Inegalităţi omogene şi puţină analiză...

Titu ZVONARU 1
Vom stabili printr-o metodă unitară câteva inegalităţi în trei variabile a, b, c care
îndeplinesc condiţia a + b + c = 1. Să remarcăm că, pentru inegalităţi omogene,
această condiţie poate fi oricând adăugată, fără pierderea generalităţii.
a b c 3
Exemplul 1 (Inegalitea lui Nesbitt). + + ≥ , ∀a, b, c ∈ R∗+ .
b+c c+a a+b 2
Soluţie. Inegalitatea fiind omogenă, putem presupune a + b + c = 1. Avem
x 9x − 1
≥ , ∀x ∈ (0, 1) (inegalitate echivalentă cu (3x − 1)2 ≥ 0). Ca urmare
1−x 4
a b c a b c 9a − 1 9b − 1 9c − 1 3
+ + = + + ≥ + + = .
b+c c+a a+b 1−a 1−b 1−c 4 4 4 2
(egalităţile care apar sunt justificate de faptul că a + b + c = 1) şi inegalitatea este
demonstrată.
Această soluţie este de tip "iepuraşul scos din joben" şi cititorul se întreabă de
unde a apărut inegalitatea ajutătoare. Răspundem acestei întrebări, arătând toto-
dată şi ideea călăuzitoare a notei noastre.
x
Considerăm funcţia f : (0, 1) → R dată prin f (x) = . Tangenta la graficul
1−x
1
ei în punctul de abscisă are ecuaţia
3³ ´ ³ 1 ´³
1 1´ 9x − 1
y−f = f0 x− ⇔y= .
3 3 3 4
Deoarece funcţia este convexă, pe tot domeniul său de definiţie, graficul ei este
situat "deasupra" tangentei, fapt care se traduce prin inegalitatea utilizată mai
1
sus. Alegerea punctului de abscisă este, desigur, motivată de cazul de egalitate
1 3
a=b=c= .
3
3
Exemplul 2 (Polonia, 1996 ). Pentru orice a, b, c ≥ − cu a + b + c = 1 are loc
4
a b c 9
+ + ≤ .
a2 + 1 b2 + 1 c2 + 1 10
x
Soluţie. Fie f : R → R, f (x) = 2 ; tangenta la graficul funcţiei în punctul
x +1
1 36x + 3
de abscisă are ecuaţia y = , iar acest punct este situat într-un interval
3 50
x 36x + 3
de concavitate a funcţiei f . Inegalitatea 2 ≤ (de altfel echivalentă
x +1 50
3
cu (3x − 1)2 (4x + 3) ≥ 0), este valabilă pentru orice x ≥ − şi se poate aplica
4
numerelor a, b, c. Inegalitatea cerută rezultă prin sumarea inegalităţilor de acest tip
scrise pentru a, b, c şi din faptul că a + b + c = 1:
a b c 36a + 3 36b + 3 36c + 3 9
+ + ≤ + + = .
a2 + 1 b2 + 1 c2 + 1 50 50 50 10
1 Comăneşti, e-mail: tzvonaru@hotmail.com

30
(Până la urmă, metoda aceasta este o metodă de spargere a inegalităţilor.)
Exemplul 3 (USAMO, 2003 ). Pentru orice a, b, c pozitive are loc
(2a + b + c)2 (2b + c + a)2 (2c + a + b)2
2 2
+ 2 2
+ 2 ≤ 8.
2a + (b + c) 2b + (c + a) 2c + (a + b)2
Indicaţie. Putem presupune fără a restrânge generalitatea că a + b + c = 1.
4x + 1 12x + 3
Are loc inegalitatea ≤ , ∀x > 0, (care este echivalentă cu
3x2 − 2x + 1 2
(4x + 1)(3x − 1)2 ≥ 0) şi apoi o folosim ca în exemplele anterioare.
Exemplul 4 (OIM, 1995 şi C:1952 din GM 7-8/1997 ). Pentru ∀a, b, c > 0 avem
a2 b2 c2 a+b+c
+ + ≥ .
b+c c+a a+b 2
x2 5x − 1
Indicaţie. Inegalitatea care trebuie folosită în acest exemplu este ≥ ,
1−x 4
x ∈ (0, 1).
Exemplul 5 (E:10888 din GM 2/1995 ). Fie a, b, c lungimile laturilor unui
triunghi. Atunci
a b c
+ + ≥ 3.
b+c−a c+a−b a+b−c ³ 1´
x
Indicaţie. Are loc inegalitatea ≥ 9x − 2, pentru orice x ∈ 0, .
1 − 2x 2
Exemplul 6 (Japonia, 1997 ). Pentru orice a, b, c > 0 are loc inegalitatea
(b + c − a)2 (c + a − b)2 (a + b − c)2 3
2 2
+ 2 2
+ 2 ≥ .
a + (b + c) b + (c + a) c + (a + b)2 5
1 54x + 27
Indicaţie. Se va utiliza 2
≤ , ∀x > 0.
2x − 2x + 1 25
a b c 3
Exemplul 7. + + ≤ , ∀a, b, c ∈ R∗+ , m ≥ 1
ma+b+c a+mb+c a+b+mc m+2
(o generalizare a problemei C:1079, GM 1/1991 ).
x 9x + m − 1
Indicaţie. Folosiţi inegalitatea ≤ ! Încercaţi şi cu sub-
1 + (m − 1)x (m + 2)2
stituţiile ma + b + c = u, a + mb + c = v, a + b + mc = w !
Exemplul 8 (USAMO, SummerProgram, 2002 ). Pentru orice a, b, c > 0 are loc
µ ¶2 µ ¶ 23 µ ¶ 23
2a 3 2b 2c
+ + ≥ 3.
b+c c+a a+b
³ 2x ´ 23
Indicaţie. Avem ≥ 3x ⇔ (3x − 1)2 (3x − 4) ≤ 0 pentru orice x ∈ (0, 1).
1−x
Propunem cititorului următoarele exerciţii:
Exerciţiul 1 (Gigel Buth şi Liviu Vlaicu, RMT 2/1998 ). Pentru a, b, c > 0 şi
n ≥ m > 0 are loc
a b c 3
+ + ≥ .
ma + nb + nc mb + nc + na mc + na + nb m + 2n
31
 Exerciţiul 2 (Ungaria, 1996 ). Pentru a şi b mai mari ca −1 cu a + b = 1, avem
a2 b2 1
+ ≥ .
a+1 b+1 3
1 2nα
Exerciţiul 3. Fie n ∈ N, n ≥ 2, α > şi a1 , . . . , an ≥ − 2 astfel încât
n2 n α−1
a1 + · · · + an = 1. Să se demonstreze inegalitatea
a1 an n2
+ · · · + ≤ .
a21 + α a2n + α n2 α + 1

Exerciţiul 4 (India,1995 ). Pentru orice a1 , . . . , an pozitive şi cu suma 1, are loc

inegalitatea
a1 an n
+ ··· + ≥ .
1 − a1 1 − an n−1
Exerciţiul 5. Pentru a, b, c > 0 cu a + b + c = 1 avem
a b c 27
3
+ 3 + 3 ≤ .
a +1 b +1 c +1 28
Exerciţiul 6 (Sefket Arslanagic, 2787, Crux Mathematicorum). Fie a, b, c > 0
astfel încât a + b + c = 1. Atunci
1 1 1 27
¡ a+b ¢2 + ¡ b+c ¢2 + ¡ c+a ¢2 ≥ .
1− 2 1− 2 1− 2 8

Exerciţiul 7 (Sefket Arslanagic, 2739, Crux Mathematicorum). Pentru orice

a, b, c > 0 are loc inegalitatea
√ √ √ √ √ √ √
a+b+c+ a a+b+c+ b a+b+c+ c 9+3 3
+ + ≥ √ .
b+c c+a a+b 2 a+b+c
Exerciţiul 8. Pentru a, b, c > 0 şi având suma 1, este adevărată inegalitatea
µ ¶2 µ ¶2 µ ¶2
1 1 1 100
a+ + b+ + c+ ≥ .
a b c 9

Exerciţiul 9 (Sefket Arslanagic, 2738, Crux Mathematicorum). Fie a, b, c > 0

astfel încât a2 + b2 + c2 = 1. Atunci avem
√
a b c 3 3
+ + ≥ .
1 − a2 1 − b2 1 − c2 2
Exerciţiul 10 (Panos E. Tsaoussoglou, 2946, Crux Mathematicorum). Fie
a, b, c > 0 şi a2 + b2 + c2 = 1. Avem
1 1 1 √ 1 1 1 √
+ + − a − b − c ≥ 2 3 şi + + + a + b + c ≥ 4 3.
a b c a b c
Exerciţiul 11. Pentru a, b, c ≤ 1 cu a + b + c = 1 are loc
1 1 1 27
+ + ≤ .
1 + a2 1 + b2 1 + c2 10

32