Student: Dorneanu Nicolae Valentin, RISE III, grupa II

TEST ANALIZA COMPARATĂ A SISTEMELOR POLITICE

1. În mod general, cercetările de tip cantitativ sunt potrivite pentru studierea

covariației dintre variabile sau pentru compararea unor grupuri sau categorii. În mod obișnuit,
acestea vizează testarea unor ipoteze prin utilizarea de cifre şi metode de analiză statistică.
Ele tind să se bazeze pe măsurarea numerică a unor aspecte specifice fenomenelor studiate cu
scopul testării ipotezelor cauzale. Cercetările cantitative se bazează pe paradigme de tipul
celor empirice, pozitiviste sau post-pozitiviste. Astfel, ele sunt orientate în primul rând spre
verificarea teoriilor, Metoda comparației este una des folosită în științele politice, deoarece ne
ajută să înțelegem mai bine fenomenele politice, să evaluăm situațiile actuale prin
compararea acestora cu situații similare din trecut și pentru că ne poate oferii perspective noi
cu privință la soluționarea problemelor existente în politică și din societate. De
asemena în științele politice, atunci când folosim analiza comparativă putem să o utilizăm atât
într-un cadru național cât și într-unul internațional. În cazul în care analizăm fenomene
politice internționale, rezultatele obținute prin această analiză pot contribuii la un proces de
modernizare politică. Prin urmare, această cercetare prin comparație ne poate ajuta în primul
rând, la o mai bună înțelegere a politicii, deoarece știința politică nu este o știință exactă ca
și matematica sau fizica, acestea bazându-se pe experimente. Prin comparație
putem testa teorii și ipoteze care mai apoi să ne ajute să facem o distincție între elementele
relevante și irelevante studiului nostru. Al doilea motiv este acela, că prin comparație putem
să evaluăm anumite situații, iar presupunerile noatre pot primi un răspuns mai aproape de
realitate.

2. Cultura politică, fiind un factor important al procesului civilizaţional general,

constituie un element primordial al sistemului politic al societăţii. Nivelul dezvoltării culturii
politice dezvăluie calitatea şi eficacitatea funcţionării acestui sistem. Cultura politică include
în sine acele elemente şi fenomene ale conştiinţei politice şi sociale, ale culturii spirituale a
unei sau altei societăţi care sunt legate de instituţiile şi procesele politice şi au o influenţă
determinantă asupra modelelor formării, funcţionării şi dezvoltării instituţiilor politice,
acordă eficienţă şi direcţie procesului politic în întregime şi comportamentului politic al
maselor. Aşa cum o cultură determină şi prescrie anumite norme de comportament în diferite
sfere ale vieţii sociale, cultura politică determină şi prescrie un anumit sistem de conduite
(obiceiuri, tradiţii, instituţii etc.) ale membrilor societăţii în raport cu viaţa lor politică
(partide, constituţie, stat etc.), precum şi regulile „jocului” în sfera politică. Se presupune că
doar acei indivizi cu experienţe socializatoare complete, cu un grad mediu spre ridicat de
educaţie, cunoaştere şi cultură politică vor fi capabili să construiască modele de ordine
democratică, în sensul participării, contestării sau opoziţiei faţă de politica oficială. O formă
democratică a sistemului politic participativ presupune în egală măsură şi o cultură politică
aflată în concordanţă cu el. Prin urmare, consider rolul culturii politice unul foarte important
mai ales pentru o bună organizare a societăților democratice. Democraţia depinde de un set
de reguli şi de atitudinea cetăţenilor faţă de sistem și de modul său de funcționare. Aceştia
trebuie să înţeleagă şi să aprecieze sistemul şi trebuie să se simtă responsabili pentru
stabilitatea acestuia. Partidele trebuie să se considere unul pe celălalt competitori, dar nu
duşmani. Doar atunci, democraţia poate să îşi arate puterea ca singurul sistem în care o
schimbare a guvernului este posibilă fără a schimba sistemul politic. De exemplu, pentru ca
sistemul de alegeri să funcţioneze ca unul dintre cele mai importante moduri ale cetăţenilor
de a participa la un proces democratic de luare a deciziei, o societate are nevoie de mai mult
decât de un cadru de legi care pune în aplicare sistemul de alegeri. Este nevoie de încredere în
procesul politic, de spirit civic şi de capacitatea indivizilor de a conștientiza importanța
alegerilor și mai ales pentru ce se votează, lucru care nu prea se petrece în țară la noi. Prin
urmare, cultura politică este esențială oricărei societăți democratice, ea fiind un factor
primordial în prosperarea oricărui stat. De asta multe state din Occident precum Marea
Britanie, Franța sau Statele Unite se bucură de un nivel de trai mai ridicat și de o mai mare
recunoaștere internațională, deoarece au realizat importanța culturii politice în sistemul
democratic.

3.Analiza comparativă a evoluția democrației România și Bulgaria

Obiectivele cercetării

La nivelul teoretico-normative al analizei, cercetarea de faţă îşi propune sa analizeze:

O1: Demonstrarea ideii conform căreia cele două state din Europa Centrală şi de Est
sunt modele de reformă democratică.

O2 Relația care se stabilește între indicele de corupție și prezența la vot ca variabile

ale consolidării democrației.

O3 Relația dintre situația politică din stat și situația economică, în urma crizei
economice.
 O4 Influența scorului democratic asupra ratei șomajului.

Întrebările cercetării

Din punct de vedere teoretic, cercetarea de față pornește de la o serie de interogații

analitice, atât cu caracter normativ, cât și cu carater empiric precum:

Î1: În ce măsură reprezintă România şi Bulgaria modele de reformă democratică?

Î2 :În ce măsură influențează scorul democratic rata șomajului dintr-un anumit stat?

Î3: În ce măsură este influențată situația politică dintr-un stat de situația economică a
statului respectiv, în urma crizei economice ?

Î4: În ce măsură este influențată prezența la vot de indicele de corupție?

Conceptele cheie sunt:

Prezenţa la vot

Indicele de corupţie

Pluripartidismul

Analiza gradului de stabilitate politică

Analiza caracteristicilor reformei democratice

Analiza consecințelor crizei asupra vieții politice

Variabila cercetării

Efectele tranziţiei asupra procesului democratic în România şi bulgaria- V.I

Pluripartidismul şi rata participării la vot a cetăţenilor- V.D

Gradul Corupției–V.I.

Prezența la vot –V.D.

Sursele bibliografice la care am apelat pentru acest proiect de cercetare au fost site-urile
oficiale World Bank, Freedom House și Eurostat. Studii de caz asupra României şi Bulgariei.
 Am observarat gradul de corelație între aprofundarea crizei economice și precaritatea
sistemului de guvernare din statele cele mai afectate de criza economică. Analiza
caracteristicilor esențiale care să fundamenteze ideea confom căreia România și Bulgaria sunt
modele de reformă democrațica, reliefarea relației dintre tranziţia democratică şi integrarea
europeană.

Posibila concluzie pe care aș putea-o trasa în urma analizei celor două state e că
variabilele luate în calcul nu confirmă o corelaţie pozitivă. Acest lucru ni-l explicăm
prin faptul ca o dată cu trecerea anilor, numărul partidelor a scăzut, iar participarea cetăţenilor
la vot a scăzut şi ea în cele două țări.