Sunteți pe pagina 1din 5

 

2.
 
Conductă aer comprimat
 3.
 
Ejector 4.
 
Orificii de absorbţie a apei
 
Fig. 4. Prezentarea schematică a unei linii automate pentru formarea, umplerea şi închid
erea ambalajelor termo-
formate, utilizată pentru ambalarea dulceţei în ambalaje din material plastic
 1.
 
Folie pentru corp 2.
 
Încălzire (înmuierea foliei)
 3.
 
Formare 4.
 
Dozare şi umplere
 5.
 
Folie pentru capac 6.
 
Termosudare 7.
 
Ştanţare
 8.
 
Deşeuri (folie)
 9.
 
Evacuarea produselor ambalate
Folia luată de la bobină este plastifiată şi formată într 
-
o matriţă răcită cu ajutorul aerului comprimat. Banda este împinsă automat sau manual la
dispozitivul de umplere. Apoi, ambalajele
sunt închise cu ajutorul unei folii termosudabile. Centrarea unei folii pre-imprimate se face cu
ajutorul unei celule fotoelectrice. Desprinderea de bandă se face prin ştanţare.
 
În funcţie de natura produsului, închiderea poate fi realizată, aşa cum se arată în schemă, prin
termosudarea unui capac din acelaşi material sau folie de aluminiu lăcuită sau cu ajutorul unui
capac etanş, dar nu ermetic, care să permită o deschidere uşoară şi la nevoie să fie din nou
aplicat. Astfel de linii sunt utilizate pentru prelucrarea materialelor termoplastice (polistiren,
PVC etc.),  putându-
se obţine forme de ambalaj din cele mai variate.
 
Pentru închidere se utilizează folii de aluminiu sau de hârtie. Ambalarea realizată pe astfel de
linii permite o mai bună conservare a
 produselor, evitându-
se totodată necesitatea stocării ambala
 jelor prefabricate.

 
5. Defecte şi accidente ce pot avea loc în cadrul 
 
 proceselor de conservare
a)
 
Fermentarea
este un accident care se poate produce dacă conţinutul în zahăr al siropului este mai mic de 60%,
în special în situaţiile în care din neglijenţă se produc contaminări
ale materiilor prime cu drojdii osmofile, care se pot dezvolta atunci când în mediu avem
concentraţii ridicate de zahăr. sursele de infectare pot fi ambalajele murdare sau utilajele
neigienizate.
 
 b)
 
 Zaharisirea.
Siropul din dulceaţă are substanţă uscată formată în cea mai mare parte din zahăr, a cărui
solubilitate în apă este diferită în funcţie
 de nivelul temperaturii siropului.
De exemplu, la temperatura de 100˚C soluţiile se saturează cu zahăr până la 82
-97%, iar
la 0˚C soluţiile se saturează până la 64%, deci odată cu scăderea temperaturii scade şi
solubilitatea zahărului. Din această cauză, la temperaturi de depozitare foarte scăzute zahărul
poate cristaliza instalându
-se fenomenul de zaharisire, care este favorizat de
 prezenţa unor centre de cristalizare existente atunci când zahărul adăugat nu a fost în
întregime dizolvat. Fenomenul poate f 
i evitat prin păstrarea produselor finite la
temperatura mediului ambiant.
 
Vâscozitatea ridicată a produsului dublată de existenţa unei stări de agitare favorizează viteza de
difuziune a zahărului către centrele de cristalizare ce pot apărea şi măreşte ast
fel pericolul
apariţiei zaharisirii. Fenomenul este accelerat de prezenţa în sirop a unor zaharuri din categoria
dextrinei sau zaharozei, în defavoarea glucozei. Din acest motiv prevenirea zaharisirii produselor
negelificate are în vedere solubilitatea dif 
erită a hidraţilor de carbon. Astfel, experienţele arată că zahărul invertit are o solubilitate mai
mare în soluţie decât zaharoza şi din această cauză pentru  prevenirea zaharisirii se recomandă o
invertire parţială a zahărului, pentru a se crea un raport corespunzător între zaharoză, glucoză şi
fructoză. Este recomandat un raport de zaharoză:zahăr
invertit de 1:1. c)
 
Gustdemucegai 
. Defectul este provocat de utilizarea în fabricaţie a unor materii prime mucegăite.
 d)
 
Gustdefiert 
. Acest accident poate fi
 provocat de fierberea prea îndelungată a produselor sau de o desulfitare prin tratament termic
îndelungat, atunci când se folosesc în fabricaţie
materii prime conservate cu SO
2
. e)
 
 Alte defecte de fabricaţie la prepararea dulceţei 
: Diminuarea gradului refractometric Caramelizarea produsului
Destrămarea fructelor 
  Nerealizarea raportului fruct-sirop Zbârcirea fructelor Ridicarea fructelor în recipient

 
Fructe tari Fructe brunificate
Prezenţa spumei
 Deformarea capacelor Modificarea culorii naturale
Recipiente fără
 vid sau vid insuficient f)
 
Bombajulrecipientelor 
. Prin bombaj se înţelege schimbarea aspectului exterior al recipientului datorită deformării
capacelor care capătă o formă convexă în urma unei
 presiuni interioare ridicate. Bombajul poate fi unilateral sau complet; unilateral atunci
când un singur capac este bombat, iar când îl apăsăm deformarea se transmite capacului opus, şi
complet atunci când ambele capace au o formă convexă.
 
Se deosebesc 3 tipuri principale de bombaj: fizic, chimic şi microbiologic. Primele două nu
prezintă întotdeauna pericol deosebit pentru consumator, pe când bombajul microbiologic poate
provoca toxiinfecţii deosebit de periculoase. În general, bombajul este considerat rebut de
fabricaţie, recipientele neputând fi introduse în consum, cu excepţia conservelor cu bombaj fizic,
dar acestea numai în urma unui control riguros şi cu aprobarea organelor sanitare.
 

READ PAPER

 About
 Press
 Blog
 People
 Papers
 Job Board
 Advertise

  We're Hiring!

  Help Center

 Find new research papers in:


 Physics
 Chemistry
 Biology
 Health Sciences
 Ecology
 Earth Sciences
 Cognitive Science
 Mathematics
 Computer Science

 Terms
 Privacy
 Copyright
 Academia ©2