| INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL REGIONAL DE SANATATE PUBLICA IASI Sectia Sdndtatea in Relatie cu Mediul Compartiment Igiena Mediului REFERAT DE EVALUARE A IMPACTULUI ACTIVITATILOR CARE SE VOR DESFASURA LA FABRICA DE DETERGENTI GRANULATI SITUATA IN JUDETUL PRAHOVA, LOCALITATEA PLOIESTI, BD. REPUBLICII NR. 291, ASUPRA CONFORTULUI $1 SANATATH POPULATIEL DIN ZONA Beneficiar: UNILEVER ROMANIA. judeful Prahova, localitatea Ploiesti, Bd. Republicii nr. 291 TASI - 2019EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATILOR CARE SE VOR DESFASURA LA FABRICA DE DETERGENTI GRANULATI SITUATA IN JUDETUL PRAHOVA, LOCALITATEA PLOIESTI, BD. REPUBLICII NR. 291, ASUPRA CONFORTULUL SI SANATATI POPULATIEI DIN ZONA 1, SCOP SI OBIECTIVE Obiectivul prezentei Iucrari este evaluarea impactului activititilor desfigurate asupra sinatatii populagiei rezidente, in eazul stabilirii zonetor de protectie sanitara conform Ordinului Ministerului Séndtagii nr. 119 din 2014 Publicat in Monitorul Oficial, Partea Tne. 127 di 21/02/2014 pentru aprobarea Normelor de igiend si sdndtate publied privind medial de viaja al populatiei.. Evaluarea impactului asupra sanata(ii (EIS) reprezinta un suport practic pentru deciden in sectorul public sau privat, cu privire la efectul pe cate factorii de rise/potentiali factori de rise caracteristict diferitelor obiective de investiie il pot avea asupra sanatagii populatiei din arealul fnvecinat, Pe baza acestor evaludti forurile decidente (DSP, APMJ, autorititile administrative teritoriale etc.), pot lua deciziile optime pentru a creste efectele pozitive asupra statusului de sanatate a populatiei si pentru a elabora strategii de ameliorare a celor negative. .glementirilor in vigoare din domeniu, BIS se realizeaza conform urmatoarelor © Ord. M.S. nr. 119 din 2014, din care trebuie Iuate in considerare urmatoarele articole: Art. 2; Art. 4; Art. 5; Art. 6; Art. 10; Art. 11; Art. 16; Art. 20; © Ord. 261/2010 (cu modificdri si completiri ulterioare) privind aprobarea organigramei si a Regulamentului de organizare si funetionare al Tnstitutului al de Sandtate Publica (M.Of nr.228 /12 04.2010): Art. 29 Centrul National de Monitorizare @ Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) asiguri coordonarea profesional specific’, pe plan nafional, exerciténd urmatoarele atributii generale: q, efectueaza gi avizeaz’, in colaborare cu sectiile de specialitate din structura CRSP, studiile gi referatele de impact asupra sinatatii fn relate cu Imediul; acest studiu se intocmeste in conformitate cu Ord. M.S. nt. 119/2014 precum gi pe baza Ord. M.S. nr. 1030/2009 (modifieat prin Ord. 251/2012, Ord, 1185/2012) privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiecte de amplasare, constructie, amenajare si reglementari sanitare a functionarii obiectivetor sia activitatilor desfasurate, care se va folosi de catre DSP pentru emiterea documentagiei sanitare, Evaluarea impactului asupra sénatajii reprezinta 0 combinare de proceduri, metode si instrumente pe baza eireia se poate stabili daci o politica, un program sau proiect poate avea cfecte potentiale asupra stitii de sanétate a populafici, precum si distributia acestor efeete inCu alte cuvinte, EIS reprezinti o abordare care, folosind o serie de metode, ajuti forurile decidente si releve efectele asupra sindtitii (att pozitive eat si negative), si de asemenea, care pune la dispozitia acestor foruri recomandari pentru minimalizarea efectelor negative si accentuarea celor pozitive. EIS se bazeaza pe o ingelegere cuprinzatoare a notiunii de sAnitate, Sanétatea este definita ca find “o stare pe deplin favorabila atdt fizic, mintal cat si social, si nu doar absenta bolilor sau a infirmitayitor” (OMS, 1946). Aceastii definitie recunoaste ci sinitatea este influentata in mod critic de o serie de factori, sau determinani. Siiniitatea individului — dar si siinitatea diferitelor comunita(i in care indivizi interactioneaza — este afectata semnificativ de urmitorii determina ee a Varsta Ereditate Venit Conditii de locuit Stil de viata Activitate fizied Dieta Suport social/prieteni Nivel de stres Faetori de mediu Acces la servicii a ee Samatatea in relajie cu mediul este acea component’ a sAndt4yii publice a edrei scop tl constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea stndtatii populatiet tn relagie cu factor din medin, Domeniul sinatitii in relatie cu mediut, include toate aspectele teoretice si practice, de Ja politici pani la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor dé mediu asupra sinatagii populated, Astfel, domeniul de interventie al sdnataii in relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriali si inter-institutionalt a echipelor de specialisti, pentru Mnfelegerea, deserierea, cuantificarea si controlul acfiunii factorilor de mediu asupra sinatatii. EIS ne permite si predictionim impactul diferitelor obiective de investitie / servieii, propuse sau existente, asupra acestor multipli determinangi ai sinatgi dentificarea potengialetor influenge asupra sintatii in cazul construirii unui obiectiv de investitie in cadrul unei zone rezidentiale, Planificarea unei zone de locuit implicé un proces de decizie cu privire la utilizarea terenurilor si clidirilor unet localitayi. (Barton si Tsourou, 2000). Planurile zonale au ca scop principal dezvoltarea fizicd a unei zone, dar sunt de asemenea in relatie gi cu dezvoltarea socio lui pot avea efecte asupra sinitii si confortul / disconfortul populajei rezidente. Barton gi Tsourou au i efecte ca pundndu-si amprenta pe ,comportament individual gi stil de viata”, influenge sociale ntificat aceste TUL Gea pei ST att ast Isi ale comunitigi®, conditii locale structurale” si ,conditii generale social-ceonomice, culturale side mediu”. Influentele planificarii pot avea impact povitiy si/sau negativ asupra populafiei rezidente. Este important a se face distinetia intre impactul pe termen scurt gi impactul pe ‘termen lung si de asemenea si se {ini sama de faptul ca impactul se poate modifica in timp. Ficeare aspect al santa presupune nul sau mai multe “praguri” sau asocieri si este cotat cu puncte in elaborarea unui plan comprehiensiv. Planurile sau proiectele cu impact pozitiv asupra mai multor determinangi ai sindti{ii sunt evaluate cu un punctaj mai mare. fn elaborarea ‘unui EIS prospectiv “pragurile” si asocierile sunt evidentiate pe baza cercetirilor anterioare, examindnd corelatia dintre statusul de sinatate a populajici si zona rezidlen{iald construitd Astfel, nofiunea de ,prag” are la baz evidenfele cercetiilor care furnizeara numerice pentru dezvoltarea sanogend. Sunt Iuate tn consideratie studit di specialitate, avandu-se in vedere mai multe cereetiri care au dus la aeeleasi coneluzit privind tun anumit fenomen. Spre exemplu, s-a demonstrat indubitabil c& pe o distant de aproximativ 100m in jurul arterelor eu trafic intens, calitatea aesului atmosferie constituie o problem de sdndtate pentru grupe populafionale vulnerabile precum copii te literatura de Nofiunea de ,asociere” reprezintd cuantificarea calitativia efectului pozitiv sau negativ pe sinitate, Astfel, desi se poate demonstra natura si directia unei anumite asocieri, fenomenul in sine nu poate fi definit cu precizia numeric sugerata de notiunea ,prag”. De ex de studi au demonstrat ci privelistea eare cuprinde chiar si o mici insula” de vegetatie poate duce la imbunitiirea sinatafii mentale; precizarea numeric a edt de mult spatiu verde se iain uplu, 0 serie considerajie raméne, orieum, neclara, © diagrama a posibilelor influenge supra tii populagiei tn cazul construirii/modernizrié unei zone este prezentatii mai jos. Diagrama este bazatai pe evaluarea: principalilor determinanji ai sinititi; influenfa planifiedrii si a design-ului de mediu identificataé de OMS; evaluarea impactului asupra comunitatii realizati de Departamentul de Transport al USA. Diagrama reprezinta un instrument vizual pentra a conceptualiza gradul posibilelor influente fn eazul dezvoltirii nei zone urbane/eurale asupra sina, or Ease je Ly |impact asupra sinatatii populatiel UNILEVER ROMANIA SA Ploiesti, , tntocmitii de Centrul de Me Folosirea serviclilor Mediu - publice pati de joacs + sonvei de sinatate poluare = servi de tavatamant 2gomot + sector de voluntariat, ddesour planate ~ fact locale esietica mediului | |- copaci = transport public | Mune’ = oportuit Pericol st locale de siguranta locur de = sigurania munca Sica auto ~ dezvotarea sipietonale afacenilor — - intensitatea locale traficuui at + siguranta = a Stil de viati gl iar os sinatate a - calitatea i vieti/aspecte de NY anand a wee > acy Bele |. receationale ae - tarepot Cosziune social] iegaitatsociae || Propriewte ||. 2H, -roporenarse | | "geput = poseahne coment Mteatte ||" primar | | Petonle = Sejunio comuntast | |- soyenar’ || Sata “fedaretusinee ||" contain |[~folostea ! “Glee veonatan || somuntate ||” terra : = mobilitatea - excludere sociala { oovuiat i 2, DOCUMENTE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARIT STUDIULUI Documentatia tehnics prezentat de beneficiar a cuprins: © Adresa DSP Prahova Nr. 17478/ 04.05.2018 privind necesitatea efectuarii studiului de © Memoriu justificativ, © Memoriu Tehnologie fabricare detergenti~ UNILEVER ROMANIA © Evalurea expunerii umane sia riscurilor asupra stivii de sinitate, tn relajie cu amplasarea gi funetionarea obiectivului industrial UNILEVER, localitatea Ploiesti, judeful Prahova, intocmiti ce Central de Mediu gi Sanatate gi Cabinet de Medicina Mediulai, Cluj, © Evaluarea riscului chimic ta locurite de mune desemmate din intteprinderea SC si Sanatate, * Formularul de solicitare a autorizatie’ integrate de medi, MUGS UTA? jessnudaec a petite© Rapoarte de analiza — Laboratorul Balint Analitika: Rezultatele misuritorilor de poluanfi din aerul inconjuritor din imprejurimea amplasamentului UNILEVER ROMANIA SA. din Ploiesti, © Actele societtiti — certificate inregistrare ONRC, * Planuti de tneadrare in zona. 3. DATE GENERALE SI DE AMPLASAMENT. Istoric Unilever Romania $.A. este situata in partea de nord a orasului Ploiesti pe o suparafata de 89581 mp. Este delimitata de: Bd-ul Republicii pe directia N-NF, Societatea INCERP pe directia V, St. Poligonului pe direetia S, Sos Vestului pe directia E. Pe amplasamentul actual in perioada interbelica a existat Rafinaria XENIA, distrusa in bombardamentele din 1943. In anii 1960 a inceput dezvoltarea industriala a zonei Ploiesti si Tegat de industria petrotiera, pe amplasamentul actual s-a construit o instalatie. pentru valorificarea ca acizi naftenici a lesiilor naftenice obtinute ea subprodus in rafinariile din zona. Ulterior, pentru o valorificare superioara a aeizilor naftenicé s-a construit o instalatie pentru obtinerea naftenatilor metalici utilizati in industria lacuilor si vopsclelor ca sicativi si a altor produse utilizate in special in industria de prelucrare a metalului drept agenti de acoperire / protectie pe durata prelucrarii In anul 1966 s-a construit instalatia de producere a detergentilor granulati si instalatiile conexe acesteia de producere a substantei active prin alchilarea fractiei BTX si ulterior prin sulfonarea alcoolilior grasi. In anii 1970 s-a inceput fabricarea detergentiloor lichizi care utilizau ca substanta activa ionica alcooli grasi sulfonati produsi local si agenti tensioactivi neionici rezultati in combinatele pettochimice din zona, Sectia de detergenti granulatis-a extins prin anii 1980 prin adaugarea de noi facilitati pentru producerea si usearea pastei de detergent. Catre sfarsitul anilor 1980 intreprinderea DERO Ploiesti a inceput productia de lichide pentru defectoscopie nedistructiva utilizate in programul national nuclear. In anul 1995 Unilever, unul dintre cei mai importanti producatori de bunuri de larg consum din industria alimentara, a cosmeticelor si produselor de intretinere personala si a locuintelor @ achizitionatintreprinderea DERO Ploiesti sia initit un program restructurare a activitali si de modemizare a sectiei de productie a detergentilor granulati renunfind la celetalte facilitati de productic din sectorul chimic, Etapa initiala de modemnizare a sectiei de producere a detergentilor a durat doi ani. Concomitent eu aceasta modernizare s-au dlerulat activitati pentru dezafectarea celorlalte factilitati de productie si ecologizarea zonelor dezafectate. Ecologizarea a constat in demolarea si evacuarea structurilor vechi, decopertarea stratului superficial contaminat si inlocuirea acestuia cu sol fertil sau balastru si sol fertil in eazutl contaminerii in profuunzime. nile de modernizare in sectia de detergenti au continuat apoi prin: ~ inlocuirea echipamentelor uzate moral cu echipamente noi, aliniate ultimelor cerinte privind eficienta si securitatea in munca; ~ _ instalarea de echipamente menite sa imbunatateasca conditiile de munca (instalat ventilare — filtrare, instalatii de eonditionare a aerului); ~ achizitionarea si instalarea de linii automatizate de ambalare paletizare; ~ instalarea de facilitati pentru producerea simultana a doua retete de detergenti; 1In mai 2006, avand in vedere avantajele oferite de locatie (apropiere de surse mater si reteaua de distributie, posibilitatea utilizarii in comun a unor servieii), compania Unilever a decis sa concentreze toata activitatea de productie din Romania pe platforma din Ploiesti. In urma acestei deeizii s-a construit o hala noua de produetie in care au fost transferate utilajele fabricii de margarina din Targu Mures si cele ale fabricii de condimente si concentrate alimentare Knorr din Otopeni, incluzand si facilitatile de tratare a apei aferente acestora. In decembrie 2006, au fost facute, cu succes, primele probe de funetionare ale noii investiti. Ulterior si sectia de produse alimentare a suferit modetnizari care au vizat ca si in sectia de detergent pr locuirea echipamentelor uzate moral cu echipamente noi, aliniate ultimelor cerinte privind eficienta si securitatea in munca; - instalarea de echipamente menite sa imbunatateasca conditiile de munca (instalatii de ventilare — filtrare, instalatii de conditionare a aerului); ~ achizitionarea si instalarea de linii automatizate de ambalare paletizare; Amplasament Societatea comerciala S.C. UNILEVER ROMANIA Ploiesti, este este amplasata intravilan, in zona de nord a municipiului Ploiesti — zona eu finefiune mixta, de locuire si industriata. Acces in societate se face prin ¥ bulevardul Republic cu orientare N —NE, pentru acces pietonal si auto utilitare; Y str. Poligonului cu orientare N — NE, numai pentru acces auto cu destinatic aprovizionare / desfacere. Vecininali Pe direetia N-NV la limita eu bulevardul Republieii o eladire in care a funetionat Institutului de invatamint superior George Baritin ~ momentan neutilizata, situata la min 250 metri de principalele surse de emisii in atmosfira (cosuri sectie uscare) fata de care se vor exprima si celelalte distante; - intre strada Poligonului si cladirea Institutului de invatamint superior George Baritiu , Institutul de cercetare apartinand Petrom; = Pe directia N-NE.— bulevardul Republicii, parcul din zona de nord a municig interiorul parcului se afla Fast Food ~ul Mc Donalds, la minim 180 metri si apoi zona de locuinte si complexul comercial Nord; blocul 45 se afla 244 m; - Pedirectia 8-SV —strada Poligonului si$.C. Xenia 8.A., domenit de activitate constructi, la minim 300 metri: = Pe direetia $ — dincolo de intersectia Poligonului Soseaua Vestului, blocuri de locuinte, Ja minim 370 metri; ~ Pedireetin E-SE - aproape de limita amplasamentului un complex comercial la minim 70 metri apoi Soseaua Vestului, S.C.Bianea S.A. si in continuare blocuri de locuinte; Blocul SA se afla la distanta de 168 m; = Pe directia NE ~ dincolo de interscctia bulevardului Republicii- Soseaua vestului/ Nordului, blocuri de locuinte, ta minim 200 m5 Construefii ~ cladiri utilizate in prezent Wop) Dawns Menjont Spatie Codguek clive (aneonsiuire | consid la sot | destnate consi ‘neg de naine)_| (mp)Gi Paris agces personal | 19887Panter 175 CA o oarti acces auto 2ouo/Parter 0 CA, Gh Staie renlare pare 1958/Parier 16 CIE, cr lide hal ambalave 1 9326 CIE Postdozare— Ambalare 2 Produs fini 1980Parier Magazie materia prime gf | 1975/ Panter canting Cladire 1a Clive lon 196473 G ‘Laboratorsplieai tense, | 1962/ Parter 103.00 CE birouri, arhiva o Pavilion eentral™ 1960) Parter a5 CAS culoare de legiturd 1998 Siaseua =950 om Post TRAFO? 19697 210 GE Slafietransformator mare | 1975 |__| eww od | Dispensar medical 1998 1, GE oo Hal preperare. 19597 P92 1602 cE ‘Grup social producti 19647 Pa Clidirecicloane Siac 1998 PVG 4198 me) ci Clidire AMC—Tablourl | 19957 Panter 2 GE lectice ce Centrala termicd now 19907 Parer 246 cE (Clidire punet termic 1998 Pavter as 19557 PH 1 GE cu 1970/ Panter 183 CE as Cerirala veshe— 1960 PD 335 GE evafecatata ar ‘Stic pompe = devafsciaia | 10387 PES 267 GE ci7 [ Remiza P.C.1—dezafectaun | 1962/ Pare 123, CA. cis ‘Atliorelecrie = devafeetat | 1960/ P+ 445 cA Remi electrocare 1972/ Parte CR ‘Stati pompe (Testi 1967! Pater D CE ‘ercetare) B Static pompe ape reziduale | 1967/ Panter mt oN OS Cadi stale tratare ape | 1967/ Panter 385 CE Atolice si vestiar os. Depovit materi prime 19667 Panter 2013 GE C3 are rezervoare 1o97/Fundatie. | 809 CIE - pereti beron Gon dispersie gave deardere | 1990; Fundayie | 22,45 aE cr heton. (Cuvd retentie rezerver CLU | 20007 Fi CE ere beton C6 i ora) wn2-3162 19997 CK peretibeton OT Pu fora) ar d-S1OT 19997 Fandatie, [8 CA peretibeton ory Decantor platiorma uscare | 1967 a8 A imol Decanior 967 a CA Decunior - 967 58 CA, Deeantor 1967 Ma, CAL Decantor [1967 12 CA, Deeantor 1967 20 CA,Decanior a x GI Deeantor x cA 8 ‘Decanor curt 19677 eomirte | Ch compartimente baton acu pooeh 3 H CE nso ewa rio 6 lk 36 7 CIE cs ~ 7 iE oo Magavie abla 20017 pater 707 0 ‘Depot materia prine> [20047 Pater 740 olde? - CH Deport materia pine | 30097 Paror 76 solide Clit late de Fabrica de detergent = supra will | 2200147 consiri las a cst Cine oda proprare | 20067P, PT, PAS | GOSS Auiozaie de | produseamentare media prorie Sproat totalt-amplasamont UNILEVER, bau [2865647 Republic 91, Plies Deserierea activitatit Unilever Romania S.A. produce detergenti granulati prin procedeul de atomizare. ntr- © prima faza se obtine detergentul brut, care se conditioneaza intr-o a doua faza cu diversi ingredienti pentru a-i imbunatatiicalitatile de spalare, aspectul si mirosul. Detergentul astfel conditionat este ambalat si livrat distribuitorilor. Pe langa facilitatile de productie pe amplasament exista facilitati pentru depozitare materii prime, furnizare abur si apa calda, dotati administrative si sociale. In anul 2010, in cadrul instalatici de productie detergenti, s-a realizat 0 extindere a sectiei de posidozare constand dintr-o cladire P+2, cu amprenta la sol de 1303 mp si o suprafata desfasurata de 3292 mp. Noua facilitate permite alimentarea gravitationala a echipamentelor de dozare spre deosebire de postdozarea existenta, unde alimentarea dozatoarelor se face preponderent prin transport pneumatic cu depresitine, rezultand astfel economii importante la ‘energia electrica, Un alt avantaj al noii sectii de postdozare este ca, prin functionarea paralela a liniilor de postdozare, se pot produce simultan dova tipuri / sortimente de detergent, erescand astfel flexibilitatea procesului de produetie. Nu in ultimul rand, nowa facilitate poate contribu la asigurarea unci rezerve de capacitate de productie. In anul 2012, ca urmare a politicti de mediu de dezvoltare sustenabila a organizatiei Unilever, au debutat si ulterior au fost implementate o serie de proivete ce vizeaza reducerea consumurilor unitare de energie, reducerea emisiilor de bioxid de carbon, a nivelului de poluare al apelor evacuate si a cantitatii «de deseuri depozitate in depozite permanente Soeietatea comercial UNILEVER S.A detine Autorizatia Integrati de Mediu Nr, 29 revizuita in data de 11.05.2018 pentru instalagile chimice folosite la producerea de substante chimice organice, agenti activi si agenti tensioactivi (detergenti). Nivelul emisiilor de pulberi legate de activitatea de productie a detergentilor este situat la cca. 2/3 din limita admisibila. Analiza apei evacuate, deferminarile nivelului de zgomot se inscriu deasemenea in limitele probate prin Autorizatie. Deserierea tehnologiet Detergen{ii sunt compozifii complexe, reunind 0 serie de componente de baza surfactangi si agenti de conditionare, impreuna te speciale, numite si aditivi, care~ desi adiiugate de obicei in cantititi mici (3-10%) — au efectul de a imbunatati performantele detergente. S.C. Unilever Romania S.A. produce detergenfi granulati prin procedeul de uscarc la cald tn turn de stomizare / uscare. Fazele procesului sunt: = descéireare / depozitare materii prime / auiliate si ambalaje; ~ alimentare instalatii cu materii prime / auxiliare gi ambalaje: - preparare / condilionare pasta de detergent; - uscare / depozitare pudra de bazi; - conditionare (postdozare) pura de baza cu objinere de produs finit; ~ ambalare / depozitare /livrare produ fini. Descsircare / depozitare materi prime /ausiliare gi ambalaje Materiile prime, materialele auxiliare si ambalajele sunt transportate cu mijloace de transport rutier, sunt receptionate si depozitate in spatiile de depozitare urmatoare: ~ magazii de depozitare materii prime solide; ~ pare de rezervoare; = magazii dedicate (parfum, percarbonat de sodiu, exzime, ambalaje si materiale sausiliare), Alimentare instalatii eu materit prime/ aucxiliare si ambalaje Sectia de preparare / conditionare pasta detergent se alimenteaza cu materi prime astfel: materiile prime lichide, care se consuma in cantitai mari (silicat de sodiu, acid liniar alchil benzen-sulfonic, lesie de soda, aleooli grasi ctoxilati, poolielectrolit si apa calada / proces) depozitate in parcul de rezervoare, se pompeazii / recirculeaza continuu intr-o bucla de dozare din care se alimenteazi mixerele de preparare, = materiile prime solide, care se consuma in cantitai mari (sulfat se sodiu, earbonat de sodiu si ocazional zeolit) sunt transportate pneumatic in buncarele de zi, situate la partea superioara a instalatiei, de unde sunt dozate in mixerele de alimentare; ~ materiile prime solide, care se consuma in cantitafi mici, numiti ingredienti minori (CMC, inalbitor optic si ocazional stearina) se transport in zona mixerelor si se dozeazt ‘manual in mixerele de preparare. - detergentul semifabricat iesit din specificatii, format din: refwzul de siti pudrit de baztt si pudra de baz aglomerati colectat sub acr-lift sau rezultati de In curifarea interioari a echipamentelor din sectia preparare este transportat in zona de preparare si reprocesat, din rafiuni energetice, de cele mai multe ori sub forma uscat& sau, la nevoie, si sub forma umeds in aceast& faz a procesului nu se produc procese chimice. Operatiile care au loc sunt: incalzire (materiile prime din rezervoare se mentin Ia temperatura de max. 40°C prin circulagic de apa calda in serpentinele de incdlzire, apa cald& se obtine prin recuperarea cildurii de la diverse surse si, la nevoie, prin schimb de caldura cu aburul intr-un schimbiitor de c&ldura cu plici), transport pneumatic si filtrare (matcriile prime solide se alimenteaza in vasele de zi prin ‘transport pneumatic, acrul de la transportul pneumatic se purified filtre cu saci cu scuturare: cu jet invers de aer. Preparare / conditionare pasta de detergent Caloulatorul de proces, in functie de refeta aleast gi de numarul de sarje presoris, comand alimentarea automata cu materiile prime lichide si solide din primele categor menfionate si “asteapt” comanda de confirmare a introducerii ingredienfilor minori de catre operator.Desi preparatea sarjelor de pasta de detergent este discontinua, procesul de preparare pudri de baz este convertit intr-un proces continu prin interealarea unui vas tampon / amestecitor, numit HOLDING TANK, ce poate prelua minimum 2 sarje din care se face alimentarea continua a procesulu Operatiile cate au loc in fiza de preparare sunt dozarea si amestecarea. In afara arderii combustibilului din faza de uscare, faza de preparare este singura in care chimice. In mixerele de preparare are loc reactia de neutralizare (saponificare) a acidulu linear alchil benzen-sutfonie gi a stearinei (c&nd este cazul) cu soda caustica: ‘CaHas.-Coli-O-SOs-H + NaOH ~> CyHza.i-CoHs-O-SOs-Na + HO, unde (CHs-(CH)16-COOH + NaOH > CHy-(CH2)1g-COONa + H2O Reactia de saponificare este exotermica si asigurl o parte din cAldura necesarit ‘menjinerii pastei de detergent la un nivel termic, economic recomandat, de 80°C. La nevoie, pentru menginerea temperaturi la valoarea dorita se injecteaza abur. Conditionarea pastei de detergent are scopul de a elimina din past particulele de dimensiuni superioare duzelor din turnul de uscare si de a asigura un control asupra densitagit volumetrice a detergentului brut. Operatile care au loc in faza de condifionare a pastei de detergent sunt: amestecare, dcinare, dezaerare si pompare. Pasta de detergent, colectata in HOLDING TANK, este filtrati intr-un filtru grosier ce refine corpurile straine si aglomerarile din pasta de detergent, apoi este aspiratd de o pompa cu surub (volumetric), numiti pomps de recirculare si impinsa prin sistemul de dezaerate, format din dezaerator si piciorul barometric. in vasul de dezaerare se poate creea vid cu ajutorul unei pompe cu inel de lichid, in functie de nivetul vidului se controlenzi cantitatea de wer retimutd in pasta de detergent si indirect greutatea volumetricd a detergentului uscat. Din preaplinul vasului piciorului barometric pasta de detergent trece printr-un dezintegrator (0 moara cu ciocanele) unde este micinata la dimensiuni inferioare duzelor de pulverizare din turnul de useare, apoi este aspirata de o alta pompa cu surub, numita pompa de joast presiune si impinsi in alimentarea pompei de inalta presiune, © pompa cu pistoane (volumetries) ce impinge pasta de detergent, cu presiuni de 40-80 barr prin duzele de pulverizare in turnul de uscare. 10-13 Uscare /depocitare pudré de bazti in tumnul de uscare are loc uscarea pastei de detergent. in aceasti faz are loc un process = arderea metanului si operatii de uscare, dozare, pompare, separare prin ciclonare, spalare gaze tn cicloane umede, transport pneumatic gi filtrare aer de transport pneumatic. Pasta de detergent se alimenteazat in turnul de useare numai dupa incalzirea acestuia gi ajungerea la un anumit regim termic. incalzirca turnului si apoi uscarea pastei de detergent se face prin circularea aerului fierbinte generat de o soba de combustie prin arderea gazului metan, Aerul fierbinte este repartizat cat mai uniform pe citcumferinfa tumului printr-un inel de distributie prevazut cu fante, situat in treimea inferioard a urnului si circula ascendent prin turn, in contracurent cu particulele de pasta de detergent. Datorita presiunii mari cu care este impinsa pasta de detergent prin duze, in turnul de uuscare se produce un nor de picaturi de pasta de detergent. Aceste picéturi vin in contact cu aerul fierbinte ce ured spre varful turnului si, ta interfaa particule / aer fierbinte are loc vaporizarea aproape instantanee a apei confinuti in pasta, producfind practic 0 expandare & peretelui picaturilor cu formare de microsfere, care, in migcare se unese, se Ingreuneaza $i inving forta ascensionala a curentului de acr eazand la baza turnutui Aerul, inedrcat cu umiditate si cu urme de particule, strabate treimea superioara a tumului, mumita zona de linistire gi este aspirat printr-o baterie de cicloane uscate de un grupde ventilatoare. tn bateria de cicloane uscate are loc separarea a cca 90-95% din particulele de detergent antrenate. Acestea cad la baza cicloanelor uscate, sunt colectate de o bandit transportoare si reintroduse in turnul de uscate in treimea inferioara sunt preluate de curental de aer ascendent din turn si reiau procesul de aglomerate descris anterior. Aerul inca fierbinte, evacuat de ventitatoare preincdlzeste aerul de combustie al sobei ‘nto bateri¢ de schimbatoare de caldura si este impins printro perdea de particule de apa in cicloanele umede. Perdeava de picdturi de apa spald si apoi ciclonul retine tea 90-95% din particulele de detergent antrenate dupa cicloanele uscate. Apa de spalare de la cicloanele umede te colectatd impreundé cu apa de la ricirea sistemelor de etangare a filtrului, dezintegratorului 5i pompei de Inalté presiune si pompati in rezervorul de api de proces. Tot ca apa de proces se Tecupereaz apa condensatt in preinealzitoare gi apa de la spilarle ce se fac echipamentelor in vederea opririlor pentru a evita solidificarea pastei de detergent in interiorul / pe pe echipamentetor. Acrul saturat cu umiditate gi urme de detergent ce pardseste bateria de cicloane umede este evactiat tn atmosfera prin cosurile de evacuate. Pudra de detergent colectata la baza turnului de useare, asa numita “padra de baza”, este extrasii de o banda transportoare gi, in funetie de tipul detergentului finit dorit poate sau nu si ss¢ adauge un supliment de substanfe tensioactive prin spreiere si amestecare cu acestea intr-o tobi de amestecare si / sau poate fi imbogafita cu zeolit prin dozarea acestuia direct pe banda ‘ransportoare. Banda transportoare deverseazit detergentul de bazit In palnia de alimentare a aerliftu-lui — un sistem de transport pneumatic prin depresiune, similar unui aspirator de mari dimensiuni, ce are pe Kinga rolul de transportor pneumatic gi rolul de a raci pudra de baz in urma amestecarii cu aerul aspirat, allat la temperatura ambianta, Separarea detergentului de baz de aerul de transport se realizeaza intr-un filtru cu saci cu scuturare cu jet invers de aer. Detergentul separat in colectorul aeriftului este extras de o banda transportoare gi dirija printr- un sistem de benzi transportoare in unul dintre cele trei silozuri pentru pura cle baz. Conditionare (postdozare) pudra de baza cu obtinere de produs finit Faza de conditionare a pudrei de baza cu obtinere de produs finit este aledtuiti numai din opetatii precum: transport pneumatic, pompare, dozare, amestecare, filtrare aer de transport pneumatic. Produsul finit se obfine in dowa sectii similare in care pe 0 o banda transportoare se dozeaza diversi ingrdienti de zare automat in fimetie de cantitatea de pudra de baza. Diferenta intre cele doua seefii consti in modul in care se realizeazi alimentarea sistemului de dozare cu ingredienti. in POSTDOZARE 1 dozatoarele se alimentewz prin transport pneumatic cu depresiune, vidul necesar realizandu-se cu pompe de vid individuale prin consum de aer comprimat. Procedeul este energofag, motiv pentru care, in POSTDOZARE, 2 se ales solutia alimentirii gravimetrice. Ca gi in faza de preparare pudra de baz’ ingrediengii in cantitali_ semnificative (carbonatul si sulfatul de sodiu sub forma gramulati in acest eaz) sunt depozitati in vase de zi care se alimentea7a prin transport pneumatic cu presiune pozitiva. Aerul de la transportul pneumatic se purificd prin filtre cu saci cu scuturare cu jet invers de aer. Ceilali ingredient se aprovizioneaza paletizat in ambalajele originale. Dupa golire ambalajele se valorificd dupa caz prin recictare sau producere de energie. Tofi ingrediengii sunt amestecati si parfumati intr-o fob de amestecare. Produsul evacuat din toba de amestecare este detergentul finit care se distribuie ulterior eftre diverse punete / masini de ambalare, Toate dozatoarele, benzile transportoare, toba de amestecare si vasul de distribujie sunt legate ta un sistem de ventilatie dotat cu filtre HEPA, Acrul purificat de fitrele HEPA are puritate care evacuat in ineintit pentru a evita pierderile de energie in exterior. permite si fiPraful retinut de filttele HEPA se recicleaza in proces impreuna cu produsul finit recuperat din ambalgjele iesite din specificai (in afara limitelor de greutate, deteriorate) sau de la sistemele de desprifuire / ventiatie al masinilor de ambalat. Ambalare / deporitare / livrare produs finit Ambalarea produsului finit se realizea7a in trei hale de ambalare, in aceasta faz au loc operatii de dozare, filtrare. Detergentul finit este aprovizionat prin benzi transportoare sau cu containere vrac (IBC) in. buncarele de alimentare / dozare aferent masinilor de ambalat. Ambatajele si materialele de ambalat se aprovizionea7a paletizat din magaziile de depozitare in cantitati care asigurii continuitatea procesului de ambalare. Detergentul finit se ambaleaz in pungi / saci din plastic, cutii din carton sau vrac in containere (IBC) uti c Pentru prote ventilatie dotat cu filtre HEPA. Acrul putificat de fitrele HEPA are puritate care fi permite s& fie evacuat in incimta pentru a evita pierderile de energie in exterior Praful retinut de filtrele HEPA se recicleaza in process. Pungile / sacii sunt ambalati in ambalaje secundare gi se paletizeaza. Pentru a asigura stabilitaten palejilor pe durata transportului acestia se rigidizerzii cu coljare gi se infoliszl, Pentru a asigura trasabilitatea produsului finit si evidenta stocurilor ambalajele primare, cele secundare gi paletii sunt inscriptionate / etichetate / codificate corespunzator. Produsul finit este depozitat temporar in magazii dedicate si apoi livrat cdtre distribuitori. Evidenta stocurilor este asigurata de un program de gestiune, Ambalajele si deseurile de ambalaje rezultate di dupa caz prin reciclare sau producere de energie. de ambalat sunt legate la un sistem de procesul de ambalare se valorificé Sisteme de ventilatie / incalzire Ventilatia de protectie, care asigura purificarea acrului din interiorul spatiilor de productie, este compusa din tubulaturi de absorbtie cuplate la sisteme de filtrare dotate cu filtre HEPA, care asigura un grad de purificare de peste 99.9% a particulelor de dimensiuni micronice. Aerul purificat in aceste sisteme de filtrare este reintrodus in incinte, astfel incat se ‘evita aportul de energie pentru mentineres microclimatului din incinte, care ar fi fost necesar in ceazul in care aerul ar fi fost evacuat in afara ineintelor —eazul sistemelor de ventilatie cu filtre normale. Aceasta solutie limiteaza si emisile in atmosfera Incalzirea / racirea spatiilor de productie din sectia de detergenti se realizeaza cu instalati de climatizare pe baza de agentifrigorifici prietenosi cu medial inconjurator si corpuri de inealzire / radiatoare cu apa calda. Incalzirea / racirea spatiitor de produetie din sectia de produse alimentare se realizeaza cu instalatii de climatizare pe baza de agenti frigorifici prietenosi cu mediul inconjurator. Incalzirea / racirea spatiilor de birouri se realizeaza cu calorifere, Consunwurt de wtilitati si materit prime (an 2017) Apa brutii: 80156me din 2 surse: 1. Refeaua publica de distributie apa potabila adminisirata de Apa Nova Ploiesti— 47688m3 ~ Contract nr. 19545/12, 21.2005 - utilizata in amplasament. 2. Surse proprii - api subterand - 32468me~ utilizaté ca api tehnologie®apa bruta: 2 foraje amplasate in incintA ca sursd alternativa — Autorizatie de Gospodatirea Apelor nr. 188 din 30.10.2015, valabila pana la 31.10.2018: © Puf~foraj 316 Hi cu H= 151 m si Qmax- Us© Puf=foraj 316 112 cu H=153 m si Qmax=2,6 Vs Instalafii de tratare: dedurizare/degazate la centrala termick -Q= 8 mh Insialapii de aductivne si inmagazinare a apei: = dowd rezervoare metalice supraterane cu V= 200 m? (pentru apa refolosité in procesul telinologic la fabricarea detergentilor) Refeaua de distribaie a apei industrial ‘Apa pentru stingerea incendiilor = Voltim intangibil: 150 m? in rezervorul de 150 m’. 50+100mm si L=310 m. * Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu din surse: 2,53 Vs din surse propii. Productia: (69529 0) Materii prime si ingredienfi ‘Substange -produse ‘constuon maerie prima [kg] | Brave vise ‘Na-Sulphate, anhydrous 19308343 | - ‘Na-Sulphate, granules 10220061 | - ‘Acid stearie 213705 | - ‘Na Carbonate Light 7361594 | F319 ‘Na-Carbonate, granules ~ 15166373 | H319 NaSilicate 4256 Toso | HITS —_—| TAED 90%, White 7293095 | = ‘SAVON DE MARSEILLE 205 | = ‘SOME LC 119698 [= - PVP granular 6106 | = Clie Acid Anhydrous 316253 | H319 Na Per-carborsite S131 3225088 | 1272, H02, W318 MEDLEY S406T 44718 | 1334, H412 ‘SAVINASE EVITY 24 TF -BB 67S | B34, HAD Nall TIgT434 | 1314, A290 Fnzime CAREZYME900T 1752. | W334 | Laundrosil green 2.2KV 72540 | - TAED 90%, Blue 109052 | - Zeal A 1535021 | - Sokalan (Copolymer) MAREDIS 21 96214 | = Pelben GRANULAR BENTONITET 3i34 | = SILICATE 95/5 Sulphonie Acid 5015162 | H302, B14, THI NI7EOGiovasol 257}-Neodol 454375 | 1302, 1318, HATZ BENTONITE FOR SOFTENING, 19315 | - SWELLING 18 BENTONITE MULTICOLOUR SMI 190700 [= SPECKLE, Parfun BLUE COSMIC POWDER 302 |= JRCISSERUL SAUL f SLA MRO Fetus eel ROLREGOSS BGSNiate DUAL,| EMIT BI (D (FLUORESCER) 363317 [Parfum SCOOBY DOO —_ az | FSIS, SIT, 1318, 1316, HALL Parfum ASTEROID CAP DET A82 Foe | HIS, HABIT, 1319, wall Parfum TORROS DESTINY THT HB1S, 117, F319, H316f, HALL Parfum ANGORA 7 HAL HBS, HBIT, 131, H316f, HALL Fatim COOLWEARIPOP 187300 73a595 | 1317, HBLGE HATZ EFMHA 3406. _ Parfum FRESH FRASISE MOD e387 | WBNS, B17, 1319, _| i411 | Parfum GIN TONIC EDEN VI 61822, 317, 1319, S16, HALL “| Parfum Gulfsiream New 187948 L Sere | 915, HTH, ABTS, wa ea | HIS, ABIT, S18, |_ Hall Parfum AQUATONIC UN 147960 Toos4.8 | H317, F319, HAT Parfum DIAMOND HEAD BAR 48769 | FSIS, FIT, HSI8, ~ |r 16f, 11400, 1410 Parfum GULFSTREAM HALOSCENT STV] W315, HTT, B19, 187948K Han _| Parfum VERANDA 15 36580 | HIS, HTT, 119, Haut PALPEG Starch FF_EUBNe 30057 "A_PEG Starch FF_PU Pink 388416 | PA PEG Starch FF_EU Gold 211962 | = Parfum PILGRIM FRESH V3 st | HIS, 17, 1319, “| H361%, HAIL ‘| BLEND SAVINASE, 33500 | 11334, H412 | evrry/ST/LUMA _| | BENTONITE SPECKLE PINK/DARK 96437 | - | BLUE s0/s0 |_ | SODIUM PERCARBONATE CCS Q Tia72, H302, HTS BIGB ‘| BENTONITE SPECKLE LIGHT BLUE 312i | - BLEND 106 Tia517 | W315, A319 BEND 2910 REPELOTEX a6 | HIS, 1519 SF2/EDTMP/EHD?. GLOBAL ANTIFOAM GRANULE 175675 | = (GAG) 17% ‘Consum de eombustibil 2017 Goze naturale —consum 2245 464 Nene/an-2017— din ete administrati de S.C GDF SUEZ Energy Romania S.A (Contract de vanvare = cumplirare gaze naturale nt. 30057474 14/1/10.10.2012, Act aditional nr. 1/2013 (Anexa Nr-3)- din care: ra tint n Centra termic€ ~ produeerea energieirermice si aburului tehnologic: 791 840 Nme= utilizat fn procesul de uscare detergent - producere acr eald: 1 453 624 Nme. Consum de energie electrica 2017 Energie electrica — alimentare din refeaua S.C MET ROMANIA ENERGY MARKETING SRL ~ conf. Act Adifional nr-4/2013 la Contractul de vinzare ~ cumpairare Energie Electricd nr.773/2012 Consum 9027 MWhvan - 2017 Echipamente electrice: = Post de transformare PT 43 ~cu 2 eclule de 20 kV; - _ Tablou de distribuyie 0,4 kW; = Transformatoare uscate 20/0,4 kV; ‘Consum de energie termica 2017 Energia termicd este asiguratii de Centrala termicd construitd in 1999 —corp clidire C12 ($=42,98 m2 — amplasata in zona centrala a amplasamentului). Centrala are in dotare doug ‘generatoare de abur tip SEOG 204 CLAYTON (2 x 3,1 t abur 6 bai/h (2 x 1,9 MWh)) — funefionare eontrolata automat si un cazan tip LOSS de 2,25 MWh tot eu funetionare automata, Cazanele CLAYTON finctioneaza pe combustibil gazos (consum orar /eazan: 236 Nm3/h) iar cazanuil LOSS funetioneaza pe combustibil gazos (consum orar /eazan: 191,5 Nm3/h). 4, IDENTIFICAREA POTENTIALILOR FACTORI DE RISC DIN MEDIU SI DE DISCONFORT PENTRU SANATATEA POPULATIEI, ESTIMAREA RISCURILOR $1 MASURI PENTRU REDUCEREA ACESTORA IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI $1 MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 1. Factorul de mediu APA Managementul apelor uzate: Categoria | Receptori | Volum total evacuat (mo) Obs, - pei autorizoti | Zilnie | Zilnie | Zilnie | Anna | \ racord: ‘maxim ain | (it lui medi ‘me)__| Conventie speciali de Menajere si | Refeana S| 101,03 | 87,87 | 76,408 | 32,072 | deversare a apelor uzate tehnologice_| APA NOVA industriale in rejeaua publica ‘Ape pluviale | S.R.L Ploiesti | Q= 2373 Is 2216110.04,2007 Lungimea total simpli a conductelor si colectoaretor de canalizare cea.3 km. Instalatii de epurare/preepurare Statie de epurare la fabricarea margarinei cu eapacitatea de Qzi max= 12. me/zi —formatit din: bazin de colectare, instalafie automata de dozare acid sulfuric 40%, statie pompare apa Uuzati, reactor de floculare cu aer dizolvat, instalatie automata de preparare i dozare solutie polieleetrolit anionic, instalatie automata de dozare reactiv de neutralizare, separator de grisimi cu racleti, bazin de stocere nimol si grasimi, pompa pentru evacuarea grisimilor,Statie de epurare biologica pentru apele uzate de la sectia de mustar cu capacitatea de Qazi max= 14 me/7i compusd din: bazin de omogenizare-neutralizare, reactor biologic, bazin de stocare nmol, pompe pentru evacuare nmol si ape epurate; “Apele menajere — din incinta sunt preepurate in decantorul Imhoff; 2 separatoare de grisimi V= 500 litri tip ACO pentru apele menajere de ta cantina fabricii de detergenti si apele tchnologice uzate de la fabricarca mustarului si a supelor ‘concentrate; Static de cpurare mecano-chimicd finala — pentru toate apele rezultate de pe amplasament formaté din: bazin cu functie de separator de grisimi tricompartimentat cu V= 3 x74 me, bazine de amestecare cu V= 105 me, 2 bazine de coagulare cu var si sulfat de aluminiy, 2 bazine de decantare Apele uate epurate local, impreund cu apele pluviale sunt evacuate prin pompare in reteaua publicd de canalizare S.C. APA NOVA S.R.L. Ploiesti prin racordul din str. Poligonului. Racordul din soseaua Vestului este blindat, reteaua de canalizare din zona este colmatata ‘pele uzate de la fabricarea detergentilor sunt colectate integral in cele 2 rezervoare de 200 me fiecare, dupa care sunt reintroduse in fabricafie ~recirculate Indicatorii de ealitate ai apelor uzate evacuate th refeau de canalizare urband trebuie sa respecte valorile maxim admise prin “Conventiei speciale de deversare a apelor wzate industriale in refeaua publich de canalizare “(anexatii documentatici) tncheiaté de $.C UNILEVER ROMANIA S.A cu S.C APA NOVA PLOIESTI S.R.L, n¥.2216/10.04.2007, Epurarea apei pe amplasament Eflucntul este tratat pe amplasament intr-o statie de epurare mecano-chimica, Exista facilitati pentru tratarea apei cu solutie de var si sulfat de aluminiu Tehnici de epurare a efluentulti Saale | Obiestive | Tehniei Parametit principal —] Paramet Statiade Eficienia proieetati | epurare performanta ‘pura analizata Reducerea | Exal Capacitate | Profectaia 100 | Debit medi ziinie | 206 fuctuatile de | debitul meth (ai) 5 dit si , ; Rl cals Actuala 86 | Debit maxim pe om aoe ‘neh (mm) Prevenirea | Rezervoare | Capaciiaie | Se potasigura | Monitorizarea on- de devine capacitatide | Tinea acimaulare | turbiditetivsotidelor gpa suplimentare | in suspensie z dde-cea 750 me © Vindepartarea | Gratare Capacitars | Uleiur st ‘Solide in suspensie | >90% @ | solidclorde (Exuminatea | lubvtiant pot | (rngldn’) in A | dimensiuni rmarimii | aparenumai | efluentel dela S| mari siaunor particulolor | accidental, | gratare poluantt intimpul | Intrarea in precum proigvtari de | staiese face agrasimi detain) printe-un uleiut separator de lubrifinti prodiuse | @uL) pemolire / arasim, AGSTEROLTepes] Centar ww Sole wapaie soldlrin mg) supe! wrens! Dacre Deanare? | SotdeTwaupense | 6025 a eae Frocse | (a) e350 ‘unis Fiore NK Sais apesie pocumatica (ow) TadepararsPEprare | Valorie Epaaren | ROFCCO cao tevbe | faci ou | saabuse | nen a cco aplica apei CBOICCO in ji Tima de | ste proventa |e roomie | delaseoite | Sol mie hiaien | emma) |e aun Ndi | | Seuss | sete in suspic vay shige | O™2 § teeta | din ea de 4 | i ste inogia i Mort Lé trans | eepaare? [RA CHOTTO TH ameroba | Tinpulde intent vtec CHoWCCo in hidatien eluent tremene [NA pit NA Fegan Produetie de | 67 me NA Postepurne | Traurast | Conceninre | Potential de | Nanolal Procent de solide | Suspenstt cline | 3h cole in 6.25 mg namottat | Gebidtre bavi tai faa do380 sais shim sca hiologea = evacteaza pit pompare pe plaice de tieae Tesi | Noctis | Marines —[ WA ‘aici is ei rawr Spree i fran alle 5 (ved 3 vii) 5 Misabians | Mavimer | Na Conta |& pore 7 Dede Ww Tramnisve Geni) Numard colforat ‘Analg pate et}2, Factorul de mediu AER Emisi Proces | Intrari | lesiri Monitorizare! Punctul de reducerea poluarit pn Generare | Gaze, apa | Abur, gare arse Analiza gazelor arse Cos abur tratata dispersi 24m Preparare- | Materii | Detergent brut, Gaze dela | Analiza emisiilor de particule la.cos., | Cos Useare | prime, ruscare, Deseuri ambalaje, | Analiza imisii/ Purifieare gaze dispersie Gave Detergent aglomerst, ‘evacuate la cos, Reproeesarea 27m naturale | Emisié ale instalatiilor de | detergentului in afara specificaiior si transport pneumatic saupei de procesispalari. Reciclare ddeseuri provenite de la ambalarea ‘materilor prime ‘Ambalare | Materii | Detergent finit, detergent | Nivelul de prat la locurile de munca/ | Evacuare prime, in afura specificatilor; | Reviclare deseuri ambalaje provenite | instalatie detergent | Emisiiale instalatiilor de | de la ambalarea produsului finit Filtve | ventilate brut ventilate; Deseuri ‘cu saci/blocuri filtrante de la ambalgje. instalatile de ventilatie ~ valoriticate eneruetie In cazul Unilever Romania pana de abur este constituita de vaporii de apa evacuati pe cosurile turnului de uscare si purja de abur de la centrala termica, Acestea sunt vizibile mai ales in anotimpul rece, sunt inerente procesului. Prin instalarea sistemului de recuperare a ealdurii in gazele evacuate din turnul de uscare pentru preincalzirea aerului de combustie se va produce si o condensare partiala a umiditaiii din gazcle de uscare si pana de abur nu va mai fi atat de bila. Rolul factorilor meteorologici este determinant in mecanismul dispersiei gi transportului poluangilor in atmosfera. Pe linga aceste procese de baza, poluantii pot suferi si transformairi, precum spalarea lor sub actiunea preeipitatilor sau reactii chimice sau fotechimice. Prineipalii factori meteorologici hotaratori in dispersia poluantilor sunt: vantul (directia siviteza), stratificarea atmosferica si temperatura aerului. Directia vantului este elementul care determina direotia de deplasare a masei de poluant, a penei care se formeaza in atmosferi. Viteza vantului influenteaz4 concentratia de poluant, att in extinderea spatialt a pened cat si la sol, De reguli, concentrafia este invers proportionald cu viteza medic a vantului. Stratificarea termica a aerului determina difwzia in plan vertical. Echipamente de depoluare - exisiente Faza de Punctul de emis Poluant Echipament de depoluare ces identifieat Generare abur | Cos de dispersie Gaze ase ‘Arzatoare de ultima ‘ganeratic Preparare- | Cos de dispersie Panicule, vapori | Gleloune uscate si umede. Uscare se apa Preparare- | Fimisi de la transportul pneumatic al | Partiute Filtre cu saci Uscare materilor prime 21 Ca NTI NE ‘K EAE,Preparare- ie fa transport pneumatic Particule iti at sai Useare dljrgentui brut Postdozare || Eimisli dela wansportl pneumatical | Particule Filtre eu saci ‘materilor prime Postdozare 1 Porticule ‘Bloourlfltranteilre HEPA Postdozare | Mires Filtru cu carbune activ Postdozare2 Particule Filtre cu sci Postdozare 2 | Emisii de la instalatiilede ventilate | Parteule ‘Blocurifiltranteatre puri HEPA, Postdozare 2 | Emisli de in insulatile de ventilate | Miros Filru cu earbune activ ceamera parfum “Ambalare | Emvisii de la tnsportul pe benzi rulante | Particule Blocuri fteant/Fitre al produsului Git HEPA, ‘Ambalare | Emisiido ia instalailede ventilate | Portiewe ‘Blocur iltranefFilre HEPA Minimizarea emisiilor fugitive in aer informatii privind emisiile fugitive _ Sursa Poluanti Rezervoare deschise (de ex. statia de epurare | Miros datorat degradarii anaerobe a apei in bavincle apelor uzate, instalatie de tratare/acoperiia | statiei de tratare mumai in conditit speciale de suprafetelor), ‘temperatura (vara) Zone de deporitare (de ex. containere, basi de depozite, lagune ete.) Tncnrearea si descarcarea containerelor de | Aevosoli ai materillor prime Tichide generati Ta transport desearcarea eistemelor de transport in rezervoarele de dopozitare, Pentru minimizare toate conductele de. alimentare sunt imersate “Transferarea materialelor dintian recipient | Pulberi (zeolit,sulfavearbonat de sodiw detergent inaltl (de ex. reactoare, silozuri;cisterne) | baza/finit) Ia. transportul pneumat prime /produsclor semifabricate / finite, Miros de compoziti de parfumare la transferarea acestora din 1BC-uri in instalatia de parfumare, © al materiilor Sisteme de transporte ex, benz | Pulberi detergent. Pentru minimizare puncicle de ‘vansportoare, deversare sunt conectate a instalatia de desprafuire ‘Sisteme de conducte si canale (de ex. pompe, valve, flanse, bazine de decantare, drenur, sguri de vizitare etc.) Deficiente de etansareletansare sliba Posibiltatea de by-pass-are a echipai de depoluare (in acr sain apa); Pos ca emisile st evite echipamentul de (j1g/m*) masurate Concentratii de SOz (yg/m*) masurate — valori medii zilnice ~ valori medii zilnice 000 00 00 1200 — a 1009 500 = soo 40.0 ant 30.0 ait a ts tg fee eee eee oo aptoliddaadl gueceguesgsate 32eaea222R282 0 am amenaagesua PEEREPEEREEEES 333333 Beeeieeeasassa EEE ¢ e za225 sme Medi ico —tinta Concentratii de particule respirabile PM o si PMas (ne/m*) masurate ~ valori medi zilnice 30oo 500 400 200 os » | itd | | 00 LPPEPE LEE E LEO EE PMO MMPHI2S —etimita PAHO Concentratii de COV totali (j/m*) masurate 100.00 80.00 0.00 2 “ PoP ERUGOE Concentratii de benzen (ig/m*) masurate 600 5.00 4.00 = ell il il I rn = l Va PPEPOPPEEP EO ES mmm Concentratia In ae = mite ‘Concentratii de toluen (g/m?) masurate 25.00 2000 1500 1000 She suttelesl PPPOPEOEPPOEI LEConcentratii de etilbenzen (j1g/m*) masurate 140 120 1.00 090 = = | I lI, iT 8 oaaiadd PPLE EPL OEE ELLE ‘Concentratii de xileni (jug/m*) masurate 700 6.00 5.00 =| slit, : I i ow Pade FSS ee eee veg Concentratii de detergenti anionici si neionici (ug/m*) determinate din particulele respirabile PMos oso 070 060 050 40 = Lh 2 be | ohh bd 00 Seer er LP LP PPE SEP EELS Interpretarea recultatelor Concentratiile medii zilnice de NOz determinate in aerul atmosferig, in zone rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019, s-au situat in intervalul de valori 11.239 ng/m', cu o valoare medie de 18.9 g/m, Cea mai mare concentratie s-a masurat in punctul 1 (zona st. Pensiunilor, Albert), iar cea mai mica concentratie s-a masurat in punetul 6 (zona st. peeAprodlul Purice 50). 1a nivel de amplasament, concentratiile medi zilniee de NO» s-au situat in intervalul de valori 15-28.4 wwg/m?, cu 0 valoare medie de 20.5 wg/m?. Concentratiile medii zilnice de SO determinate in aerul atmosferic, in zone rezidentiale din aria de influenta a obieetivului, in ianuarie 2019, s-au situat in intervalul de valoti 7-9.8 higlm’, cu o valoare medie de 8.2 j.g/m®, Cea mai mare concentratie s-a masurat in punctul 8 (intersectie ste. Zidari cu str. Miron Costin), iar cea mai mica coneentratie s-a masurat in punctul 5 (Aleca Pichetului nt.15D). La nivel de amplasament, concentratile medi zilnice de SO2 s-au situat in intervalul de valori 7.6-9.5 pg/m*, cu o valoare medic de 8.4 g/m? Concenttatiile medi zilnice de PMin determinate in aerul atmosferi, in zone rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019, s-au situat in intervalul de valori 20.7-35 g/m}, cu o valoare medie de 25.7 jig/m’, Cea mai mare concentratie s-a masurat in punctul 10 Cintersectie Soscaua Vestului cu Str. Deltei (Bloc 1)), iar cea mai mica concentratie s-a masurat in punctu! | (Str. Pensiunilor, Albert). La nivel de amplasament, concentratiile medi zil PM s-au situat in intervalul de valori 19.1-40.9 ug/m*, cu 0 valoare medie de 27 jxg/m’. Concentratiile medii zilnice de PM2 s determinate in acrul atmosferic, in zone rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019, s-au situat in intervalul de valori 19.5-28 jug/m®, eu o valoare medlie de 22.7 yg/m?. Cea mai mare concentratie s-a masurat in punetul 10 Untersectie Soseaua Vestului cu Str. Deltei (Bloc 1)), iar cea mai mica concentratie s-a masurat in punctul 5 (Aleea Pichetului nr.15D). La nivel de amplasament, concentrat de PMg5 $-au situat in intervalul de valori 17.7-33 jig/m', cu 0 valoare medie de 23.6 g/m. In ceca ce priveste contaminantii NOs, S02 si PMvo, intervalele de concentratii care s-au ‘masurat in zonele rezidentiale si pe amplasament, la limita incintei industriale, au fost simitare, cu valori medii identice sau foarte apropiate in zonele rezidentiale si pe amplasament. Concentratiile de benzen determinate in aerul atmosferie, in zone rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019, s-au situat in intervalul de valori 1.88-4.59 yg/m?, ew © valoare medie de 2.91 g/m’. Cea mai mare concentratie s-a masurat in punctul 3 (Str. Cameliei Bloc 45 (zona Bisericii Vechi), Nord), iar cea mai mica concentratie s-a masurat in ‘punetul 10 (Intersectie Soscaua Vestului eu Sir. Deltei (Bloc 1)). La nivel de amplasament, ‘concentratia de benzen s-a situat in intervalul de valori 1,29-4 g/m’, cu 0 valoare medie de 2.64 gin’, Concentratiile de toluen determinate in aerul atmosferic, in zone rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019, s-au situat in intervalul de valori 1.18-17.91 g/m’, cu 0 valoare medie de 5.63 jig/m*. Cea mai mare concentratie s-a masurat in punctul 10 (ntersectie Soseaua Vestului cu Str, Deltei (Bloc 1)), iar cea mai mica concentratie s-a masurat in punctul 4 (Str. Brebenei nr.6). La nivel de amplasament, concentratia de toluen s-a situat in intervalul de valori 3.07-22.10 jig/m?, cu 0 valoare medie de 8.54 we/m?. Concentratile de etilbenzen determinate in aerul atmosferie, in zone rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019, s-au situat in intervalul de valori 0.25-1.23 g/m’, eu o valoare medie de 0.60 pg/m?, Cea mai mare concentratie s-a masurat in punetul 3 (Str Cameliei Bloc 45 (zona Biserieii Veehi), Nord), iar cea mai mica concentratie s-a masurat in punctele 4, 10 (Str, Brebenei nr.6; Intersectie Soseaua Vestului cu Str. Deltei (Bloc 1)). Lanivel de amplasament, concentratia de etilbenzen s-a situat in intervalul de valori 0.47-0.87 g/m, cu 0 valoare medic de 0.69 ye/m* edeConcentratiile de xileni determinate in acrul atmosferic, in zone rezidentiate din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019, s-au sitvat in intervalul de valor’ 0.74-5.08 wg/m®, ew ‘0 valoare medie de 2.46 j1g/m°, Cea mai mare concentratie s-a masurat in punctul 3 (Str, Cameliei Bloc 45 (zona Bisericii Vechi), Nord), iar cea mai mica concentratie s-a masurat in punctul 10 (Intersectie Soseaua Vestului cu Str. Deltei (Bloc 1)). La nivel de amplasament, concentratia de xileni s-a situat in intervalul de valori 1.94-3.64 ug/m’, cu o valoare medie de 2.79 g/m), Siin cazul COV, intervalele de concentrati care s-au masurat in zonele rezidentiale si pe amplasament, la limita incintei industriale, au fost foarte similare, cu valori medit identice sau foarte apropiate in zonele rezidentiale si pe amplasament, cut o exceptie in cazul toluenulu, pentru care, s-au masurat valori ceva mai mari pe amplasament, Concentratii de detergenti anionic’ in particulcle PM2,s-au determinat in punetele 3 (Str. Cameliei Bloc 45 (zona Bisericii Vechi), Nord), 9 (Aleea Viasiei Bloc 5) si 10 (Intersectie Soseaua Vestului cu Str. Deltei (Bloc |)), si s-au situat in intervalul de valori 0.13-0.33 jwe/m’, cu o valoare medie de 0.07 j.g/m?. La nivel de amplasament, s-au masurat detergenti anionici in particulele PMps, in punctele A, C si D, in intervalul de valoti 0,33-0.72 g/m?, cu 0 valoare medie de 0.38 jxg/m?, Concentratii de detergenti neionici in particulele PMas,s-au determinat in punetele 3 (Str. Cameliei Bloc 45 (zona Biserieli Vechi, Nord) si 10 (Intersectie Soscaua Vestului cu Str. Deltei (Bloc 1)), si s-au situat in intervalul de valori 0.13-0.22 jigim?, cu 0 valoare medie de 0.04 gm’, La nivel de amplasament, s-au masurat detergenti neioniei in particulele PMas, in punetele A, C si D, in intervalul de valori 0.13-0.22 ug/m?, cu o valoare medie de 0.13 jg/m’. Modelarea in Sistem Geografic Informational (GIS) a concentratiilor substantelor periculoase provenite din activitatile specifice obiectivului, determinate in aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019 ‘Rona cllana pe parcursul mdsurdorifo: media gencrala pe paveursul 27 ile 21012019: 21.28.01.22.01.2019, 23.01.2019. ae lam 24.01.2019. 25.01.2019. ma aoe i BCuNEE HEH i § Pentru a analiza distributia spatiala a concentratiilor masurate s-a utilizat tehnica simbolurilor graduale, unde marimea simbolului pe harta este proportionala (in clase) concentratiilor de tic! SWEpoluant determinate. In unele grupuri de poluanti, cei mai importanti dintre acestia au fost detaliati prin evidentieren ponderii acestora eu ajutorul unor pie chart-uti. Modelarea in GIS a concentratiilor substantelor periculoase provenite din acti specifice obiectivului, determinate in aria de influenta a obiectivul Compusi organet volatili (COV) (benzen, etilbenzen, toluen, xileni) ~~. @ © cor tes)Legenda © een 25 fn) Interpretarea rezultatelor ‘Cea mai mare valoare masurata de particule respirabile PM\o a fost de 40.9 (1g/m*), in incinta amplasamentului industrial, in toate cazurile, PM; reprezentand peste 80% din acestea, Din fractia de PMzs, s-au masurat detergenti anionici in special, dar si neionici COV au avut valori mai mari in partea de Nord a amplasamentului si in zona Albert, fractia de BTEX avand toluenul ca si cel mai important reprezentant, in special in partea de Sud a ‘amplasamentulu Estimarea dozelor de expunere si analiza riseurilor in expunerea Ja compusi organict volatili (COV) si dioxid de sulf (SOx) (pe baza valorilor concentratiilor masurate in aerul atmosferic, in aria de influenta a obiectivului) Metodologia de prelucare a vatorilor concentratiilor de contaminant! masurati in aria de influenta a obiectivului Pentru caleulul dozei de expunere, a riscului de a dezvolta in cursul vietii un efect advers ca urmare a expunerii la COV si SOs, si caracterizarea expunerii in cadrul unui site contaminat, s- ‘utilizat un program apartinand ATSDR (Ageney for Toxie Substances and Disease Registry) din cadrul CDC (Center for Disease Control and Prevention), care este folosit in evaluare in Statele Unite, Dozele de expunere si riscul aditional de a dezvolta o tumora maligna ca urmare ‘aexpunerii timp de 15 si respectiv 30 de ani, au fost ealculate pentru concentratiile masurate in aerul atmosferic, in atia de influenta a obiectivului, la populatie de referinta (adult, copil, sugar), ”Se mentioneazd ca benzenul, etilbenzenul si xilenii nu sunt contaminanti specifi activitatilor objectivului, ef find eliberati in mediul ambiant din alte surse, insa acest? contaminantt s-au ‘masurat ca fond in zonele din vecinatatea obiectivului si sunt importanti din punct de vedere al expunerii umane, motiv pentru care s-a evaluat expunerea la acestia prin estimarea de doze de expunere si riscuri potential asociate expunerit Metodologia de modelare in GIS Modelarea matematica in studiul calitatii factorilor de mediu a devenit 0 ramura importanta in domeniul mediului. Intelegerea si aplicarea modelelor matematice in studiul fenomenelor environmentale tine pasul cu rezultatele din domeniul matematicii si de asemenea cu dezvoltarea soft-urilor specializate. Sisteme integrate de modelare si extreme, propun soluti, analizand si procesand date in seurt timp. Metoda traditionala de studiu a factoritor de mediu se realizeaza prin parcelarea zonei, esantionarea parcelelor si folositea mediilor sau a valorilor probelor reprezentative ca si predictori. Pentru a evita erorile sistematice si pentru un rezultat mai multumitor, s-a ales abordarea problematici din punct de vedere statisti, prin metoda geostat factorilor de mediu sunt autocorelate spatial, Ia anumite seari. Din punct de vedere statistic, asta se traduce prin faptul ca valorile apropiate tind sa fie mai similare decat cele mai departat. uuleaza evenimente Dispersiile concentratiilor poluantilor din aer au fost realizate prin intermediul tehni GIS. Tehnica GIS a devenit o ramura importanta in studiul calitatii mediului, simuland ‘evenimente, propunand solutii, analizand si procesand date in scurt timp. Pentru analiza si procesarea valorilor s-a utilizat metoda interpola tenditele locale de concentrare spatiala a poluantilor. Interpolarea reprezinta procesul de definire a unei funetii care ia valori specificate in puncte specificate, Este absolut cunoscut faptul ca doua puncte determina o linie dreapta. Mai precis, orice doua puncte intr-un plan, (x1, 31) si (x2, 92), exe, determina a functic polinomiala de gradul L in x, a carui grafic trece prin dous puncte. Sunt multe formule dferite pentru functia polinomiala de gradul 1, dar toate duc la acecasi linie dreapta in reprezentarea grafica, ‘Acest lucru se generalizeaza la mai mult de doua punete. Avand 1 punete in plan, (x yi), unde k= 1,..u12, cu valor distinete pentru x, exista 0 functie polinomiala in x de grad mai mic decat n, a carui grafic trece prin punctele propriu-ise, Din nou, exista multe formule pentru © functie polinomiala, dar toate definese aceeasi functie. Aceasta functie pol denumita interpolare deoarece reproduce exact datele furnizate: PQD = Ye R= Tyo ‘Cea mai compacta reprezentare a interpolarii polinomiale este formula Lagrange: Pays Yes ye Una di i, pentru a observa nomiala este ie cele mai frecvent utilizate metode de interpolare a unor punete este prin ponderea in functie inversa distantei (Inverse Distance Weighting ~ IDW) Interpolarea prin metoda IDW implementeaza in mod explicit presupunerea ea valorile care sunt mai aproapiate sunt mai asemanatoare decat cele care sunt mai departe, Pentru a prezice 0valoare pentru orice locatie nemasurata, IDW utilizeaza valorile masurate din jurul locatiet respective. Valorile masurate mai aprope de locul de predietic au influenta mai mare asupra valorii estimate decat cele mai indepartate. IDW presupune ca fiecare punct masurat are o influenta locala, care scade cu dlistanta, Punctele cele mai apropiate de locul de predictic au asadar 0 influenta mai mare, diminuandu-se in funetie de distanta, prin urmare, numele — Ponderare in functie inversa distantei (Inverse Distance Weighting). Cea mai simpla forma a metodei este evidentiata de asa-numi Ecuatia utilizata este dupa cum urmeaza: "metoda Shepard ", prescrisc la punctele de prelevare, iar w sunt funetiile de ponderare atribuite fiecarui punet de prelevare. Forma clasiea a funct unde p este un numar oarecare, pozitiv, real, numit parametrul de putere (dle obicei, p= 2) si hy este distanta de la punctul de prelevare la punctul de interpolare, cexprimata astfel: oe x)* + YO= 9 unde (x, y) sunt eoordonatcte punetului de interpotare si (xi, 91) sunt coordonatele fiecarui punet de prelevare. Funetia de ponderare variaza de la 0 valoare unitara, in punctual de prelevare la 0 valoare care se apropie de zero in functie ce distanta fata de acesta. Funetiile de ponderare sunt normalizate astfel ineat suma acestora este cegala cu valoarea unitara initial a Harta de predictie a dozelor de expunere este reprezentata sub forma suprafetelor de izoconcentratie. Accasta acopera planul dat de punetele de prelevare exterionre zonei studiate. Cu cat predictia se indeparteaza de punetele masurate, cu atatlimitele de confidenta ale acesteia sead. In cazul evidentieri riscuritor de cancer in urma expuneri la anumiti poluanti pentru 0 perioada lunga de timp (ex: 15, 30 ani), punctele de pe harta au fost variate in dimensiune, direct proportional cu cresterea rise Reprezentarea in GIS dozelor de expunere si riscurilor aditionale dea dezvolta 0 tumora maligna ca urmare a expunerii pe o perioada de 15 si respectiv 30 de ani, estimate pentru concentratiile de substante periculoase masurate in aerul atmosferic, in aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019 Doze de expunere 39 SVERUL OF SECU we omn gee Festa tal41 TST a pMOTTURL RATAN seeNuReeTE ane JoaiinceorimeiaareXileni = ee Riscuri aditionale estimate in expunerea la benzen (nt. cazuri in plus la 10" locuitori, unde 1n=6) pe o perioada de 15 si respectiv, 30 de anie, nea Lip, tesenta Be, OF 77 | memencnen “@ since -sancee © smes-s280 ee uae LAAT @ svc. wes i ‘onion Ash : oot Interpretarea recultatelor evaluiirié Calea respiratorie este o cale importanta de expunere umana la contaminanti care se gasese sub forma gazoasa, suspendati in aerul atmosferie sau sunt adsorbiti pe particule aeropurtate sau pe suprafata fibrelor. Expunerea pe cale respiratorie la contaminanti in aria de influenta a unui obiectiv industrial poate aparea ca urmare a emisiei directe in atmosfera a substantelor periculoase in stare gazoasa sia particulelor sau indirect, ca urmare a volatilizarié unor substante de la nivelul solului sau apelor contaminate sau prin resuspendarea pulberilor si particulelor de pe suprafata solului contaminat Doza de expunere (in general exprimata in miligrame per kilogram greutate corporala pe zi - mg/ky/zi) este 0 estimare a cantitatii (cat de mult) dintr-o substanta cu care vine in contact 0 persoana, ca urmare a activitatilor si obiceiurilor acesteia, Estimarea unei doze de expunere implica stabilirea a cat de mult, cat de des si pe ce durata, o persoamna sau o populate poate veni in contact cu anumita substanta chimica, intr-o anumita concentratie (ex. concentratie ‘maxima, concentratie medie) aflata intr-un factor de mediu specific. ouatia de calcul a dozei de expunere pe cale respiratorie la contantinanti din aer este: ED=(C x IR x EF x AFYBW, unde 'D=doza de expunere C=concentratia contaminantului in aer IR=rata de aport a contaminantului din aerDefinitia parametrilor utilizati in caleulul dozei EP=factor de expunere AF=factor de biodisponibilitate BW=sgreutate corporala le expunere: Concentratia substantei, Cea mai mare concentratie de substanta detectata este selectata pentru a evalua potentialul de expunere la contaminanti prezenti in faetorii de mediu (in cazul acestei evaluari ~ factorul de mediu aer) din aria de influenta a obiectivuk Rata de aport. Rata de aport este cantitatea dintr-un factor de mediu contaminat Ia care © petsoana este expusa pe parcursul unei perioade de timp specificate, de exemplu cantitatea de apa, sol si alimente pe care o persoana le ingereaza zilnic, cantitatea de aer inhalat pe parcursul unci zile sau cantitatea de apa sau sol cu care 0 persoana poate veni in contact pe eale tegumentara Factorul de biodisponibilitate. Cantitatea de substanta care este absorbita in organisrmul lunei persoane este exprimata ca factor de biodisponibilitate. Factorul de biodisponiblitate reprezinta procentul din cantitatea totala de substanta ingerata, inhalata sau preluata prin contact dermic, care ajunge de fapt in fluxul sanguin si care este disponibila sa produca un potential efect advers. Factor de expunere. Cat de des si pentru cat timp o persoana este expusa unui factor de ‘mediu contaminat, este exprimat ca factor de expunere, Factorul de expunere ia in considerare freeventa, durata si timpul de expunere. = Frecventa de expunere poate fi estimata ca o valoare medic a numarului de zile Gintr-un an in care se produce expunerea. De obicei este necesara culegerea de informal si respectiv pentru fiecare site contaminat in parte, deoarce aceeasi doza totala dintr-o substanta poate cauza efecte toxice diferite atunci cand este administrata pe parcursul unei perioade seurte de timp fata de situatia in care este administrata pe parcursul unet perionde mai mari de timp. * Durata expunerit este petioada de timp pe parcursul careia un grup populational a fost expus la unul sau mai multi contaminant, In aprecierea urate’ expunerit se tine cont de activitatite grupurilor populationale expuse, care pot fi expunse rar sau pentru o perioada scurta de timp. © Timpul de expunere este utilizat pentru a exprima expunerea in termenii unor doze medii zilnice care pot fi comparate cu niste valori maxime admise stabilite in vederea preveniri efectelor adverse asupra starii de sanatate sau eu rezultatele studiilor toxicologice. Pentru substantele care nu sunt carcinogene, doza este estimata prin utilizarea unui parametru timp de intrare, ie de durata expunerti Grentatea conporata, Greutatea corporala este utilizata in ecuatia de calcul a dozei de expnere pentru a exprima doze care pot fi comparate in cadrul unei populatii. In cazul expunerii la acceasi cantitate dintr-o substanta, persoanele cu 0 greutate corporala mai mica vor primi o doza relativ mai mare din acea substanta comparativ cu persoanele cu 0 greutate corporala mai mare, privind freeventa expunerii pentru fiecare grap populational in parte cealeulat in aS BENATA a APSA 3G PRARIATE Pi TUiceOuL DEANE ta jusin ForEcuatia de calcul a dozei de expumere pe cale respiratorie a fast aplicata in aceasta evaluare Pentru contaminant specific! activitatilor desfasurate in cadrul objectivulul investigat, pentru concentratii in aerul atmosferic in cadrul ariei de influenta a obiectivului, ca urmare a activitatilor desfasurate pe platforma objectivului, in vederea estimarii dozei de expunere pentru grupurile populationale din aria de influenta a obiectivulat. ‘Eeuatia de calcul a dozei de expunere pe cale respiratorie la detergent din particule respirabile: ED=(FQx A x FYBW, unde ED=doza de expunere FQ=frecventa de expunere ‘A=cantitatea de particule fractiunea respirabila detergent (%) BW=preutate corporala Dupa ce dozele de expunere specifice ariei de influenta a obiectivului investigat au fost estimate, aceste doze au fost comparate cu cea mai adecvata valoare de referinta care asigura protectie fata de potentiale efecte adverse care ar putea fi generate ca urmare a expunerii la un contaminant specific, Aceasta abordare permite sortarea substantelor care nu ar putea produce efecte adverse asupra starii de sanatate (valori mai mici decat valorile de referinta desemnate pe baza cunostintelor si evidentelor din literarura de specialitate la momentul actual, ca valori sub care nu au fost evidentiate efecte adverse, ca urmare a expunerii), de substantele care necesita o analiza si o evaluare de detaliu (valori care depasese valorile de referinta desemnate pe baza cunostintelor si evidentelor din literarura de specialitate la momentul actual, ca valori sub care nu au fost evidentiate efecte adverse ca urmare a expunerii). Aceste valori de referinta sub care nu se inregistreaza efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei difera in funetie de calea de expunere (ingestie, inhalare), durata expunerii (acuta, subcronica/ intermediara, si cronica), si efectul advers final (carcinogenic, noncarcinogenic). Aceste valori de referinta asigura protectia sanatatii umane si sunt stabilite atat pentru efecte noncareinogene cat si pentru efecte carcinogene (cancer). Valorile de referinta pentru protectia starii de sanatate in cazul efectelor noncarcinogene au la baza date obtinute din studii experimentale pe animale si studii care au inclus subiecti umani, fiind modifieate, dupa cum a fost necesar, printi-o serie de factori de incertitudine (cunoseuti si ca factori de siguranta) care asigura situarea acestor valori de referinta mult sub acele valori care ar putea rezulta in efecte adverse asupra starii de sanatate, Valorile de referinta pentru cancer sunt stabilite de catre Agentia de Protectie a Mediului din SUA (U.S, Environmental Protection Agency (EPA) si reprezinta estimari ale riscului de cancer la nivele reduse de expunere. In efectuarea evaluarii, au fost luate in considerare utmatorii factori specifiei ariei de influenta a obiectivutui investigat: + Temerile/preceuparile comuitatii. Acestea sunt deosebit de importante in procesul de evaluare, Mesajul care trebuie transmis comunitatii din aria de influenta a obiectivului este ca simpla expunere la 0 substanta periculoasa (in acest caz benzenul care se va regasi in imisii ca urmare a activitatii obiectivutui industrial) nu inseamna ca exista unpericol real pentru starea de sanatate, Magnitudinea, frecventa, durata si timpul de expunere si caracateristicile toxicologice ale substantei determina gradul de pericol, in cazul in care acesta exista, © Grupwrile populationale specifice. Desi valorile de referinta pentru mediu si starea de sanatate sunt menite sa asigure protectia pentra marea majoritate a populatiei, inclusiv pentru grupurile populationale susceptibile si mai ales pentru copii, este important sa ‘inem eont de faptul ca acestea pot sa nu fie aplicabile la toate grupurile populationale vizate Dozele de expunere calculate in cazul expunerii pe cate respiratorie la contaminani specifici (COV, S02), pe baza concentratiilor acestora masurate in aria de influenta a obiectivului, in perioada ianuarie 2019, s-au situat sub valorile care asigura protectia starii de sanatate a populatie’ Analiza cantitativa de rise pentru substante eareinogene Conform metodologiei de evaluare cantitativa a tiscului, dozele si concentratiile specifice locatie’ investigate sunt multiplicate cu un factorii de rise pentru cancer (cancer slope factors - CSFs calculati de catre Agentia de Protectie a Mediului din SUA ~ Environmental Protection Agency - EPA) sau cu unitati de rise in expunerea pe cale inhalatorie (inhalation unit risks - IURs) pentru a estima un rise teoretic de dezvoltare ‘a unei tumori maligne, ea urmare a expunerii la substanta respectiva, Ecuati de calcul este: Rise tearetic de cancer = Doza (sau concentratia in aer) x C! unde: ul teoretic de cancer de masura) Doz SF (sau JUR) Expresia riscului de a dezvolta o tumora maligna (fara unitate 3 doza de expunere specifica locatiei (mg/kg/zi) sau concentratia (g/m ) 5) CSE sau IUR = factorii de rise pentru cancer ({mg/kg/zi] ) sau unitati de rise in ‘expunerea pe cale inhalatorie ({ug /m 1) ‘Acest calcul estimeaza un exces teorctic al riscului de cancer exprimat ca si proportia dintr- o populatie care poste fi afectata de catre o substanta capabila sa determine dezvoltarea unui cancer, in eonditile unei expuneri pe toata durata vieti (insael se poate calcula si pentru 0 durata determinata a expunerii, in cazul nostra, 15 si 30 de ani prin introcucerea in ecuatia de caleul a duratei expumeri si raportarea la durafa medie de viata). De exempta, un rise estimat de cancer de | x°10" prognozeaza probabil can itatea aparitiei unui singur caz aditional de er la fondul existent intt-o populatie de 1 milion de persoane. Din cauza modelelor conservative utilizate pentru a deriva CSPs si TURs, utilizarea acestei abordari fumizeaza o estimare teoretica a riscului; riscul real este necunoscut si poate fi zero, conform EPA. In cazul estimarilor numerice de rise, trebuie precizat ca CSFs si [URs sunt generate utilizand modele matematice aplicate la date epidemiologice sau experimentale pentrucefecte carcinogene. Modelele matematice extrapoleaza de la doze experimentale mari la doze ambientale mici. Adesea, datele experimentale reprezinta expuneri la substante chimice in ‘concentratii cu mai multe ordine de marime mai mari decat cele care pot fi gasite in mediul ambiant, In plus, aceste modele adesea fac asumptia ca nu exista 0 valoare prag pentru efeetele carcinogene ~o singura molecula a unui carcinogen este capabila sa cauzeze cancer. Dozele asocinte cu acest rise ipotetic estimat pot fi cu mai multe ordine de marime mai mici decat dozele raportate in literatura stiintfiea ca ar cauza efecte carcinogene. Ca urmare, un rise de cancer estimat mai mic decal 10" poate indica ca datele de toxicologie vor pleda in favoarea faptului ca un exces de rise de cancer, mai probabil nu exista, Un rise de cancer estimat mai mare decat 10°, necesita o atenta revizuire a datelor toxicologice inainte de a ne hazarda sa afirmam ca exista un potential rise de eancer. Desi trebuie sa admitem utlitatea acestor estimari numerice de rise in analiza rseului, aeeste estimari trebuie prin excelenta privite in contextul variabilelor si asumptiilor implieate in derivarea lori in contextul mai larga opinilor biomedicale,factorilor yenotiei si nu in ultimul rand, al conditilor de expunere In scena a le pentru care s-a efectuat estimarea teoretica prin utilizarea de modele matematice, sului aditional de a dezvolia o tumora maligna ca urmare a expunerii la substante specifice activitatilor obiectivului, pe perioada de 15 si respectiv 30 de ani, s-au utilizat concentratile masurate in aerul atmosferic, in puncte situate la diferite distante si pe diferite directii cardinale fata de obieetiv. Aceasta abordare prin estimare teoretica, prin modele matematice, a riseului aditional de a dewvolia 0 tumora maligna ca urmare a expunerii ta substante specifice activitatilor obiectivulul este insa singura metoda postbila de apreciere cantitativa in analiza de rise ~ riscul real este necunoscut si nu se poate calcula exach pentru ca depinde de un numar extrem de mare de factori cu 0 mare variabilitate interindividuata, care mu au fost investigatl si cuantificati in acest studiu, de tipul factorilor genetici, metabolic, contributia altor surse Ia care este expus sublectul, etc In conditiile seenariilor care au avut la baza valorile masurave in aerul atmosferie, in zone rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in petioada ianuarie 2019, riscurile aditionale estimate teoretic pentru grupuri populationsle de referinta (adult, copii, sugari) din aria de influenta a obicctivului, de a dezvolta 0 tumora maligna (cancer) ca urmare a expunerii pe eale respiratorie, timp de 15 si respectiv 30 de ani, la concentratiile de benzen masurate Ia momentul actual in aerul atmosferic, s-au ineadrat intr-o plaja de valori cuprinse ca ordine de marime intre 3x10 si 13x10°,EVALUAREA RISCURILOR ASOCIATE IN EXPUNEREA LA SUBSTANTE SPECIFICE DIN PERSPECTIVA VARIATIEI SPATIALE IN VECINATATAEA OBIECTIVULUI- PROGNOZA RISCURILOR PE BAZA MODELELOR DE DISPERSIE Evaluarea expunerii la detergenti din particule respirabile Doze de expunere la detergenti din particulele respirabile estimate pentru. concentratile generate de modelul de dispersie ~ scenariu pentru un adult cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani, avand o greutate de 70 kg, 4 y a Tate ozs (ing /ko/} cen AGNTE eeInterpretarea rezultatelor Dozele de expunere calculate in cazul expunerii pe cale respiratorie la contaminanti specified (detergenti din particule respirabile), pe baza concentratiilor acestora estimate din dispersic in aria de influenta a obiectivului, s-au situat sub valorile care asigura protectia starii de sanatate a populate’. ‘Analiza calitativa a riscurilor in expunerea Ia COV specifici activitatilor obiectivului (alpha-pinene, eucalyptol, geranyl acetate, nerol, citronellol, isoeugenol, 4-allylanisole, citral, cinnamic aldehyde, anethole) (pe baza valorilor concentratiilor estimate in acrul atmosferic, in aria de influenta a obiectivului, prin modele de dispersie, strict ca urmare a activitatilor obicetivului) (valorile concentratiilor din modelele de dispersie pe baza carora s-8 ‘efectuat estimarea riscurilor, se yasese in Anexa 2 a documentatiei depuse) - cale de expunere respitatorie Metodologie de lucru Evaluarea calitativa a riscului chimic potential asociat componentilor alergeni ai parfumurilor uilizate in procesul tehnologie de producere a detergentilor s-a realizat cuajutorul soft-ului SEIRICH dezvoltat de INRS (French National Research and Safety Institute) si partenerii sai Inventarierea componentilor parfumurilor utilizate in procesul tehnologic a evidentiat substante organice cu potential alergen, precum: geraniol, alpha-pinen, eucaliptol, geranil acetate, nerol, citronellol, eugenol, isoeugenol, 4-allykinisole, citral, cinnamic aldehyde, anethole si cinnamyl aleohol Inventarierea componentilor organici cu potential alergenic COMPONENT | NR CAS | FORMULA CLASIBICARE | ORSERVATIT PAREUM mouecutany — | 12722008 Games (CLASIFICARE. (froze de rise) CHIMICA ‘eeraniol 106-21 TISIS ISIS, | alcool component din uleil de Calls #317 ‘eandafir ‘eoo! _geraniol este un alergen chimie standardizat. TIpharpinen | 7785-708 | Calle TH2D6, HTS, | Pinenul este un compas organic din ‘elasa terpene 11317, 1304, | clasaterpene, unul dintre cei doi 11400, 14410 _| izomeri ai pinenului Esteo alchena | cucaliptol CeO 1226, F317 _| Uleiul de eucalipt extras din frunzele Ese un etereiliest liferitelor speci de eucalip, este ‘© monoter folosit pentru proprietatte sale aromatice si ea ingredient in aplicatile farmmacentice sf industrial. ucalipiolul este un eter elie si o monoterpina, eran acetate | 108-873 | Calls W315, 117, ‘Acetat 1412 - wero 106252 [Cull W315. 1319, aleoo! 1317 I RONAL JERI UDesicitronellol 106-22-9- | Cal) T515, 319, alcool 1317 ‘engenol DISS) [Cots | A319, T1317 | Fugonola este un memibra al clasei de Fenilpropanoidelor compu chimici ai fenilpropanoidelor. Eugenolul este supus unor restietit privind ullizarea aces i ‘soeugenol o-S41 | CIOHI202 #302, 312, 1315, 1319, #317 Fallylanisole | 140-67-0 | C1OHIZ0 7302, 317 | ler 1341, 1351 | citar 3392403 | CO TIS, 1319, - aldchida HBI7 L innamie T0352 | CHO 1BI2, THIS, aldehyde 1319, H317 anethole H180-23-8 | CLOMTDO 17 Fmamyl TOESET WRIT ‘Alooolu cinamilic este un lergen sleohol chimie standardizat. CHO Alcoolultrans-cinamic se pasest alcoo! fine, Alcoolul trans-einamilic este un constituent a storaxului si balsamulul peruvian in principal ca ester a ‘acidului cinamie. lcootul trans- cinamilic este © aroma, Alvoolul tans cinamilie esto un stbilizator = Geranio-ul este un alergen chimic standardizat, El se gaseste in stare libera ca si esteri in multe uleiuri esentiale (Irandafir, palmarosa, lamaie, ete), are un miros de trandafir si este utilizat freevent in parfumuri. Este caracterizat de frazele de pericol H315 (poate provoca iritarea piclii), H317 (poate provoca o reactie alergica la nivelul piclii) si H318 (poate provoca leziuni oculare grave). = Eucaliptolul este un compus organic (eter cielic si o monoterpina), componenta principala a uleiului de cucalipt. Este un produs cu proprietati antimicrobiene si este frecvent Utilizat ca si component in apa de gura, repelent pentru insecte, supresor pentru tuse, agent de aromatizare. Frazele pe pericol H care il caracterizeaza sunt: H304 (este foarte toxie in caz de inghitire side patrundere in cailerespiratorii), H315 (poate provoca iritarea piclit), H317 (poate provoea o reactie alergica la nivelul pieli) si H319 (poate provoea o iritare grava a ochilor), = Netolul este caracterizat de frazele de pericol 11 speficice alergenilor (H315 ~ poate provoea iritarea pielii; H317 ~ poate provoca o reactie alergica a pielii; H318 ~ poate provoca leziuni oculare grave si H319 — poate provoca o iritare grava a ochilor). = Citronellol este un compus organic utilizat ca parfum in produse de curatenie si de ingrijire personala si ca aditiv alimentar. Este considerat un produs eu potential alergenic caracterizat de frazcle de pericol 1315 (poate provoaca iritarea pielii), H317 (poate provoca 0 reactie alergica la nivelul pieli) si H319 (poate provoca o iritare grava a ochilor) = Bugenolul este un alergen chimic standardizat utilizat in parfumuri, arome, uleiuri cesentiale, dar si ca antiseptic si anestezic local, Frazele de pericol H care il caracterizeaza sunt:11317 —poate provoca o reactie alergica la nivelul piel aochilor. i 1319 — poate provoca o iritare grava Evaluarea calitativa a riscurilor presupune analiza conditiitor reale de expunere si luarea in considerare a posibilelor efecte asupra sanatatii, ca urmare a expunerii_ prin inhalare Riscul asoeiat unui scenariut de expunere este estimat in fumetie de: - Pericolul generat de substanta chimica (frazele de pericol H si BUH); + Proprictatile fizico-chimice (stare fizica, volatilitate); - Modul/conditiile de utilizare (proces, temperatura, scenariul de expunere, cantitatea zilnica, etc); + Mijlocele de protectie. Utilizand aceste informatii, softul SEIRICH, caleuleaza un nivel de rise pentru fiecare combinatic, nivel de rise prezentat printr-un cod de culoate: Cod culoare | Nivel de rise Rise redus Riscuri estimate in expunerea pe eale inhalatorie 1a substante cu potential alergen pe baza concentratiilor generate prin modelele de dispersie in zonele rezidentiale din aria de influenta a obiectivului (teprezentare spatiala in GIS) ‘a ‘lasa de tse propia Interpretarea rezultatelor RU. SEY i mil ub tual seshakars aval LL BOWL DESH aEvaluarea a estimat riscuri relationate expunerii Ia substante cu potential alergen specifice activitatii obiectivului de nivel redus si moderat in zona din imediata vecinatate a amplasamentului industrial. EVALUAREA RISCULUI IN EXPUNEREA LA MIXTURI DE SUBSTANTE CHIMICE = SISTEM GEOGRAFIC INFORMATIONAL PENTRU EXPUNEREA UMANA SI RISCURILE ASOCIATE Indici de hazard (HI) calculati pentru mixturile de poluanti emisi din activitatile obiectivului, pentru efecte non-cancer —situatia actuala Metodologie Metoda principala de evaluare a riscului in cazul mixturilor ehimice care contin substante chimice similare din punet de vedere toxicologic, este calcularea indicelui de hazard (pericol) (HD, care este derivat din insumarea dozelor. In acest material, insumarea dozelor este interpretata ca o simpla actiune similara, unde substantele chimice componente se comporta ca si cum ar fi dilutii sau concentratii ale fiecaruia, diferind numai prin toxicitatea relativa, Doza. insumata poate sa nu acopere pentru toate eféctele toxice. In plus, potenta toxiea relativa intre substantele chimice componente poate diferita pentru diferite tipuri de toxicitate, sau toxieitatea pe diferite cai de expunere. Pentru a reflecta aceste diferente, indicele de hazard este caleulat pentru fiecare ale de expunere, de interes, si pentru un singur efect toxic specifie sau pentru toxicitatea asupra unui singur organ tinta. O mixtura chimica poate fi apoi evaluata prin mai ‘multi HI, fiecare reprezentand o cale de expunere si un efect toxic sau un organ tinta, ‘Unele studi sugereaza ca concordanta intre specii privind seeventa de organe tinta afectate de cresterea dozei (de exemplu, efectul critic) si concordanta modurilor de actiune sunt variabile si nu ar trebui automat asumate, Unele efecte, cum este toxieitatea hepatica, sunt mai conseevente intre specii, insa sunt necesare mai multe cercetari in aceasta directie. Organul tinta specific sau tipul de toxieftate, care creeaza cea mai mare preocupare in ceen ce priveste subjectii umani, se poate sa nu fie acelasi cu cel pentru care este calculat cel mai mare indice de hazard (Hl) din studiile pe animale, deci efectele specifice nu trebuie sa fic asumate decat in cazul in care exista suficiente informatii empirice sau mecaniciste care sa sprijine acea concordanta intre speci HI este definit ca suma ponderata a nivelelor de expunere pentru substantele chimice ‘componente ale mixturil. Factorul “de ponderare”, conform dozei insumate, ar trebui sa fie 0 masura a puterii toxice relative, uneori denumita potenta toxica, Deoatece HI este legat de doza insumata, fiecare factor de ponderare trebuie sa se bazeze pe 0 doza izotoxica. De exemplu, daca doza izotoxica preferaia este EDyo (doza de expunere care produce un efeet la 10% din subiectii expusi), atunci HI va fi egal cu suma fiecarui nivel de expunere pentru fiecare substanta chimica componenta impartit la EDj9 estimata. Scopul evaluarii cantitative a riscului bazata pe componentele chimice in cazul mixturilor chimice este de a aproxima care ar fi valoarea mixturi, daca intreaga mixtura ar putea fi testata De exemplu, un HI pentru toxicitatea hepatica, trebuie sa aproximeze preocuparea pentrutoxicitatea hepatica care ar fi fost evaluata utilizand rezultatele toxicitatii reale din expunerea Ja intreaga mixtura chimica. Metoda HI este in mod specific recomandata numai pentru grupuri de substante chimice similare din punct de vedere toxicologic, pentru care exista date in ceea ce priveste relatia doza- raspuns. In practica, din cauza lipsei de informatii privind modul de actiue si farmacocinetica, ccerinta similitudinii din punct de vedere toxicologi inudinea organelor tinta. Formula generala pentru indicele de hazard este: - a3 he iz ‘Unde: AL = nivelulul acceptabil (atat E cat si AL au aceleasi unitati de masura), si imarul de substante chimice din mixtura_ Interpretare Cand orice indice de hazard (HD, specific unui anumit efect, depaseste valoaren 1, exista 0 preocupare privind toxicitatea potentials, ‘Cu cat mai multi indici de hazard (III) pentru efeete diferite depasese valoarea 1, potentialul de toxicitate asupra sanatatii umane, creste, deasemenea. Acest potential de rise nu este acelasi Iucru cu riscul probabilistic; 0 dublare a indicelui de hazard (HI) nu indica neaparat o dublare ‘a riscului toxic, Cu toate acestea, 0 valoare numerica specifica a indicelui de hazard (HI) se presupune, de obicei, ca prezinta acelasi nivel de preocupare in cea ce priveste potentialul toxie asupra sanatati,indiferent de numarul de componente chimice care contribuie la HI, sau de-un anume efeet toxie care este urmarit Calea de expunere pentru toate substantele di cadrul mixturii chimice este cea inhalatorie. Toti indictt de hazard (HI) calculati peniru punctele de masurare stabilite in cadrul ariet de influemta a obiectivului, pentru concentratiile de COV-uri masurate in perioada ianuarie 2019, au fost sub valoarea 1, ceea ce nu indica probabilitatea wnei toxicitati potentiale a mixturil de poluanti evaluate asupra sanatatit umane, Incazul mixturii de poluami care a inelus particulele respirabile PMia, dioxidul de sulf (S02), sidioxidul de azot (NO1), toliindieli de hazard (11), caleulati pe baza concentratiilor masurate in perioada ianuarie 2019, in punctele de masurare stabilive pe diverse directti ale curentilor de aer in aria de influema a obiectivului, mi au depasit valoarea 1, c¢ea ce nu indica probabilitatea wiei toxiciteti potentiale asupra sanatatii grupurilor popwlationale din vecinatate, a mixturii de poluantt evaluate. Indici de hazard caleulati pentru concentratiile de COV si respectiv, SO2, NO2 si PM, determinati in zoncle rezidentiale din aria de influenta a obiectivului, in ianuarie 2019 Punctul 1 . RUE? MAESubstanta Efect eritic ‘Nivel acceptat al Concentra AL periculoasa concentratie’ (EPA) | tia masurata (gir) (mg/m) ‘benzen ‘Scaderea numarului de 0.03 0.00278, O18 limfocite toluen Efecte neurologice 3 0.00877 etilbenzen Efecte asupra dezvoltarit T 0.00051 xileni Efecte neurologice -afectarea oO 0.00202 coordonarii motorii 1,23-trimetil- | Bfecte asupra sistemului nervos 0.06 0.00017 bbeazen ‘Substanta Efect critic ‘Nivel acceptat al ‘Concentra AL periculoasa concemratiei | tia masurata (EPA) (ing/ne) (gin) PMio Tfecte iritative respiratorii | 0.05 0.02074 0.535 ‘SOz Efecte iritative respiratorit 0.125 0.00800 NO» Efecte iritative respiratorii 02 0.01120 Punctul 2 ‘Substanta Efect critic ‘Nivel acceptat al | Concentra HE periculoasa concentratiet | ta maserara (EPA) mein’) |_ (gine) benzen ‘Scaderea mumarului de limfocite 0.03 0.00302 0.116 Token Beete neurologice 5 0.00195 aie iets anupra dezvolarit T 0.00036 xileni Efecte neurologice -afectarea OL 0.00133 ~| | coordonarii motorii T.2;3-trimetil> | Eftete asupra sistemutui nervos 0.06 0.00008 benzen - ‘Substanta Bfeet erie Nivel acceptat al ‘Concentra HI periculoasa ‘concentratici (EPA) | tia masurata~ (mgm) angi?) PMio Efecte iritative respirator 0.05 0.03137 0753 SO. Efecte iritative respiratorit 0.125 0.00780 NO: Efecie ititative respiratorii 02 0.01270 | Punctul 3 - ‘Substanta fect critic | Nivel accepiat | Concenra [HI periculoasa al concemratiei | tia masurata (EPA) (mg/m*) (mg/m) fn. 8 cal eensbenzen ‘Scaderea numarului de 0.03 0.00459 0.211 limfocite toluen: Efecte neurologice Ss 0.00738 etilbenzen | Efecte asupra dezvoliarit 1 0.00123 xileni Efecte neurologice -afectarea Ol 0.00508 coordonarii motorit 1,2,3-trimetil- Efecte asupra sistemului 0.06 0.00025, bbenzen nervos ‘Substanta Eject critic Nivel acceptat al [Concentra AL periculoasa concentratie’ | tia masurata (EPA) (mg/m) (mg/m) PMio Erect iritaive respirator 005 002507 | 0.687 SOr Efecte iritative respirator 0.125 0.00770 NOp Efecte iritative respiratori 02 0.01680, Punctul 4 ‘Substanta ject critic ‘Nivel acceptat al | Concentra i periculoasa concentratied | tia masurata -_ (EPA) (mgm) (amgin’) ‘benzen Seaderea numarului de 0.03 0.00202 0,078 limfocite Tohuen Efeete neurologice a 0.0018 clilbenzen Efecte asupra dezvoltarii 1 y) 0.00005 xileni Efecte neurologice -afectarea 0.1 0.00092 .oordonarii motorit 1,2,34rimetil- ‘Efecte asupra sistemului 0.06 0.00008 bbenzen _nervos - ‘Substanta Eject critic ‘Nivel aceeptat al Concentra AL periculoasa concentratiel tla masurata (EPA) (magi) (ng/m’) PM Efecte iritative respiratorii 0.05 0.03120 0.756 ‘SOx Efecte iritative respirator 0.125 0.00790 | NO» Efecte iritative respiratorii 02 0.01380 Punctul 5 ‘Subsianta Feet eriie Nivel accepiat al | Concentra | HT periculoasa conceniratiei (EPA) | tia masurata (ngymt) nig’) benzen ‘Seaderea numarului de limfocite 0.03 0.00354 | 0.142 toluen’ Bfecte neurologice 3 0.00278 kone RELLetilbenzen Efecte asupra dezvoltarii 1 0.00051 ‘xileni Efecte neurologice -afectarea OL 0.00211 coordonarii motorii 1,2,3-trimetil- | Efecte asupra sistemului nervos 0.06, 0.00008 benzen_ ‘Substanta Efect critic Nivel acceptat al ‘Concentra a periculoasa, concentratiei (EPA) | tia masurata Gngim’) (mg/m’) PMio Efecte iritative respirator 0.05 0.02210 0591 SOy ‘Efecte iritative respiratorii 0,125 0.00700 | NOs Pifecte iritalive respirator 02 0.01850 Punctul 6 Substania feet ertic Nivel accepiat al | Concentra Hi periculoasa ‘concentrate: | tia masurata (EPA) (eng/m’) | (mg/m) benzen Seaderea numaruli de 0.03 0.00190 | 0.080 limfocite ‘toluen Efecte neurologice # 0.00297 | etilbenzen Effete asupra dezvoltarii T 0.00033 xileni Efecte neurologice -afectarea Ol 0.00148, coordonarii moti 1,2,3+trimetil- Efecte asupra sistemului 0.06 0,00008 ‘benzen nerves Substaniar fect crite Nivel acceptat al’ | Concentra WI periculoasa concentratie’ | tia masurata (EPA) (mg/m) (mg/m) PMio “Bfecte iritative respiratorii 0.05, 0.02250 0.710 30; fete irtative respirator 015 0.00810 NO: [fects iitalive respirator 02 0.03900 Punctul 7 Substantar Fject ernie Wivelaccepiat al | Concentra a periculoasa concentratiei | ta mastrata (EPA) (mg/m) (g/m) benzen ‘Scaderea numarului de 0.03 0.00303, 0.168 Timfocite toluen Efecte neurologice 5 0.00545 etilbenzen Efecte asupra dezvolt 1 0.00121 Tilent | Efeete newrologiee afectarea on 0.00579 coordonarii mot 12-trimetil> | Efecte asupra sistema 0.06 0.00083 |" benzen nervos se OFA fiat germ rceLic! (SRURALDESAPATATE: eu‘Substantar Fee ertie ‘Nivel acceptat al | ~ Concentra WH perieuloasa concentratie’ | tia masurate (EPA) (mgin’) fing/n’) PMio Efecte titative respirator 0.05 0.02310 0.659 ‘S02 Efecte iritative respiratovii 0.135 000890 | NO: ect iritative respirator 02 0.02510 Punctul 8 ‘Substantar Beet crite ‘Nivel aecepiat al | Concentra 7 periculoasa coneentratied | tia masurara (EPA) (mg/m) fng/m') benzen ‘Seaderea numarulul de 0.03 0.00276 0122 limfocite ‘oluen’ Biecte neurologice f 0.00512 tilbenzen | Efecte asupra dezvoltarit T ‘0007 jleni | Efeete neurologice -afectarea or 0.00260 oordonarii motor Tate | Efecte asupra sistemului 0.06 ‘0.00016 bbenzen nervos _ ‘Substanta ‘Beet erie Wivel acceprat al |~ Concentra Hi perieuloasa concentratiei | tia masurata (EPA) (mg/m) (gin) PMie Efecto irtative respiratorit 0.05 0.02300 0.650 SO. 0.125 0.00980 NO: 02 0.02240 Punctul 9 Substanta Beet eritie ‘Nivel acceptat al | Concentra a pericwdoasa concentratied | tia masurata (EPA) (gine) | (mim) benzen Seaderea numarutai de 003 0.00356 oe limfacite Toluen Eiecte neurologice 3 0.00276 ellbenzen Bfecte asupra dezvoliari T ‘0.00062 ‘ilent Fieeie neurologice -afectarea or ‘00249 ), toti indie de hazard calculati pe baza concentratiilor masurate Perioada ianuarie 2019, in punctele de masurare stabilite pe diverse directii ale curentitor de erin aria de influenta a obiectivului, mean depasit valoarea 1, ceea ce nu indica probabilitatea unei toxicitati potentiale asupra sanatatii grupurilor populationale din vecinatate, a mixturii de poluanti evaluate, 7. Toti indieii de hazard ealculati pentru punetcle stabilite in cadrul ariei de influenta a obicctivului, pentru concentratiile de contaminanti speeifici (COV) estimate prin modele de dispersie in aerul atmosferic ca urmare a activitatilor industriale, s-au situat mult sub valoarea 1, ceea ce nu indica probabilitatea unei toxicitati potentiale a mixturii de poluanti evaluate supra sanatatii umane. 8. Factorii de disconfort sunt indicatori subiectivi si nu se pot cuantifiea intr-o forma ‘matematica care sa permita o evaluare de rise. 9. Concluziile de fata sunt valabile numai in situatia si conditiile de funetionare stabilite legal si mentionate in planurile si memoriul tehnic al obiectivului investigat, precum si a conditilor evaluate la momental efectuarii determinaritor. 10. Orice modificare de orice natura in caracteristicile obiectivului investigat, poate sa conduca la modificari ale expunerii si riscului asociat acesteia. 11. Planul de monitorizare a concentratiei in aerul atmosferic a unor contaminanti specifici obiectivului, pentru prevenirea unor potentiale efecte asupra starii de sanatate @ din aria de influ ivului cuprinde urmatoarete: = Se propune efectuarea unei monitorizari anuale a contaminantilor specifici activitatii obiectivului in aerul atmosferic din zonele rezidentiale situate in aria de influenta a obiectivului si respectiy, la nivel de incinta industriata, prin efectuarea a cate unui set de masuratori pentru pulberi, detergenti si compusi organtici volatili in aceleasi puncte nta a obi Jeautiuistel ego ROdin zonele rezidentiale in cate s-au efectuat aceste masuratori in studiul de fata (cele 10 Punete rezidentiale) si respectiv, in cadrul incintei industriale (cele 4 puncte din cadrul ineintei industriale). ~ Pe baza rezultatelor masuratorilor efectuate in cadrul acestor monitorizari, se propune efectuarea unei reevaluari a riscurilor asupra starii de sanatate a populatiei in petioada 2020-2023. ~ Se propune evaluarea riscurilor chimice ta locurite de munca (inclusiv la nivelul incintei, tinand cont de imediata vecinatate a zonelor rezidentiale), in conformitate cu recomandarile din Studiul de evaluare a riscurilor chimice la locul de munca, ca document de fundamentare pentru studiul de fata, ASPECTE PRIVIND DISCONFORTUL SI PLANGERILE POPULATIEL Plangerile populatiei privind disconfortul reprezinta 0 categorie de relatia mediu-individ, recunoscuti de OMS si de tarile membre. valoare practica in cazul unor polwanti sau situatii de poluare in care agentii din mediu nu pot {i masurati sau monitorizati Totusi acesti indicator’ sufera de o serie de neajunsuri cum ar f ~ sunt strict corelati cu perceptia riscului pentru populatie, care in majoritatea cazurilor se situeaza la o distanta apreciabila de riscul real evaluat de specialist; de ecle mai multe o riscul perceput de populatic este inversat fata de riscul real; ~ sunt indicatori subiectivi, reprezentand de obicei ceea ce erede populatia despre rise si nu ceea ce stie populatia despre rise; ~ sunt indicatori in consens cu interesul populatiei chestionate si nu cu riscul real de picrdere a sanatatii; wlicatori in functie de pragul de percept al fiecarei persoane (referitor la factorul sau factorii de media incriminati) ceea ce face ca de multe ori un disconfort major sa fie negat, jar un disconfort discret sa fie reclamat cu vehementa, unt Perceptia riscului pentru sanatate Perceptia riscului prezentat de tehnologiile industriale cu implicatie momentana sau controversata asupra sanatatii (eazul in speta) este puteric influentata de faetorii psikasociali Chiar si in conditile in cate nu s-au putut evidentia efecte semnificative in planul cresterii morbiditatii populatiei expuse sau cand concentratiile poluantului fizico-chimic sunt in zona de siguranta, sub Nivelurile maxim admise de lege, temerile oamenilor exista iar ele trebuic intelese. Reactii de disconfort la poluarea chimica a aerului se constata tot mai freevent in comunitatile contemporane, odata cu eresterea gradului lor de informare si de cultura. Senzati de disconfort este influentata si “modulata” de 0 componenta social-culturala, oficial ecunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii inea din 1979. Un plan de protectie a populatiei va include si raportari la factorii psihosociali, mai ales atunei cand emisiile existente, chiar reduse, se asociaza in planul perceptiei colective cu un disconfort sau chiar rise potential, semnalat in plan subieetiv indeosebi prin mirosuri st perceptta vizwala a pulberitorMiroswrile, ca reflectari subicctive ale unor stimuli odorizanti, sunt grew predietibile. Simtul mirosului se manifesta selectiv, fiind putemnic influentat cultural. Expunerea poate conduce chiar si la fenomenul adaptari, senzatiile olfactive atenuandu-se cu timpul. Pulberile, prin caracterul lor vizibil si efectete lor obiective (iritarea cailor respiratori fuse), condue Ia perceptii mult mai obiectivabile, mai stabile, si au un potential crescut de afectare a calitatii viet Acceptabilitatea este unul din parametri importanti ai poluantilor. Ea poate fi influentata substantial prin comunicarea cu publicul, prin sublinierea semnificatiei sociale sau individuale a sursei poluantilor, prin recunoasterea problemei si transmiterea informatiilor specificate in recomandarile de mai sus. Umiditatea relativa, temperatura aerului, viteza si directia curentilor dominanti de act ‘concura la dispersia si dirijarea pulberilor si mirosurilor intr-o directie opusa zonelor locuite ale localitatii indeosebi in perioada amiezei, cand viteza vantului este maxima iar umiditaten relativa este scazuta, Totusi, in situatia degajarii unor pulberi, gaze si mirosuri de natura sa declanseze plangeri in randul locuitorilor expusi, perceptia negativa poate fi modificata prin informarea adecvata a locuitorilor, prin ansamblul unor masui din categoria celor mentionate anterior, in scopul cresterii acceptabilitatii acestor poluant Plangerile populatiei privind disconfortul constituie un indicator cu o anumita valoare practica privind relatia dintre individ si mediu, adoptat in situatiile in care agentii din mediu nu pot fi cuantificati cu precizie, Remarcam uncle caracteristici ale acestui indicator, care subliniaza insa aspectul sau relativ si validitatea lui mai redusa: «are un caracter subiectiv si prin faptul ea este legat de ceea ce erede populatia despre tise, simu ceea ce stie despre el; b. este legat de perceptia “riscului pentru populatie” — indicator subiectiv, la randul lui ~ care nu se afla intr-o relatie nemijlocita cu riscul “real” estimat de specialist; perceptia tua uncori la mare distanta fata de marimea riscului “real”; ine seama de interest! locuitorilor intr-0 perspectiva mai larga si nu doar de riscul real al periclitarii sanatatii lor; 4d. se afla in relatie cu “pragul de percepti” individual al riscului (al fiecarei persoane), find posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea unor riscuri speeifice (faptul alimentand in continvare un dezacord persistent intre cetateni, agentul economic, forurile de specialitate si autoritati) Cea mai importanta dimensiune a mirosului este acceptabilitatea. Acesta poate fi cel mai bine promovata printr-o campanie de relatii cu publicul, incluzand recunoasterea problemei, demonstrand dorinta de a face ceva in acest sens, de a da sugestii pentru solutionarea plangerilor, si eforturi de a educa populatia cu privire la importanta industriilor energetice si zootehnice si a implicatiilor eliminarilor acestora. se poate Retatiite eu publieut Activitatile desfigurate sunt pos mneratoare de conflicte atat in relatia cu mediul inconjurator, cat si cu receptorii umani din colectivitatile invecinate, A fost propus un model si o tactica de comunicare a riscului pentru sanatate, tinand seama de gravitatea acestuia: 6s SHERYL Cte (rhea LcComLe ey Ae1. In cazul emistitor continue sau intermitente, de intensitate scazuta, cu un potential redus de periclitare a sanatatit publice, sesizabile de un numar semnificativ de personne (care se simt periclitate sau deranjate si care au formulat, eventual, plangeri verbale sau scrise), se rocedeaza la informarea lor selectiva privind: informatii legate de lipsa pericolului real pentru sanatates, ~ calitaten si prestigiul surselor acestor informatit (autoritate medicala, inspectorat, dispensar, agentic, centru, institut medical sau tehnic); ~ hatura poluantilor si Nivelurile momentane si cumulate ale acestora in factorii de mediu (aer, apa), gradul si aria de raspandire a poluantilor (harta raspandirii locale); sublinierea faptului ca normele regulamentare si legale nu sunt depasite; ~ masurile tehnice si organizatorice Iuate de catre agentul economic pentru reducerca in continuare a nivelelor de contaminate; ~ deserierea actiunilor de informare a publicu ~ mentionarea autoritatilor locale sau nationale care cunose problema si care au fost antrenate in modalitati de supraveghere silimitare a emisiilor potential toxice; ~ numarul canalelor de informare poate fi restrans la minimum neceser, 2. In cazul emisiilor de intensitate mai mare, eu potemial de periclitare a sanatatti ublice, pe langa masurile de mai sus, cu modificarile necesare, legate de efectele dovedite pe starea de sanatate la concentratile efective din zona, inclusiv comunicarea harti distributiilor locale, se vor inscrie si urmatoarele actiuni: ~ comunicarea masurilor de siguranta ce pot fi Iuate la nivel individual, familial sau Comunitar, de limitare a contaminarii organismutui (a inhalarii, ingestie’ sau contaminarii pielif) sau a mediulti cu poluantii specifici; ~ largirea si multiplicarea canalelor de comunicatie, cu includerea scolilor si educatorilor, cu antrenarca medicilor de familie si familiilor potential afectate, aflate in de contaminare si in cele limitrofe; = comunicarea anticipata a masurilor ce trebuie tuate in cazul unui incident de Contaminare fizico-chimica a mediului, pe categorié de responsabili si de populatie expusa; ~ comunicarea unor informatii, cu rol de “activare” a memoriei colective, pi beneficiile economice ale activitatii cu efecte poluante si semnificatia sociata a functionarii obicctivului, ccuparea fortei de munca ete. (cu scopul eresterii “acceptabilitati®” sursei eu potential poluant) aflate in curs sau preconizate; ind 5. ALTERNATIVE Pot fi luate in considerare urmatoarele trei alternative, 1) Intreruperea / limitarea aetivitatii obicetivutui, Acesta ar elimina sursa de diseontort, dar ar contraveni prineipiului "primul existent” si ar insemna pierderea unei importante ‘unitati industriale, ou implicatii economiee semnificative 2) Pastraren actualei functiuni in locatia existent si mutarea locuintelor. Aceasti alternativa ar avea serioase implicati sociale, datortt existenfei locuinfclor tn vecinatate. Primele dou alternative ar avea avantajul dat de evitarea diseonfortului, care ins ar putea fi redus gi prin masuritehnice si administrative, prevazute in proieet sau recomandate ta stu de specialitate,3) Coabitarea amiabili a fabricii si izarea posibilului impact asupra ‘mediului si siindtatii populafiei rezidente. Aceasti alternativi va respecta istorieul zonei i situatia prezemta. Conform studiilor prezentate, activitatea propusa nu genereazt substanfe periculoase la niveluri care pot determina riscuri semnificative asupra stirii de sinitate a populatiei din imediata sa vecinatate, instar putea exista observa legate de disconfortul resimit th special datorita mirosurilor (in anumite conditii climatice defavorabile) Recomandiim alternativa 3, intrucat obiectivul propus este deja amplasat, in sensul in are acesta functioneaza si este autorizat in conformitate cu legistatia in vigoare 6. CONDITIL $I RECOMANDARI pentru functionarea obieetivului de investifie Larealizaren acest de specialitate, Respectarea miisurilor de protectie yi a conditiilor tebnice privind dotiile, eit si exploatarea in conditii de siguranja a instalalilor, in sistem monitorizat, vor conduce la Giminuarea impactului asupra mediului i sinatajii populatiei. Impotriva senzatici de disconfort a populatiei prin producerea de eventuale zgomote, vibrati, mirosuri, praf, fum a investijiei propuse, care pot afecta locuitorit invecinati obiectivului se vor asigura mijloacele adeevate de limitare a nocivitatilor, astfel inedt sa se incadreze in normele din standardele in vigoare. Se vor asigura masurile de protectie gi siguranfa in exploatare pentru a elimina riscul Producerii unor poluari accidentale, Se va asigura un sistem de control atunei cénd valorile ‘emisiilor sunt depagite si/sau in caz de defectiuni. Se vor lua masuri pentru a nu deranja populatia care locuieste in casele apropiate Aprovizionarea si traffcul auto in zona se va realiza pe cai circulabile contin investi se vor vespecta recomandiirile cuprinse in avizele /studile indicafi de firmele constructoare (evitarea exceselor de vitezi si inedrestur’); utilajele, tarele cle. vor fi modeme/performante, in acord cu reglementitile UE tn domeniul nediului, Se va adapta viteza de rulare a mijloacelor de transport funcfie de calitatea suprafojei de rulare, Manipularca materiei prime gi a cenusii se va face astfel incit sa se evite degajarea de particule sau mirosuri care ar produce disconfort populatiei invecinate. Tot in acest Scop se va asigura etanseitatea instalatilor, pentru a evita picrderile de substante, Se vor monitoriza atat emisiilor, conform documentatiei depuse, cat si a imisiilor in zonele locuite (pentru noxe si zzomot), dupa un plan de monitorizare stabilit de comun acord ctia de Sandtate Publica Prahova, Aceasta monitorizare este necesari pentru implementarea unor masuri de conformare daci se impune, si descrierea acti are ulterioare in eazul in care acestea se impun, Planul de monitorizare a concentratiei in aerul atmosferie a unor contaminanti specifici activitatii objectivului, pentru prevenirea unor potentiale efecte asupra starii de sanatate a Populatici din aria de influenta a obiectivului va cuprinde urmatoarele:- efectuarea unei monitorizari anuale a contaminantilor specitici activi in aerul atmosferie din zonele rezidentiale situate in aria de influenta a obieetivului sirespectiv, {a nivel de incinta industriala, prin efectuarea a cate unui set de masuratori pentru pulberi, detergenti si compusi organici volatili in aceleasi puncte din zonele rezidentiale in care sau efectuat aceste masuratori in studiul de fata (cele 10 puncte rezidentiale) si respectiv, in cadrul incintei industriale (cele 4 puncte din cadrul incintei industriale); ~ pe baza rezultatelor masuratorilor efectuate in cadrul acestor monitorizari, se propune efectuarea unei reevaluari a riscurilor asupra starii de sanatate a populatie’ in perioada 2020- 2023. ~ S¢ propune gi evaluarea riscurilor chimice la locurile de munca (inclusiv la nivelul incintei, tinand cont de imediata vecinatate a zonelor rezidentiale), in conformitate cu recomandarile din studiul de evaluare a riscurilor chimiee la locul de munca. 7. CONCLUZIL Conform planului de situatie si a documentatiei prezentate, obiectivul de investitie luat in studiu este amplasat in intravilan, in zona dle nord a municipiului Ploiesti~ zoni cu funcfiune mixta, de locuire si industrial, avand urmétoarele veeinatiti ~ Pe directia N-NV Ia limita cu bulevardul Republicii o cladire in care a functionat Institutului de invatamint superior George Baritiu ~ momentan neutilizata, situata la min 250 metri de principalele surse de emisii in atmosfera (cosuri sectie uscare) fata de care se Vor exprima si celelalte distant ~ intre strada Poligonului si cladirea Institutului de invatamint superior George Baritiu , Institutul de cercetare apartinand Petrom; ~ Pe directia N-NE — bulevardul Republicii, parcul din zona de nord a munieipiului in interiorul parcului se afla Fast Food -ul Me Donalds, la minim 180 metti si apoi zona de locuinte si complexul comereial Nord; blocul 45 se aflé 244 m; ~ Pe directia $-SV ~ strada Poligonului si $.C, Xenia $.A., domer la minim 300 met: ~ Pe directia $ —dincolo de intersectia Poligonului—Soseaua Vestului, blocuri de locuinte, la ‘minim 370 met > Pedirectia E-SE - aproape de limita amplasamentului un complex comercial la minim 70 ‘metri apoi Soseaua Vestului, S.C.Bianea S.A. si in continuare blocuri de locuinte; Blocul SA se afl la distanta de 168 m; ~ Pedirectia NE—dincolo de intersectia bulevardului Republicii- Soseaua vestului/ Nordului, blocuri de locuinte, ta minim 200 m, de activitate constructii, Obiectivul studiat functioneaza ite cu legislatia in vigoare, intrunind in totalitate dezideratul de obicctiv existent si “primul amplasat”. In ciuda acestor considerente, tinind cont de asigurarca protectiei starii de sanatate a populatiei in relatie cu substantele generate de activitatile desfasurate la nivelul obicctivului si de considerentele care iau in calcul dezvoltarea durabila (protectia mediului/dezvoltarea economica/aspectele sociale), s-au realizat 0 serie de lucrari, specifice si complexe, de fundamentare, care sa stea Ia baza claboratié unui referat eu privire la impactul aspura starii de sanatate a populatiei in relatic eu amplasarea si functionarea UNILEVER SA. Aceste lucrari au raspuns unor cerinte maximale, pentru studii de fundamentare, cuprinzdnd urmatoarele.1. S-a evaluat expunerea de fond (expunerea en si conditie initiala) in zone din vecinatatea obiectivutui, ast 4) Masuratori de imisii, in conformitate eu reglementarile in vigoare, pe o durata de 7 zile, in 4 puncte din ineinta amplasamentutui si 10 puncte in comunitate b) Determinarea conditiilor meteoclimatice pe perioada masuratorilor de imisii ©) Inregistrarea intregului flux tehnologic, capacitatea si funetioanrea la eapacitatile ‘maxime permise de tehnologia disponibila la UNILEVER SA 4) Analiza complexa a tuturor substantelor generate pe amplasament, care se preteaza a fi masurate cu metodele de analiza conforme cu reglementarile/standardele in vigoare 2. Elaborarea unor modele de dispersie specifice activitatii obiectivului, Iuand in calcul: 4) Toate substantele specifice activita b) Conditiile meteoclimatice cele mai nefavorabile, medii anuale si multianulale a acestor conditi, precum si conditiile meteoclimatice pe durata celor 7 zile in care s-a efectuat recoltarea probelor de aer pentru determinarea substantelor investigate in in ©) Modele de dispersie pentru fiecare tip de substanta clasificata ca si parfumn/alergen 3. Evaluarea riscurilor chimice la locul de munca, avand urmatoarele abordari 8) Evaluarea riseului chimie Ja tocul de munca prin analiza calitativa, pe baza tuturor informatiilor din fisele de securitate, pentru toate substantele utilizate, functie de specificul activitatilor, mijloacele de produetie, fisa postului, ete. b) Monitorizare personala pe durata unui schimb de 8 ore, in zone de referinta, simultan, in hale si interiorul inet ivului, separat pe parcursul zilei si noptii €) Evaluarea riseului chimic in zona incintei, inclusive pentru substantele clasificate ca si parfumuri/alergeni, tinand cont de toate informatiile obtinute mai sus, laa. sib. 4. Evaluarea expunerii umane si a riscurilor asupra starii de sanatate asociate acesteia, pentru toate tipurile de substante periculoase, astfel: a) Evaluarea expunerii in distributie spatiala in GIS b) Evaluarea expunerii prin modele toxicologice in distributie spatiala in GIS ©) Evaluarea riscului prin indici de hazard asupra starii de sanatate, prin distributie spatiala in GIs 4) Evaluarca expunerii la sparfumurifalergeni prin analiza viscurilor chimice distribuite spatial in Gi ©) Recomandari specifice pentra programul de monitorizare a expunerii umane si riseurilor asociate, care au fost utilizate si intr-un material specific elaborat Ia cerinta APM Prahova pentru stabilirea punctului de automonitorizare amplasat in comunitate din Vecinatate (fundamentat pe ctiterii de amplasare, comunitate, —spatialitate, meteoclimatice, transport/transfer factori mediu, ete.) Astfel, s-au abordat toate cerintele posibile si la un nivel maxim de complexitate, intr- ‘un numar mare de huerari de fundamentare, care sa permita 0 analiza complexa a expunerii ‘umane si riscurilor asupra starii de sanatate, in mod integrat (expunere ocupationala, incinta- vecinatati rezidentiale, expunere comunitara, aspecte meteoclimatice caracteristice precum si cele nefavorabile, capacitati de functionare, modelare dispersii, etc.). Toate aceste evaluari au aratat ca nu exista expuneri ale populatiei care sa genereze curl semnificative, cu toate acestea se recomanda, alaturi de punctul de automonitorizare avestuia ci obistabilit de APM Prahova, in baza studiilor de mai sus, si 0 monitorizare suplimentara care s& curprindas efectuarea unei monitorizari anuale a contaminantilor specifici activitatii obiectivului in aerul atmosferie din zonele rezidentiale situate in aria de influenta a obiectivului si respeetiy, la nivel de ineinta industriala, prin efectuarea a cate unui set de masuratori pentru pulberi, detergent compusi organici volatili in aceleasi puncte din zonele rezidemtiale in care s-au efectuat aceste masuratori in studiul de fata (cele 10 puncte rezidentiale) si respectiv, in cadrul ineintei industriale (cele 4 puncte din cadrul incintei industriale). pe baza rezultatelor masuratorilor efectuate in cadrul acestor monitorizari, se propune efectuarea unei reevaluari a riseurilor asupra starii de sanatate a populatiei in perioada 2020- 2023, se propun jea evaluarea riscurilor chimice la locurile de munca (inelusiv la nivelul incintei, tinand cont de imediata vecinatate a zonelor rezidentiale). Factorii de disconfort sunt indieatori subiectivi si nu se pot cuantifica intr-o forma matematica care sa permita o evaluare de Coneluziile de fata sunt valabile numa in situatia si conditiile de f legal si mentionate in planurile si memoriul tehnic ale obi investigat. Orice modificare de orice natura in caracteristicile obiectivului investigat, poate sa conduca la modi expunerii si riscului asociat. An condifiile respectarii integrale a prezentului proiect si a recomandirilor din referat, impactul negativ al obiectivului de invest siinatfii populatiei va fi nesemnificativ si nu va influenta negativ situatia actual a zone. de asem netionare stabilite ivul icari ale reventul propus asupra factorilor de mediu si Considerim ca Fabrica de detergenti granulafl situatd ix judeul Prahova, localitatea Ploiesti, Bd. Republicii nr. 297, poate avea un impact pozitiv din punet de vedere socio- economic si administrativ in zona, iar eventualul impact negativ asupra sanatatii populatici poate fi evitat prin respectarea conditiilor enumerate. Orice rectamatie din partea vecinilor se rezolvit de cittre beneficiar. INSP /CRSP Iasi ‘nit Ipi asuind responsabilitatea rezolvirit acestor conflicte, Materialul a fost efectuat in baza documentafiei sé a constatdritor de ta fata tocului, in condifiile actuate de amplasament si in contextul legistatiet actuale. Orice modificare intervenité in documentatia depusi ta dosar sawst nerespectarea recomandarilor st condigiilor menglonate in acest matertal, duce ta anularea tui. Referengi: Dr. Jacob Gin Medic RiWQar Igiendt Doctor if/Medicina Doctor in Medicina