Sunteți pe pagina 1din 4

METALELE GRELE

Metalele in cantitati foarte mici sunt necesare tuturor formelor vitale. Ele patrund in celula vie sub
forma de cationi, dar inglobarea lor este strict reglata, deoarece in cantitati mari practic toate metalele
sunt toxice.
Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigura derularea multor
procese de importanta vitala. Din ele mentionam:
a) metale grele - cobalt, cupru, fier, mangan, molibden, zinc si in cantitati mici crom, vanadiu, nichel si
plumb;
b) metalele usoare de obicei se intalnesc in cantitati mari - calciu, magneziu, potasiu si sodiu.
Divizarea metalelor in necesare, neutre si toxice poate fi inexacta si deseori induce in eroare, deoarece
toate elementele necesare in doze mici devin toxice si foarte toxice in doze mari. Diferenta intre
concentratiile in care ele sunt folositoare si in care sunt daunatoare poate fi uneori foarte mica.
De exemplu, limitele de toxicitate ale fluorului si seleniului au fost cunoscute cu mult inainte de a fi
demonstrat ca aceste elemente sunt necesare in alimentare. Concentratiile mai mici sunt cauza cariei
endemice, iar mai mari duc la o patologie complicata fluoroza, care ataca nu numai dintii (aparitia
petelor cafenii inchise), dar si toate tesuturile osoase ale omului, in acest proces calciul este inlocuit cu
fluor.
In prezent, in conditiile impactului antropogen intens asupra naturii, este foarte important de a controla
nivelul continutului metalelor in produsele alimentare, in mediul ambiant, deoarece sunt cunoscute
cazuri de intoxicare a oamenilor cu compusii metalelor grele.
Prin ce sunt periculoase metalele grele?
In primul rand, in procesul de preparare a hranei metalele nu se descompun, dinpotriva concentratia lor
pe unitatea de masa creste.
In al doilea rand, metalele poseda proprietatea de a se acumula in organismul uman, astfel ele franeaza
sau chiar blocheaza procesele biochimice intracelulare.
In al treilea rand, majoritatea metalelor poseda proprietati mutagene si cancerigene.
Metalele grele sunt greu de eliminat din organismul uman...
Cateva cuvinte despre metalele cele mai raspandite.

PLUMB
Plumbul este unul din metalele care polueaza mediul ambiant, raspandirea caruia in natura este direct
proportional numarului unitatilor de transport. Exista multe descrieri despre aparitia anemiei, provocate
la intoxicarea cu plumb. A fost stabilita dependenta mortalitatii oamenilor din cauza afectiunii vaselor
creierului, nefritelor cronice si nivelului de poluare a mediului ambiant cu plumb.
Investigatiile medicale au demonstrat ca schimbarile in comportamentul nou-nascutilor si a copiilor de
varsta mica sunt conditionate de influenta plumbului prin intermediul organismului mamei in perioada
dezvoltarii intrauterine si alaptarii. Aceasta concluzie este confirmata de toxicologi in rezultatul
experientelor asupra animalelor.
Plumbul este unul din metalele grele, in jurul caruia sunt multe discutii si el, conform hotararii
organizatiei internationale de ocrotire a sanatatii, este atribuit primilor indici de evaluare a poluarii
mediului ambiant. Pentru plumb au fost stabilite concentratiile limita-admisibile (CLA). In produsele
alimentare CLA ale plumbului oscileaza intre 0,005 mg/kg in produsele lactate si 1,0 mg/kg in peste.
Plumbul, patrunzand in organism este absorbit de catre eritrocite, tesutul osos si nervos, rinichi.
Intoxicarea cronica cu plumb duce la dezvoltarea nefritei. Efectul biochimic consta in inabusirea
activitatii eritrocitelor si cresterea cantitatii de plumb in sange.
Este descris cazul dezvoltarii nefritei cronice la un copil, care a consumat apa de ploaie, cursa de pe
acoperisul, vopseaua caruia continea plumb. Intoxicarea cronica cu plumb duce la imbolnavire si la
atacarea nervilor motori ai terminatiilor, care se reflecta in dereglarea conductivitatii impulsurilor
nervoase. Sursele de intoxicare cu plumb pot fi benzina, alimentele si bauturile, care se pastreaza in
vase, in componenta carora intra plumb sau vopsele, ce contin plumb (vase de lut glasate, vopsele de
tipar, unele mase plastice).

CADMIU
Izvoare de intoxicare cu cadmiu pot fi acoperirea vaselor si metalelor, substantele colorante, care se
folosesc in industria textila si electrotehnica. Putin cine stie ca renumita culoare rosie de pe etichete si
reclama bauturii «Coca-Cola» contine cadmiu.

Este cunoscut, ca cadmiul lipseste in organism la nastere, dar se acumuleaza cu varsta la persoanele,
care conform genului lor de activitate profesionala nu sunt supuse influentei lui, atingand maximul la
varsta medie 20-30 ani. Continutul total de cadmiu in organism este legat de patrunderea lui din hrana,
apa si alte surse ale mediului ambiant. Cadmiul se acumuleaza preponderent in rinichi si in cantitati mai
mici in ficat si alte organe.
Doctorul american Karrol a depistat dependenta directa intre continutul cadmiului in atmosfera si
frecventa mortalitatii din cauza patologiilor cardio-vasculare.

Deoarece cadmiul se acumuleaza in organe si poseda o perioada destul de lunga de semieliminare (10
-30 ani), folosirea cantitatilor neinsemnate de peste imbibat cu cadmiu intr-o perioada mare de timp
poate duce la unele sau alte forme de intoxicare cu cadmiu. In rezultat standardele reglatoare limiteaza
folosirea pestelui cu continut al cadmiului Cd>0,5 mg/kg masa uscata. Aceasta la randul ei atentioneaza
ca ficatul si alte organe a pestilor nu sunt bune pentru consum.

MERCUR
Inca Kipling scria «eu as prefera cea mai rea moarte decat sa lucrez la extragerea mercurului unde
se farama dintii in gura...». In pofida faptului ca astazi e greu sa gasesti un om care nu stie ca
mercurul este toxic, acest metal se gaseste in fiecare casa, institutie medicala (termometrul medical,
manometrul, s.a.).
Mercurul este unul din metalele fara de care este de neconceput civilizatia actuala, medicina, industria
electronica sl altele. Vaporii de mercur si compusii lui intr-adevar sunt foarte periculosi pentru viata.
Concentratiile limita admisibile (CLA) pentru aer in incaperile industriale constituie 0,01 mg/m3. CLA
pentru produsele alimentare variaza de la 0,005 mg/kg - in sucuri pana la 0,5 mg/1 m peste.
In anul 1966 a fost descrisa o neobisnuita afectiune a sistemului nervos central (SNC), asemanatoare cu
encefalita, care a fost rezultatul intoxicarii cu mercur. Mercurul se continea in insecticidul, cu care se
prelucrau semanaturile de graminee. Exista o legatura intre intoxicarea cu carnea animalelor, care se
hraneau cu aceste cereale. Mercurul si compusii lui provoaca atrofia celulelor nervoase ale cerebelului si
diferitor portiuni ale scoartei encefalului. Peste 1-2 luni de intoxicare cronica cu mercur la bolnavi se
ivesc simptome de amortire a terminatiilor, buzelor si limbii, porozitatea gingiilor, surzenie, inrautatirea
vederii, micsorarea campului de vedere, slabirea memoriei. Compusii mercurului poseda proprietatea de
a patrunde prin bariera placentara. Mai des, surse de intoxicare cu preparatele de mercur sunt
insecticidele, folosite pentru pastrarea cerealelor.
Daca in casa, intamplator, a fost stricat termometrul, este necesar de a aduna toate picaturile de mercur
si, in masura posibilitatilor, sa se prelucreze portiunea unde s-a imprastiat mercurul cu solutie de FeCl3,
pentru a neutraliza chimic ramasitele.
Pestele care contine cantitatile cele mai mari de mercur este Ton-ul. Autoritatile Canadiene au atras
atentia femeilor gravide sa evite complet Tonul.

NICHEL
Nichelul provoaca afectiunea tesutului pulmonar cu dezvoltarea lenta a formatiunilor maligne.
Cantitatile mari de nichel folosit in alimentarea animalelor duc la micsorarea continutului azotului si
incalcarea cresterii. Investigatiile epidemiologice ale lucratorilor, legate de producerea nichelului rafinat,
arata ca el si compusii lui pot provoca boli ale cavitatii nazale si gatului, de asemenea a plamanilor.
Formatiunile maligne ale rinichilor apareau la sobolani la introducerea in rinichi a nichelului. Efectele
teratogene, ca exencefalia, fragilitatea coastelor si descompunerea palatului moale, au loc la
mamiferele, care au fost supuse influentei diferitor compusi ai nichelului.

ZINCUL SI CUPRUL
Aceste doua metale sunt de importanta vitala pentru cresterea si dezvoltarea normala a omului,
animalelor si plantelor. In acelasi timp in legatura cu intensificarea poluarii mediului ambiant continutul
acestor metale este limitat in produsele alimentare si apa. CLA pentru zinc variaza de la 5,0 mg/kg
pentru produsele lactate si 40,0 mg/kg pentru peste si carne. CLA pentru cupru oscileaza de la 0,5 mg/kg
pentru produsele lactate si 10,0 mg/kg in peste si legume.

Exista ipoteza ca intoxicarea cronica cu zinc si cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei,
aterosclerozei si bolilor de inima.
Sunt date, care confirma ca afectarea organica a ficatului cu incalcarea structurii morfologice a organului
(ciroza ficatului, cancerul primar al ficatului) duce la schimbari mult mai pronuntate ale spectrului
microelementelor sangelui si in special a cuprului, zincului, plumbului.
Dinamica acestor metale in ecosistemele acvatice ale Moldovei este o reflectare a impactului antropic,
de aceea diapazonul lor este destul de mare. Cu regret si in muschii pestilor continutul acestor metale
deseori nu corespunde cerintelor stabilite pentru produse piscicole.

ALUMINlU
Acestui metal atat de raspandit in ultimii ani i se acorda o atentie deosebita. Astfel societatea
standardelor SUA considera aluminiul si compusii lui drept puternic otravitoare. Dupa gradul de
toxicitate ei il echivaleaza arsenicului, nichelului, cuprului si manganului. Natura actiunii negative a
aluminiului asupra omului nu este suficient studiata. In acelasi timp exista date despre legatura
reciproca a aparitiei alergiei, incalcarii metabolismului si cresterii organismului tanar cu cantitatea de
aluminiu din apa folosita. Exista date despre influenta negativa a aluminiului asupra sistemului imunitar
al omului si animalelor. Alumniul este intotdeauna prezent la persoanle cu Alzeimer.
Vorbind despre prezenta metalelor grele in pesti trebuie sa mentionam ca cele mai inalte concentratii
sunt inregistrate in pielea si ficatul acestora, iar cele mai mici in muschii albi.
.
Sursa: Revista Natura
.
Alte metale grele daunatoare organismului cand se acumuleaza in cantitati mari:
FIER, ARSENIC, MANGAN, MOLIBDEN
.
Boli care sunt legate direct de acumularile de metale grele:
 Dereglarea sistemului imunitar cu evoluarea ulterioara in diverse forme de afectiuni
 Boli cardio-vasculare
 Boli de vedere
 Afectiuni la nivel de creier (Autism, Alzeimer, Dementa, Afectiuni de memorie, concentrare, logica etc)
 Afectiuni la Ficat, Rinichi, Plamani

Orice cura de detoxificare Metale Grele trebuie sa includa suplimente pentru protectia functiei hepatice
dintre acestea cele mai recomandate fiind: Acid Alfa Lipoic Standardizat (obligatoriu) si Silimarin (Milk
Thistle). Se vor consuma de asemena minimum 2 litri de lichide pe zi pe toata perioada detoxificarii.