Suport teoretic curs 8

Continuare curs 7: 2.3 Modelul unei economii închise, cu sector guvernamental, investiții și rata
dobânzii – M3

Determinarea grafică a curbei IS (reprezentare în 4 cadrane)

Varianta 1
Cadranul (a) prezintă legătura dintre investiţii şi rata dobânzii, respectiv cererea de capital, sau
curba eficienţei marginale a capitalului (EMK). În cadranul (d) se poate deduce forma dreptei IS, având
pantă negativă.

Economii (c) Economii ( b)

So
Funcţia de
economisire S=I

S1
Venit 45
agregat Investiţii
Y0 Y1 Rata I0 I1
r IS dobânzii

A
ro EMK

B r1
Venit
agregat Investiţii
Y0 Y1 I0 I1
(d) (a)
Fig. 2.1 Determinarea dreptei IS - reprezentare în 4 cadrane
Varianta 2

r I0

r0

i(r) + g
r1 S0
1
y
i+g 450 y0

i+g=s+t

s+t

Fig. 2.2 Determinarea dreptei IS - reprezentare în 4 cadrane

Modificările pantei curbei IS depind de:

• b - Elasticitatea investiţiilor în raport cu dobânda. Cu cât investițiile sunt mai senzitive la rata
dobânzii, cu atât dreapta IS tinde către orizontală;
• s - Înclinaţia marginală către economisire. Cu cât s este mai mare, cu atât IS tinde către verticală
(este mai înclinată);
• t - Rata de impozitare. Creşterea ratei de impozitare conduce la rotirea dreptei IS către stânga
(se apropie de verticală) în timp ce scăderea ratei de taxare roteşte IS către dreapta (tinde spre
orizontală).

Deplasările (translaţiile) curbei IS rezultă din:

• ΔG: O creştere a cheltuielilor guvernamentale (G) va deplasa IS spre dreapta, în timp ce o
reducere o va deplasa către stânga;
• ΔTR: O creştere a transferurilor către gospodării (TR) va deplasa IS la dreapta
• ΔTa : O creştere a impozitelor și taxelor autonome va deplasa IS la stânga, în timp ce o scădere
o va deplasa la dreapta.

Putem determina, totodată, și multiplicatorii care descriu efectele modificărilor politicilor

bugetare, fiscale și respectiv ale ratei dobânzii (consecințe ale intervenției statului) asupra PIB, deficit
bugetar, taxe, venit disponibil și consum.
Pentru aceasta rescriem ecuația 2.32 sub formă de variații absolute:
1
∆Y= 1−𝑐(1−𝑡)·[∆Ca – c∆Ta+ c∆TR + ∆G + ∆Ia - b·r] (2.33)
1
unde αG = reprezintă multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale descris anterior.
1−𝑐(1−𝑡)

Efectele modificării cheltuielilor publice (∆G)

În ipoteza în care se consideră o intervenție a statului de modificare a nivelului cheltuielilor
guvernamentale cu ∆G, în condiții de ceteris paribus, efectele asupra principalilor indicatori
macroeconomici (surprinși în modelul M3) vor fi următoarele:
ΔY= αG ·ΔG
 ΔDB= ΔG – t αG · ΔG
∆T= t ·αG * ΔG
∆Ydisp= (1-t) αG ·ΔG
∆C= c(1-t) αG ·ΔG
Să presupunem pentru exemplificarea grafică că are loc o creștere a nivelului cheltuielilor
guvernamentale (∆G>0). Grafic, se constată o deplasare a dreptei IS spre dreapta.

r
g1 I1 M
I0

g0 r2

i(r) + g1 r0 S1
i(r) + g0
L S0

i+g 450 y0 y2 y1 y
(i + g)
(s + t) 0
0
i+g=s+t
(s + t)1

s+t
Fig. 2.3 Modificarea punctului de echilibru în cazul creșterii G

Efectele modificării nivelului transferurilor către populație (∆TR)

În ipoteza în care se consideră o intervenție a statului de modificare a nivelului tansferurilor către
gospodării cu ∆TR, în condiții de ceteris paribus, efectele asupra principalilor indicatori
macroeconomici (surprinși în modelul M3) vor fi următoarele:
ΔY= αG·c·∆TR
ΔDB= ΔTR – t αG·c·ΔTR
∆T= t · αG ·c·∆TR
∆Ydisp= (1-t) αG ·c·∆TR + ΔTR
∆C= c2 ·(1-t) αG·∆TR + c·∆TR
Grafic, în cazul unei creșteri a nivelului transferurilor, ne vom aștepta la o deplasare a dreptei IS
spre dreapta, similar cazului precedent.

Efectele modificării nivelului taxelor autonome (∆Ta)

În ipoteza în care se consideră o intervenție a statului de modificare a nivelului taxelor și
impozitelor autonome cu ∆Ta, în condiții de ceteris paribus, efectele asupra principalilor indicatori
macroeconomici (surprinși în modelul M3) vor fi următoarele:
ΔY= -αG·c·∆Ta
ΔDB= -ΔTa +t αG·c·ΔTa
∆T= -t · αG ·c·∆Ta
∆Ydisp= -(1-t) αG ·c·∆Ta - ΔTa
∆C= -c2 ·(1-t) αG·∆Ta - c·∆Ta
 Grafic, în cazul unei scăderi a nivelului taxelor autonome, ne vom aștepta la o deplasare a dreptei
IS spre dreapta, similar cazurilor precedente.

Efectele modificării ratei de taxare (∆t)

În ipoteza în care se consideră o intervenție a statului de modificare a nivelului ratei de taxare cu
∆t (de la t0 la t1), în condiții de ceteris paribus, efectele asupra principalilor indicatori macroeconomici
(surprinși în modelul M3) vor fi următoarele:
− 𝑐 · 𝛥𝑡·𝑌
ΔY= Y1 – Y0 = 1−𝑐(1−𝑡 0)
1

ΔDB= -∆t·Y0 - t1·∆Y

∆T = ∆t·Y0 + t1· ∆Y
∆Ydisp =∆Y - ∆t Y1- t0 ∆Y
∆C =c∆Y -c ∆t Y1- ct0 ∆Y
Grafic, în cazul unei scăderi a ratei de taxare (∆t<0), ne vom aștepta la o rotire a dreptei IS, în
sensul diminuării nivelului outputului.

I1 M
r I0

g r2

r0
i(r) + g S1
L
S0

i+g 450 y0 y2 y1
y
(i + g) 0
(s + t) 0 s + t1(y)

i+g=s+t
s + t0(y)

s+t

Fig. 2.4. Deplasarea curbei IS în cazul modificării ratei de impozitare t

Efectul modificării ratei dobânzii (∆r)

În cazul în care are loc o modificare a nivelului ratei reale a dobânzii cu ∆r (de la r 0 la r1), în
condiții de ceteris paribus, efectele asupra principalilor indicatori macroeconomici (surprinși în modelul
M3) vor fi următoarele
ΔY= - αG·b·Δr
ΔDB= t·αG·b·Δr
∆T= -t·αG·b·Δr
∆Ydisp= - (1-t) αG·b·Δr
∆C= -c(1-t)αG·b·Δr
Se constată faptul că orice creștere a ratei dobânzii va conduce la diminuarea PIB-ului și a
venitului disponibil, ceea ce va conduce implicit la diminuarea consumului și a veniturilor statului din
taxe și impozite. La rândul lor aceste diminuări vor conduce la adâncirea deficitului bugetar.