucani mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014
dispune de caracter definitiv şi executoriu, astfel încât contestarea caracterului
extremist al simbolului „falun” nu poate avea loc în cadrul altui proces.
Concomitent, Colegiul reţine că cunoscîndu-se cu certitudine conţinutul
definitiv al hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014
începând cu data de 13.05.2009, şi anume, faptul că simbolica utilizată reprezintă
materiale cu caracter extremist, acţiuni prohibite de legislaţia naţională, recurenţii
nu a întreprins nici o măsură în vederea conformării activităţii desfăşurate pe
teritoriul Republicii Moldova prevederilor legislaţiei naţionale. Mai mult decât atât,
constată Colegiul că, după data de 02.04.2014, dată la care hotărârea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014 privind introducerea semnului
„falun” în registru materialelor cu caracter extremist a devenit executorie, recurenţii
nu au justificat în cadrul procesului faptul întreprinderii unor acţiuni în vederea
conformării activităţii sale prevederilor legislaţiei în vigoare sau respectarea
hotărârilor judecătoreşti investite cu formulă executorie. Astfel, în aparenţă,
acţiunile recurenţilor Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească
„Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, reprezintă nerecunoaşterea atât a
hotărârilor judecătoreşti executorii ce le vizează, cât şi legislaţia naţională privind
protejarea obiectivelor de moralitate publică în raport cu suferinţele populaţiei
suportate în rezultatul celui de-al doilea război mondială.
Reț inând circumstanţele speţei, Colegiul conchide că pretinsele valori
promovate de recurenţi: Adevăr, Bunătate şi Toleranţă (f.d.62) vin în contradicţie cu
acţiunile recurenţilor de promovare a unei simbolici care, în virtutea trecutului
istoric, provoacă persoanelor atât deranjamente de ordin emotiv, cât şi moral
manifestate, inter alia, în lipsa de respect faţă de sacrificiile directe sau indirecte
făcute în numele luptei cu nazismul în perioada celui de-al doilea război mondial,
recunoscut la nivel mondial drept organizaţie criminală.
Colegiul, ţinând cont de ineficienţa măsurilor de constrângere aplicate în
privinţa recurenţilor în ce priveşte propagarea simbolicii similare până la confundare
cu simbolica nazistă, manifestate în sancţionarea recurenţilor Asociaţia Obştească
„Falun Dafa” la 29.09.2008 cu refuzul Ministerului Justiţiei de a înregistra statutul
asociaţiei obşteşti, urmat de folosirea de către recurenţi a unor tertipuri juridice în
vederea obţinerii înregistrării statutului unei Asociaţii Obşteşti activitatea căreia
cade sub incidenţa noţiunii de activitate extremistă, având drept consecinţă
încălcarea drepturilor persoanelor vulnerabile la simbolica nazistă, conchide că
măsura utilizată în vederea realizării scopului legal de protecţie a drepturilor
intimatei este justificată în circumstanţele speţei. Or, numărul persoanelor, precum
şi consecinţele restrângerii dreptului la asociere a recurenţilor prin dizolvarea
Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi a Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong

8
„Falun Gong Moldova”, în raport cu persoanele afectate sau care pot fi afectate prin
acţiunile de propagare a simbolicii similare până la confundare cu simbolica nazistă,
reţinând contextul istoric în care urmează a fi examinat impactul acţiunilor
recurenţilor, precum şi obligaţia morală a autorităţilor de a manifesta respect faţă
sacrificiile istorice a societăţii în lupta cu nazismul, determină instanţa de a menţine
concluzia instanţei de apel, conform căreia, în speţă, scopul urmărit devansează
atingerea adusă dreptului recuţilor la libertatea de asociere.
Mai reţine Colegiu că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „se
consideră inacceptabilă imixtiunea organelor de stat şi a persoanelor cu funcţii de
răspundere în activitatea asociaţilor obşteşti, exceptând cazurile prevăzute de lege”
(HCC nr.28-a din 21.02.1996). Prin urmare, Colegiu conchide că în lipsa unei
prevederi legale expres reglementate, instanţa de judecată nu este în drept de a
interveni în activitatea asociaţiei obşteşti în vederea modificării modului de
exercitare a dreptului la asociere, inclusiv, politicile statutare. Or, în conformitate cu
prevederile art. 3 alin. (2) al Legii nr. 837-XII, asociaţiile obşteşti îşi desfăşoară
activitatea pe principiile liberului consimţământ, autonomiei, libertatea alegerii
scopurilor, formelor şi metodelor de activitate, motiv din care Colegiul conchide că
în speţă nu există o alternativă legală în ce priveşte dreptul de intervenţie a instanţei
în modificarea formelor şi metodelor de activitate ale recurenţilor în sensul
excluderii simbolicii „falun” din activitatea acestora.
Reieşind din considerentele expuse, Colegiul conchide că cererea intimatei
privind dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi a Asociaţiei Obşteşti
„Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” este întemeiată.
Recurenţii Asociaţia Obşteştiască „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească
„Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” în cererea de recurs au invocat că la
examinarea cauzei în instanţa de fond le-au fost încălcat dreptul la apărare în sensul
respectării procedurii de citare.
În conformitate cu prevederile art. 118 alin. (l) CPC, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor
sale dacă lege nu dispune altfel.
Colegiul constată că la materialele cauzei sunt anexate avizele de recepţie a
corespondenţei judiciare (f.d. 42-43), recepţia de către recurenţi, confirmată prin
semnătura aplicată, fiind contestată şi în cererea de apel. Însă, în conformitate cu
prevederile art. 118 şi art. 122 CPC, autenticitatea înscrisului urmează a fi justificată
în modul stabilit de lege.
Astfel, Colegiul reţinând omiterea de către recurenţi a executării sarcinii
probaţiunii în modul stabilit de lege, respinge acuzaţiile recurenţilor Asociaţia
Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong
Moldova” privind încălcarea dreptului la apărare ca fiind neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 67 CPC, persoana interesată într-un proces
pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până
la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărârea pronunţată ar
putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Pentru a
interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care demonstrează interesul
intervenţiei, menţionând cărei părţi se va alătura. Copia de pe cerere se înmânează
ambelor părţi. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia
dintre părţi sau din oficiul instanţei.

9
 Recurenţii în cererea de recurs au invocat că instanţa de judecată pentru
soluţionarea justă, corectă şi nepărtinitoare a cauzei urma în mod obligatoriu să
atragă în proces Primăria mun. Chişinău şi Ministerul Justiţiei, organe care le-au
înregistrat, ce urmau să se expună asupra corespunderii activităţii asociaţilor
scopurilor statutare şi, respectiv, legislaţiei în vigoare.
În acest sens, Colegiul reţine că în conformitate cu prevederile art. 67 CPC,
recurenţilor le revine sarcina justificării întrunirii de către Primăria mun.Chişinău şi
Ministerul Justiţiei a condiţiilor stabilite de lege în vederea admiterii în proces în
calitate de intervenienţi accesorii - dacă hotărârea pronunţată ar putea să influenţeze
drepturile sau obligaţiile intervenienţilor faţă de una din părţi. Or, în conformitate cu
prevederile art. 2 CPC instanţa de judecată examinează cauzele civile în
conformitate cu legislaţia procedurală civilă şi în acest sens nu este în drept de a
exonera arbitrar partea de sarcina probaţiunii în modul stabilit de lege sau de a
admite intervenţia în proces în alte temeiuri decât cele stabilite de lege, motiv din
care argumentele recurenţilor invocate în susţinerea necesităţii atragerii în proces a
Primăriei mun. Chişinău şi a Ministerului Justiţiei în calitate de intervenienţi
accesorii, Colegiul le respinge ca fiind neîntemeiate.
Colegiul reiterează că în speţă acţiunea înaintată de către intimata Asociaţia
Obştească „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor - Echitate”
reprezintă o modalitate de apărare a drepturilor membrilor săi, admisă de lege,
împotriva încălcării drepturilor personale admise de apelanţi cu ocazia exercitării de
către aceştia a dreptului la asociere contrar reglementărilor legale. Or, membrii
asociaţii reclamante care are drept scop declarat apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale membrilor săi, pretind deţinerea calităţii de victimă în raport cu
acţiunile recurenţilor.
În acest sens, conchide Colegiul că, inacţiunile autorităţile publice, a Primăriei
mun. Chişinău sau a Ministerului Justiţiei privind apărarea ex oficio a drepturilor
intimatei sau întreprinderea unor măsuri necesare şi suficiente pentru
preîntâmpinarea sau contracararea acţiunilor de exercitare de către recurenţi a
dreptului la asociere în detrimentul drepturilor şi libertăţilor persoanelor, în speţă a
invalizilor de război, nu privează persoanele care se consideră lezate în drepturi în
rezultatul exercitării de către recurenţi a dreptului la asociere, de a-şi apăra
drepturile încălcate. Or, în conformitate cu prevederile art. 5 CPC accesul liber la
justiţie este garantat fiecărei persoane care se pretinde a fi lezată în drepturi, inclusiv
în cazul în care obligaţia apărării dreptului lezat se include în sfera obligaţiei
pozitive ale autorităţilor statului.
Mai mult decât atât, Colegiul stabileşte că lipsa unor acţiuni preliminare de
sesizare a încălcării dreptului în apărarea căruia a acţionat intimata nu poate fi
reţinut de către instanţă în calitate de impediment a exercitării dreptului de acces la
justiţie în lipsa unei prevederi legale în acest sens. Or, în conformitate cu prevederile
art. 267 lit.a) CPC, cererea poate fi scoasă de pe rol doar în cazul nerespectării
procedurii prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă
a pricinii pe cale extrajudiciară.
Din considerente expuse, Colegiul respinge ca neîntemeiate argumentele
invocate în cererea de recurs de către recurenţi privind lipsa sancţiunilor, sesizărilor,
avertizărilor autorităţilor competente, a plângerilor adresate acestora de cetăţeni,

10
acţiunilor de protest sau antiprotest în privinţa activităţii recurenţilor, susceptibile de
a justifica sesizarea de către intimat a instanţei de judecată.
Recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia
de Qigong „Falun Gong Moldova” în recurs au mai invocat că hotărârea
Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 20 ianuarie 2014 şi decizia Curţii de Apel
Chişinău din 02 aprilie 2014 nu sunt irevocabile, motiv din care nu pot fi puse la
baza hotărârii judecătoreşti de dizolvare a recurenţilor. În acest sens, Colegiul
reiterează că hotărârile judecătoreşti devenite definitive şi executorii sunt obligatorii
şi nu pot fi contestate în cadrul altui proces de judecată, inclusiv, în cadrul
procesului privind dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti
„Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, căile de atac urmând a fi exercitate
doar în condiţiile legii, art. 119 din Constituţie. Or, în conformitate cu prevederile
art. 12 din Constituţie, este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri
definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în
timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive,
motiv din care Colegiul conchide că instanţele de judecată nu sunt exceptate de la
obligaţia constituţională de a respecta hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi, în
acest sens, de a le neglija până vor deveni irevocabile.
În vederea dezbaterii argumentelor din recurs, Colegiul reţine ca justă şi
concluzia instanţei de apel conform căreia, percepţia materialelor susceptibile de a fi
calificate drept materiale cu caracter extremist, precum şi impactul unei asemenea
percepţii în privinţa drepturilor şi libertăţilor persoanei şi sau interesului general al
societăţii, urmează a fi examinat în fiecare caz aparte, reţinând condiţiile de ordin
particular în care materialele pretinse a fi extremiste au fost propagate,
particularităţile de ordin personal a potenţialelor subiecţi ai percepţiei precum şi
iminenţa eventualului prejudiciu. În speţă, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 17 februarie 2010 a fost emisă pe marginea cererii procurorului în
interesul general, urmărindu-se scopul de profilaxie a activităţilor extremiste. Or, la
momentul înaintării sesizării procurorului, nu s-a invocat cauzarea de prejudicii.
Per contrar, acţiunea intentată de intimata AO „Asociaţia pentru protecţia
drepturilor invalizilor şi veteranilor - Echitate” este înaintată în scopul apărării
drepturilor persoanelor care pretind a fi lezate în drepturi prin acţiunile recurenţilor,
motiv din care aprecierile date de instanţa de judecată cu ocazia emiterii hotărârii
din 17 februarie 2010, iminenţei eventualului prejudiciu sunt abstracte vizând
interesul general în timp ce în cadrul procesului soluţionat prin hotărârea din 20
ianuarie 2014, aprecierile instanţei au fost făcute în concret stabilindu-se gravitatea
impactului acţiunilor de propagare a simbolicii „falun” susceptibile a fi confundată
cu simbolica nazistă în raport cu drepturile persoanelor concrete (care pretind
deţinerea calităţii de victime) - veteranii celui de-al doilea război mondial membrii
intimatei.
Mai mult decât atât, potrivit menţiunilor făcute de recurenţi în cererea de
recurs, se constată existenţa unei contradicţii dintre constatările efectuate în cadrul
emiterii hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 februarie 2010 şi
constatările Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2009 făcute anterior cu ocazia
examinării unei speţe similare, motiv din care Colegiul, reţinînd rolul care-i revine
Curţii Supreme de Justiţie în calitate de instanţă ierarhic superioară în privinţa
asigurării uniformităţii practicii judiciare, art. l alin. (2) al Legii cu privire la Curtea

11
Supremă de Justiţie, ajunge la concluzia că eventualele contradicţii dintre o hotărâre
irevocabilă şi decizia Curţii Supreme de Justiţie urmează a fi soluţionate în favoarea
deciziei Curţii Supreme de Justiţie.
Din considerentele expuse Colegiul respinge ca fiind neîntemeiate argumentele
recurenţilor justificate prin prisma contradicţiilor dintre hotărârea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chişinău din 17 februarie 2010 şi hotărârea din 20 ianuarie 2014.
Colegiul, analizînd materialele la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce
guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către
instanţa de apel este una legală şi întemeiată.
Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că
motivele de casare invocate de recurenţi nu şi-au găsit confirmare în cadrul
examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat.
Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia

Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”.
Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia pentru
protecţia drepturilor invalizilor şi veteranilor „Echitate” împotriva Asociaţiei
Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong
Moldova” privind dizolvarea asociaţiilor.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei,
Judecătorul Iuliana Oprea

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druţă

Ion Corolevschi

Dumitru Mardari

12