J

LITERATURA DE ANTICIPAŢIE

laborator s.f.
VEDERE IN
m
SPAŢIU
ipoteze extraordinare

BIOLASER
meridian s.f.
 I. IPOTEZE EXTRAORDINARE
Constantin Cozmiuc şi Viorel Abrudan — Enigma
arderilor spontane

II. LABORATOR S.F.

Dănuţ Ungureanu — Prin pulberea de aripi ... 4
Paul Eugen Banciu — Vedere din spaţiu 7
Marcel Luca — Dresorul de brygi 10
Constantin Cozmiuc — II aşteptăm pe Khron ... 11
Cristian Lăzărescu — Casa dintre tei 13
GyOrffy GyOrgy — Lumea din fereastra mea ... 14
Silviu Genescu — Imagini dintr-o lume î n d e p ă r ­
tată 17
Ovidiu Pecican — Intr-o lumină roşiatică 21
Dumitru Sandu — Cenuşă 22
Minai Alexandru — In 'august 24
C U P R I N S Dorin Davideanu — VInătorii 26
Lucian Vasile Szabo — Lampaglul 31

III. A L T E R N A T I V E
Mircea Crăciun — Utopie şi „utopic" 34
GyOrffy GyOrgy — Logica antipului 35
Daniel Viphi — înfăptuirile cosmice, temporale şi
terestre ale literaturii lui Mircea Oprită ... 36
Horia Aramă — Anticipaţia şi teatrul 39
Ştefan Buzărnescu — U n nou univers noetic ? ... 40
Votcu Da vid — Literatura ştlinţlfico-fantasticâ ro­
manească — o reevaluare umanistă necesară 42

IV. MERIDIAN S.F.

Robert Sheckley —- Femeia perfectă (traducere
de Tudor Beşuan) 46
Armen Sagatelean — Steaua (traducere de M a ­
rin Bucă) 47
Robert A. Heinlein — Voi, zombilor (traducere de
T u d o r Beşuan, Constantin Cozmiuc şi Dorin
Davideanu) 48
Puskas Imre — Cucul (traducere d e Gyflrffy
Gydrgy) 53
Mihail Kagarllţki — Numărul de atracţie (tradu­
cere de Marin Bucă) 54

V. OPINII
Lucian Ionică — Antologii şi culegeri S.F 55
Lucian Vasile Szabâ — Aspecte 56
Elena Negură — Insolit şi paradoxal 57
Constantin Cozmiuc — Totul e posibil 59
GyOrffy GyOrgy — Un univers In armură 60
Cornel Secu — Două evenimente 60

VI. UMOR S.F.

Laurenţiu Cerneţ — CInd veţi primi premiul Nobel ? 62
Dorin Davideanu — O aventura cu Victor Tiblă 68
Silviu Genescu — Houston, avem o problemă ! 64
Traian Urdea şi Dorin Davideanu — Actualitatea
ştiinţifică pe glob 65

COLECTIVUL DE REDACŢIE VII. DEBUT S.F.

Simona Pap — Greşeala sau Viaţa ca o bandă
desenată 66
Adrian Chifu — Casa printre nori, omul printre
T U D O R BEŞJJAN, Ş T E F A N B U Z A R N E S C U .
stele • 5 8

CONSTANTIN COZMIUC, DORIN DAVIDEA-

N U . S I L V I U GENESCU. E L E N A G H I Ţ A , L U ­ VIII. MIGROSGOP $
C I A N IONICA. CORNEL SECU (COORDONA­ Splridon Ccrbu — Aversă cu antologii 69
TOR). L U C I A N VASILE SZABO. Ioan Tudor Făgeţanu — Maturizare precoce 70

GRAFICA : GHEORGHE VALEANU I X . PE S 6 U R T "DESPRE PROZA SCURTA

Ovidiu Pecican ... • 71
COPERTI : IONEL NISTOR
Lucian Ionică ... . 71
MACHETARE Şl TEHNOREDACTARE : GyOrffy GyOrgy ... . 72
Constantin Cozmiuc 72
EDUARD GIESSER
Traian Urdea ... . 73
ADRESA CLUBULUI „ H E L I O N " : Str. Pa­ Viorel Marineasa 73
ris, nr. 1. tel. 3 67 31. C P . 1900, T i m i ş o a r a X. 1TINERARII
P R E Ţ U L : 12 L E I
X. ITINERARIl 74

I.P.B.T. — 1640/1987
CASA UNIVERSITARILOR TIMIŞOARA

magazin
al clubului
de anticipaţie
•*« •*« ••a
•*•> % • •*>

Timişoara

Iunie, 1 9 8 7
 M« : : : : . OTES
IPOTEZE
Enigma arderilor spontane
Dintre toate catastrofele care a-
meninţa fiinţa umanii, combustia
spontană r ă m i n e cea m a i enigmatică
prin caracterul ei personal si legată
după cit se pare d e om, căci n i c i ­
odată nu a fost observată la a n i m a l e .
A p a r e e x t r e m d e rar. In toate zonele
g e o g r a f i c e şi fără a se putea trasa
un numitor c o m u n I n t r e v i c t i m e .
Despre ce este v o r b a ? I n c o n ­
diţii necunoscute corpul uman se
a p r i n d e şi a r d e in citeva zeci d e se­
cunde fără a afecta o b i e c t e l e din j u r .
A d e s e a chiar hainele sint puţin atinse
cu toate că restul organismului este
calcinat, o dovadă In plus pentru ar­
gumentul că sursa p r o v i n e din inte­
rior. Dacă mai adăugăm şi a m ă n u n ­
tul macabru că la a r d e r e a unui c o r p
craniul d e obicei e x p l o d e a z ă , in t i m p
ce v i c t i m e l e a r d e r i l o r spontane au
in general resturile calcinate reduse
ca dimensiune, nu facem declt să
subliniem caracterul total necunoscut
al mecanismului combustiei.
M e d i c i i legişti cunosc, desigur, o
serie d e cazuri d e această natură.
Coronerul londonez G a v i n Thurston
scria in 19G1, intr-un n u m ă r din
„ M e d i c o - L e g a l Journal", că : „există
cazuri in care corpul uman arde In
propria sa substanţă, fără carburant
extern, şi in care se poate observa
o remarcabilă lipsă a pagubelor in
mediul înconjurător, chiar printre
obiectivele inflamabile".
C e l e mai vechi cazuri atestate
datează din secolul t r e c u t I n 1860,
la Cesene, Italia, este găsit corpul
III i . n i \ — magaziu al clubului de anticipaţie
calcinut al unei contese. P e r e ţ i i ca­
merei slnt acoperiţi cu o depunere
groasă d e grăsime. I n S.U.A. este gă­
sită o f e m e i e calcinată in condiţii
similare, in 1885, c a p u l acesteia fiind
redus la dimensiunea unei mingi d e
tenis. T o t In S.U.A., in Illinois, ală­
turi de o f e m e i e calcinată este găsit
soţul acesteia, f e r m i e r , asfixiat de
gazele degajate in cursul arderii.
Scriitori ca Z o l a , M a r r y a t , M e l -
v i 1 le, d e Quincey şi Dickens au cu­
noscut arest f e n o m e n , ultimul fiind
impresionat de moartea contesei
Cornelia di B a n d i In 1763, moarte
al cărei ecou 11 I n t i l n i m in „ M a r i l e
speranţe".
P r o f e s o r u l James H a m i l t o n de la
departamentul de matematică al uni­
versităţii din N a s h v i l l e p a r e să f i e
unicul o m care a reuşit să stingă o
aprindere spontană. In 1835. I n t r - o
zi a simţit o d u r e r e ascuţită In p i ­
ciorul sting şi d u d s-a aplecat a ză­
rit cu stupoare o flacără, lungă de
10 c m . scinteind puternic. A l o v i t - o
dar fără rezultat, reuşind Insă s-o
stingă prin presare eu mina.
P u ţ i a i i martori oculari citaţi
descriu flacăra ca semănfnd cu cea
dezvoltată d e a p r i n d e r e a alcoolului.
D e fapt s-a crezut adesea că arderea
spontană este datorată aprinderii a l ­
coolului in corp, in ciuda faptului eâ
fenomenul este imposibil, energia
calorică necesară combustiei cor­
pului uman fiind cu mult prea mare
pentru a putea p r o v e n i «le la citeva
sute de g r a m e d e alcool. De fapt
e n i g m a creşte dacă adăugăm a m ă ­
nuntul că această e n e r g i e este capa­
bilă să carbonizeze conţinutul unei
c a m e r e . Cu toate acestea doar cor­
pul uman este afectat. T e o r i a c o m ­
bustiei a l c o o l i c e datează din sec. 17—
18 : „Doi nobili — afirmă un raport
— au murit după ce au băut sufo-
cindu-se cu flăcările ce le-au ieşit
cu violenţă din stomac".
U n e o r i arderea pare iniţiată d i n ­
afară, ca în cazul unui z u g r a v p a r i ­
zian care, în 1851, se ambiţionase să
mănînce o l u m i n a r e aprinsă. N ă z b i -
tia 1-a costat viaţa ; „abia a intro­
dus-o in gură cind a scos un ţipat
uşor şi dintre buze i-a ieşit o flacără
albăstruie. Intr-o jumătate de oră ca­
pul şi porţiunea superioară a trun­
chiului au fost carbonizate in între­
gime. Focul nu s-a stins pină cind din
el nu a mai rămas declt un pumn de
cenuşă". A l t e cazuri cu martori : L a
Chelmsford ( A n g l i a ) , în plin bal, o
f e m e i e se a p r i n d e brusc, degajind o
căldură insuportabilă ce făcea i m ­
posibilă orice încercare de a o salva.
In N o r f o l k Broads (1938) M a r y C a r -
penter ia foc fără nici un motiv
aparent, intr-o barcă, in faţa soţului
şi a copiilor. I n jurul ei, nimic nu
a fost atins d e foc.
O v ă d u v a de 68 de ani care trăia
la L o n d r a . Euphemia Johnson, este
găsită calcinată, fără ca hainele să-i
fie atinse d e „focul interior* . Se mai
4
citează o serie de cazuri in Franţa,
din care unul în care o f e m e i e este
2
 Ipoteze extraordinare

găsita arsă în cameră cu uşa încu­

iată p e dinăuntru. Uneori in încă­
perea unde s-a produs d r a m a t i c u l eve­
niment, persistă un m i r o s ciudat,
un fum albăstrui deschis.
Cel mai ciudat caz s-a petrecut
Insă In 1938 ,In ziua d e 7 a p r i l i e . I n
nordul A n g l i e i , l a U p t o n - b y - C h e s t e r ,
este găsit corpul unui şofer George
T u r n e r redus la cenuşă, in cabina
unii maşini. L i n g ă el, p e banchetă,
se afla un bidon cu benzină. In a c e ­
eaşi zi la N i j m e g e n , i n Olanda, este
găsit calcinat in maşină W i l l e m ten
Bruik. In 19(36 este descoperit un alt
< a/, la aceeaşi dată; 7 aprilie, pe
bordul unui v a s „Ulrich", In largul
Opaiţelor engleze. C e l e tiei localizări
sint situate in v i r f u r i l e unul triunghi
isoscel cu v i r f u l i n Chester. Cu toate
acestea, trebuie m e n ţ i o n a t că m o a r ­
tea lui G e o r g e T u r n e r n u este î n r e ­
gistrată nicăieri i a r vasul „Ulrich"
nu figurează in registrele companiei
Lloyd.

P a r a d o x a l , a r d e r e a spontană r ă -
m î n e unul din cele mai puţin stu­
diate f e n o m e n e . Singura observaţie,
c a r e Insă este departe d e a aduce o
e x p l i c a ţ i e plauzibilă, a p a r ţ i n e lui L i -
vingston Gearhart, c a r e a avut cu­
riozitatea şi răbdarea să a d u n e d a t e
d» spre cimpul magnetic al p ă m i n t u -
lui (de la o b s e r v a t o a r e l e din întreaga
l u m e ) , a p l i r i n d u - i o scală d e la 0 la
2 (in c a r e 2 corespunde cu furtuna
m a g n e t i c ă ) şi a constatat că un nu­
măr de şase cazuri de aprindere
spontană sint plasate î n puncte ca­
racterizate printr-o creştere puter­
nică a magnetismului terestru in
m o m e n t e l e respective. Singura c o n -
i luzie pe care o putem trage este că,
după Francis Hitching, schimbarea
l hapului magnetic p r o v o a c ă o d e z i n ­
tegrau- . lumi. ă cu efect t e r m i c loca­
lizat

Aiderea spontană aminteşte de

..tap.is i i nţă de e n e r g i e vitală
N u este e x c l u s ca secretul să fie BIBLIOGRAFIE
după concepţia indiană, asemănă­
ascuns în aşa-numitele „reacţii bio-
toare < U energia electrică. „Tapas" L. P a u w e l s şi G . Breton „Histoires
nucleure de joasă energie", deocam­
IM.ate fi concentrată. însă acest l u ­ magiques de l'hlstoire de France"
dată doar i p o t e t k e . deşi există clteva
cru • -
ulos căci ameninţă să A l b i n M i c h e l . P a r i s 1977.
i c-latari — din p ă c a t e încă neconfir­
J'ind izbucneşte, ea Fr. H i t c h i n g „The World Atlas of
mate. A c c e l e r a r e a accidentală a unei Mysterles", P a n Books, London
tlrupunge şi topeşte orice rezistentu"'.
astfel d e reacţii, ducînd parţial la un 1979.
In Tibet i e p a r e că se cunoaşte o L. Soucck „Bănuiala unei umbre".
proces asemănător cu o reacţie în
tehnică de degajare a acestei călduri A l b a t r o s , Bucureşti 1984.
lanţ, ar putea fi responsabilă d e ar­
interne, numită aki „tumo", prin H . Z i m m e r „Introducere in c i r i l i r a -
d e r i l e spontane. Acestea ar putea fi
procedee stâpliute d«* aşa-numiţii fiu şi arta indiană", Meridiane,
văzute drept posibile surse d e e n e r ­
„ rea pa". Stăpinind „(urna , -
aceşti Bucureşti, 1983.
gie, dacă procesul ar putea fi r e p r o ­
..respa" pot. In plină iarnă tibetanâ,
dus — o reacţie e x o t e r m ă nucleară, Constantin Cozmiuc
la minus 40 ('. v i u.u. e cîteva cear­
fără deşeuri r a d i o a c t i v e . . . şi Viorel Abrudan
şafuri ude cu care se înfăşoară.

3 U E L I O N - magazin al clubului de anticipaţie


Prin p u l b e r e a
ZIUA
F r a t e l e mai m i c F e o d o r nu a v e a habar nici măcar
despre musca Bu. A aflat cînd sub asprimea călduţă a
p a l m e i cu care ar fi dorit să strivească vietatea şi-a
găsit perna obrazului sfîrtecată şi plină de singe.
— F e d i , a m ris îngrijorat, eşti m a i nebun declt
r e g e l e nostru I V i n o m a i a p r o a p e să-ţi vorbesc !
Era un muscoi m a r e , bătrin, cu toracele strălucind
v e r d e ca iarba. P a l m a fratelui m a i m i c F e o d o r a p r o a p e
câ-1 dăduse gata, biziia subţirel şi poticnit in v r e m e ce
se rotea bezmetic, fluturlnd j a l n i c o aripă strimbă. A r ­
m u r a minusculă, carapacea, pe care m a m a natură le-a
m i g ă l i t - o tuturor celor din n e a m u l său, ii scăpase d e
data asta viaţa. Ca şi a r m e l e tăioase şi abia v i z i b i l e
cu ochiul liber.
— H e i , P e p e , a i n g ă i m a t F e d i , ce tot spui acolo ?
A m ris din nou scurt şi c a m strimb căci nu a v e a m
v r e m e de el. A m îngenuncheat in colbul drumului si-
iindu-1 să facă la fel şi să tacă. După aproape o oră d e
rugăminţi şi scuze, e x c e l e n ţ a sa şi-a luat zborul dis-
preţuindu-ne din inalturi. îşi m a i venise in f i r e , ai lui
aveau să-1 pună de-a binelea p e picioare. E r a m bat­
j o c o r i ţ i dar iertaţi şi o r i c u m ştiam că nu se Înălţase
bine deasupra capetelor n e v r e d n i c e şi ne şi uitase. A ş a
atrat muştele v e r z i Bu.
— Scumpule, a m spus într-o doară, era să dăm
d e d r a c u ' ! Să nu mai faci asta niciodată i
S o a r e l e era acum o j u m ă t a t e de fruct de l ă m i i .
M-ain aplecat şi a m apucat cu dreapta minerul side­
fiu a l răzuitoarei m e l e . C u stingă î-am aruncat-o frate­
lui mai mic F e o d o r p e a lui şi el a prins-o n e i n d e m i -
natic taman d e la capătul cu clrlig tăios. A m crezut
că o să pleznesc de atita ris. F e d i se supără rareori.
A ris şi el.
— H a i să ne a p u c ă m de treabă, hai să î n c e p e m
odată, zicea printre sughiţuri şi ochii ii străluceau.
A m pornit-o cu r ă z u i t o a r e l e pe umăr spre g i t u i -
tura p e care o f a c e v a l e a puţin înainte de a pătrunde
In oraş. P l a t f o r m a sură d e beton a staţiei d e transior-
m a r e aci sălta, aci cobora, aseun/indu-se p r i v i r i l o r
noastre in spatele c o a m e l o r vei/;, p r e l u n g i , nenumă­
Fedi
rate. Părea că nu ne m a i a p r o p i e m odată d e ea.
P e la j u m ă t a t e a distanţei, s-a oprit şi m-a
p r i v i t cu a d m i r a ţ i e .
— A i a v u t dreptate, P e p e , cînd ai zis să mai aş­
teptăm o noapte.
Şi mi-a arătat cu v i r f u l răzuitoarei ciorchinele de
făpturi crescut p e barele de r ă c i r e a l e transformatoru­
lui. T r a f u l se vedea m i c de tot şi o a m e n i i d e acolo ca
nişte Wobiţe, dar eu ştiam că o să a v e m d e trudit nu
glumă.
— H a i , i-am zis scurt.
A m mai urcat şi a m coborit o dată. Şi atunci a m
auzit răsuflarea prelungă şi sincronizată a celor de
acolo şi mi s-a părut, ca d e fiecare dată, că a r fi un
iz In aer. Dar ştiam că nu e nimic. N u m a i cel care a
i l E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
7*
d e aripi
ininuit înaintea mea tija suplă a răzuitoarei a simţit
p o a t e ceva în aerul din p r e a j m a transformatoarelor. A
lăsat, chiar la încheietura minerului î n g ă l b e n i t de su­
d o a r e a m i i n i i , un semn ciudat cu care nu m i - a m bătut
capul nici măcar un minut întreg.
F r a t e l e mai nuc F e o d o r s-a o p r i t suspinind lingă
p l a t f o r m a d e bet^n a staţiei. Şedea crăcănai acolo şi
din cînd in cînd lovea cu capătul ascuţit a l răzuitoarei
bulgării multicolori de licheni şi cochilii g o a l e ce creş­
teau cu anii in carnea cenuşie a p i l o n i l o r . Capul îl l ă ­
sase mult p e spate. C i n d a m ajuns lingă e l gifiiud, a m
ridicat şi eu ochii. Cerul începuse să p r i n d ă scamă d e
nori.
C r e d că erau cu totul v r e o suta. C e i care izbutiseră
să se prindă bine de i z o l a t o r i i d e porţelan ori d e ieşi­
turile cu vei moţăiau ameţiţi dindu-şi ochii peste cap
uri d e ci te ori, Înghesuiţi d e v i e r m u i a l a celorlalţi, a co­
lor v e n i ţ i mai tirziu, reuşeau să fure o înghiţitură de
aer.
S p i n ă r i l e şi picioarele t r e m u r a u v i z i b i l sub p o v a r a
s e m e n i l o r mai puţin norocoşi ce nu-şi pierduseră tncfl
speranţa că se v o r apropia m a i m u l t d e inima caldă
a traiului. A c o l o se zuenguiau curenţi d e inducţie in
stare să trezească şi un m o r t şi lor tocmai asia le
trebuia. D e asta aveau n e v o i e .
M a i slabii de inger, care nu se putuseră ţine ca
l u m e a in timpul nopţii, că fusese şi frig al dracului in
noaptea aia, ori care veniseră tirziu de lot, cind nu tiăâi
e r a loc să arunci o p r i v i r e , zăceau iniinşi p e betonul
incâ j i l a v , ne/vintat de bălaia soarelui. Dinspre ei nu
răzbătea nimic, nici m ă c a r o a d i e r e , un tremur, ceva,
n a r e l e şifermoarele
carcasele înţepeniseră de-a binelea şi dincolo de buzu­
multifuncţionale p i i p i i a un i e i de
aură mortală. N i c i că ne-ani m a i aruncat p r i v i r i l e
înăuntrul costumelor.
„ I i d ă m drumul ? " m-a întrebat din p r i v i r i Fedi.
„ h dam d r u m u l " i-am răspuns pe p o t r i v ă .
A m icnii amindoi săltind răzuitoarele de pe umăr
şi n e - a m apucat de treabă. Eu mă mişcăm binişo; p e n ­
tru Virata mea iar F e d i ae descurca şi e l cum p u t e a
Mi-1 dăduseră de ucenic abia cu o săplămlnă in urma.
D e v o i n i c nu mă puieani p l i n g e ca nu e şi cu tonte
astea a obosit mai repede decit m i n e .
Ca să cureţi traful după o n o a p t e ca aia care tre­
cuse iţi trebuie ceva fibră ori i n d e m i n u r e şi chestia asia
nu o poţi căpăta decit odată cu scurgerea timpului.
Acum ascultaţi:
Cind arunci tija p r e l u n g ă şi subţire a răzuitoarei
ca să apuci cu capătul ascuut al clrligului o carapace,
o lari la Început cu nepăsare, i n d i f e r e n t şi cam la î n ­
tâmplare căci In tahneş-balmcşul d e miini şi picioare
şi spinări de acolo a r trebui să fii o r b şi beat de al­
coolul regelui nostru ca să nu nimereşti undeva. Cu
ţ o a l e astea, c e v a in subconştientul tău veghează să
apuci bine ce ai apucat, căci a l t f e l s-ar putea ca ră/.ui-
toarea să scape pe alături şi să te pomeneşti p e spate,
printre ceilalţi. Necazul n u e prea m a r e , insă te f a c e
4
 L a b o r a t o r S. F.

să oboseşti mai repede. A s t a i s-a Intlmplat fratelui mai F e d i 1-a apucat d e un picior, dar m i e î m i venea
mic F e o d o r cu totul d e v r e o cinci sau şase o r i . să rid cînd m ă uitam c u m î l p r i v e ş t e tipul. M - a m a p l e ­
— H a i , băiatule, hai, i i spuneam fără să m ă uit cat şl a m v ă z u t că j o s p e p l a t f o r m ă începuse să alu­
spre el, o să ne prindă a m i a z a ! nece noaptea. N u mal mişca n i m e n i acolo In afara răz­
Şi el se ridica înjurlnd furios şi se repezea încă o boinicelor roiuri d e muşte v e r z i Bu. E x c e l e n ţ e l e lor b l -
dată ca un berbec. Era încă necopt. zîlau preocupate poposind In răstimpuri p e carapacele
După ce elrligul râzuitoarei şi-a făcut loc p r i n t r e obosite, ridieîndu-se Iarăşi. M i i . sute d e m i i , mişunau
plăcile v e r z i a l e costumului t r e b u i e să i m p r i m i tijei cu p e dinăuntrul lor, zăngănindu-si a r m u r i l e p e care ulti­
a m b e l e miini o m i ş c a r e d e rotaţie foarte rapidă. Aşs m e l e r a z e d e lumină l e prefăcuseră In tot atîţia licurici
eşti sigur că acum n-o să m a i alunece. ncastîmpăraţl.
— O a r e cit să f i e v r e m e a ? a zis Fedi suflind greu. — N u poţi r ă m î n e aici, a m zis b l l n d . H a i . închide
C e poţi să-i spui ? D ă d u s e m j o s mai b i n e d e trei­ ochii şi fii băiat cuminte !
zeci d e carapace d e căciulă şi curgea apa p e noi ca
după ploaie. D r e p t e că si s o a r e l e se căţârase chiar d e a ­
supra capetelor noastre fără să dea s e m n e că ar avea D I M I N E A Ţ X
de gind să mai coboare d e a c o l o .
Oţelul strălucitor al tijei cîntă mal g r o z a v decît cea D e dimineaţă toate erau la f e l ca înainte. F r a t e l e
mai g r o z a v ă strună şerpuind m a i g r o z a v decît cel mai mal m i c F e o d o r ciştigase e x p e r i e n ţ ă d e o z i . Eu î m i
grozav arcuş cînd opintindu-1 în carapacea v e r d e II curăţăm m i z g a d e p e ghete cu capătul ascuţit al râzui­
f • i să se arcuiască p r i m e j d i o s . P e urmă, după cum îţi toarei. Ş e d e a m amîndoi tolăniţi in Iarbă, la o a z v i r l i -
v i n e mai bine. îl tragi brusc sau 11 laşi să se destindă tură d e băţ d e p l a t f o r m a trafului. fiindcă musca v e r d e
In v o i a lui fără a părăsi o c l i p ă m î n e n d sidefiu care începuse să-şi orînduiască t r e b u r i l e p e acolo. îşi pu­
tl se zvîrcoleşte în p a l m e . Dacă 1-al scăpat, te poţi a l e g e nea ouăle sub acoperămîntul sigur al celor mai bine
<u un ochi scos ori sl mai rău. V i b r a ţ i i l e puternice c a r e de o sută de carapace.
iau naştere în trupul m l ă d i o s al râzuitoarei se transmit P e cînd n e p r e g ă t e a m să desfacem m e r i n d e l e a ră­
cnranacei străpunse f ă e î n d - o să alunece încet, apoi din sunat, la început încet d e tot, apoi din c e In c e mai
« e In ce mai r e p e d e . C e l c e trăieşte încă înăuntrul ei e tare, uruitul porcilor. A l a i u l s-a I v i t c e v a mai tlrziu,
de obicei nrea slăbit ca să se m a l poată î m p o t r i v i . . . defazat, mai Intii dublura i m a g i n i l o r , mai ştearsă, apoi
— M ă i . m ă i . a m zis înciudat. o r i g i n a l e l e . S e stirnise un nor uriaş, ca de c o l b , d a r nu
— Ce-l ? a făcut f r a t e l e mai m i c F e o d o r . era c o l b adevărat căci noaptea abia fugise, erau m i l i a r ­
Erau mai multl bătrini p r i n t r e cei p e care îi dă- d e l e d e aripi minuscule, s t r ă v e z i i , a l e sfintelor, n o b i ­
-'•îsem jos şl cîteva f e m e i . N u avuseseră destulă putere l e l o r muşte verzi Bu care-şi dăduseră gloriosul sfîrşit
ca să s e poată urca mai sus d e o l u n g i m e d e tijă, o r i in z i l e l e din urmă şi alte m i l i a r d e , a l e celor v i i ce-l î n ­
nu putuseră să răzbată d i n c o l o d e trupurile celor v e n i ţ i soţeau p e r e g e l e nostru nebun. F e d i rămăsese cu î m ­
mal d e v r e m e . A c u m suflau greu. sincronizat. în v r e m e bucătura In gură.
I carapaccle. lipsite d e adierea d e e n e r g i e ce î n v ă l u i a
tr.iful. mureau, erau p e j u m ă t a t e moarte, erau m o a r t e
de-a binelca, îşi p i e r d e a u elasticitatea v i e , sugru-
mlndu-i.
. . . p e urmă propteşti b i n e talpa cizmei şl răsuceşti
tija răzuitoanM in sen* i n v e r s . Dacă eşti v r e u n m o l î u
ori ai chef d e v o r b ă in v r e m e c e se răceşte carapacea.
•* d e rău. T i j a r ă m î n e prinsă a c o l o . î n t r e p l ă c i l e m o a r t e ,
• • î n ' r - o menghină, sl nu o dată se î n t i m p l ă ca l i n i i l e
fine d e sutură, c e dădeau carapacei, cit t i m p era încă
v i e . o m o b i l i t a t e e x t r a o r d i n a r ă , să se închidă hăcuind
oţelul.
— F i r - a r al dracului ! m i - a scăpat iarăşi.
F e d i s-a sprijinit în m i n e r u l a l b şi m-a p r i v i t Î n ­
trebător.
— Tl vezi p e ăla de sus d e tot ? O să a v e m d e l u ­
cru cu e l .
D a r pînă acolo a trebuit să d e s p r i n d e m tot m o r m a -
i u! d e indivizi care se uitau la noi înspăimîntaţi. fără
•»ă dea vreun semn că ar p r i c e p e c e se petrece. U m b r a
morţii îl umpluse d e întuneric. N e căţâram sl noi după
el r u m puteam. F r a t e l e mai m i c F e o d o r înjura din c e
in ce mal nrlt ori de cite ori trăgea cîte unul. Cădeau
ti t mai de sus p e p l a t f o r m ă , d a r n-aveau nici p e dracu*.
Carapacea moare atît d e r e p e d e că încă din a e r se p r e ­
face In ceva mai dur decît betonul.
Clnd soarele mai a v e a puţin pînă să asfinţească am
a j u n » sus d e tot.
Dumnezeu stie ce ş m e c h e r i i I n v î r t i s e ca să se r i ­
dice pln'i acolo. S e ţinea b i n e d e tot şi ştiam şi d e c c .
D« clnd luasem răzuitoarea în mină mal avusesem parte
de fTeo doi < i el, aşa că f u m a s e m trucul. Făcuse In aşa
fel Incit im (lle ce-l acopereau p i c i o a r e l e şl braţul sting
sa rigidizaseră separat lăstnd neatins t o t restul cârâ­
ia i u za asta a v e a m să t r u d i m din greu ca să-1
de/liplm d e ţn» Izolatorul d e porţelan, din îmbrăţişarea
pentru c a r e se luptase atît.
Clnd nm ajuns a p r o a p e d e el m - a m dat fără v o i e
Înapoi. A v e n p r i v i r e a l i m p e d e ca şl a mea sau a f r a ­
telui mal m i c Feodor. A v e a braţul drept l i b e r şi s-ar
fi putut folosi el ea să-mi facă m i z e r i i .
— C e vreţi ? a întrebat cu v o c e scăzută. N u c e r n i ­
mic. Stăteam aici liniştit.

5 H E L I O N — magazin a l c l u b u l u i de a n t i c i p a ţ i e
 Laborator SI.
— N u te teme. a m zis, ei nici nu ne v ă d . aşa sîn-
tem de neînsemnaţi.
Şi aşa şi era. N u v e z i fiecare frunză, fiecare piatră
pe lingă care calci.
Erau trei porci, trei rimători de stele şi ca la v r e o
treizeci de cai, la urmă. un m e l c uriaş v e n e a greoi, cu
cochilia plină ochi cu d e - a l e gurii şi tot ce mai t r e b u i e
pentru un popas. R e g e l e nostru ieşise la iarbă v e r d e
C u m aveau să treacă chiar p e sub nasul nostru, a m stat
mal d e p a r t e tolăniţi.
P o r c i i stelelor, care, zice-se. au adus cale de atîtia
ani lumină c o n t e i n e r e l e conţinînd sămînţa din r a r e
ne-am tras, au trecut scuturîndu-şl şuncile l o r metalice.
Făceau un z g o m o t d e groază, căci îşi pierduseră mai
b i n e de jumătate din ajutaje. S-au î n v î r t i t , grohăind în
jurul trafului, a p r o a p e un sfert d e ceas. Piloţii numărau
din spatele hublourilor carapacele p e care le aliniasem
eu şi cu F e d i încă d e cu seară. P e urmă .au trecut m a i
departe. N u l e convenea locul. N u putuseră asoliza.
A u trecut călăreţii, frămintînd iarba nepăsători. Caii
lor a v e a u toţi pannşe verzi şi valtrapuri de staniol. Că­
lăreţii erau goi. P e urmă a trecut carul regelui nostru,
împins d e o s u m e d e n i e d e curteni.
î n v r e m e a asta. fratele m a i m i c F e o d o r începuse
din nou cu Întrebările. I-am zis de o m i e d e ori că î n ­
t r e b ă r i l e nu sint pentru oameni, dar el era prea tinăr
ca s-o priceapă.
— P e p e . a făcut, dacă eu nu a m v o i e să terciuiesc
o gîză din astea scirboase care sint cu m i i l e pe aici, ea
de ce are v o i e să mă sicile p e m i n e ?
D a r eu începusem să mănînc liniştit A l a i u l regelui
se oprise totuşi în p r e a j m a staţiei d e transformatoare,
ceva mai încolo şi acum despachetau toate cele. P o r c i i
stelelor se potoliseră.
— M ă n l n c ă . bă. ce tot vr<-i d e la mine ? a m zis cu
gura plină, p e urmă mi-a părut rău. U i t e cum stau lu­
crurile, f r ă ţ i o a r e :
Colbul, iarba, p i e t r e l e şi cochiliile m e l c i l o r pierduţi
sînt ca să le poM călca in picioare. L a fel şi m i l i a r d e l e
de aripi străvezii a l e muştei v e r z i moarte d e nu nrea
multă v r e m e . D a r asta e o cu totul altă p o v e s t e . Dea­
supra tuturor sînt cei o e care i-am dat aseară jos de
p e cutia călduţă a trafului. Deasupra lor sîntem noi.
— Şi deasupra noastră ? a î n t r e b a t f r a t e l e mai m i c
F e o d o r orlnduind pe o năframă un numn de nuci.
M î n c a m nuci şi din cind în cînd sorbeam o î n g h i ­
ţitură d e ulei roşcat ca ierburile colinelor toamna.
— Deasupra noastră. î - a m povăţuit, este calul î n ­
v e l i t în staniol c a r e t e p o a t e strivi sub călcătura c o p i ­
tei ghintuite dacă nu esti atent. Şi călăreţul gol care îi
mînuieste frîul. Si melcul cel m a r e care v i n e p e urmă
cu cochilia plină ochi cu de-ale gurii. A p o i ceilalţi si
deasupra tuturor e x c e l e n t a sa. sOnta muscă v e r d e Bu.
P e s t e armura ei strălucitoare, chipul senin al regelui
nostru. Gata !
F r a t e l e mai m i c F e o d o r a sughiţat şi s-a apucat să
mănlnce. Parcă se băteau f l ă m l n z î i la gura Iul. I a r eu
obosisem v o r b i n d .
R e g e l e nostru poruncise să se facă muzică şî acum
toată lumea din £.lai făcea muzică. Era un z g o m o t in­
fernal. P e urmă el s-a declarat mulţumit. C u un semn
a adus liniştea, tolănindu-se In jilţul asimetric de sti­
clă v e r d e . O sută de fecioare l-au înconjurat unduin-
du-şi trupurile şi s-au aşezat cuminţi. C e l e care stă­
teau în partea jumătăţii d e o m a regelui nostru a r u n ­
cau din cînd In cînd cu flori ori î l stropeau cu p a r f u m
din mici r e c i p i e n t e păstrate in căuşul palmei. C e l e l a l t e
ungeau cu m i e r e g a l b e n ă m e m b r e l e jumătăţii de muscă,
ori l u s t r u i . : cu blană de j d e r faţetele strălucitoare ale
ochiului.
— P e p e . a declarat f r a t e l e mai mic F e o d o r ,
mi-ajunge. S i m t că pleznesc.
A desprins de la cingătoare bidonul cu alcool p r i ­
m i t odată cu răzultoorea eu care îţi clştigi pîinea. Fu
l-am p r i v i t cam chiorls. dar pe urmă a m rîs căci ori­
cum în ziua aceea si în cea următoare e r a m liberi, nu
II E l i o N
— magazin a! c l u b u l u i d e anticipaţie
s-ar fi sinchisit nimeni de noi. A m început deci să ni-1
pasăm unul altuia plescăind pofticioşi.
— Hai să ne dăm mai a p r o a p e , să v e d e m şi noi c e
si cum. m-a înghiontit F e d i .
— Să v e d e m ce ? m - a m mirat.
— C u m se î m b a t ă jumătatea de o m a regelui nos­
tru şl apoi cealaltă, din stînga. aceea de muscă păroasă.
Cum se războiesc p e o tăviţă ase/ată dinaintea ochi­
lor lui. numai unul omenesc, cohorte de muşte v e r z i Bu,
ca să-i facă plăcere regelui nostru nebun şl să-1 î n v e ţ e
din tainele frumoase ale luptei. Cum face semn r e g e l e
nostru să fie aleşi d i n t r e curteni aceia care au greşit,
ori nu-1 mai sint p e plac. Şi cum li se stoarce v l a g a
carapacelor v i i din care nu mai pot ieşi singuri.
P e m i n e m-a pufnit rîsul.
— P ă i . dacă le ştii toate astea, ce n e v o i e mal ai
să te dai mai a p r o a p e de ele ? P o a t e că ti-ar place şl
ţie un costum din acelea. V e z i că ele sint vii atîta t i m p
cît i se năzare regelui nostru să fie. Ele te apără de
orice cîtă v r e m e trăiesc, şi de boală şi de nesomn şl
d e muşcătura haină a gerului. Si de cea a lupului o r i
a duşmanului de m o a r t e . D a r după ce r e g e l e porunceşte
să nu li se mai dea v o i e să se adape cu e n e r g i e de la
izvoarele palatului său. e l e devin trebuincioase muştei
verzi. Fa îsi pune ouăle acolo după ce, bineînţeles, eu
şi cu tine i-am dat jos d e pe traf pe cel ce v o i a u să-si
mai lungească un pic zilele.
F r a t e l e mai m i c F e o d o r s-a arătat convins dar nu
prea mulţumit. Eu ştiam că el a r fi v r u t î n t r - a d e v ă r să
meargă n--olp si să se zhenguiască ori să rîdă ca pros­
tul la bîziitul gros si incoerent al regelui nostru. A l ­
coolul d»n bidon îi trecuse lui In cap. în inimă şi In
oase. Cînd p o r n i stelelor, v e n î ţ i d e departe, din alte
ceruri, căzuseră p r i n t r e c o l i n e si conteinerele se spăr­
seseră, amesteeînd î n t r e ele seminţele tuturor celor ce
vieţuiesc în lumea noastră, nu se scrisese pentru fra­
tele mai mic F e o d o r că ar nutea. peste mii d e ani, să
fie printre ăia care benchetuiau acum Ungă traf.
— Si-apoi. am zis. poti oricînd să te duci p e - a c o l o
că doar ti-am spus. eşti asa d e neînsemnat Incit n-o
să te vadă nimeni.
Dar pe urmă a m m a i băut şi chiar, după o v r e m e ,
ne-am luptat puţin cu t i j e l e frumoase ale r ă z u i t o a r e -
lor. **edi era v o i n i c si puternic, i a r eu mai î n d e m î n a -
tie. M - a m gîndit că parcă a m fi amindoi nişte r ă z b o i ­
nici v i ţ e i i , mai ceva decît Bu. apoi nu m-am mai g î n ­
dit la n i m i c căci toate se strinseseră alandala la m i n e
sub ţeastă F r a t e l e mai m i c F e o d o r mi-a făcut cu cîr-
ligul ascuţit al răzuitoarei o tăietură piezişă pe frunte
si mi-a acoperit-o r î z î n d cu iarbă si a r i p i o a r e străvezii
— Gata. a strigat, nu mai pot. gata ! Gata !
Stăteam amîndoi. eu şl cu fratele mat m i c F e o d o r .
trîntiti în iarbă si alaiul regelui, tabăra lui toată, erau
acum un carusel m u l t i c o l o r c a r e se rotea din ce în ce
mai repede în fata o c h i l o r noştri. Porcii stelelor dor­
meau, caii îsi suflecaseră v a l t r a p u r i l e de staniol ron-
tăindu-şi panasele. Sutele de mii de muşte v e r z i Bu
foşgăiau grijulii si cu credinţă pe trupurile a d o r m i t e ,
al regelui si ale celor o sută de fecioare ale sale. R ă m ă ­
seseră treji doar călăreţii goi. neclintiţi si cîteva ca­
rapace care se înghesuiau să se caţere ne b a r e l e de ră­
c i r e si farfurioarele de porţelan ale trafului.
I a r eu. de la o v r e m e tot îl p r i v e a m pe F e d i . b l -
ţîind din cap. şi el se scula, adică o i m a g i n e a lui se
scula în picioare şi o alta răminea jos în iarbă, lingă
mine, beată ca şi m i n e . A p o i F e d i acela din picioare o
pornea grăbit spre tabăra a d o r m i t ă a regelui nostru.
P e urmă o altă i m a g i n e a lui se scula în p i c i o a r e şi o
mie pornea şi ea zorită într-acolo. Şi apoi o alta şi o alta
şi tot aşa. Eu ţineam răzuitoarea p e genunchi şi nu p u ­
team spune n i m i c .
Dănuţ Unpureanu
6
 L a b o r a t o r S. F.

dacă-şi v ă d m u t r e l e p r e a des. uită unul de altul, de

parcă ar fi nişte m o b i l e c u n u m ă r de inventar. In fine,

Vedere în spaţiu ... ajunge la p r o b l e m a principală : Insula K h i n Hoa. îl

îoachim este un funcţionar dintr-o m a r e institu­
ţie, iar Estera e sora lui, adică femeia din casă care-i
face curat şi-i spală, si-i d ă să m ă n l n c e . sl-i aduce ca­
feaua, la pat, . . . în fine, omul pe eare-1 tine p e lingă
el pentru a-i fi m a m ă . soţie. soră. servitoare . . .
î n t r - o dimineaţă, in d r u m spre instituţia lui. l o a ­
r h i m se opreşte la un chioşc, cumpără un /iar şi pleacă
mai departe. L u m e multă, cunoştinţe puţine, de parcă
n-ar fi in oraşul lui. p r i n t r e oamenii cartierului său.
Se simte f o a r t e singur şi hotărăşte ca de a doua zi să
o ia cu e l şi p e Estera. mă ar pînă la t r a m v a i , cit să
întreabă r e z e m î n d u - s e d e masa portarului, dacă a mai
auzit ceva . . . apoi, ridielnd tonul : „ D u m n e a t a stii că
poate ieşi d e aici u n conflict intercontinental?*...
Portarul se f a c e că nu pricepe, apoi că nici nu l-ar prea
redea şi m e r g e la v e c e u . cu gindul d e a zăbovi a c o l o
nină la r e v e n i r e a curentului electric Stă cit stă. nu
mal rezistă si se î n t o a r c e ciufulit strigindu-i d«* la c a ­
pătul holului : „ D o m n u l e , eu n u fac politică !" . .
î o a c h i m a răsfoit, î n t r e t i m o . o revistă ştiinţifică
uitată d e cineva o e masa portarului, ori lăsată acolo
Pentru c ă posesorul ei o socotise prea grea pentru ba­
rajul său. Stupoare. I n s n l - i K h i n H o a îi e**au dedicate
două nagini. cu fo*oprafii a m ă n u n ţ i t e si cu f e l u r i t e
n-ecizări : era a c m r i t ă cu v e r d e a ţ ă , existau a n i m a l e ,
n

se v a d ă ieşit d i n t r e străinii aceia care. nu numai că deci nu putea fi v o r b a d e s p r e un vulcan Submarin c a r e

nu-1 cunosc, dar parcă nici nu-1 v ă d . T r a m v a i u l nu să fi născut insula p e s t e noapte, ci de un uscat existent
v i n e . aşa că î o a c h i m îşi desface ziarul, trece iute peste de-a pururi care. g r a ţ i e unui efect anarte. natural sau
p a g i n i l e din faţă şi se opreşte cu p r i v i r e a u n d e v a jos, creat de locuitorii ei. o făcuse imposibil d e reperat
la " l t i m a pagină : ..fn avfle Oceanului Indian, nu de­
Soseşte curentul, usa se poate deschide portarul,
parte dt> coastei" Antarcticii, a fost rcocrată o insulă
bucuros că scapă de i n d i v i d îi oferă revista Afari$.
htexixtentd ne vreo hartă a lumii. Insula a fost desco­
îoachim conriată că m'nge (ceea ce în v i s îndeamnă f i e
perită de unul dintre sateliţii Amcricii de Nord si de-
-dragoste*, f i e că a pictat p l a p u m a ) . Dar î o a c h i m nu e
rlarată. ca atare, aparţinind 1 .S.A
T
" Vine tram­
în vis. ci în sta*'a d e t r a m v a i si reciteşte text"1 din
vaiul, urcă. reciteşte ştirea de citeva ori. coboară, m e r ­
revista datată : 21 n o i e m b r i e ' . . . Se aşteaptă ca Estera
ge aţă spre un a ' t chioşc P e drum constată c ă plouă,
să fi cumpărat din v r e m e brad si să-1 f o e m ă d a t . P e n ­
deşi. citeva m i n u t e î n a i n t e era senin. î n t r e a b ă p e c i ­
tru că Cupă toate calculele, ar trebui să ajungă acasă
neva necunoscut cit e ceasul, i se răspunde : M i e r ­
fie în ajun de Crăciun, f i e d e R e v e l i o n .
curi ! Piăminc trăsnit pentru că stie foarte b i n e că d e
acasă plecase luni. Ia un a l t /Iar. citeşte : M I E R C U R I . In t r a m v a i nici o figură cunoscută, doar doi tineri
Se întreabă, firesc, ce se va fi Intîmplat cît t i m p fu­ c a r e discută desnre neobişnuitul „ r a i " apărut în Ocea­
sese In t r a m v a i , apoi. ca orice o m conştiincios, goneşte nul Indian, pentru c a r e va porni un război n i m i c i t o r
spre b i r o u să a f l e dacă a fost dat absent, căutat de între A m e r i c a . Asia şi Europa . . î o a c h i m se a p r o p i e
sefi sau chiar înlocuit din p o s t . . Totuşi, constată că de cel doi. ascultă şi se bucură că nu e singurul om
plnă la ODt mai e s t e v r e m e asa că omul răsfoieşte z i a ­ care îşi pune asemenea p r o b l e m e , singurul c a r are o e

rul. P e ultima d i n t r e pagini, jos. descoperă o altă ştire v i z i u n e globală asupra lumii, d a r nu Intră în v o r b ă
despre insula necunoscută căreia i se face S' o sumară L a staţia din dreptul lăptăriei. colţ cu chioşcul de
descriere a coastelor si reliefului, iar în final nota : ziare, coboară E senin si cald. D i n t r - o curiozitate cu
.. .. insula aparţine Europei, deoarece sateliţii ci au tntol e x p l i c a b i l ă cumpără o gazetă şi citeşte : 12 A P R I ­
rcupt să o investigheze in amănunt..." L I E , î n t o a r c e la ultima pagină s« v e d e orfana d i n t r e
ştirile citite. O întreabă ne oMosoărlţă. o f e m e i e grasă,
P r i n s cu totul d e ceea c e se scrie despre noul p ă - veşnic pornită î m p o t r i v a cititorilor ci. dacă a fost
mlnt. trece strada, se avîntă prin uşa glisantă a insti­ cumva pi,»epta ţn concediu.
tuţiei în c a r e lucra. îl salută din mers p e p o r t a r fării
să-i simtă răspunsul sec. urcă în lift împreună cu alt*
colegi care abia dacă-1 bagă în seamă. P e s t e umărul
unuia d i n t r e ei citeşte ne frontispiciul unui ziar : Vi­
neri, 26 octombrie... C u m . o c t o m b r i e , cînd la t i e i i r e ,
ceasul său e l e c t r o n i c Ii arătase clar : 12 A o r i l i e . . . în f i ­
ne, liftul opreşte. î o a c h i m coboară ultimul. îsi caută b i ­
roul, intră, se aşează la masa de lucru, controlează ser­
tarele . . . T o t u l e în ordine. Colegul din lift trece p e
lingă el citindu-şi ziarul ş i . d l n t r - o dată î o a c h i m v e d e
Io*, pe ultima pagină, fotografia unei insule. îl roagă
pe coleg ca după ce-si v a termina cititul să-i î m p r u ­
mute si lui ziarul pentru cîteva minute. C o l e g u l se
te, îl mai răsfoieşte o dată grăbit, apoi i-1 pune
pe birou . . A p a r e şeful de serviciu. îi c e r e lui î o a c h i m
un dosar. 1-1 dă O m u l pure amabil, singurul d i n t r e
toţi cu r a r e s-a î n t î l n i t în dimineaţa aceea (-lungă de
npro.ipe un a n " — îsi suunc î o a c h i m ) După ce pleacă
şeful, ia ziarul şi-1 întoarce di r e t la ultima pagină
t e : ..Insula Khin Hr>a, din Oceanul Indian, care
pAflftfl numele descnneiitorului său asiatic..." Rea­
pare şeful, discută c e v a în legătură cu d o s a r u ' p e
rare 1 primise, zîmbeşte. îi întinde mîna si pleacă, nu
înainte d e a-1 întreba de ce a rămas peste p r o g r a m u l
de serviciu. A b i a atunci descoperă omul că e singur
fn 1ntr#nira sală. Din usă. şeful II mai salută z î m b i n -
du-l într-un m o d ciudat, din c a r e nu se poate desluşi
Iron'a sau m i l a

î n ă c r i m coboară s c ă r i ' P . pentru că liftul. în afara

orelor de serviciu, este scos din folosinţă. T,a poartă
mal asteantâ o jumătate de oră. oînâ co sectorul In
care se află instituţia e c uniat din nou la sis'emul e n e r ­
getic, î n răga/i 1 acela s t ă de v o r b ă cu portarul d e s p r e
cîte se petrec In instituţia lor. despre oamenii care.

7 III I I O N — m a g a z i a al clubului de anticipaţie

L a b o r a t o r S. F.
— T e - a i tîmpit ? ! — i se replică — P ă i , nu tot
dumneata ai m a i Cumpărat un ziar de la m i n e acu-s
douăzeci d e m i n u t e ?
D i a l o g imposibil. Ioachim porneşte spre casă mai
abătut ca înainte, h o t ă r l t să facă totul pentru a afla
cine slnt oamenii d e p e insulă. A c a s ă dă peste Estera
măturlnd. aşa cum făcea p r o b a b i l în fiecare dimineaţă
in t i m p c e el era plecat la b i r o u . . . „ C e e cu d u m ­
neata? • — zice f e m e i a . . . „ N u mă simt prea bine, am
dat telefon că azi nu m e r g la b i r o u " — răspunde b ă r ­
batul. Estera se opreşte din lucru şi. p l i n ă d e g r i j i ,
îi ia haina, geanta, apoi intră în dormitor să-i p r e g ă ­
tească patul. în t i m p c e Ioachim bea o cafea dublă în
faţa telefonului, străduindu-se să f o r m e z e unul d i n t r e
numerele revistei d e ştiinţă. Cit să n-apuce să se p r e ­
zinte ca lumea, i se răspunde :
— A l o ! . . . N o i sîntem chiar locuitor din i n ­
sule ! . . . L a început tot fost bine, avut dou kinder. ca
familistele. M u n c a o r g a n i z a t şi m u l t linişte. Intr-un
zile, H a n s . k i n d e r mic. u m b l a t la aparat si stricat t o ­
t u l . . . A c u m sintem ca tot pamintean. Chin ca chin.
dar ajuns in ochi la lume. P ă c a t nu v e d e t z pe noi.
poate luatz un aşaport se v e n i t z se v e d e t z chit vas
oceanic, w e r m a c h t . submarin, elicopter, a v i o n , satelit
nu spun chit barca und m o t o r . . . ca la nebunii
aia cu zircus. cum fost altundate K l u s s k y . . . Blitz z i .
blitz n o a p t e . . . Caute tunur. b o m b e n . racheten und
neutron . . . s c h w e i t z e r e i ! . . . C e putem face ? ! Spart
un vas d e p e t r o l e u m . stricat tot peşte. C e oheutat el
aici, nu ştiu ? . . . P o m şi f i o r cresc repede dar nu f a c e
fruct de. cum zice aia . . . s m o g . . . Căzut un avion
transport săpun la un m i l e de t z e r m . făcut clăbuc chit
c a s a . . . A n i m a l e cum capre, oi und şerpi şi alte fel.
speriat de z g o m o t si intre singur in tzeava la p u s c r e
se o m i r m N o i inche aşteotem salvator . . . Z g o m o t
si t e - m r de zi cu n o a p t e . . . P r i m i t inche mult telefon,
spus la totzi acels l u c m dar nu v e n i t inche nimeni să
ajute cu ceva, n u m a i se v e d e . . . Dancheschen ! . . .
Ioachim pune năucit telefonul în furcă si se î n ­
dreaptă spre bucătărie să mai bea o cafea. Estera u m ­
blă după el cu p i j a m a l e l e In mină. O descoperă, v r e a
să se certe, renunţă. O aşează într-un scaun cu gîndul
să-i povestească totul ava cum a fost. dar femeia îl
priveşte cu j a l e şi-1 i m p l o r ă să-şi ia p i j a m a l e l e şi să
intre In pat.
— N u p o t ! — îi răspunde răspirat — A m v r u t să
te iau cu m i n e . dar v ă d că esti o toantă care trăieşte
lăţită pe pămînt. fără să v a d ă n i m i c în afară d e ceea
ce o Înconjoară O neghioabă care nu p r i c e p e ce î n ­
seamnă umanism planetar I....
P e ultima v o r b ă iese !n h-->l. sp îmbracă. îşi ia
geanta şi porneşte spre staţie. T r e c e prin apropierea
chioşcului, să mai v e r i f i c e o dată ziarele, v î n z ă t o a r e a
îl v e d e si-i strigă : „Ta m ă c a r o sută, că azi n-am no­
roc decît cu dumneata ! " î n t r e t i m p soseşte t r a m v a i u l ,
urcă. găseşte an loc lingă fereastră, se aşează şi p r i ­
veşte afară obsedat d e mesajul t e l e f o n i c Se s i m t e n e ­
putincios. ( S e v e d e ajuns în fata directorului său :
Domnule, am trei concedii restanţă, as v r e a să m ă
lăsaţi liber. ba. dacă s-ar putea să interveniţi să mi sp
e l i b e r e z e un paşaport pînă în insula K h i n H o a . . . . îl
v e d e pe acela arătîndu-i uşa cu degetul si-l aude : C a ­
nalie v î n d u t ă capitalismului ! T r ă d ă t o r u l e ! . . . A i luat
legătura cu agenturi străine, ai depus bani în băncile
Elveţiei şi-acu v r e i s-o întinzi ? ! L a puşcărie cu ti­
ne ! . . . C i n e să-1 poată lămuri că e v o r b a despre un
act de u m a n i t a r i s m ? C i n e să creadă ?
Coboară, trece strada si ajunge în fata uşii g l i ­
sante. D e d i n c o l o d e ea portarul îi e x p l i c ă p r i n s e m n e
râ e pauză de curent. î l întreabă, tot prin semne, rit
e ceasul şi î se răspunde : sase şi c e v a . . . Se p l i m b ă
prin faţa instituţiei pînă cînd apare directorul şi. cum
pana de c u r e n t n-a trecut încă. rămîn amîndoi să f u ­
m e z e o ţigară sub portalul înalt al intrării unde n i n ­
soarea nu se face simţită. D e s p r e femei nu se c a d e
să vorbească, aşa că Ioachim îl întreabă ceva de i n ­
sula K h i n Hoa.
— A m aflat, cum să nu, — zice directorul şi d e ­
MILION — magazin al clubului de anticipaţie
v i n e dintr-o dată pasional — am luat chiar legătura
cu cei d e acolo. Cum să-ţi spun, I o a c h i m e , e o treabă
de u m a n i t a t e . . . A m u r m ă r i t toate i n f o r m a ţ i i l e din
presă, a m v ă z u t f o t o g r a f i i l e şi într-o zi, ieri, parcă,
a m v o r b i t din nou cu e i . . . P r o b a b i l prin s a t e l i t . . .
I o a c h i m răsuflă uşurat, d a r nu-i strică bucuria, ci
îl întreabă precipitat ce a n u m e au zis. Directorul îşi
pune geanta „ d i p l o m a t " jos, să aibă m i i n i l e libere, să-i
poată e x p l i c a întreaga t r a g e d i e a celor d e pe insulă.
I n fine, se aude sunetul surd al uşii glisante, a p a r e
portarul apleeîndu-se pînă la pămînt : „Să trăiţi !'*
Ioachim intră în urma şefului, urcă In lift şi ascultă
relatarea celuilalt. A j u n g la etajul doi. povestea n e ­
terminată e continuată în biroul directorial. îşi depun
Ia î n t î m p l a r e fulgarinele, în v r e m e ce Ioachim t r e ­
buie să asculte i p o t e z e l e p l a u z i b i l e ale celuilalt, cum
că, după nişte i n f o r m a ţ i i neconfirmate, unul dintre
statele lumii („nu-ţi spui care, dragă I o a c h i m e . . . " )
sapă un canal pe sub fundul oceanului pînă In m i j l o ­
cul Insulei pentru a o ocupa. După ce directorul îşi
epuizează resursele. Ioachim z i c e :
— Ştiţi, am trei concedii restanţă şi aş v r e a , dacă
se poate, să-1 iau şi p e cel de anul acesta şi, dacă
nu e prea mult. aş v r e a să interveniţi să m i se dea
un paşaport. V r e a u să m e r g în insula aceea, să-i cu­
nosc pe oamenii d e acolo si, c î t pot. să-i ajut.
Directorul se face l i v i d , fără să-şi ia ochii d e la
subalternul său c a r e aşteaptă să-1 audă urlînd ori
zviriindu-1 p e uşă. I o a c h i m stă cabrat gata să ţîşnească
soro ieşire pentru a nu-şi periclita in prea m a r e măsură
slujba. C c ' ă l a l t d e v i n e din c e în ce mai trist a p o i :
— Şi m i e mi-a trecut asta prin cap. dar eu nu
pot. sînt director, a m răspunderi . . . Dacă i-as snune
aşa ceva şefului departamentului nostru cred că m-ar
da afară urlînd : T r ă d ă t o r u l e ! V î n d u t u l e ! Ţ i - a i fă­
cut sumele In valută f o r t e si le-ai depus In seifurile
din Elveţia si-acum vrei să fugi ? ! . . . A f a r r r ă ! . . .
Asa m i - a r z i c e . . . P e n t r u dumneata e m u l t m a i sim­
plu. Eşti un funcţionar oarecare, secrete nu ştii.
şi-apoi cu un dosar d e î n g e r ca al d u m i t a l e . . . A m
să v i d ce pot f a c . . . A m să încerc chiar să scot o
d e l e g a ţ i e şi niscai b a n i . T e roc să mă crezi că în f e ­
lul acela oş simţi si eu că m i - a m făcut datoria faţă
de umanitate. Fă-ţi cererea d e concediu. A c u m ţ i - o
şî semnez, treci pe la casierie să-ţi iei banii, iar mîine
dimineaţă să-mi dai un telefon să-ţi spun dacă a m
reuşit să r e z o l v cu p a ş a p o r t u l . . .
Toaehim îşi scrie cererea, i se aprobă pe loc. tr^ce
pe la casierie să-şl r i d i c e banii (la care i se adaugă
şi o p r i m ă specială mai m a r e decît salariul iul pe un
an). Coboară. In bolul d e la intrare e întîmpinat de
portar care se oferă să-i deschidă uşa. anoi, ne cînd
traversează strada spre staţia d e t r a m v a i . îl aude
strlgtndu-i : ..Ştiţi, d o m n u l e I o a c h i m . a m auzit si eu
de oamenii aceia !" . . . C u un a e r d e vedetă, li răs­
punde portarului peste u m ă r : „ B i n e . b i n e ! " . . . şi în
plin puseu d e tinereţe spi ritual-turi st . c ă si
;
tru-
pesr-umnnitară. cumpără două „ c i l - g u m - u r î pe care
M
le v î r ă dintr-o dat.â în gură şi începe să le mestece
cu h î r ' i e cu tot. dispreţuindu-i laolaltă pe concetă­
ţenii aceia care-1 ignoră p e r m a n e n t d a r îsi duc viata
ca nişte bieţi l i c u r i c i . . . se eîndise la altceva, dar
din p u d o a r e . . . în fine. certîndn-se pe la cozi pentru
un loc mai în faţă. adueîndu-si la acelaşi nivel de
o r b e c ă i a U meschină întreaga f a m i l i e , plus r a m i f i c a ­
ţiile Hin p r o v i n c i e pentru a da o lovitură capitală i n -
dnstriei alimentare şi celorlalţi cetăţeni. Si. în a d e ­
v ă r , tramvaiul e ticsit d e necunoscuţi cu sacose, renţi
şi nervi, ciorovăindu-se pentru găurile din bilet, p e n ­
tru simplul fapt că au ajuns să stea faţă în faţă z e c e
minute.
Acasă. Estera mătură holul, semn că e o altă d i ­
mineaţă, cînd el a r fi trebuit să fie la serviciu. Cît
re-1 v e d e . lasă totul baltă. îi iese în întîmpinare, îi
ia fulgarinul, geanta si-1 î n d e a m n ă spre d o r m i t o r . . .
(..La urma urmelor, îsi zice o m u l . sînt în concediu
si azi pot să d o r m . M î i n e dimineaţă . . . nu, deseară
le mai dau un telefon celor d e pe insulă şi poate că

m n n e . . . h e , h e . . .**) Se dezbracă, îşi ia p i j a m a l e l e
vărgate, v e r d e cu m o v , trece p e l a baie, apoi se v i r a
iu p a t Estera îi aduce un ceai cald cu biscuiţi d i e t e ­
tici, scrumiera Ş I un î n t r e g teanc de r e v i s t e de m o d ă
î m p r u m u t a t e d e la croitoreasă. Pleacă z i m b i a d u - I cu
multă compasiune. O m u l v r e a sâ-I fie adus telefonul
ŞI revista. R e n u n ţ ă Ş I începe să răsfoiască. F e m e i ,
femei, f e m e i . U n a m a i artificială ca alta. T r e c e r e p e d e
peste m o d a d e t o a m n ă , iarnă, p r i m ă v a r ă , p e n t r u a
o p r i v i In tihnă cea d e v a r ă Ş I cu obstinaţie costumaţia
de ştrand. P i c i o a r e g o a l e , busturi g o a l e . . . lenjerie
intimă . . . Asta, da ! . . . I n cele din urmă o strigă pe
Kstera Ş I , pinu să I se stingă glasul, o Ş I v e d e sosind
. o tava mare plină de bunătăţi.
— E p r i n z u l , — zice f e m e i a — ia-1 aici Ş I o d i h -
-te. A i g r i j ă să nu se răcească ori s ă - Ş I b a g e b o ­
tul in farfurii n e v i n o v a t u l ăla de c î i a e . . .
— C a r e , cîine ? — întreabă Ioachim. Femeia
pleacă, dar d i n d r u m I I arată cu m i n a spre taburetul
din faţa o g l i n z i i . — A h a ! face o m u l Ş I p r i v e ş t e spre
animal. C u un m i n i m d e fantezie descoperă că tabu­
retul aduce cu un c î i n e , dar asta înseamnă că n o p ­
tiera e o capră, lustra e bananier, patul e locuinţa
lacustră, c o v o r u l e iarba mişunind de i n s e c t e . . . . V a
trebui să-şi facă din cearşafuri un c o r t . . . ( „ O FI e l ,
tavanul, — îşi zice o m u l — dar nu poţi să ştii niei-
i i cfnd are să p l o u ă . . . * ) Bucuria Î I cuprinde în­
1 omul v e d e ştirea : Ieri, 11 aprilie,
treaga f i i n ţ ă Ş I , d u p ă ce izolează cîinele-taburet pe
dulapul-stincă, îşi ridică cortul, apoi pune f a r f u r i i l e
P T braţele lustrei-bananier, se culcă, se face că d o a r m e
>i. după puţină v r e m e se face că se trezeşte, urcă în
:uer Ş I îşi ia pe rînd felurile d e m î n c a r e . I n cele
din urmă, coboară c î i n e l e d e pe stincă să-I dea res­
turile In faţa o g l i n z i i - l a c ( „ e d r e p t C Ă stă pe v e r t i c a l ă ,
dar natura e t u totul i m p r e v i z i b i l ă ! " ) . . . C i n d , după
o oră, Estera se î n t o a r c e în cameră, f ă r ă să schiţeze
un gest d e surpriză v â z i n d u - ş i soţul in cort Ş I f a r f u ­
riile in j u r u l taburetului, le adună, ÎL întreabă dacă
e mulţumit, dar I o a c h i m , în loc de răspuns, ţipă la
• .1 : „ S a t e l i t u l e ! E l i c o p t e r u l e ! A v i o n u l e ! S u b m a r i -
nule 1 N u mă m a i s p i o n a ! * . . . şi satelitul-Estera iese
4
. să trintească uşa.
C e v a m a i tîrziu, I o a c h i m cere telefonul Ş I Estera
1-1 aduce f o r m i n d d e j a numărul d e pe coperta revistei,
la receptorul Ş I la celălalt capăt a l firului aude v o c e a
ilarei directorului. î n c h i d e i m e d i a t . O î n t r e a b ă p e
Kstera ce n u m ă r f o r m a s e şi aceasta îi arată revista.
Bărbatul f o r m e a z ă n u m ă r u l din nou : „Sărut mina, d o m ­
nul director este ? . . . V ă rog să-mi faceţi legătura . . .**
„Salut, d o m n u l e ! . . . Cum e v r e m e a p r i n emisfera
N U D L C Â ? ... T o t atltea e l i c o p t e r e , sateliţi ? . . . A m t r i -
la dumneavoastră un o m . . . Dac-ă-1 Intilniţi
c u m v a spuneţi-I să se întoarcă acasă pentru că şi-a
depăşit cu o lună cele patru concedii şi sint n e v o i t . . .
ţiiţi...
. D a r d o m n u l e director, la telefon e I o a c h i m , în
persoană, a c u m două o r e şi j u m ă t a t e e r a m în biroul
dumneavoastră şi abia m î i n e u r m a să v ă caut p e n -
itu i>.i a p o r t . . . V ă rog. faceţi un efort d-- meir.or.e.
sini Ioachim !**
J > . i . D A . . . aşa-1 cheamă, deci l-aţi văzut. Să v i n ă
R E P E D E acasă !~
Ioachim închide telefonul, I-1 dă nevestei, apoi îi
• •<• >.ă-l aducă hainele. I o a c h i m se î m b r a c ă , îşi ia o
• •' «tetia. m :
pune cravata, il deranjează tabu-
M i n! m 1 dă la o p a r t e cu piciorul. F e m e i a se p r i n d e
i u mii.nle de urechi strigîndu-I disperată să nu mai
brutali/exc animalul pentru că ea nu-1 m a l poate
auri schelălăind. B a m a i mult, in timp ce-şi conduce
bărbatul spre ieşire, il roagă să mai împuşte din pa-
pogalll, m a i m u ţ e l e urlătoare, şacalii, m o r s e l e şi pin­
guinii d e prin casă p e n t r u că ea, pur şi simplu, nu
mal poate d o r m i d i n pricina lor. O m u l dă din umeri
dar II p r o m i t e că la î n t o a r c e r e a r e să pună in func­
ţiune aspiratorul de z g o m o t e . . .
I.a chioşcul d e ziare, femeia cea grasă abia Ş I
s<oate capul pe ferestruică sâ-i s t r i g e : „ H e i , azi nu
L a b o r a t o r S. F.
iei ziare de la m i n e ? F O m u l se simte ruşinat, se
întoarce, o ajută p e grăsană să-şi v i r e capul la loc
impingindu-i fruntea cu a m i n d o u ă m i i n i l e , apoi, p e
cind începe să răsfoiască unul d i n t r e ziarele datate :
12 aprilie, descoperă că p a l m e l e ii sînt stropite cu
singe. O v e d e pe chioşcăriţă abia răsuflînd, cu capul
lăsat pe spate şi f a ţ a brăzdată d e şuviţe brune. V r e a
să şteargă faţa femeii cu nişte z i a r e , soseşte p r i m u l
tramvai, trece fârâ să oprească, d a r lumea reuşeşte
să intre î n el. A r u n c ă z i a r e l e mototolite in geantă,
fuge spre al doilea t r a m v a i , dar i se închid uşile î n
nas. Porneşte p e j o s . . . I n t r - u n tirziu ajunge în d r e p ­
tul trecerii d e pietoni d e la instituţia sa, apoi i n lift
şi de acolo în biroul directorului.
— Şezi ! — spune acesta — Citind ziarul d e d i ­
mineaţă m i - a m dat seama că a m procedat bine trans-
miţindu-ţi să te întorci cit mai r e p e d e . . .
— Dar, d o m n u l e director, n-am fost plecat d e -
cit pinâ acasă — zice I o a c h i m lipsit de umor.
— Sigur, sigur — spune directorul privindu-1 n e ­
încrezător cum îşi scoate banii din geantă şi-i arată
plicul repetînd : .intact I".
— A s t a e g r a v , continuă directorul, cine ţi-a su­
portat cheltuielile d e d r u m ? In fine, nu e treaba mea,
0 să dai declaraţii a m ă n u n ţ i t e acolo unde t r e b u i e . . .
P i n â una alta citeşte a i c i . . . şi-i întinde ziarul la zi ;
forţele armate ale
unei ţări sud-africane au efectuat o experienţă nu­
cleară de cea 10 mgt. asupra insulei Khin Hoa...
I o a c h i m se opreşte din citit.
— D a r e un genocid ! — zice — O monstruozitate !
— S e poate, — spune c e l ă l a l t — D e altfel era
singura soluţie p e n t r u a se r e z o l v a disputa dintre
continente c a r e putea să d e g e n e r e z e în te m i r i ce m i ­
nune de p e urma căreia să p i e r i m cu toţii. I n fine,
nu mă interesează ce s-a î n t î m p l a t acolo, ci situaţia
dumitale, a fostului m e u angajat, pentru că trebuie
să t e i n f o r m e z că a m fost n e v o i t , sub presiunea a zeci
de telefoane c a r e te i m p l i c a u i n felurite p o t l o g ă r i i ,
inclusiv în aceea cu a t e n t a t e l e la v i a ţ a tuturor chioş-
căriţelor din cartierul in care l o c u i e ş t i . . . z i c . . . (îşi
aduce a m i n t e că în geanta lui I o a c h i m zărise nişte
ziare mototolite şi pătate cu s i n g e ) . . . z i c . . . ( d e v e n i
mai g r a v ) a trebuit să te dau afară începînd cu data
de 15 a l e lui m a r t i e . P e n t r u restul p r o b l e m e l o r o să
fii chemat sâ dai e x p l i c a ţ i i . Cit p r i v e ş t e banii p e c a r e
nu i-ai c h e l t u i t . . . iarăşi v a trebui sâ dai nişte e x p l i ­
caţii ! E doar n o r m a l . C i n e ţi-a plătit drumul ? . . .
I o a c h i m iese năucit, v r e a să ia liftul, dar e pattza
de curent, aşa că urcă scările pînă la biroul său.
A c o l o dă de un tinăr care-1 p r i v e ş t e pieziş, totuşi
acceptă să-1 lase să-şi ia lucrurile de prin s e r t a r e . . .
lese din b i r o u fără ca v r e u n u l dintre foştii lui colegi
să-şi fi scos nasul d i n t r e hîrtii. Tn staţia d e t r a m v a i
îşi dă seama că, deşi pana d e curent nu trecuse, uşa
glisantă era deschisă. I n t r a m v a i , p r i n t r e atitea chi­
puri străine cite nu puteau să-şi i m a g i n e z e , a u d e v o r -
bindu-se despre c r i m a a b o m i n a b i l ă făcută de o ţară
a f r i c a n ă . . . Deci era a d e v ă r a t totul.
Coboară la l â p t ă r i e , trece p e lingă chioşcul d e
ziare, coteşte spre strada lui. Departe, v e d e citeva i n d i ­
catoare c a r e ţin la distanţă o masă de curioşi. S e
strecoară printre ci pînă la cordonul de soldaţi şi
v e d e că locuinţa lui a fost distrusă de un incendiu.
1 se dă v o i e să se a p r o p i e . Din toată casa n-a mai
rămas decit o cameră — dormitorul. Doi b r a n c a d i e r i
duc pe targa o fiinţă a c o p e r i t ă . „Estera F strigă o m u l .
T a r g a e v i r i t ă î n t r - o dubită c a r e porneşte i m e d i a t . . .
Ioachim trece p r i n t r e p o m p i e r i i c a r e d ă r i m ă totul în
jur încercând sâ găsească ceva. Uşa dormitorului e
intactă.
Ioachim intră şi se baricadează. înăuntru totul e
neatins. Omul ia telefonul şi formează numărul d i r e c ­
torului. „Sentinţa e clară, fără d r e p t de recurs, d o i ­
sprezece a n i " — aude. apoi pune telefonul In furcă.
Se îmbracă în p i j a m a l e l e v ă r g a t e , v e r d e cu m o v , m î n -
gîie taburetul şi intră în cortul d i n mijlocul p a t u l u i . . .
Paul Eugen Banciu
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

Dresorul
care declanşa închiderea instantanee a trapei. B r y g u l
nu p ă r e a neliniştit, ci d i m p o t r i v ă , dînd ocol i n d i i sorii
sale transparente, işi rostogolea cu v i o i c i u n e trupul tu-
bular inundînd-o într-o cascadă de r e f l e x e roşii-pur-
purii.

de brygi
Lui Dorin Ţărău, pe care l-am visat
inghiţit de un... bryg.
— Ciudate mai sint creaturile astea ! rosti M a t t e o ,
iar l a n n g o f o n u l transmise f i d e l tremurai glasului său
in care se gliicea aceeaşi incintare ce-1 copleşise de
cum ic* văzuse pentru intiia oară.
— I n t r - u d e v a r , sint f a s c i n a n t e . . . il aprobă U d o ,
ca un ecou.
— P r i v e ş t e e x e m p l a r u l acela purpuriu, e p o a t e cel
mai atrăgător d i n t r e toate, arată M a t t e o spre b r y g u l
care, p a r c a m a i i u t e Oecit ceilalţi, işi rotea trupul c i ­
lindric, lung de v r e o trei m e t r i , e m i ţ i n d din v i r f u l
puzderiei d e f i l a m e n t e sclipiri d e un roşu viu, cati-
ielat.
A p e l e micului g o l i in care se zbenguiau neobiş­
nuitele f i i n ţ e a c v a t i c e de p e K l o p l r a străluceau Intens,
uitr-o s i m i o a i e d e culori, spectaculoasă prin jocul m i ­
nunat al nuanţelor i n v i r t e j i l e intr-o perpetuă s d u r a -
bare. Sub cerul veşnic in amurg, p e p r o m o n t o r i u l
inait, siluetele c e l o r doi b ă r b a ţ i se detaşau n e g r e şi
iiidoase In salopetele l o r d e scafandru . . .
M a t t e o şi U d o se aflau pe K l o p l r a de a p r o a p e o
săptămina. T i m p u l acesta a fost suficient pentru a-i
c o n v i n g e d e n e v e r o s i m i l a ei realitate.
K e i a t i v nucă, planeta alterna in proporţii o a r e c u m
e g a l e uscatul cu apa, atmosfera rarefiata aducind m a i
aproape noaptea spaţiului cosmic, cu l u m i n i l e cvasi-
i m o b i l e ale astrelor, i n t r e care Luyten, din al cărui
sistem făcea p a r t e , se detaşa ca un ochi strălucitor,
aninat cu puţin deasupra o r i z o n t u l u i . .
F ă r ă lanţuri d e munţi, platourile continentale se
întindeau la nesfirşit amplasindu-şi terasele g r a n i ­
tice, separate d e crevase adinei, într-un inedit j o c
geometric, fra.njurat la m a r g i n i de fiorduri ce le Î n ­
gemănau cu oceanul.
P r e t u t i n d e n i , nici un f e l de v e g e t a ţ i e , nici un
microorganism, nici o urmă de viaţă in afară d e . . .
brygi.
— N u înţeleg d e l o c , spuse M a t t e o , cu ce se hră­
nesc dacă se hrănesc c u m v a şi la urma u r m e i , nu
mi-e deloc clar cum au apărut in condiţiile a s t e a . . .
— P o a t e nici nu sint nişte animale, riscă U d o ,
dar celălalt i-o t ă i e s c u r t :
— L a dracu ! N - a r e importanţă ce sint şi de u n d e
vin. I m p o r t a n t e că sint aici, că sint inofensive şi d o ­
cile şi că eu v o i f i p r i m u l dresor d e brygi !
— Deci, mii ne m o n t ă m capcana. C r e a că le-ai
hotărit deja pentru cel roşu . . .
— E cel mai reuşit e x e m p l a r . Cu el dau lovitura !
Ridicîndu-1 deasupra apei şi purtindu-1 apoi peste
solul arid spre n a v a spaţială, bolul translucid ii a m i n ­
tea lui U d o de ziua minunată din c o p i l ă r i e cind tatăl
său ii dăruise un m i c acvariu, in care un peştişor
exotic îşi ondula graţios fulgurantele-i aripioare aurii.
D e pe flotorul p e care încălecase, M a t t e o gesti­
cula cu o mină, d i r i j î n d o orchestră imaginară şi
scanda refrenul ce dădea g l a s satisfacţiei sale d e p l i n e :
„L-am prins ! E al meu !
L-am prins ! E al meu !"
Transportindu-şi captura in interiorul astronavei,
cei doi fixară cu m a r e atenţie sfera de plastolit in
chingi şi briuri de protecţie î m p o t r i v a vibraţiilor, iar
peste puţin t i m p , în postul d e pilotaj, v e r i f i c a u m e t i ­
culos instrumentele de n a v i g a ţ i e şi m e c a n i s m e l e de
propulsie în v e d e r e a decolării.
I n t i m p ce aparatura se însufleţea progresiv, după
ce stărui cîteva clipe cu p r i v i r e a la feeria cromatică
ameţitoare care d o m n e a peste întinsul golfului cu
brygi, ce se zărea desluşit printr-un hublou, M a t t e o
e x c l a m ă cu r e g r e t :
— Ştii, U d o , îmi p a r e rău că plec. A m să-mi aduc
a m i n t e întotdeauna d e locul ă s t a ! C r e d că mi-ar
place să-mi sfirşesc viaţa acolo, pe promontoriu, cu
ochii la a n i m a l e l e acestea m i n u n a t e . . .
Cind în cele din urmă butonul de start fu apă­
sat cu hotărire în a l v e o l a sa, brygul cel purpuriu p ă ­
răsea pentru totdeauna K l o p t r a împreună cu răpitorii
săi, pornind pe calea plină d e p r i m e j d i i care ducea
spre îndepărtatul P ă m î n t .
— N u ştiu dacă îmi v o i scoate, pînă la urmă,
banii investiţi în afacerea asta, spuse M a t t e o , cu gla­
sul p l i n d e îngrijorare. In ultima v r e m e , Purpuriul
execută, pur şi simplu, fără elan schemele d e mişcare
învăţate. Parcă ar t r a g e chiulul !

A doua zi, cei doi asamblară cu i n d e m i n a r e

capcana sferică din plastolit transparent, o ecJiipară cu
flotoare propulsante şi o lansară la apa. U d o o dirija
din micul aparat d e z b o r ce plana fără z g o m o t la
joasă î n ă l ţ i m e , i a r M a t t e o , in e c h i p a m e n t subacvatic,
înota in dreptul trapei larg deschise.
B r y g i i se v î n z o l e a u d e z i n v o l ţ i în p r e a j m a p e r f i ­
dei instalaţii şi-1 ignorau cu desăvîrşire p e omul ce-i
îndepărta la început cu precauţie, apoi tot mai nete­
mător, in intenţia sa d e a pătrunde in mijlocul lor.
O r g i a d e culori f r e m ă t ă t o a r e îl învăluia p e M a t t e o ,
ameţindu-1. P a l m e l e a f l a t e î n contact d i r e c t cu m e ­
diul şi le simţea parcă m i n g i i a t e de graţioşii cili lu-
miniscenţi.
A j u n s in dreptul Purpuriului, il dirija lent, dar
cu fermitate, spre interiorul acvariului-capcană, după

11 1 I I II N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 10

— Sâ nu se fi î m b o l n ă v i t ! A i zice, uneori, că e
melancolii . . . işi d ă d u cu p ă r e r e a şi U d o .
î n t r - a d e v ă r . I n centrul vastului bazin, b r y g u l se
rotea lent, înconjurat d e o aură roşietică, p e fondul
căreia sclipirile p a l i d e ale f i l a m e n t e l o r luminiscente
păreau scincetele unei f i i n ţ e neajutorate.
Udo continuă:
— T o a t a speranţa e in acompaniamentul m u z i ­
cal. Se p a r e că muzica îl înviorează. C i n e ştie dacă
nu-i aduce a m i n t e d e K l o p t r a ? . . .
— S-ar putea ! fu d e acord M a t t c o . A s t ă z i însă,
ii las in plata Domnului ! P o a t e că e doar obosit şi
miine, la p r i m u l spectacol, vreau sâ fie în formă . . .
Publicitatea stăruitoare făcută misteriosului ani­
mal adus de pe planeta stelei L u y t e n , care diminuase
considerabil f o n d u r i l e celor doi asociaţi, se d o v e d i ,
in cele din urmă, eficientă.
Spectatori d e toate v i r s t e l e umpluseră pînă la re­
fuz t r i b u n e l e care înconjurau uriaşul bazin, ascuns
decomdată p r i v i r i l o r curioase d e panouri opace.
Publicul f r e m ă t a nerăbdător, iar r u m o a r e a pe
care o p r o v o c a unduia inegală în intensitate sub cupola
înaltă a sălii, in t i m p ce presupunerile cele m a i fan-
tezite se încrucişau, r e f e r i t o r la felul in care este plăs­
muit brygul.
C i n d , in fine, după un semnal sonor, U d o declanşa
coborirea panourilor în lăcaşurile lor, o linişte nefi-
rească se instâpini autoritară.
I n centrul bazinului, p e o mică platformă, M a t t e o ,
echipat într-un costum d e scafandru, stătea sprijinit
in tridentul care trebuia să sugereze rolul său d e stă-
pin al m ă r i l o r d e pretutindeni.
„Matteo, dresorul de brygi!" tunară difuzoarele,
după care se auziră distinct cele trei bătăi executate
cu lancea însemnului neptunian şi p r i m e l e acorduri
a l e Simfoniei Pionierilor Galactici de Wright pene­
trară, e m o ţ i o n a n t e , s p r e i n i m a tuturor.
Odată cu ele, din adincul apei, se ridică i m p e ­
tuos brygul, ondulindu-şi trupul cilindric şi rotindu-1
totodată, într-o tulburătoare r e v ă r s a r e de lumină pur­
purie.
E x c l a m a ţ i i l e d e surpriză ale mulţimii se conto­
p i r ă Intr-un vuiet d e talaz, ce se stinse apoi cu r e ­
peziciune.
Dar. după cîteva clipe doar, brygul î n c r e m e n i la
mică distanţă d e p l a t f o r m a dresorului său, stingin-
du-şi dintr-o dată strălucirea m i l i a r d e l o r de f i l a m e n t e ,
[.a un s e m n a lui M a t t e o , U d o mări intensitatea m u ­
z i c i i , apoi, după c î t e v a minute, fără să-şi e x p l i c e nici
e l de ce, o opri cu totul.
M i i l e d e o a m e n i din tribune simţeau că se î n -
liinplă c e v a n e p r e v ă z u t , dar v a c a r m u l care luă naş­
tere incetă Ia fel d e brusc m m începuse, atunci cînd
dresorul sări în apă. ajungind dintr-o z v î c n i r e lingă
fabulosul a n i m a l .
Consternat, a p r o a p e venindu-i să plingă, M a t t e o
încercă zadarnic prin m i n g î i e r i şi apoi p r i n î m b r î n -
celi, să-1 d e t e r m i n e să se mişte. I n cele din urmă se
¡atoarse spre mica p l a t f o r m ă de p e care îşi luă triden­
tul părăsit cu puţin t i m p înainte şi cu el in mină, se
.ivîntă din nou s p r e Purpuriu.
Parcă inţelcgînd că trebuie să-şi ferească trupul
d e contactul cu v î r f u r i l e ascuţite ale armei, animalul
[şi schimbă pe neaşteptate p o z i ţ i ^ şi. în elanul său
amplificat de furie, o m u l alunecă fără v o i e în inte­
riorul trupului tubular, dispărînd fără urmă, pentru
totdeauna...
Buimac, M a t t e o se trezi în mijlocul cîtorva sute
d e brygi care îl a m e ţ e a u seăldindu-1 in r e f l e x e l e ne-
sfirşitelor n u a n ţ e d e v e r d e , d e roşu, d e albastru
sau galben . . .
Orientîndu-se cu multă dificultate, înotă spre m a l
şi se caţără a n e v o i e p e creasta înaltă a p r o m o n t o -
riului.
11
L a b o r a t o r S. F.
L u y t e n , soarele K l o p t r e i , strălucea indiferent, la
locul său, puţin deasupra orizontului.
Cercetindu-şi r e z e r v a d e o x i g e n , M a t t e o constată,
aproape cu indiferenţă, că mai a r e cam o oră şi ceva
de v i a ţ ă înaintea sa. Se întinse p e stinca cenuşie şi
sprijinit in coate, începu sâ privească liniştit, cu i n -
cintare, spectacolul fascinant al golfului incandescent.
— G r o z a v e m a i sint creaturile astea, şopti el pen­
tru sine. î n ţ e l e g e a acum.
K l o p t r a era o staţie-releu, periferică poate, p e n ­
tru transportul spaţial instantaneu, iar brygii, nişte
maşini minunate.
A l e cui ?
Marcel Luca
A
II aşteptăm
pe Khron
I I aşteptăm pe K h r o n . Scriu titlul, autorul şi mă
aşez alături d e fetiţa m e a , p e treptele scării din faţa
uşii cunoscutului pilot. Uitindu-se la m i n e , la ochii
m e i înţepeniţi spre clanţa care nu se mai mişcă, Diana
mă întreabă dacă uşa e nouă. M ă simt v e x a t , deşi
cred că nu ştie zicala. P r o b a b i l şi din cauză n e ­
răbdării, este pentru p r i m a dată cind intilnesc un
personaj de talia lui. P a r d o n , voi întllni. Ca să-ţi
faci o idee despre el, istoria încă nu-1 pomeneşte,
trebuie să-ţi spun că va fi g e n u l de erou care v a
face numai lucruri considerate imposibile. L a p r i m u l
zbor n a v a se v a răsuci brusc şi v a ateriza cu spatele.
L a a doua misiune n a v e t a v a e x p l o d a , paraşuta nu
se va deselude, d a r va scăpa n e v ă t ă m a t într-un bazin.
I n t r e două misiuni îşi v a petrece timpul prin spitale,
acumulind a g r e g a t e şi proteze. N u z î m b i încă, e o m ,
nu robot. Dar in afară d e inimă, cap şi p l ă m i n i totul
va fi artificial in el. A ş a v r e a u eu, ziarist sf la r u ­
brica e v e n i m e n t e l o r v i i t o a r e a revistei „Galactica**. P i ­
lotul v a pleca in m i s i u n e iar eu v o i redacta cronica
e v e n i m e n t e l o r , înainte ca e l e să aibă loc. Critica mă
va înjura, bineînţeles. L a î n t o a r c e r e se v a compara
ceea ce a m scris eu cu j u r n a l u l de bord a l c o m p u t e ­
rului. Coincidenţele v o r trece d r e p t rodul î n t l m p l ă r i i .
I l aşteptăm p e K h r o n în linişte. L u m e a care trece
pe lingă noi ne p r i v e ş t e ironic, probabil semăn cu
Chaplin in „Piciul**. A p o i se închid In g l n d u r i l e lor
indiferente şi monotone. T r e b u i e să-1 v ă d pe K h r o n ,
cuvintele nu se leagă, refuză să-mi d e z v ă l u i e v i i t o r u l .
I l aşteptăm pe K h r o n cu speranţa că prezenţa
sa îmi va transmite c e v a din frisonul pe care-1 simte
el in faţa infinitului, că o parte din g l n d u r i l e sale
vor trece in mine, că v o i reuşi să dau viaţă unui p e r ­
sonaj inexistent in care, poate, te v e i regăsi şi tu.
Văzindu-1, schimbind c î t e v a c u v i n t e cu e l , v o i găsi
cheia acelei sete d e a v e n t u r ă care n e d o m i n ă pe toţi,
cititori, autori sau eroi. Din cînd în cînd se aud paşi
in spatele uşilor. S e p a r e că a m reuşit să stirnim
interesul vecinilor.
îl aştept pe K h r o n şl din cauză că peste un an
sau doi, cind se v a întoarce din misiune, risc r e p r o ­
şuri a m a r e din partea fiicei m e l e . „ P e m i n e de ce
nu m-ai dus să-1 v ă d ?", mă va întreba ea increţin-
du-şi fruntea a supărare. „ V r e i să mă laşi singură
in casă ? Ştii că m a m a - i la servici ? V i n şi eu cu tine
la nenea pilotul !*, mi-a spus pe un ton ce nu a d m i t e
replică. „Să fii cuminte, să nu t e bagi in v o r b ă şi
după aceea te duc la c o f e t ă r i e . B i n e ?* T r e b u i e să
fie şi nişte condiţii, altfel victoria nu mai are nici un
U E L I O N — magazin al c l u b u l u i dc anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

farmec. Sint c o n v i n s că-1 v a trage p e K h r o n de m i -

nocă şi-i v a spune nu ştiu c e bazaconie. N u incape
îndoială că după aceea v o m m e r g e la cofetărie.
I l aşteaptă şi ea pe K h r o n , sugîndu-şi ostentativ
degetul m a r e , pin din ci clipa cînd îi voi spune că nu-i
frumos, nu-i sănătos, microbii roiesc in j u r u l nostru
ş.ajn.d. N u - i spun n i m i c , mă fac că nu v ă d . După c i t e v a
clipe tuşeşte. Şi-a scos d e g e t u l de frica microbilor. C e i
care aduc bolile. R ă i i . O sâ-i bată tata. Boala aduce
cu ea injecţia şi doctorul. F i e ea cu ultrasunete, tot
injecţie se cheamă şi doctorul tot halat alb poartă.
Zimbcsc amuzat la gindul că in folclorul copiilor i n ­
jecţia ţine loc d e bau-bau.
Aşteptindu-1 pe K h r o n începem să v o r b i m . I n
şoaptă, nu d e alta d a r mă amuză fişiitul din spatele
uşilor. D o a r in spatele uşii pilotului e linişte, nu p o t
să-1 deranjez acum, a m să-1 aştept in continuare aici.
— T a t i , tu ce faci la servici ?
— Scriu.
— Dacă ai servici de scris, atunci d e ce scrii şi
acasă ?
— Ca să-mi p i e r d timpul cind n-am ce face.
— Nu-ţi p a r e rău să p i e r z i timpul ? Cind ţi-ai
pierdut portofelul ai fost tare s u p ă r a t . . .
M o m e n t de tăcere. N u - i răspund, bănuiesc ce va
urma, c e v a mult m a i rău. Meditează, o simt concen­
trată, încercând să prindă sensurile c u v i n t e l o r . In fine
a găsit ce nu se p o t r i v e ş t e :
— T a t i , ce-i aia „ t i m p " ?
C e v - a m spus ? C e p o a t e fi mai rău decit o ase­
menea întrebare, f i e ea şi după ce ai citit cartea lui
S o l o m o n Marcus ? î n c e r c să-i dau un răspuns, unul
sf desigur :
— H m . . . t i m p u l e . . . ceva. N u ştiu ce a n u m e ,
dar e ceva ca un f l u v i u e n o r m care străbate tot uni­
versul cu tot ce-i in el. N u te mira, există particule
care pot f a c e aşa c e v a . Un f l u v i u care c u r g e neîncetat
din trecut spre v i i t o r , dinăuntru spre înafară, care iz­
şi povestite bine se numesc artă şi lumea le citeşte
vorăşte din clipa marii e x p l o z i i iniţiale şi se varsă
cu plăcere. A i înţeles ?
m marea i m p l o z i e finală, curgând ca un şarpe care-şi
muşcă propria-i coadă. — A m înţeles.
A p e l e sale l i m p e z i curg cu viteza l u m i n i i şi t r e - I l aşteptăm pe K h r o n şi-i povestesc ce se va i n -
cînd prin noi n e transformă şi aşa creşti tu m a r e . timpla. In curind va ieşi g r ă b i t şi va pleca spre baza
Da, şi eu tot aşa. Dacă-1 ajungi din urmă nimereşti in de lansare. A i c i se va îmbarca intr-una din n a v e l e
locurile unde t i m p u l încremeneşte, acolo unde ţ i - a m acelea e x p e r i m e n t a l e , ca un ou strălucitor. V a f a c e
povestit că F ă t - F r u m o s a găsit tinereţea fără b â t r i n e ţ e o ultimă r e v i z i e şi va porni. N a v a se va d i z o l v a sub
şi v i a ţ a fără de m o a r t e . ochii asistenţilor, p r i n t r e care v o m fi şi noi. V o m
Dacă reuşeşti să fugi mai repede decit e l , atunci filma, v o m înregistra, v o m nota. V o m imortaliza. C o n ­
totul m e r g e s p r e o r d i n e , ajungi intr-o l u m e in care vertită in e î m p , n a v a va a j u n g e aproape Instantaneu
i n t i m p l ă r i l e se p e t r e c pe dos, acolo cind m e r g i stai lingă X T 1 , gaura neagră din constelaţia L i r a . Instan­
şi cind stai m e r g i , m ă rog, cam aşa c e v a , p o a t e că taneu pentru K h r o n , d e v e n i t o v ă l u r i r e a unei unde,
asta e numai o chestiune d e punct de v e d e r e . adiere de v l n t cosmic. A c o l o se va reface, v a d e v e n i
din nou om. O m şi navă. P o a t e că îşi va a m i n t i cu
A m fost destul de sibilic ca să nu greşesc p r e a
nostalgie sentimentul de linişte din clipa infinită a
mult. I n d e f i n i t i v a r fi o i d e e . . .
călătoriei. N u v a a v e a Insă prea mult t i m p , atracţia
— Şi nenea p e care il aşteptăm m e r g e tot acolo ?
stelei m o a r t e II v a angaja intr-o călătorie fantastică
N u - i rău, a r e s t o f ă . . .
de care insă nu trebuie să-i fie frică, învelişul n a v e i
— Da, ii răspund inflăcărindu-mă pe parcurs, respinge g r a v i t a ţ i a , oricit d e m a r e ar fi ea. V a uita
acolo m e r g e şi e l , va ântrece lumina, va intra ântr-o desigur asta şi va simţi un f i o r d e teamă. îşi v a a m i n t i
stea neagră crezind că va fi primul o m care v a a t e ­ apoi că e in siguranţă ca un gălbenuş intr-un ou de
riza pe o stea, dar nu ! va trece prin ea ş i . . . Ştii că diamant. L u m e a se va reduce la un tunel prin care v a
mi-ai dat o i d e e ? U i t e aşa o să scriu despre el ! Stai intra, atent la aterizarea cure nu m a i v i n e . V a fi uimit
s ă - m i cuplez înregistratorul până nu uit. să vadă cum universul a p a r e din nou. altul şi totuşi
— T a t i , de ce scriu oamenii poveşti pentru alţii ? acelaşi, pentru că II v e d e din afară, dintr-un unghi
— Hm... necunoscut n i m ă n u i . C u greu v a găsi soarele şi pă-
— T u de ce scrii ? mintul spre care se va îndrepta, încercând să aterizeze.
— D e c e . . . pentru că îmi v i n e ! V a fi mirat p r i v i n d ca-n palmă miezul planetei pe
— Cum adică „îţi v i n e " , aşa cum i m i v i n e m i e care s-a născut, n e va p r i v i aşa cum v e z i un desen,
la oliţă ? conturul şi interiorul lui. Dacă a m fi in desen n-am
M - a m înecat, tuşesc, foşnete în spatele uşilor. I c ­ v e d e a decit linii. N u v a putea atinge solul deşi v a fi
neli. H o t ă r î t lucru, fata nu se jenează, c prea mică. lipit d e e l . . . Ca atunci cînd iţi lipeşti năsucul d e
M ă fac că nu-i n i m i c , e m a i b i n e aşa. Sau mai c o m o d ? oglinda şi nu poţi intra in ea. Da, A l i c e a putut dar
— U i t e dragă cum d e v i n e problema, oamenâi i n ­ aia e altă p o v e s t e . . . V a p o r n i sirena cosmică sem-
ventează şi spun sau scriu poveşti ca să se cunoască n a l i n d in tot spectrul radio şi audibil fără să-i pese că
mai b i n e unii p e a l ţ i i . Cind ai să creşti m a r e ai să există sau nu a e r în j u r . V a semnala şi cu f a r u r i l e
vezi cu cită plăcere îşi povestesc visurile, cît de i n ­ care se v ă d la ani lumina distanţă dar nu-1 v o m putea
teresaţi sânt cei din j u r de ceea ce a visat vecinul sau nici auzi, nici v e d e a , deşi s-ar putea să se a f l e chiar
prietenul lor, cit de mulţumiţi sint cind v ă d că în aici in hol. In faţa noastră . . .
s p a t e l e visurilor se ascund aceleaşi idealuri. V i s e l e cu
ochii deschişi se numesc poveşti. Cînd sint frumoase — T a t i , cu v ă d o luminiţa !

12
II E L I U N — maga/in al clubului de anticipaţie

— Şi m i e p a r c â - m l bîzîie ceva In ureche, s-ar
i i'.ra s| fie chiar e l , K h r o n .
A p o i v a încerca să pătrundă prin alte puncte dar
nu v a reuşi decît atunci cind v a găsi o altă gaură
neagră. V a ţişni p e partea noastră d e u n i v e r s p r i n t r - o
novă şi transformat d i n nou In undă v a v e n i r e p e d e
acasă, aproape in acelaşi t i m p căci drumul dus întors
prin hiperspaţiu v a anula d i f e r e n ţ e l e d e t i m p . V a fi
o.'>osit, atit d e obosit încît v a ateriza p e terasa b l o ­
n d u l , ai să v e z i că n a v a lui nu-i mai m a r e ca o
m.r.nă. V a lăsa robotului grija d e a transmite ra-.
portul misiunii. V a alerga p e scări simţind că leşină
M oboseală. V a a j u n g e î n faţa uşii şi uşa s e v a d e s ­
chide singură. Nu-1 v a putea evita p e K h r o n . cel care
pleacă. S e v o r ciocni, el cu el însuşi. V o r trece unul
prin altul fără să se întilnească. fără să simtă n î m î c .
fără să v a d ă nimic. V a adormi şi abia atunci timpul
tău se v a a c o m o d a cu fluviul timpului nostru. V a
uita totul şi doar raportul robotului şi înregistrarea
computerului care supraveghează apartamentul n e v o r
spune că aşa s-a î n t î m p l a t într-adevăr. Eu nu v o i mai
putea publica povestea asta înainte ca raportul să fie
înaintat şi după aceea n i m e n i nu mă va c r e d e că n u
m-am inspirat din e l . . .
Tl aşteptăm p e K h r o n şi nu mal a v e m răbdare.
Miana se ridică p r i m a şi mă invită la cofetărie. Sint
de acord cu ea, povestea mea s-a conturat, mai rărnine
să o dramatizez, să o r e v ă d şi să o e x p e d i e z cît mai
repede. A r putea m e r g e şi la un concurs.
— H a i sus. î i spun, t e duc cu aero-taxiul pînă la
redacţie, scriu r e p e d e povestea la calculator, n u . mai
bine Ii dau numai înregistrarea şi cîteva date, se des­
curcă şi singur, apoi m e r g e m la cofetărie.
U r c ă m . S i m t răcoarea altui t i m p străbătlndu-ml
sira spinării, cum v - a ş putea descrie o senzaţie p e care
n-aţi simţit-o ? E c e v a asemănător cu răcoarea caselor
vechi In care v r e m e a însăşi a încremenit aşteptînd
c e v a . nu ştiu c e . p o a t e veşnicia. O răcoare mirositoare,
fiecare casă miroase altfel dar cele vechi miros a
c e v a . . . a vechi, a t i m p trecut. T o a t e astea la un l o c ,
plus esenţialul p e care nu-1 pot descrie căci v o c a b u ­
larul nu a r e c u v i n t e pentru ceea ce nu există nici
In Imaginaţie măcar. M ă grăbesc, sar t r e p t e l e cite
două. cite trei. Sus. p e terasă, străluceşte In soare n a v a
ovoidală a Iul K h r o n .
Nu-1 mai aşteptăm p e K h r o n . aşteptăm un a e r o -
taxi. î m i cuplez stimulatorul d e senzaţii, p r o g r a m a t p e
gustul d e ţigară Sînt plictisit, nu mai a r e nici un f a r ­
mec să scriu anticipaţie.
Constantin Cozmiuc
Casa dintre tei
Era strada aceea, şarpe cenuşiu m ă r g i n i t d e tei
pe amb«'lc părţi, lucind stins în zilele ploioase sau
dormitind tăcută, pierdută î n căldura v e r i i . O cunoş­
tea b i n e . d o a r trecea p e acolo d e f i e c a r e dată
cînd m e r g e a la serviciu. Iată. aici pavajul e d e f o r m a t
d e v r e o doi ani si p r o b a b i l tot aşa o să rămtnă şi
de-acum încolo, d i n c o a c e o g i u ă d e canal cu capacul
ciobit, bordura sărită si. ca d e atitea alte o r i . p r i v i r e a z ă -
bovofte asupra casei. C l ă d i r e veche, nu prea mai găseai
aşa ceva in oraş. Degaja tm f a r m e c ciudat, rustic,
poate d i n cauza p e r e ţ i l o r acoperiţi d e iederă, semănau
cu nişte obraji pe care a r f i crescut barba. S a u m a i
degrabă cu pielea unui saurian, împînzită d e v e n e .
Şi d e data asta, p r i n t r e teii In care e pierdută casa.
13
Laborator S. F.
ferestrele se zgîiesc Ia el ca o r b i t e l e unui craniu m l n -
cat d e v r e m e .
A c u m I n s ă . . . S e a p r o p i e hotărlt d e grilajul v e c h i ,
stil rococo. D e c î t v a t i m p 11 obseda ideea d e a c u m ­
păra casa, sau m ă c a r d e a afla dacă nu p o a t e s-o
închirieze. A s t ă z i era ziua cea m a r e . se hotărîse să
intre. N u exista sonerie, nici vreun alt m i j l o c d e a-şî
semnala prezenţa, nici măcar plăcuţa : -Atenţiune,
c l i n e rău !*, aşa că î m p i n s e poarta. Fierul vech» şi r u ­
ginit protestă, scîrţîind din toate încheieturile. înainta
încet, simţind c u m se rostogoleşte sub paşi pietrişul
de p e alee. Domnea o linişte adlncă. nici un ciripit,
nici un foşnet, n i m i c . Căldura toridă a dună-amiezii
gonise o r o b a b î l o r i c e suflare. P a r f u m u l teilor î l î m ­
băta. G r ă b i pasul şl. ajuns la intrare, ciocăni, m i r î n .
du-se d e fantul că nici aici nu evistă sonerie. Aşteptă,
nrivlnd în lur. A p o i întinse mîna sl mai ciocăni o dată
D e o a r e c e nici acum nu auzi v r e o mişcare, apasă ne
clanţa lustruită. Usa sp dpsch'se încet, i a r geana l u ­
minoasă c e se lăţea decupa din întuneric un hol m i c
şl prăfuit.
întră, p r i v i n d curios In jur. Râcoa-ea din hoilso-
rnl igrasios <ra î n v i o r ă t o a r e după zăpuşeala d e afară.
Tn aer persista parfumul t e i l o r sl se gîndl o clipă c t t
d e evanescent se i n s i n u i în atmosfera clădirii. T.îngă
un cuier prăfuit si crăpat, p e care nu se afla n i m i c ,
o altă usă se contura, abia eblcită. îsi sterse d e o e pi­
c i o a r e praful oraşului, bătu sl cum nimeni nn « - I s m i n s e
nflsl în camera d e alături, lăsînd usa întredeschisă
încăperea, dacă e a să te iei dună m o b i l i e r . nSrea mal
r
enrîn^ o b i b l i o t e c i decît o sufraffprie. U n semineu Tn
care focul nu r m l arsese d e mult. nişte fotolii eu ta­
piţeria oasă. o canapea în aceeaşi stare, o mamită care
,-
odată fusese l ă c u i t ! sl n e care stăteau două enne cte
cristal, sl. bineînţeles, biblioteca Masivă sl întunecată
acoperea doi pereti, al treilea fiind străotms ^ e n f e .
reastră încadrată de draperii grele, cu stofa P r ă f u i t ă
D e altfel, totul e-a prăfuit pînă si r a m e l e t a b l o u r i l o r
atîrnate î n c î t e v a locuri. S e aplecă, u r m ă r i n d semnă­
turile, dar îî erau necunoscute Si aici se simţea n a r -
fum d e tel. parcă " l u t e a p e razele din desnăriltura
perdelelor. Canti în l u r n e cineva. N n era n'el nn
semn efi proprietarul ar mai fi trecut p e aici în ultimul
timp. î n ' m s e mîna sl trase o carte d e p e un raft aflat
mai la îndcmînă V o l u m u l ereu. l e g a t probabil Tn n i e l e
o ediţie d e l u x d e m a r e v a l o a r e era colbuit Suflă ri
un nor d e praf porni să se a g i t e In lumina strecurată
In In°ănece.
U n clinchet d e sticlă spartă II făcu să tresară. V e ­
nea din camera d e alătnri. deci era cineva acolo. N u
mai frunzări v o l u m u l . îl închise si îl împinse înapoi
de unde î l luase. Tn t i m p c e se nolecă pentru a-1 p o ­
trivi la loc. auzi u«=a d e dincolo deschizîndu-se. Ezită,
nestiind cum să se adreseze gezdei. cine altcineva p u ­
tea fi ? Atunci realiză tăcerea în care v i b r a o aşteptare
mută. ascunsă .Se întoarse, dînd eu ochii d e usa care
se î n r b H e a mcet. ' n t r i g a t . făcu un pas spre ea si. n e ­
atent l o v i măsuţa p e care se aflau cupele d e cristal. Tn
liniştea din cameră clinchetul t-emuril cu glasul unor
clopoţei d e argint. î n c i u d a t sl roşu la fată se aplecă
sl culese cioburile. C u m a v e a să se justifice în fata
proprietarului, oricine-ar fi el ? P r i v i nehotărit în lur
sl depuse cioburile p e tava d e p e măsuţă. S e îndreptă
spre usa buclucaşă, gîndindu-se la cum v a explica f a p ­
tul că a cotrobăit în biblioteca omului, că a snart un
pahar. dar. mai ales că a intrat aşa nepoftit. în casă.
. deşi ar fi putut să aştepte un o i c afară : doar nu m u ­
rea dacă stătea pînă cind ar fi v e n i t să-i deschidă c i ­
neva !
î m p i n s e usa. încet. Isl băgă eaoul în deschizătură
si aruncă o p r i v i r e precaută dincolo. C a m e r a In care
privea era. la p r i m a v e d e r e , absolut, dar absolut iden­
tică cu cea în care se afla. Aceleaşi corpuri d e b i b l i o ­
tecă melancolice, aceleaşi d r a p e r i i îngreunate, aceleaşi
fotolii. I .te păru curios că uşa se deschisese în partea
opusă celei în care o văzuse închizîndu-se. A p a r e n t ,
us;i se deschidea si în stìnga şi In dreapta. N u se gindi
H E L 1 O M — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
prea mult la acest amănunt, pentru că, d r e p t In faţa
sa. un b ă r b a t cu un nu-ştiu-ce familiar, aflat cu spa­
tele la el. tocmai introducea un v o l u m In bibliotecă.
Aceeaşi tăcere, aceeaşi aşteptare neliniştită se înstă-
pîniră tn cameră. C e l ă l a l t se opri preţ d e o secundă,
apbi începu să se întoarcă spre e l . însă In acea secundă
isi dădu seama d e c e îi părea atft d e runoscut cel de
dincolo. N n se temu nici o clipă cînd închise usa. dar
sentimentul d e n e p l ă c e r e amestecat cu cel de uluire îl
determinară să treacă grăbit p r i n camera în care f u -
ţpcr. ( ! r a doar o alta. intru totul s i m i l a r ă ) , prin
S ; r P
holisorul atît d e intim d e la i n t r a r e (sau era un altul,
absolut la fel d e i n t i m ?) si să alerge spre i e ş i r e r a r e
putea fi si intrarea î n grădina aceea in care p o a t e că
numai mirosul f l o r i l o r d e tei era acelaşi.
U m b l ă multă v r e m e , tremurînd în ciuda arsi'^i
nemiloase. Era confuz, totul i se învirte.i în m i n t e ,
comnunîndu-se şi desfâcîndu-se. ca un caleidoscop
uriaş p e c a r e un copil îl î n v î r t e pînă la e x a s p e r a r e , sus
şi Jos. sus şi j o s . sus si jos. .Se o o r i într-un tîrziu într-un
parc despre c a r e n-ar fi putut să spună că se deose­
beşte d e parcul î n c a r e se p l i m b a d e obicei P O T - <•.•• . , .
ca o p ă r e r e , se schimbase. Sau era numai înriunuirea
Iui ? D o i foiţa c o b o r î r ă a p r o a p e simultan pe Oglinda
apei. neîncreţită d e nici un v a l . P r i v i undele abia stî"--
nite. desenind arabescuri c e se lărgeau din c e în ce,
pînă cînd dispăreau, parcă sub bagheta unui magician
isteţ. Isi ima«;ină zeci. sute. m i l i o a n e d e universuri, f i e ­
care oscilînd p e unda sa. fiecare cu frecventa sa. răci
un univers e ca o particulă, eorpuscul si undă. undă si
corpuscul. U n d e v a , c î n d v a . două sau mai m u l t e unde
interferează. Şi c e se i n t î m p l ă atunci ? Se sting c o u m M
si cît t i m p această p e r t u r b a r e e prezentă, toate o b i e c ­
tele u n i v e r s u r i l o r i n t e r f e r a t e aflate in zonă. rttgoar
Sau. ceea e e e *nai p r o b a b i l , apare o zonă probabilistică,
cu n posibilităţi d e t r e c e r e dintr-un u n i v e r s ţn altul,
o zonă c a r e desi e x t e r i o r constantă in t i m p . în interior
e in permanentă schimbare.
O rasă pierdută în parfumul teilor, o casă în c a r e
fiecare î n c ă p e r e e o p r o b a b i l i t a t e , o casă în rn.-e t i m ­
pul e sucit si răsucit ca d e o croşetă gigantică . . .
Isi prinse capul în m i i n i . Mecanic. îşi scoase ba­
tista, îsi tampona fruntea, apoi, metodic, desfăcu ta­
bachera, scoase o ţigară. închise tabachera, o băgă în
b u m n a . scoase bricheta, aprinse ţigara, p r o t e j î n d - o
r antebelici, p r e f e r a r e să se însoare şî să se aşeze Tn-
r e f l e x d e vintul inexistent, totul cu mişcări precise.
Se ridica. îm aranja costumul cu gesturi dc c e l i b a t a r
convins şi se î n d e p ă r t ă încet p e alee.
Se lăsa seara peste oraş şi el încă mai umbla p e
străzile din ce în ce mai pustii, căutînd. C i u t a strada
aceea ca un şarpe cenuşiu, lucind sub p l o a i e şi l e n e ­
v i n d In soare, cu asfaltul d e f o r m a t , cu bordura sărită,
cu teii î m p r e j m u i n d o casă, veşnic aceeaşi şi mereu
alta.
Cristian Luzii rescu
Lumea din
fereastra mea
M - a m mutat p e strada C r e m e n e i la începutul lunii
o c t o m b r i e , cînd a m t e r m i n a t d e cules porumbul Gazda
mea este o î n v ă ţ ă t o a r e p e c a l e d e a se pensiona, o fiinţă
mărunţică si aspră, i m p u n ă t o a r e , d a r maternă. M - a
acceptat din clipa in c a r e refuzasem să-i trec pragul
încălţat, deşi p u r t a m în buzunar păcatul tutunului. M ă
mirosise i m e d i a t si abia după ce-n recurs la o e x a m i ­
nare savantă a Interiorului si a exteriorului meu m i - a
înmlnat cheile celor două nsi, în schimbul promisiunii
de a nu fuma în c a m e r ă . In rest. nu-mi ceruse nimic
altceva, e v c e p t î n d i n t e r d i c ţ i i l e obişnuite, p r i v i t o a r e la
întîrzierfle neiustificate si la accesul sexului frumos.
T a t ă l ei. bătrînul A n d r e a s . îsi clădise casa pe cînd
era doar H a b e r m a n - j u n i o r . Isî luase partea din moşte­
nirea părintească, nu prea m a r e Intruett fusese m e z i ­
nul familiei si în locul e m i g r ă r i i în A m e r i c a , p o s i b i l i ­
tate care atrăgea m u l t ' oropsiţi ni soarbei în acei ani
• «•-»*nu1 din cartierele m ă r g i n a ş e a l e oraşului. Era încă
tînăr si visa să d e v i n ă un m i c comerciant î n d r ă g i t d e
clienţii săi în măsura în c a r e aceştia înţelegeau că nu
va risca să-si v î n d ă marfa p e credit.
Clădirea avea un singur e t a i . în care arhitectul î n ­
grămădise două d o r m i t o a r e si o sufragerie cu ferestrele
înspre stradă, deasupra f i r m e i "pictate chiar p e tencu­
iala faţadei. Jos decupase locul necesar pentru o baie
ri o bucătărie, i a r restul spaţiului îl p ă s t r a ş i pentru
aranjarea p r ă v ă l i e i . După războiul cel mare. din patru­
zeci, parterul fusese r e a m e n a j a t d e mai m u l t e ori. fiind
în cele din urmă ocupat d e o cooperativă mesţeşugă-
reasră care si-a Instalat aici un atelier d e c i z m ă r i e .
Frau H a h e r m a n — r ă m î n o e deplin dator cu res-
nectul cuvenit acestei v e r i t a b i l e doamne — nu p o a l e
fi asemănată cu ceea c e îndeobşte se numeşte o scorpie
bătrlnă. d i m p o t r i v ă . Zidul d e amabilităţi lipicioase care
ne-a Izolat la început s-a s f ă r î m a t cu timpul, alungind
să se t r a n s f o r m e într-un fel d e tiranie protectoare, din
fericire pentru nmîndoi mai mult simbolică. D e aceea
am rămas surprins d e p r i m i r e a glacială d e c a r e a m avut
parte aseară. P r o b a b i l că în cursul zilei îsi fericise m i ­
cuţii cu un e x t e m p o r a l c a r e zguduise puţin Ierarhia
e l e v i l o r e i preferaţi. D e cînd a m început să o cunosc
mai bine stiu că în asemenea c n m r i încerca să se î m ­
pace cu ideea ancestrală a greşelii specifice omului d e
orice vîrstă. Totuşi, să nu credeţi că sînt un fin obser­
vator, trec foarte iişor cu v e d e r e a ceea c e sare oricui
în ochi. astfel încît n-am remarcat paloarea b o l n ă v i ­
cioasă a bătrinei deeît mult mai tîrziu, atunci cînd
a m coborit în bucătărie.
— V ă simţiţi b i n e ? m - a m interesat politicos.
Bătrîna m ă p r i v i nedecisă.
11

— N i m i c î n g r i j o r ă t o r . Mi hule. Sînt un pic cam
ameţită, dar o să-mi treacă pînă m î i n e .
Se prin.se cu m i i n i l e de t î m p l e .
A m avut o zi plină. Da. S i m t că îmi v î j i i e capul.
— E un aer cam închis aici. P o t să deschid fereas­
tra ?
N u - m i răspunse. A m ridicat p e r d e l e l e şi am tras ză-
vn.irele. G e a m u l s-a deschis mult m a i greu decît de
obicei. Parcă se înţepenise. A e r u l cald şi înăbuşit na­
vali în curte. Din faţă. de pe stradă, se auzea lătratul
f u r i o s al e î i n i l o r .
— M a i b i n e urcaţi, să vă odihniţi puţin.
Bătrlna ascultă g î n d i t o a r e zarva de afară.
— P a r c ă a înnebunit lumea, şopti srrutînd întu­
nericul.
— A p r i l i e a fost întotdeauna capricios. L a n o a p t e
s-ar putea să îngheţe. A n i m a l e l e simt cînd se schimbă
brusc v r e m e a .
— N u cred că . . . Nu-şi duse gîndul pînă la capăt.
— Este prognoza m e t e o oficială. A m un coleg se-
ralist care lucrează la sere, el mi-a spus.
— î m i a m i n t e s c . . . A m mai au/it această v î n z o -
leală cu mulţi ani în urmă.
E x a m i n a speriată pereţii încăperii, apoi murmură :
— O să fie cutremur.
Suna atît de straniu, o spusese atit de neaşteptat.
Incit a m rămas stupefiat.
— Sinteţi sigură ?
îşi regăsi pentru o clipă tonul categoric, d e dascăl
care afirmă şi care nu poate fi contrazis.
— Da. N u cred că greşesc. S e va î n t î m p l a ceva
groaznic.
A m rămas tăcut, căutind să elimin gîndul că, t o -
putea sil aibă dreptate. Ştiam că reumaticii
percep umezeala din atmosferă, plătind tributul sufe-
rinţel fizice în schimbul dezvoltării unui simţ aparte.
Insă mi se părea hazardat să se prevadă un cataclism
natural ascultind m î i î i a l a unor potăi fără stăpîni care
s.- băteau pentru un ciolan sau pentru te mai miri ce.
N u puteam să accept de-a gata. deşi putea să f i e v e ­
ridică, ideea că f e m e i a ar fi intuit corect o p r i m e j d i e
potenţială.
— O să fac un ceai. am spus într-un tîrziu.
15
L a b o r a t o r S. F.
— N i c i m i e nu-mi v i n e să cred. P r e s i m ţ i r i l e te în­
şeală cîteodată. nu t e poţi bizui pe ele. Dar astăzi . . .
S e însufleţise atît d e mult, încît m-am temut că i
se va tăia răsuflarea.
— V ă rog. doamnă, liniştiţi-vă, a m intrerupt-o. N u
are nici un rost să vă frămintaţi degeaba . . .
O a r e mi s-a părut numai ? P r i n faţa ferestrei se
strecură o umbră şi doi ochi felini seînteiară în noapte.
„ T a n t i Elsa ! Tanti Elsa I"
— Este cineva afară, spuse bătrîna trist.
— N u - i n i m e n i , a m încuiat poarta cind am venit.
— A strigat cineva. Du-te, te rog, si deschide-i.
M - a m scotocit î n d e l u n g a t prin buzunare.
— Ia cheile mele. Degetul doamnei H a b e r m a n ţinti
suportul turnat din fontă agăţat pe p e r e t e . L e - a m luat
şi am ieşit în curte. M e r g e a m cu paşi mari, zornăind
cheile.
— Imediat! Imediat !
Era o beznă sufocantă. A m p r i v i t cerul. N o r i opaci
întunecau noaptea şi o ţeseau în urzeala unei pinze de
ceaţă care părea să c o b o a r e înspre pămînt. N u ştiu de
ce, poate sub impresia color spuse de ga/da mea, dar
a m avut impresia că o fiinţă aidoma mie mă priveşte
din înălţimea lor. p r i v i n d u - m â avertizător. A m dat
colţul casei şi a m î n f i p t nepăsător cheia in broască.
P r i n plasa de sîrmă oţetită a m zărit silueta păioasă
a „ d o m n i ş o a r e i " C l e o . Se fîţiia n e r ă b d ă t o a r e , cu d e g e ­
tul mare proptit în cureluşa poşetei. N u m - a m grăbit
%ă răsucesc cheia. Era cu cîţiva ani mai mare decit
mine şi întotdeauna caraghioasă, sau, cel puţin, aşa
mi se părea. N u - m i era antipatică, dar nu mă puteam
abţine să nu o tachinez atunci cînd ne i n t î l n e a m .
— N u deschizi ? m-a întrebat îmbufnată. A m tre­
murat destul.
— Ba da. A m eliberat poarta şi a m lăsat-o să treacă
cu un aer snob p e lingă m i n e , aşa cum bănuiam că
se va întimpla. A v e a m pregătită o remarcă licenţioasă,
insă un z g o m o t ciudat, ca un tunet îndepărtat, m-a
făcut atent.
— C e naiba s-a i n t i m p l a t ?
N u mi-a răspuns, p o a t e gindindu-se că mintea mea
a copt o nouă borobeaţă, poate neînţelegîndu-mi ne­
dumerirea. Stăteam p i r o n i t locului, unicul spectator al
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
unui spectacol feeric. L ă m p i l e electrice, suspendate
nostalgic pe mijlocul străzii, se transformaseră într-un
sir de globuri scînteietoare c e se adînceau în s e m i î n ­
tunericul confuz. F i e c a r e sferă luminoasă era t r a v e r ­
sată de j e r b e d e steluţe î n c l i n a t e înspre sol. P ă r e a să
viscolească tăind f a l d u r i l e difuze ale cetii i n d i f e r e n t e ,
ca niciodată pînă acum. F l o r i reci mi s-au strecurat prin
sira spinării. în ciuda aparentelor, trotuarul era p e r ­
fect uscat, nici o pată de zăpadă nu umezea r a l d a r î -
m u l străzii. C l e o p a t r a tropăia mărunt. îi plăceau t o ­
curile suMiri si î n a l t e care o ridicau, la p r o p r i u . în
ochii e l e v i l o r . A m ascultat-o. era sunetul unei realităţi
f a m i l i a r e , care mă chema. N u - m i rămînea d c î t să t r a g
poarta în urma ei si s-o u r m e z .
U n zvon p r e l u n g amplifică pe neastentate v a i e r e l e
a n i m a l e l o r . Cîltii lăntori se aprooiau Aerul v i b r a un
t r e m u r profund si a l a r m a n t anrinse noaptea, dezvălui
vagi felii de lumină, scurse p r i n t r e a m b r e l e UBOr t r u n ­
chiuri f a n t o m a t i c e de copaci c a r e se nrăbnseau peste
noi. N u era o iluzie. Din curte a m surit ţipătul d e z n ă ­
dăjduit al fetei, apoi nîmic. Sunetele îngheţaseră, asur­
zisem, erau tot atîter» m o r m a n e de nefiinţă, peste c a r e
hîntuia prăpădul. G a r d u l m-a atacat mişeleşte pe la
spate U n suflu glacial a risipit v a c a r m u l s t r ă 7 i i . S p e c ­
t r e l e funeste au dispărut, s-au îndesat în p ă m î n t sl s-au
îngropat, căutînd pacea unei nopţi subterane. M a g a z i a
de l e m n e a v e c i n u l u i s-a năruit sub apSsarea cerului
s' a străpuns norii cu l ă n c i l e sipcilor r ă m a s e în p i ­
cioare.
•— A j u t o r I mă imploră vocea Cleopatrei. M i h u l e .
ajutor !
E r a m frînt. un simplu p r i v i t o r , neputincios s| o b o ­
sit. N e a n t u l primului v a l s-a umplut cu o piriă o o a r ă .
; Ş T - p n | i a căpătat o consistentă granulnasă si a rezonat
a — C e s-a î n t î m p l a l ? ne întrebă încetişor.
sugrumat : _ . . -tor ! . . .-jutor ! . .-or
M - a m ridicat cu greu si am făcut dezorientat cîţîva
paşi. în căutarea unui reper.
_ U n d e esti ? m - a m gîndit si Întrebarea mi s-a l i p i t
tt
de buze. căci răspunsul a sosit înainte de v r e m e .
. A i d ! . . . Ici ! . . . aici, u
O plasă de ceată. în ale cărei ochiuri a r d e a o l u ­
mină străină. î m i stînienea p r i v i r e a . A m încercat să
fac încă un pas. însă m - a m i z b i t cu ea nul de c e v a .
F i r i ş o a r e de p ă m î n t mi-au curs ne obraji. A m p i p ă i t
obiectul agresor, era straniu, semăna cu o rădăcină d e
copac umedă si contorsionată. M - a m oprit si a m r ă m ° s
mult t i m p asa. V o c e a f e m e i i rupse d i n t r - o dată v o a l u l
din faţa ochilor m e i . negura se limnezi si î n t r - o e n ­
clavă a norului de ceaţă, a m zărit-^ p e C l e o . Se z v î r -
colea în v ă z d u h . î n c e r d n d zadarnic să se e l i b e - e z e .
C e v a o ţintuia la d ţ i v a centimetri deasupra p ă m î n t u -
lui. plutea în aer ca un cosmonaut în Spaţiu, M - ^ m
anlecat si mi-nm continuat precaut drumul. Tn lumina
ferestrei deschise. C l e o părea să f i e suspendată la hotarul
i m a g i n a r al a b u r i l o r . N u m-a v ă z u t . în cîfeva clipe am
ajuns î î n g ă ea si a m atenţionat-o. I-am întins m î n a si
am tras-o. trezindu-mă cu ea în braţe. A m depus-o pe
pămînt.
A b i a şi-a r e v e n i t , m-a şi apucat de m î n ă si m-a
îndemnat:
— Hai să fugim de aici. repede, repede *
Brusc, a m simţit n e v o i a să-i trag o p e r e c h e d e
p a l m e , ca să e l i b e r e z tensiunea ce colcăia în m i n e .
A ş fi avut si un m o t i v plauzibil, ar fi însemnat să
abandonăm o fiinţă c a r e . în cele cîteva luni în c a r e
mă găzduise. î m i fusese o a dona m a m ă . M - a m s*ă-
pînit. A r fi fost p r i m a oară cînd aş fi l o v i t o f e ­
meie.
Ceaţa limita universul accesibil p r i v i r i l o r noastre
la cîţiva metri î m p r e i u r . Restul era î n v ă l u i t în
beznă. N e - a m retras pînă sub fereastra bucătăriei,
femeia părea să înţeleagă raţiunea întîrzîerii noas­
tre, aşa că m - a m ridicat din m î i n i alît cît să pot e x a ­
mina interiorul încăperii. Era goală. A m p r i v i t în
dreapta mea. L o c u l în care fusese uşa e r a camuflat
de aceeaşi pătură i m p e n e t r a b i l ă d e aburi. Singura
cale sigură de acces rămînea aceasta. M - a m ridicat
încă puţin.
H E M f) \ — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
— Frau H a b e r m a n ! a m strigat aplecîndu-mă In
interior.
N i c i un răspuns. M i - a m sprijinit vârfurile pan­
tofilor în zid. căutînd să mă odihnesc o clipă înainte
ca să-mi iau a v î n t şi să trec înăuntru. Stăteam rigid,
eu m î i n i l e încleştate d e p e r v a z , cînd c i n e v a mi se
agăţă de picioare şi m ă dezechilibra. A m căzut pe
spate. Era tot C l e o . Ţ i p a isteric, mă ruga să nu o
abandonez acolo. D e data aceasta, desi nu făcuse
cine ştie ce. nu m - a m m a i putut stăpîni. N - a m l o v i t - o .
însă cuvintele pe c a r e i l e - a m a z v î r l i t în faţă au
avut acelaşi efect. A p o i m - a m liniştit. în măsura în
care o puteam face şi. fără să stau la taclale, a m r i ­
dicat-o si « m îmoins-n peste m a r g i n e a ferestrei. Ceata
îneepuse să se destrame, păstrind totuşi un n i v e l destul
de coborît. Tntr-nn fel. îsi p i e r d u s e agresivitatea. A m
trecut la rîndul meu peste p e r v a z . C l e o o descoperise
pe bătrină leşinată. A l u n e c a s e sub masă.
— î n c h i d e fereastra ! a strigat odată ce m-a văzut
intrat. î n r i i i d e - o odată !
A m răsucit z ă v o r u l , nu fără a a m n c a o p r i v i r e In
curte. Intunerkml î m i oglindi imnasibil chipul.
— C e faci ? A t o t ă - f n ă l Caută o sticlă cu otet 1
N u o recunoşteam deloc pe cea care îmi fusese atît
de f a m i l i a r ă . în orice sens a m folosi pcost atribut. T r e ­
buie să recunosc că acest ton d e soacră o prindea. I - a m
făcut semn să aştepte si m - a m repezit în cămară. A m
luat primul obiect c a r e conţinea ceea ce mi se ceruse,
un borcan cu castraveţi muraţi. A m turnat lichidul din
el într-un pahar si l-am întins Cleopatrei. A m ridicat-o
ne î n v ă ţ ă t o a r e si C l e o îl p l i m b ă paharul pe sub nas.
Bătrîna îsi reveni si ne p r i v i oarecum straniu, ca şi
cînd nu s-ar fi aşteptat să ne găsească acolo.
Era singura î n t r e b a r e p e c a r e nu v r o i a m să m i - o
pun. I m a g i n i disparate încercau să se î n c h e g e într-un
tot p l a u z i b i l , v a l u l c a r e purtase ceaţa, copacii care se
prăbuşeau peste noi v e n i n d dintr-un alt univers, rădă­
cinile ascunse in negură, capcana l e v i t a n t ă , amănunte
b i z a r e care îsi căutau un rost.
— Cred că deasupra P ă m î n t u l u i a coborît o f e l i e
dintr-o altă l u m e . spuse C l e o .
C h i a r dacă ar fi fost adevărat, mi s-ar fi părut i n ­
credibil.
— Glumeşti, a m ripostat, este imposibil. D e cînd
sî pînă unde hoinăresc t ă r i m u r i l e după cum le v i n e
chef?
— Cine a spus că o f a c de capul lor ? Şi apoi, cine
a v o r b i t despre paralelismul l u m i l o r ?
— P o v e s t i ! O să a f l ă m ce s-a I n t t m o l a t deodată
cu ceilalţi. Se v a găsi cineva c a r e ne va e x p l i c a ce s-a
întîmplat.
— Copii, şopti bătrîna.
— O să vă ducem în d o r m i t o r , am hotătit. T e rog,
ajut i-mă ! Cleo ridică a p r o a p e i m p e r c e p t i b i l din umeri,
ca să î n ţ e l e g că nu de dragul m e u o face. A m spriji­
nit-o p e î n v ă ţ ă t o a r e din două părţi. <~a două clrje
dintr-un lemn tînâr care încă îşi păstrează v l a g a . A m
urcat m o l c o m scările şi ne-am o p r i t p e palier. In faţa
uşii.
A m atins clanţa. I - a m s t r i v i t scrîsnetul în palmă.
A m simţit cum C l e o se î n m o a i e şi-si caută un punct
de sprijin. U n e o r i , intuiţia f e m i n i n ă descoperă a d e ­
văruri geniale prin banalitatea lor. .Se opreşte eu faţa
lipită de perete. C a m e r a este goală. Sinistră. D r a p e r i i l e
atîrnă cuminte la c a p e t e l e galeriei. Intre e l e , prinsă
în ochiurile p e r d e l e l o r , se zbate lumina unui univers
insolit.
— V i n o . şoptesc m o a l e . Nu-i nimic.
Bătrîna tace. Se d e s p r i n d e din b r a ţ e l e noastre şl
se a p r o p i e ş o v ă i t o a r e de fereastră. A d u n ă p e r d e l e l e în
căuşul p a l m e i şi p r i v e ş t e . C î t e un fulg de zăpadă se
desprinde leneş d i n v ă z d u h şi se zdrobeşte de g e a m u r i .
Strada şi-a regăsit vocea, urlă sub t ă l p i l e noastre,
tulburînd clipa întîlnirii. C l e o p l i n g e . Ti prind b r a ­
ţul şi o î m p i n g b l î n d înainte. N u - m i răspunde. îşi
iasă capul să alunece la pieptul meu. ascunzindu-şi
16

ochii in p l e t e l e b l o n d e . î n c h i d uşa, o p^cetluiesc în
cadrul ei strimt şi m ă năruiesc i n m i n e , caut un
răspuns, un c u v î n t c a r e să cuprindă această t r ă i r e i n -
uin.mă. Sint v i d şi întunecat, nu mai v ă d decit buzele
b.Urinei, o geană de l u m i n ă veştedă şi insensibilă, c a r e
clntă neauzite, doar ochii mei strecoară in şoapta lor
bucuria unei z i l e d e s ă r b ă t o a r e : „ O ! T a n n e n b a u m . . . •
Gyorffy Gydrgy
Imagini
dintr-o lume
îndepărtată
Era jegos şi duhnea a transpiraţie de-ţi muta
nasul, dar. cind a m o b s e r v a t asta, era prea târziu. II
luasem d e j a in maşină. P a r c ă adunase tot p r a f u l d e
pe d r u m , plus mirosul tuturor d i m i n e ţ i l o r nespălate
de care a r e parte o r i c e i n d i v i d obişnuit să d o a r m ă
sub poduri. î m i o b s e r v ă p r i v i r e a .
— Sint de trei z i l e p e d r u m , de trei o r e la m a r ­
ginea şoselei, şi astea-s suficiente ca să mototolească
pe oricine, zise e l , ştergîndu-şi ochelarii d e soare, apoi
Învălui bordul cu un voal de f u m d e ţ i g ă r i infecte.
— C e ai a c o l o ? G r e n a d e f u m i g e n e ? î m i arătă
pachetul, şi fiindcă p ă r e a hotărît să continue, i-am
arătat şi eu pachetul meu.
— Ia d i n t r - a l e m e l e , i-am zis, dar a trebuit să ri­
d i c tonul, fiindcă t o c m a i ne depăşea un c a m i o n greu
un T I R c a r e gonea m î n c î n d pâmintul, lăsînd in urmă
o trenă d e praf şi un duduit profund de m o t o r puter­
nic şi dichisit. Era un trafic n e r v o s p e şosea. T i p u l
deschise g e a m u l şi-şi scoase cotul afară, iar fumul se
ducea purtat in v o l u t e repezi d e curentul de aer. M ă
atinse cu genunchiul.
— D e ce nu-1 depăşeşti pe ăla ? glăsui el arătind
spre camionul pe c a r e praful şi distanţa ¡1 t r a n s f o r -
maseră î n t r - o masă obscură lansată in plină v i t e z ă
peste şoseaua încinsă. Un monstru p e cinci perechi
de roţi n-avea ce căuta în v i z i u n e a mea d e s p r e d e ­
păşiri. I-am spus-o şi tipului de lingă m i n e .
— Faină maşinuţâ, surise e i , şi, i n acelaşi m o ­
ment, dădu d r a c u l la aparatul d e radio.
— E de ocazie, a m m o r m ă i t eu.
Dădu un bobirnae în v i t e z o m e t r u .
— C h i a r cu atita m e r g e ? A m scuturat din cap, şi,
întâmplător, mişcarea se p o t r i v i eu ritmul m u z i c i i .
— Da, sau nu ? făcu el. C r e d că-mi aruncase o
p r i v i r e uşor p e r p l e x ă .
— N u , nici p o m e n e a l ă . P r o b a b i l , nici cînd era
nouă nu atingea v i t e z a asta. D e fapt nici nu mă i n -
tciesează. N u mă grăbesc.
— N i c i o d a t ă ? rosti e i aprinzîndu-şi o altă ţ i g a r ă .
Din radio se revărsau tunetele şi f u l g e r e l e p r o m i s e d e
buletinul meteo. Ţ i se făcea părul măciucă.
Cerul e r a d e un albastru d o m i n a n t , i n c r e d i b i l ,
' IIe-şi c a m bătea j o c d e furtuna din radio. Era una
d m acele z i l e strălucitoare cu contururi l i m p e z i si
u m b r e precise. T i p u l d e lingă m i n e îşi descălţase san­
d a l e l e ca să poată să-şi ţină p i c i o a r e l e pe bordul din
faţa lui.
17
L a b o r a t o r S. F.
— M ă simt mai mişto aşa, e x p l i c ă el la adăpostul
unui z i m b e t n e v i n o v a t şi a nonşalanţei eu c a r e se fă­
cuse c o m o d . N u prea suferea d e c o m p l e x e de i n f e ­
rioritate. I i şi v e d e a m c e r i n d u - m i bani d e buzunar.
— T e deranjează ?
— D e ce nu te speli ?
— I n cele trei z i l e de cînd sint p e d r u m , n - a m
prea a v u t ocazia. îşi scoase din nou ochelarii. Se apucă
să le şteargă lentilele. I l pasionau.
— Din cite ştiu eu, i-am răspuns, m o t e l u r i l e au
şl apă curentă.
î m i aruncă o p r i v i r e în c a r e se amestecaseră un rîs
mocnit, z e f l e m i t o r , şi compasiunea voalată cu c a r e
întâmpină o r i c e tip mai stilat g o g o m ă n i i l e dintr-o
discuţie. A fost un j o c de o secundă. N u - m i d ă d e a m
seama unde greşisem. T o t u l se t e r m i n ă cu un z i m b e t
larg.
— M ă vezi pe m i n e in moteluri, şefule ?
— D e ce nu ?
— F i i n d c ă n-am atiţia bani. In schimb a v e a o
v i z i u n e foarte îndrăzneaţă despre hălăduiala cu a u t o ­
s t o p u l T r e b u i e să ai un curaj d e m e n t ca s-o iei aiurea
pe drum, lefter.
— L'nde ai d o r m i t pină acum ? P e ochelarii lui se
reflectau cele două şiruri d e copaci aflaţi la m a r g i n e a
şoselei. L e n t i l e l e astea oglindă dau efecte ciudate. I n
ele se joacă imagini d e f o r m a t e şi corupte, ca dintr-un
f i l m e x p e r i m e n t a l aiurit.
— D e fapt, unde m e r g i ? l-am întrebat. N u mai
era prea mult pină la locul unde c o n v e n i s e m să
opresc. Era, d i n c l t e - m i a m i n t e a m , o simplă i n t e r ­
secţie.
— L a mare, ca toată lumea. A m ridicat din umeri.
E un festival d e j a z z , dar nu stau decit trei zile, făcu
el după o pauză în c a r e se presupunea că puteam
să-mi d i g e r surpriza p e îndelete. Dar aici greşise.
N u - m i păsa nici cît negru de sub unghie de el şi de
festivalul lui d e j a z z . N - a m spus nimic. îşi aprinse
altă ţigară şi fumul îl î n v ă l u i pentru o clipă ca într-un
număr ieftin de iluzionism. A p r o a p e i m e d i a t începură
să m ă usture ochii şi i - a m spus să nu mai f u m e z e p o r ­
căriile alea de ţ i g ă r i . Sau putea să aibă r ă b d a r e pină
ajungem la intersecţie, sau putea să ia d i n ţ i g ă r i l e
mele. Sau putea să se ducă dracului, d a r asta nu
i-am mai spus-o.
— D e fapt, mi-ai salvat viaţa, începu el din nou.
Ştii că mi-ai salvat v i a ţ a ? Dacă mai stăteam mult
pe şosea, in m o d sigur mă dădeau gata praful, soa­
r e l e . . . Unui tip n u m i t D a v i d Huffstelter i s-a făcut
maşina praf in afara oraşului G r e e n V a l l e y , iar tipul
a aşteptat 11 o r e fără să-1 bage nimeni in seamă, deşi
era rănit. I n cele din urmă, tipul şi-a tras un g l o n t e
in cap. C e zici de asta ? A c u m îţi dai seama că riscam
şi eu să stau o g r ă m a d ă d e t i m p la m a r g i n e a şoselei,
şi unde mai pui că eu n - a m pistol.
Conduceam p r i v i n d numai înainte. Faptul că tă­
ceam, t r e b u i e să fi sunat ca o Încurajare pentru e l ,
deoarece îşi dădu d r u m u l mai departe.
— Şi c o n f o r m v e c h i i etici chineze, zise e l , dacă ai
salvat p e cineva d e la m o a r t e , eşti răspunzător de el
pină la sfârşitul v i e ţ i i .
Subit, m i - a m c a m dat seama unde bătea şi n-a
lipsit mult să apăs p e frină, d a r in spatele meu rulau
maşini şi nu e r a greu să-ţi imaginezi ce ar fi ieşit
dacă o p r e a m brusc. I-am aruncat o p r i v i r e scurtă. S e
uita gânditor p e g e a m , î n t r - o atitudine melancolică şi
visătoare. M ă v e d e a p r o b a b i l ducîndu-1 pînă la m a r e .
A m scuturat d i n cap.
— Ce-i cu tine ? se interesă el.
— N u . N u te duc pină a c o l o . . . i-am zis p î n d i n d
virajele.
— P i n ă unde ?
— P î n ă la m a r e ! a m izbucnit. A s t a se observă şi
p e v i t e z o m e t r u , al cărui ac f ă c u un salt. V o i a m să
ajung cît mai r e p e d e la intersecţia aia.
— D a r cine te-a r u g a t să mă duci pină la m a r e ?
începu el domol şi r e l a x a t . Eu nu-ml amintesc să-ţi
fi cerut aşa c e v a . M-aş mulţumi să-mi o f e r i un loc
 L a b o r a t o r S. F.
unde să d o r m n o a p t e a asta, continuă e l . L a r a d i o
ziceau că o să ploua la noapte.
A d e v ă r u l e r a că m i - o făcusem cu mina m e a .
Dacă-1 luasem, trebuia să suport toate consecinţele
posibile, o a r e cu ce păcaiUj^cin ca sa m i se u i m i t a
pe cap asemenea belea ?
— U i t e ce-i, a m zis, a m să-ţi dau bani să m e r t i
ia moteJ şi asta nu in virtutea vechii etici c h i n e z e d e
Care mă uoare in cot, ci fiindcă sint un o m c i v i l i z a t
şi nu p o t accepta i m a g i n e a ta nespălată b i n t u m a m
miez d e noapte p e m a r g i n e a şoseieior. T o t d e a u n a aia
îost pentru igienizarea mediului înconjurător, deci c o n ­
sideră gestul m e u ca pe. o încercare d e a păstra
natura curată.
l - a m d a i p i c i o a r e l e la o parte ca să scot din bord
citeva bancnote.
— Ţ i n e - i e p e astea. O să poţi să-ţi plăteşti trei
nopţi la o n c e m o t e l d e categoria 1. T i p u l ziinbi.
— Î n c e r c a r e d e a pasira natura curată ? i n g i n ă
el. Eşti ecoiogist ?
I n depărtare se v e d e a o staţie de benzuiă cu u m ­
brele de soare de a i f e r i t e culori plasate ui îuţa restau­
rantului l i p i t d e benzinărie. T o a t e benzinăriile astea
erau ia fel, uar asta m i se părea cu totul şi cu totul
aeosebitâ, i i i n d c ă e r a localizată c^act pe interjecţia ia
care m ă străduiam sâ ajung cit m a i repede. A m oprii
m i g ă terasa restaurantului, l - a m i m i n s banii. O l l a .
— L a noapte a r e să plouă, zise el. Şi toate m o t e ­
lurile d e pe .şuica s a u ucsiie ueja. va u e b u i sa d o r m
afară, a m să fac dublă p n e u m o n i e şi a m să m o r .
— i a banii şi du-te, a m scrişnil.
i— A r e sa pioua cu găleata, continuă e l . I n ase­
menea cazuri, sacul d e d o r m i t se i a c e ca un a c v a r i u .
A m desenis uşa.
— I e ş i ! T i p u l nici nu se clinti.
— A U t , doar n o a p t e a asia, insistă e l .
— Asculta, chiar dacă aş v r e a , nu te-aş putea
primi. L a noapte a m să d o r m intr-o casă care nu m a i
este a mea. A m vindut-o, iar noii proprietari s-ar putea
să sosească acolo deseară.
— M - a i putea prezenta d r e p t o rudă de-a ta.
— 1 u nu te v e z i cum arăţi i*
— U.K., l â c u el, şliu că a r ă t ca adunat d e p e d r u ­
muri, da; asta n-o să m ă Î m p i e d i c e sâ v ă pregătesc o
-
piZZa i n a n d e z a c a r e o să v ă lase cu gura căscată.
M-ara uitat ia el. N u e r a m inca hotârît să-l î m ­
ping afară.
— Pizza irlandeză ? a m i n g ă i m a t . Suna la f e l do
i m p o s i o i i ca „evrika" in gura şefului d e t r i b din
4
insula Paijo-pago. N - a m gustat in viaţa mea din p i z z a
irlandeza, i-am spus şi a m demarat. T i p u l îşi m e r i t a
punctele. Se p r i c e p e a g r o z a v de bine să dea din gură.
N u m-oş i i m i r a i dacă ar fi uiccrcat sâ-mi viuda
Palatul D o g i l o r din V e n e ţ i a .
— M-ai salvat a doua oară de
cumenlă ei.
S p e r a s e m să nu o b s e r v e .
A f a r ă turna cu găleata, aşa cum promisese b u l e ­
tinul m e l e o d e la p r i n z , iar noi m i n c a m salam d e vara
şi carne de v i t ă din conservă, ascultind muzica din
casetolonul adus d e m i n e . W e s M c G h e e se tot v ă i c ă r e a
in duet cu o tipă c u m că de-abia işi putea t r a g e răsu­
flarea, de-aoia m a i v e d e a drumul, şi se tot i n l r e o a
ce naiba căuta p e acolo, îndrugând v e r z i şi uscate,
cind ar li putut l i de mult acasă. N u şliu ce i SC
intimplase lui W e s M c G h e e in cîntecul acela. Dublă
pneumonie ?
N o i i p r o p r i e t a r i nu veniseră şi era clar că nici
n-aveau a e g i n d sa m a i apară noaptea asta. M i i u e
dimineaţă. După c e caseta se termină, lipul se oferi
să cin te ceva la p i a n u l aşezat lingă fereastră. Ii trebui
o j u m ă t a t e de oră ca să-l acordeze, iar eu nu ştiam
dacă nu c u m v a e r a tot una din farsele lui. P e n t r u
început cinlă un s w i n g , apoi c e v a lung şi m e l a n c o l i c
din Keitp. Jarrett, c e l puţin aşa pretindea e l , dar nu
mai p u t e a m să cred n i m i c . C i n d îl pusesem să facă
pizza irlandeză, î m i ceruse exact ce nu a v e a m p r i n
ii i i i o N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie
casă ; îi solicitasem atunci reţeta şi el se apucase să
m i - o citească dintr-o a g e n d ă scoasă dintre b o a r f e l e
lui. Cind i-am smuls agenda din mină, a m v ă z u t că
i m p r o v i z a s e in faţa unei p a g i n i g o a l e . Cînta bine, dar
nu mai puteam să fiu sigur de n i m i c .
îşi turnă un p a h a r din vinul recoltei 1954, cum
scria p e eticheta lipită d e bunicul meu. I n p i v n i ţ ă ,
fiecare an, incepind cu 1923 şi pină anul trecut, era
reprezentat de p a t r u sticle d e v i n . Cetluite. Vinăria
lui era un fel de maşină a t i m p u l u i ; gustai un pahar
cu v i n din 1932, şi dacă erai cunoscător, puteai simţi
razele soarelui care strălucise in 1932, vânturile care
bătuseră In acel an, p l o i l e . T i p u l p r e t i n d e a că n u t r e ­
buia sa Iii un cunoscător ca să simţi m e l a n c o l i a v 1
mirosul clipelor trecute. Era suficient să t e gindeşti la
ele. A ş a susţinea el.
Sticlele adunate in pivniţă erau unul din m o t i v e l e
pentru care mă a f l a m din nou aici. N u v o i a m să le
ias n o i l o r proprietari ai vilei şi nici cutia d e l e m n in
care bunicul m e u păstra corespondenţa. N u ştiu de
unde-i cunoscuse p e R u m a i n R o l l a n d şi Ştefan Z w e i g ,
dar ân cutia aia zăceau teancuri de scrisori p r i m i i e
ue la ei.
M ă hotărisem să l e iau fiindcă un anticar, auzind
de ele, devenise brusc interesat, in acel m o d v o a l a t
in care un v u l p o i bătrin speră să pară dezinteresat,
când d e fapt m o a r e de n e r ă b d a r e . D a r p e m i n e n u
mă păcălea. Ş t i a m ce înseamnă sclipirea unei secunde
de u i m i r e şi p r o s p e ţ i m e ân ochii bătrini, indiferenţi.
Secunda aceea n u - m i scăpase. P r e t i n d e a câ-1 i n t e r e ­
sau nişte lucruri din casă. N u ştiu d e unde adunase
bunicul toate o b i e c t e l e acelea. U n sextant din secolul
trecut, p i p e K o e r şi lunete, m u l t e lunete astronomice,
o colecţie care se termina cu un instrument optic
destul de sofisticat adus d e c i n e v a de la M u n c h e n .
A n t i c a r u l voia să l e c u m p e r e pe toate, d a r nu se
supăra dacă aduceam şi scrisorile „ a c e l e a " . . .
V i n u l a v e a m d e g i n d să-1 beau, chiar dacă aş fi
fost obligat să nu m a i fac n i m i c altceva pină la sfâr­
şitul secolului. Erau a p r o a p e 2bU d e sticle. O p a r t e
le şi dusesem deja.
A f a r ă tuna şi fulgera, iar din 1954 mai rămăseseră
doar citeva picături pe fundul sticlei. I-am făcut semn
tipului că ar fi cazul să ne culcăm. A r ă t a altfel decit
in ajun. Se spălase, şi se bărbierise, purta acum un
sacou gri, cravată îngustă, pantofi sport. N u m-aş fi
m i r a t să aibă şi p i j a m a , l - a m arătat canapeaua de
lingă şemineu, apoi a m luat-o spre camera de sus.
luni <5S
la moarte,
ia

Tlrziu d e tot, p r i n t r e ţăndări de vis, l-ara auzit
• întind la pian. Era insă prea tirziu ca să cobor şi să
urlu Iu el.
Dimineaţa l-am găsit afară, căţărat pe o scară
dublă de la înălţimea căreia ştergea cu un burete v i -
|| ii i u l d e p e frontonul clădirii. Buretele era î m b i b a t
< u apă distilată. î m i scotocise p r i n portbagaj după ea.
In prea d e v r e m e ca gestul ăsta să nu mă calce
pe nervi.
— C e te-a apucat ?
— Curăţ şmecheria asta, glăsui el v i z i b i l incintat.
• • i i ' le era doar o g e a n ă de lumină. Se reflecta in
terestrele mari ca un j o c de culori umede şi a m a l g a ­
mate, in care p r e d o m i n a un purpuriu palid, diluat in
apele nestatornice a l e zorilor. F i g u r a lui, Întoarsă
oa spre răsărit, părea că iradiază o parte din cu­
lmii le acelea. M - a m frecat la ochi.
— A l t c e v a n-ai găsit mai bun d e făcut ? Dacă tot
• >tl pus pe fapte m ă r e ţ e , coboară şi ajută-mă să a m -
Imlez sticlele. P e hol e r a un m o r m a n de cutii d e
I • f i o n căptuşit cu burete. Singurul dezavantaj era că
•am praful depus p e sticle de-a lungul anilor. Şi
asta era un certificat d e autenticitate, d a r i m i rămâ­
neau celelalte „semnături . T i p u l clătina din cap.
— A z i noapte a plouat cu găleata, zise e l cu o
BB de r e g r e t in glas.
— I a te uită, a m răspuns, totdeauna eu sint ulti­
mul care află ce se i n t i m p l ă in jurul lui. Iţi m u l ţ u ­
mesc că mi-ai spus că a plouat. A p o i m - a m înfuriat.
1
i boară odată, şi hai să mă ajuţi la sticlele alea.
— I n ultimii ani, începu el, p l o i l e sânt tot m a i
i' ale şi asta pune in pericol m o n u m e n t e l e artistice.
A c r o p o l e este deja m i n c a t de putreziciune, V e n e ţ i a v a
ii salvată doar dacă o transformă americanii intr-o
bază pentru s u b m a r i n e l e lor nucleare, şi nu pune n i ­
meni umărul să facă ceva, sfîrşi el m a n e v r i n d b u r e -
t«-i-- cu gesturi largi şi lente.
Mă uitam în sus. T o c m a i el se găsise să v i n ă cu
iniţiative pentru salvarea m i n d r e i o r m o n u m e n t e ale
- n e u r o p e n e din g h e a r e l e smogului şi acizilor, nu
mai puţin m i n d r e i o r m o n u m e n t e ule conglomeratului
industrial european. A m oftat. Iată cum incepea o z i
întoarsă pe dos, mă g î n d e a m eu.
— C u l o r i l e v i t r a l i u l u i v o r dispărea in 8—10 ani,
declară el d e pe scară.
— N u mă interesează.
— B ă n u i a m , rinji e l . Şi asta doar fiindcă habar
D ii ce pierzi, adăugă p e un ton înăsprit subit. N u
sliam ce nai ba-1 apucase, dar ceea ce se ântimpla
tiu prea era p e gustul meu. In special ultima replică.
— In cinci m i n u t e îţi iei catrafusele şi o ştergi
de aici, i-am spus pleeind d e lingă scară. M ă sătura­
sem d e mutra lui.
A m intrat în casă. S o a r e l e se mai ridicase puţin
deasupra ceţurilor întinse ca nişte p i n z e destrămate
deasupra solului şi lunaina era c e v a mai puternică.
O clipă l-am v ă z u t p e i n d i v i d profâlat p e transpa-
renţa vitraliului, ca o pasăre ciudată şi cretină, care
voia cu tot dinadinsul să intre prin fereastra ânclusă.
Apoi nu l-am m a i văzut, p r o b a b i l coborise.
Eram cu piciorul ye p r i m a treaptă a scării i n t e r i ­
oare din holul p r i n c i p a l , cind i-am simţit mâna pe
umăr. N u era o a b o r d a r e de genul „stai puţin**, gestul
avea ceva posesiv in el. M - a m intors. A v e a e e x p r e s i e
încordată, p r i v i r i p e n e t r a n t e şi din atitudinea lui se
degaja ceva care-mi dădea fiori. C r e d că-.şi pusese in
gind lucruri de care n - a v e a m nici cea mai mică idee,
şi acest g e n d e i n c e r t i t u d i n e era însoţită de parfumul
discret al p r i m e j d i e i . C u l m e a , tocmai un personaj ca
el imi inspira senzaţiile astea !
— Ce mai v r e i , a m ingăimat.
— Să ţi arăt ceva. M - a tras inapoi. L a intrare, lipit
tle perete, e r a un f o t o l i u îmbrăcat în p i e l e roşcată.
M - a m aşezat în fotoliu sau. mai precis, m-a aşezat in
fotoliu, incă-i mai s i m ţ e a m degetele pe umăr. Era iio-
tărit rău băiatul.
— A ş t e p t , i-am spus. C e l e l a l t e ginduri se grefa°.< •â
pe un sentiment confuz, ceva i n t r e stupoare şi teamă.
L a b o r a t o r St 1.
T r e c e a m printr-un m o m e n t dens şi destul de n e p l ă ­
cut. A m observat că-mi t r e m u r a u mâinile.
— Uită-te pe p e r e t e l e opus, rosti el. P ă r e a mai
puţin ambalat, cred că din punctul lui de v e d e r e , totul
mergea ca p e roate şi tocmai asta mă îngrijora.
D e fapt, rememorând e v e n i m e n t e l e , totul ii m e r ­
sese ca p e roate, din c l i p a când âl luasem de p e şosea
şi pină acum. C u m naiba făcea de-i ieşeau toate ? !
Ceva se derula pe p e r e t e l e opus, şi nu ştiu dacă
întreaga c l ă d i r e intrase in rezonanţă, sau n u m a i f o t o ­
liul, dar s i m ţ e a m o v i b r a ţ i e continuă şi discretă. Era
a l t c e v a decit trepidaţia produsă d e un vehicul greu.
I m a g i n i de nicăieri se desfăşurau lent pe perete. M u n ţ i
golaşi, arzând în lumina intensă a unui soare suspendat,
pe un cer gălbui, sau păduri f r e m ă t i n d leneş sub vân­
turile m o l c o m e care străbăteau o amiază necunoscută ;
sau oraşele care-şi suprapuneau g e o m e t r i a halucinantă
peste visele unor o a m e n i d e care nu ştiam nimic. Ca­
leidoscopul acela t r i d i m e n s i o n a l era un vis dens şi
străin, o a f i r m a ţ i e la f e l d e directă ca afişul din care
în primul război m o n d i a l L o r d u l K i t c h e n n e r arăta cu
deyetul spre tine, spunindu-ţi : „ Ţ a r a are n e v o i e de
tine !**.
N u ştiu cit a m mai zăcut in fotoliu, dar ceea ce m-a
ridicat în picioare a fost o e x p l o z i e colorată de lumină
care-şi trimitea schijele s p r e un spaţiu dezolat, î m p r e ­
surat de spaime ascunse, un c i m p g o l , tăinuit tuturor
p r i v i r i l o r . O pustietate m o h o r i t ă . E r a m eu.
— A ş a se ântimpla întotdeauna cînd razele soarelui
se focalizează în centrul panoului. V o c e a răsunase
foarte aproape d e urechea mea. Sprijinit de uşă, stătea
el. M - a m conectat din nou cu dimineaţa aceea banală
care-şi epuizase deja v r a j a p r i m e l o r semne. S o a r e l e
strălucea bine de tot acuma, dar nu cred că de acolo
simţeam căldura aceea interioară, dâfuză. P r o b a b i l schi­
j e l e de lumină se împlântaseră in m i n e mai adânc decit
presupuneam. I m i arseseră deja mântea. T i p u l stătea
cu braţele âncrucişate, cu umărul sprijinit de canatul
uşii într-o atitudine b i n e v o i t o a r e şi nonşalantă, mândru
d e noua lui ispravă. A d e v ă r u l era că mă dăduse din
nou peste cap. A v e a un s t i l . . .
— Hai, ce-a fost asta ? a m întrebat fără să-mi fi
r e v e n i t încă din confuzia m o m e n t u l u i .
— I m a g i n i dintr-o l u m e îndepărtată, făcu el din-
tr-o suflare.
— Asta-i tot ce ai d e zis ? C e naiba, doar nu-i o
colecţie de cărţi poştale 1
— C e v a similar, ripostă el degajat, luminat orusc
de bucuria d e a mă v e d e a din nou cu gura căscată. Şi
ea să-mi dau seama cit de banale erau toate astea
pentru el, se apucă să-mi e x p l i c e că de fapt v i t r a l i u l
era un camuflaj pentru un sistem de proiecţie tridi­
mensional, că procedeul era similar cu f e n o m e n u l d i ­
fracţiei luminii în culori d e bază, dar că aici sistemul
disocia imagini înregistrate p e suprafaţa panoului in
funcţie de modificarea unghiului de incidenţă a razelor
de soare. A p r i m e l o r r a z e d e soare din dimineaţă.
Existaseră m a i m u l t e edificii „echipate " cu astfel de
-
vitralii.
— Ştii, unele au fost distruse In timpul războiului,
altele au fost m o d i f i c a t e d e proprietarii lor. Aceasta-i
ultima c l ă d i r e de pe P ă m i n t unde se mai găseşte uşa
ceva, adăugă el. C u v i n t e l e - i evoluau p e o tristeţe as­
cunsă şi reprimată. Eu î m i r e v e n i s e m şi mă p r e g ă t e a m
să-mi iau avint, ca să şarjez.
— Şi cine face sistemele astea ? P h i l i p s ? T e l e f u n -
ken ? Technics ?
Era din nou în sufragerie. Sacul lui de d o r m i t zăcea
desfăcut pe canapea, sandalele şi celelalte lucruri, adu­
nate in m o r m a n l i n g i geanta m a r e de v o i a j , păreau
decoruri dintr-o piesă care tocmai se jucase. î n c ă nu
Înţelegeam prea b i n e ce amestec avea el în toate astea.
Dar ştia prea m u l t e detalii din fizica optică pentru un
j a z z - m a n aiurit plecat b r a m b u r a spre un festival strălu­
citor, p r e v ă z u t în toate prospectele turistice puse in
circulaţie în această p e r i o a d ă pe spinarea fişiei aceleia
înguste d e nisip care era ieşirea noastră la m a r e .
— Casa asta a fost ridicată in 102u, urmă el i m p e r -
U E L I O N — uiagaziu ai clubului de anucipaţie
Laborator S. F.
turbabil. N i c i unul d i n t r e cei care au pus unia. ul
atunci nu m a i trăieşte acum. bunicul Lâu voia n e a p ă r a t
un vitraliu, iar eu m - a m grăbit să-i dau o m i n ă d e
ajutor. Scoase din buzunartu interior ai sacoului o l o -
togratie. O iinpinse spre m i n e . Da, era o f o t o g r a f i e fă­
cuta atunci, m iy2U, la terminarea vilei, in faţa c l ă d i r i i
se adunaseră toţi meşterii care lucraseră ia înălţarea ei,
bunicul, plasat in centrul imaginii, a v e a o m i n ă so­
lemnă de sub care pătrundea insă emoţia momentului
respectiv. Cel puţin aşa s i m ţ e a m eu. T o t u l era acoperit
d e nuanţa aceea sepia caracteristică p r i m e i g e n e r a t a
de totografii, uar pătrundea totuşi prin cea va i m a g i n i i
luminozitatea unei z i l e insorite şi l i m p e z i .
N u mi-a fost g r e u să recunosc In a doua persoană
din stmga p e i n d i v i d u l care stătea acum in laţa mea
cu coatele sprijinite d e masă. P e atunci purta o şapca
pepit, cozorocul ii umbrea puţin n^ura, iar etnd a m
ridicat din nou ochii spre e l , m i - a m dat seama că nu se
schimbase deloc.
— O f o t o g r a f i e identică se află şi in albumul bu­
nicului tău, preciza e l grijuliu, ştiind că eram tentat
să-1 iot suspectez. Dar nu-1 mai suspectam. Cind ţi se
taie respiraţia de uimire, nu m a i poţi să Întrebi d e c i t :
— C i n e n a i b a eşti ?
— A c u m bu d e ani, incepu el calm, e x a c t in urmă
cu bu d e a n i . . .
P r i n t r e c u v i n t e prindeau contur c o n e x i u n i ascunse,
secrete i m p o s i o i l e pentru o m i n t e învăţată cu banali­
tăţile de i i e c a r e zi. C u responsabilităţile comode de
fiecare zi. T i p u l e r a hotărit să c o m p l i c e serios l u c r u ­
rile. C r e d că urma o doză pentru adulţi. L - a m î n t r e ­
rupt ia t i m p . N u mai v o i a m să aflu ce se petrecuse cu
bj d e ani in urmă. V o i a m să plec şi să uit l o t ce ni-ar
fi puiuţ lega d e dimineaţa asta. M a m r i d i c a i in p i ­
cioare. L - a m întrerupt cu un alt gest. i n u u i d e a i t i e i .
Cind un o m iţi v o r b e ş t e , iar tu te scoli in p i c i o a r e , ii
este suficient să i n ţ e l e a g ă că i u mai v r e i sa-1 asculţi.
I n fond, era o brutalitate.
— Cred că ţicneala bătrinului a fosl o consecinţa
a unora din e v e n i m e n t e l e care s-au petrecut aici, i-aai
zis. c r e d că dacă nu s-ar fi ţicnit, nu şi-ar fi părăsit
din senin catedra de la universitate ţi n-ar fi intrat iu
c o n f l i c t cu m a i toată l a m i n a , a m continuat să-i e x p l i c .
Eu sint un o m eciiiiibrat, bunicul era şi ei o persoană
cu p i c i o a r e l e p e p a m i n t . Cred că toate i s-au tras d e la
afurisitul ăla d e v i t r a l i u .
— N-a fost o ţicneală, riposta el destul d e c a l m .
Bunicul tău credea că a prins un fir, şi a v e a de gind
să m e a r g ă de-a lungul lui. P i n ă la capăt. A fost un o m
e x t r a o r d i n a r bunicul tău. O spusese iară nici o nuan­
ţare. Ca un enunţ oarecare. Dar nu, nu era v o r b a de
indiferenţa. Era detaşarea cu care observa l u c r u r i l e
Om j a r u l lui. A t u n c i cind nu-ţi aparţine n i m i c , treci
uşor eu p r i v i r e a peste toate. Ce-1 lega totuşi de casa
asia '! S i m ţ e a m o i r i t a r e vagă, un începui de antipatic
l a t ă de i n d i v i d u l din faţa mea şi asta m ă ajuta sa m ă
degajez din atmosfera d e mister -v reguli ascunse î n t r e ­
ţinute d e el. A s t a era tot ce ini lipsea ca să reci-ştig as­
cendentul asupra lui.
îşi băgă din nou mina in sacou. P e masă ateriza
un teanc de scrisori îngălbenite.
— M i le-a t r i m i s bunicul tău, continuă e l f i x i n -
du-mâ cu p r i v i r e a . P a r c ă - i simţeam d e g e t e l e p e umăr,
iinpingindu-mă in fotoliu. O a r e alunei, ungă m i r a r e ,
chiar mă atinsese ?
i^ui nu i-ara spus ce ţi-am spus ţie, zise tipul după
ce mă aşezasem. L - a m lăsat pe bunicul tău să creadă
că nu cunoşteam p r o r p i e t a ţ i i e vitraliului. S-a înscris
la societatea „ C o p e r n i c u s " , a publicat citeva articole In
revista lor. L e ai in bibliotecă, in caz că te-ar interesa.
Dar nu cred.
D i n ce în ce mai sigur pe el, mai decis. M a i sigur
d e reacţiile m e l e . Dacă pină acuma funcţionaseră doar
tachinări de uzură, ultimele m o m e n t e stăteau suspen­
date deasupra tensiunii m o c n i t e ale unei confruntări
inevitabile. T r e b u i a doar să-mi aleg ceva pentru care
să mă bat.
— Bunicul tău încerca să facă o legătură î n t r e ra­
z e l e cosmice şi ceea ce v e d e a in fiecare dimineaţă dato­
rită vitraliului acela, continuă el. N o i a m încercat să
g r ă b i m puţin l u c r u r i l e , a m strecurat in presa zilei i n ­
f o r m a ţ i i despre c e l e l a l t e vitralii „in funcţiune" la
acea v r e m e . A trebuit sa iucem asia şi ca sa-i p r o t e ­
j ă m p e bunicul tău d e acuzaţia de şarlatanie susţinută
de comisia de la „ C o p e r n i c u s " venită aici, la faţa l o ­
cului. Ştii ce s-a i n t i m p l a t ?
A m clătinat din cap. N u a v e a m idee c a m ce se i n -
limplase p r i n v r e m u r i l e acelea. Bunicul nu-mi spusese
nimic uespre toate astea, şi simţeam n e v o i a să nu t r e ­
zesc din a m o r ţ e a l ă i m a g i n i despre m t i m p l â r i care erau
de regulă trecute sub tăcere şi de restul f a m i l i e i . Ţ i n
m i n t e ca i n t e r v e n e a o a n u m i t ă jenă, cind se aducea
v o r b a despre această p e r i o a d ă din viaţa bunicului şi
inţelesesem că trebuia păstrată tăcerea, i a r ceea c e
tăcea tipul din l a ţ a mea era mai mult decit indecenţă.
Dezgropa c a d a v r e l e unor ani tulburi şi destinaţi uită­
rii. Despre tăcere şi uitare ştiam că sint complicii o r i ­
cărui c o m p r o m i s . Şi cit de m u l t poţi greşi printr-un
compromis ?
L - a m oprit cu un gest a l m i i n i i şi i-am e x p l i c a t de
ce-i pun întrebarea asta.
— P r e f e r a m să m ă fi î n t r e b a t a l t c e v a , declară e l
p e aceiaşi ton măsurat, indiferent. C r e d că voia să
acorde cuvintelor aceeaşi greutate. Se ferea d e nuanţări
un o m care mă m o m i s e cu „pizza irlandeză".
— P r i n t r - u n c o m p r o m i s , continuă el, greşeşti s u i i -
cient atunci cind ţi-1 pui in m i n t e ca să treci la l a p t e .
Şi nici nu p o t să accept noţiunea ta de decenţă. N u ui
acest caz, surise el surprinzător de binevoitor. Eu nu
preiei* uitarea şi tăcerea inndcu tot ce s-a-ntanpiui. nu
m a i are dimensiunea unui trecut muşamalizat d e f a ­
milie. E v e n i m e n t e l e au deja o dimensiune sociologică.
Şi asta mă interesează.
îşi folosea b i n e cuvintele. îşi lăsa Întotdeauna
deschisă o portiţa p r i n care le întrebai unde naiba
v r e a să ajungă.
— D e ce o „ d i m e n s i u n e sociologică" ? l - a m întrebat.
— Deci m ă iaşi să continui ? surise el. A u r m a i un
circ Întreg, făcu el. Un tip isteţ căruia ii montasem un
asemenea... să-i s p u n e m totuşi vitraliu, a cilii in
presă, a stat la pîndă, şi a o b s e r v a t ceea ce trebuia o b ­
servat. In consecinţă, folosind din p l i n p o l e m i c a din
presă, a organizat „ v i z i o n ă r i " publice la ei acasă. Contra
cost, bineînţeles. M ă căuta să-i mai instalez asemenea
v i t r a l i i . . . i a r altul, un bigot nenorocit, a intrat cu
toporul in vitraliu. P r e t i n d e a cu simţise ceva diavolesc
in v i z i u n i l e din f i e c a r e dimineaţă. N i m i c nu mă sperie
mai mult decit prostia omeneasca, sfirşi ei. M a i ales că
î m p o t r i v a ei şi z e i i sini neputincioşi, r e m a r c ă după un
m o m e n t , cam cit ii trebuise să-şi regăsească din n o u
cuvintele.
Se grefau pe un sentiment ambiguu din care se d e ­
gaja insă izul tare şi inconfundabil al dispreţului. Şi
poate mai exista o urmă d e regret. Sau compasiune ?
— A m o b s e r v a t ia timpul discuţiei că ai ioiosit şi
persoana I p l u r a l . D e ce ? î n c e r c a m să-i surprind p r i v i ­
rile prin unghiul dificil f o r m a t din tălpile p a n t o f i l o r
lui. îşi aşezase p i c i o a r e l e p e masă, r e d e v e n i n d autosto­
pistul din ajun.
— Doar nu ţi-ai i m a g i n a t că a m făcut toate m i n u ­
n i l e astea de unul singur ? rinji el.
— Bine. C i t i aţi fost ?
— Parcă nu t e interesa ce s-a i n t i m p l a t in urmă cu
80 d e ani, o b s e r v ă e l punindu-şi p i c i o a r e l e intr-o p o ­
ziţie mai decentă. N - a m să-ţi spun, hotărî el. Asta-i o
doză pentru adulţi, se dă numai cu reţetă.
Deci, totuşi, e r a o doză pentru adulţi. Şi ca să fiu
la fel de spiritual, i-am făcut semn să-şi ia catrafusele
şi s-o întindă d e aici. N i c i nu se clinti. Z î m b e a . A v e a
un spectru foarte larg de z i m b e t c . A c u m era n u m a i
lapte şi miere. M i c u l dejun.
— Din cite ştiu, ai v î n d u t v i l a unei f a m i l i i d e
arhitecţi. Deci nu mă m a i poţi considera i n v i t a t u l tău.
A i c i eşti un f e l de străin ca şi mine. N u m a i intru in
sfera p o l i t e ţ u r i l o r tale. T o a t e astea l e spusese d i n t r - o
răsuflare.
20

— I e r ! oral d e altă p ă r e r e .
— I n t r e Ieri şl astăzi este o diferenţă e n o r m ă :
i»«lă/l te cunosc.
I i o ţ e l e sl m i e r e a dispăruseră înfulecate odată cu
iilUmn replică. M - a m ridicat în picioare. Eram cu mîna
p i lanţa uşii cînd i-am făcut din nou semn s-o întindă
»1 cînd d e afară se auzi u n m o t o r d e maşină şl scrîsne-
tul pneurilor pe pietriş. I^a u n e l e spectacole, z g o m o t u l
porţinel nu se aude din p r i c i n a aplauzelor. A i c i cortina
r ă n i s e sub f o r m a unei maşini o p r i t e In faţa casei. L a
llmp.
— Au sosit noii p r o p r i e t a r i , i-am s p u s . A d u n ă - ţ i l u ­
crurile El z î m b i d i n n o u . E r a inepuizabil. A c u m afişa
« din satisfacţia unui t r i u m f secret şl neaşteptat.
< Mălină din c a p .
— încă nu ţl-al dat seama că n e cunoaştem d e
mult ?
— T e - a u luat şl ei d e p e şosea ?
T o t spiritual ai rămas, tot ahtiat după ultima
r e p l i c ă . . . comentă el. D e fapt. cred că arăţi lainic. In
picioare l i n g ă uşă. cu aerul unuia care a p r i m i t un şut
în fund. N o i i p r o p r i e t a r i ai v i l e i , continuă e l . sînt c o ­
mandantul n a v e i c a r e a aterizat acum 80 d e ani şî e x -
i i In comunicaţii. Eu sînt un f e l d e sociolog. N o s t i m .
t j f A m deschis uşa şl a m repetat dorinţa d e a-1 v e d e a
• um Îşi la tălpăşiţa.
— Sînt aici tocmai pentru ca o m e n i r e a să nu f i e
|ude«-ntă după cazuri p a r t i c u l a r e , u r m ă e l . d a r p e tine
.im să te ţin minte. A c u m că ţl-am spus tot, la-ţl tu
catrafusele şl şterge-o. P e uşa din spate.
Silviu Genescu
lntr-o lumină
roşiatică
H e l m a r răsuci p o t e n ţ i o m e t r u l mai departe, d a r vo­
cile erau peste tot aceleaşi. Dincolo de limbă, p r i n t r e
cuvinte, se insinua o singură stare d e spirit.
L a c l ţ i v a paşi d e e l , lingă frigider, i n a p r o p i e r e a
trei. Enih îngenunchease şl se ruga în şoaptă.
A r fi d a t o r i c e să audă puţină muzică. In l o c
d e asta, ploua cu e x p l i c a ţ i i . P r o b a b i l , tocmai fiindcă
nimeni nu putea e x p l i c a n i m i c
. — . . . că un f e n o m e n ciudat. Savanţii d e la o b ­
servatorul din W u r m - A l t a u susţin că e v o r b a d e r e ­
fracţia r a z e l o r solare printr-un c o r p ceresc c e se c o m ­
portă ca o uriaşă lentilă colorată. Dar iată că tocmai
apare în studio j o v i a l u l şi simpaticul nostru c o l a b o ­
rator, doctor M a l m L e v a , care n e face semn că posedă
noi date In legătură cu . . . "
C l i n e l e lătra d e m a m a focului, aşa că H e l m a r luă
de pe masă o bucată d e p l i n e uscată d e calorifer, des­
chise g e a m u l şi o aruncă in capul animalului. A c e l a
se repezi, m l r i i n d . i n cuşcă. Insă continuă să-şi agite,
noliniştit, coada.
„ — . . . mulţumesc pentru prezentare Erikn, a m să
trec direct la subiect fiindcă, n u - ! aşa, orice t e r g l v e r -
e in cazul d e faţă d e prisos, ba mal mult, pur şl
simplu nu-şi are rostul. Cromatica zărită, nu-i aşa. d e
t i ' i toţi, dintr-o singură p r i v i r e , p e c e r e un a d e v ă r a t
spectacol. Ei bine. nişte prieteni angajaţi într-o c e r c e ­
tare la observatorul M y r m u n - D o n a u au descoperit, z i c
el. sursa razelor roşii c e transformă întreaga zi într-un
tulburător a m u r g . . . u
— P e n t r u D u m n e z e u , fă-i ceva să tacă ! — izbucni
Enih In hohote.
21
L a b o r a t o r S. F.
Tşi sprijini capul d e f r i g i d e r , neputindu-şl m ă c a r
acoperi ochii cu mina.
H e l m a r puse mîna p e telefon şl formă numărul stu­
dioului. Inutil, în loc să ţ î r î i e , auzi în receptor zgomotul
m a t , semnalînd că firul e ocunat. _ — P r o b a b i l că alte
sute d e inşi încearcă să-1 î n j u r e p e Imbecil chiar în
acest m o m e n t " — gîndl H e l m a r . T r î n t î receptorul îna­
poi în furcă.
D i n c o l o d e poartă se auzea pîrlitul continuu al
unor copite r n t r e n a t e î n t r - o goană învolburată.
— H e i . au scăpat b i v o l i i Iul Snori.
Sub cerul slngerlu ca o plagă proaspătă, a n i m a l e l e
n e g r e se-ndreptau In g a l o p spre pădurea d e conifere.
D i m i n e a ţ ă , cînd tocmai ieşise în curte sl dădea d e
m î n e a r e orătăniilor. Enih îl strigă d e la geam :
— V i n o r e p e d e , se anunţă c e v a .
Fugi In casă. ştergîndu-sî m î i n i l e d e pantaloni.
..— . . . căci. s-a d o v e d i t şl d e această dată. savanţii
deţin capacitatea d e a răspunde satisfăcător î n t r e b ă ­
rilor m a j o r e ridicate d e viaţă. S-a d o v e d i t că. î n t r - a d e ­
văr, fenomenul ciudat d e natură cromatică c e î n v ă l u i e
de peste o zi şi j u m ă t a t e planeta noastră p r o v i n e d e la
interpunerea între n o i si soare a unui corp ceresc
D e p e ecranul t e l e v i z o r u l u i dispăru crainicul, fiind
înlocuit d e f o t o g r a f i i l e unul c o r p amîntîndu-le p e a c e ­
lea, văzute cu cîtva t i m p In urmă. a l e Iul Jupîter. I m a ­
gini obţinute prin satelit, punctînd m a l Intîi p e harta
c e r d u l ..intrusul", apoi mărindu-i imaginea p r o g r e s i v ,
plnă la a-i surprinde u n e l e detalii d e configuraţie geo­
grafică. Din off. v o c e a crainicului dădea lămuriri :
..— O particularitate stranie a planetei e transpa­
renţa. In a l t e condiţii am asista, f e n o m e n u l e cunoscut
prea b i n e de toată lumea, la o simplă eclipsă. O r , v e ­
d e m cu toţii, l u c r u r i l e stau altfel. Cerul e roşu. Iar
temperatura a scăzut fără a atinge însă v a l o r i prea
g r a v e . C e r c e t ă r i l e continuă. I n c e p r i v e ş t e durata f e ­
nomenului, în legătură cu e a a m p r i m i t n e n u m ă r a t e
telefoane, e x p e r ţ i i nu s-au pronunţat încă. In cursul
tilcl v o m r e v e n i cu noi a m ă n u n t e p r i l e j u i t e d e spe­
cialist! . . . "
O p r i v i p e Enih. N u d o r m i s e toată noaptea. A c u m .
cearcănele o făceau să a r a t e ca o mască. Oboseala II
frînase î n t r - o o a r e c a r e măsură starea febrilă, d a r nu
era sigur că asta înseamnă o a m e l i o r a r e .
— N - a l d e gînd să nul ceva pe plită ? — o întrebă
iîînadins brutal, pentru a o trezi la realitate. N u puteau
continua asn.
Se uită la el cu nişte ochi ştiuţi de-acum prea bine.
T-o spusese de atîtea o r i , e x a c t cu expresia asta n e p u -
tincios-mirată : ..— P ă g l n n l e ! Estl un păgîn I . . . "
Totuşi se sculă din fotoliul d e Ungă fereastră, unde ş e ­
zuse plnă atunci.
— N u m a i d e s-ar opri odată, să se facă si g r î -
n e l e I... — mal m o r m ă i H e l m a r înainte d e a ieşi din
nou în curte.
Era tăcere în j u r . nici porcii nu m a l grohăiau In
cocină. D o a r d e departe, dinspre şosea se auzea un
ţiuit continuu d e c l a x o a n e .
După-amlază hotârîră să se ducă la paroh. Locuia
peste v a l e . la poala pădurii. El î n t r - o parte, el în cea­
laltă. Sl între — cătunul.
H e l m a r î n h a m ă caii la trăsură. Tl dureau nînă şi
pleoapele d e lumina aceea sîngerie. Cînd totul fu gata,
o urcă «i p e Enih alături.
Lingă casa lui Snori plescăl din l i m b ă şi caii se
opriră. A p o i îl strigă.
— C i n e e ? — întrebă acela, ieşind cu puşca în
mînă. N - a r fi crezut că Snori a r e puşcă, nu l-o v ă z u s e
niciodată.
— H e l m a r ! — răspunse cel d e p e capră. Teri spre
seară ţi-am auzit b i v o l i i trecînd in goană pe lingă n o i .
I-ai adus înapoi ?
— C e b i v o l i ? A i m e i n-au ieşit din ocol d e cînd
cu blestemăţia asta . . .
Ochii v e r z i şi mici ai bătrinului sclipeau într-un
fel c e arăta clar că nici e l nu se omorîse cu somnul.
H e l m a r p r i v i spre nevastă-sa.
li K L I O N — magazin al clubului d o anticipare
L a b o r a t o r S. F.
— P u t e a m să Jur că erau ai lui — zise el. Apoi
smuci hăţurile.
T>a p ă r i n t e l e F e r r o l mal erau cîţiva m u s a f i r i . V e ­
niseră ca ei. n e p o f t i ţ i . î l m i n a s e î n c o a c e t e a m a d e n e ­
cunoscut.
Ecranul m a r e , pus de obicei de p a r o h In slujba
comunicării d i r e c t e cu superiorii săi ecleziastici, fusese
conectat acum. In m o d cu totul e x c e p ţ i o n a l , la reţeaua
de t e l e v i z i u n e . I m a g i n i l e f r u m o s colorate se proiecta-1
cu forţă In relief.
Cînd Intrară, cel ce ocupaseră l o c In scaunele:
aduse acolo din toată casa l e făcură semn să tacă. S e
anunţa sl acum c e v a esenţial. L u i H e l m a r li v e n i să
scuipe. N u mal înaintară, atenţi la masa rotundă d e p e
ecran.
..— S-ar putea, totuşi, să fie vorba de o cometă
cum n-am mal avut p r i l e j " ! să o b s e r v ă m . N u e I m ­
posibil, nu ? " — spunea un Ins ce gesticula aprins, cu
nlste fol în mînă. A r ă t a ca un nrofesor universitar. în
costumul Iul r i g i d . ..Cu citim t i m o In urmă nu dlsou-
neam nici p e Jumătate de aparatură p e r f e c ţ i o n a t ă . "
..— N u e e x c l u s , dar cele spuse de d u m n e a v o a r i - ă
pot fi acceptate d o a r cu titlul de Ipoteză. Ceea c e st im
e că s-a produs un f e n o m e n necunoscut şi h a b a r
n - a v e m să-1 I n t e r p r e t ă m " — zicea un altul, mai VÎrst-
nlc şl parcă mal aşezat. „ P r a c t i c , poate fî o r i c e . . . "
..— Dacă nu vă îndoiţi încă de ştiinţă, şl a m b ă ­
nuiala că asa stau lucrurile, ei bine. v ă v o i spune că
cercetările efectuate în chiar după-amlaza aceasta de
laboratorul m e u sînt e l o c v e n t e . P r i v i ţ i aceste Ima­
gini . . *
Camera reproduse, mărite, nişte f o t o g r a f i i a l b i ­
cioase. Tn n e r i m e t r u l l o r abia se descifrau nişte contu­
ruri incerte. H e l m a r . ca si ce-PaUî. trebui să-şl m l -
'ească n r î v i r e a pentru a nutea distinse ce r e p r e z e n t a u .
I n t r e t ' m p . v o c e a cercetătorului continua să se facă au­
zită. P e măsură ce c u v i n t e l e se derulau, contururile
Imacrinilor l i p s i t e de contrast deveneau tot mal precise,
rod al acţiunii unul tus m a n i p u l a t de un o m din studio,
pentru a sust'ne m a l b i n e argumentaţia orală.
..— . . .Vedeţi acele v i n i ş o a r e acele pete c e n u ş i i . . .
V e - a trebui» puţin pînă să n e dăm seama că nu sînt
altceva decît cursurile unor f l u v i i , albii de mări . . .
M a l mult. Recunoaşteţi în fîsia aceasta lungă N i l u l .
P^ta de deasupra e aidoma M e d i t e r a n e l . F e r m a u « o r
alungită se datorează faptului că f o t o g r a f i i l e au fost
obţinute o r n satelit. E l e probează că ceea ce a m f o t o ­
: 1
grafiat a r e o f o r m ă o v o l d ă . Dincoace v e d e ţ i G a n g e l e . . .
Tată ri coasta vestică a Pacificului . . .*
Tn p r i m - p l a n apăru din nou bărbatul d " mal îna­
inte : un om t n t r e două v î r s t e . cu o frunte nu prea
cum o arătau teorile
înaltă. N - a l fl zis că e m a r e specialist în a s t r o n o m i e ,
sl a r g u m e n t e l e sale.
„ — . . . T n c o n c l u z i e : a v e m de-a face. nici m a i mult
nici m r i Puţin, declt cu o i m a s i n e a P ă m î n t u l u i P«->n-
t--'ir» f o - r > T T > o n . l.ă<;"ndu-se doa»* 'nar*p a p r o x i m a t i v d e ­
n u m i t cu termenul d e ..fata m o r g a n a " . I n t r e soare sl
r>n\ s-a i u t p r r y s o imauino transparentă n PJwifnHiltit
Ocazia unică d e a ne contempla Imaginea obiectivată "
— N u p d e p a r t e sfîrsltul lumii — se auzi din spate
glasul înăbuşit al Iul V c r n a .
— M a r e este Casa D o m n u l u i N u vă temeţi —
« d ă u g ă parohul, cu v o c e a Iul blalină dîntotdenuna
Dumnezeu n e va chema la sine atunci cînd v a socoti
de cuviinţă.
Seara, după ce sorbiră ceaiul î m p r e u n ă cu ceilalţi
prezenţi, se întoarseră ne drumul cel bun. T.a v e n i r e
coborlseră o e d i n c o l o doar fiindcă H e l m a r dorise să-l
spună Iul Snori eă-l v ă z u s e b i v o l i i .
î n stingă, pădurea Imensă sl întunecată de b r a d se
întindea, ca întotdeauna, netulburată. î n urma trăsurii
drumul şerpuia peste d e a l u r i . Iar vîntul ridica praful,
făclnd cal! să n e c h e z e .
După cotitura din locul numit . Hoi-f.a.-ds". b i d i v i i !
se ridicară î n două picioare, neehezînd neliniştiţi.
— P î r r r ! — făcu H e l m a r , strunlndu-i cu hăţurile.
Pîrrr ! . . .
A t u n c i zăriră a m î n d o l cetatea e n o r m ă , cu p a l i s a d e
de pămlnt, luminată de f ă c l i i l e r ă z b o i n i c i l o r cu scu­
turi d e p i e l e sl n u l e l e , şi simţiră mirosul amestecat de
pucioasă, trupuri m u r d a r e sl transpirate, scări d e l e m n
arzlnd, apă fiartă soioasă, răni onărite. sînce dulceag
si hoituri pe cale de-a Înţepeni. începură a m î n d o l să
se roage — Enlh făcîndu-sî c r " r i dr«=p. reppţatc la n e -
puetlu
sfîrsit cu viteză — dar vi/lunea apărută în acpl loc
de cînd l u m e a . în legătură cu c a r e nu sp auzise
nici o poveste din b ă t r l n i . nu dispărea. F e m e i l e d e s p l e ­
tite continuau să a l e r g e pe ziduri, iar bărbaţii cu
coifuri si uriaso săbii zăng-'nltoarc. cu arcuri de l e m n
si opinci ciudate Tn p i c i o a r e continuau să se ucidă î n t r e
el. jos şi sus, în şanţ ca sl pe scări, cu o încrîncpnare
care-l paraliza şi-1 Inspălmînta d e moarte pe H e l m a r
si Fnih.
Si toată noaptea o petrecură acolo, la doi pas! d e
c e t a t e . ascunşi p r i n t r e b r a z i d e t e a m a războinicilor
necunoscuţi, des! într-un tîrzlu isi putură da seama că
în faţa lor se derulează doar o I m a g i n e In relief. Cea
mal gigantică văzută v r e o d a t ă . .Sau era a d e v ă r a t ? !
P î n ă dimineaţă, cînd Intttl dispăru brusc, n-avnr.ă cu­
rajul să se c o n v i n g ă . Tar apoi totul recapătă c u l o a r e a
aceea roşie, c a r e t e scotea din minţi.
Oviditi Pecican
Cenuşă
jOmnc vtvutn rx vino?
(W. 1IARVFY)
.Tufăria la m o d " c-n oul orional. Putea fi c o m a n d a t
fără prea m u l t e f o r m a l i t ă ţ i m a g a z i n e l o r de s o e e l a H -
tate. care îl l i v r a u cu prospect, ca p e un m e d i c a m e n t
r>ţ*MtV>. oqibaifrl însă î n t r - o foiţă de aur si ferit de şocuri
datorită plusului v e r d e cp capitona interiorul cutiuţei
cubice de mnhon. încrustată cu m o t i v e orientale.
S c u m p , e x c e s i v de scump, d a r merita ! 1)° f o r m a sl m ă ­
rimea unui ou de p r e p e l i ţ ă , părea o b i i u t e r i o lucrată
în Iad. Aspectul de rotulă plină, sugerat dp sunrafata
Înşiruită foarte fin. precum si cele cîteva puncte aurii
a m i n t i n d constelaţia O r i o n micşorau şansele oricărei
asociaţi' m i n t a l e cu un ou v i u si. ou atît mai puţin,
cu un fruct sau cu un sîmbure. Totuşi se Îngropa în
p ă m l n t si trebuia udat d i n belşug, do două prl p e zi.
dimineaţa si seara.
Chiar în ziua a treia, un Utier gallw»n Incenea să
urce v i g u r o s spre cer. purtînd în v î r f un o v o i d î n t u ­
necat, c e părea să fie un boboc de lalea neagră Emana
un iz de arbore 0*0 p î i n e si atrăgea a n u m i t e specii d e
fluturi, c a r e îi dădeau neliniştiţi tîrcoale. fără a î n ­
drăzni însă să s e aşeze v r e o d a t ă « u r e o l î n d numai, n h i
zborul l o r pe traiectorii i m p r e v i z i b i l e , obstinata a u t o -
i m p ' e m e n t a r e în existent a acestui rod al nămîntulul
si al inteligentei ««mane D e z v o l t a r e a oontmua a n o !
vertiginos, a j u n g î n d u - s e în ziua a şaptea la î n ă l ţ i m e a
unui stat de o m si la o g r o s i m e a trunchiului dp circa
douăzeci de c e n t i m e t r i . î n acest stadiu, ovoldul lăsa să
a ^ Î T i e spre rădăcini franhrri lungi si subţiri, t r a n s l u ­
cide, ca mătasea porumbului crud. R ă v ă ş i t e de v î n t . e l e
r ' s p î n d e a u pînă la mari distante un î m b i e t o r m i r o s d e
snuză din carp s e scoate azimă aburindă. cpea ce p r o ­
voca, d e astă dată î n c o l o n i i l e de rozătoare, un c o m -
p~>-tampnt d e neînţeles -— nărăsirea în masă a g a l e ­
riilor, goană In z l c z a g . ehltăituri si încăierări. î n acelaşi
t i m p . din ţepii a doi miel cactuşi emisferici. a o ă r u l ] Sub
ovr id. întotdeauna snre sud, se iveau picături ml-
n u i r u î e . alb-onalescrnte, c a r e se scuturau periodic î n t r - o
i ' taie lăptoasă, c a m o dată la zece minute, cînd î n -
trean-. plantă avea un fel de tresărire iar franjurile I se
încordau şi v i b r a u tensionat, parcă electrizate. P u t e r -
22

n|r aridă, toxică, această secreţia a v e a probabil m e n i ­
rea d e a p r o t e i a baza trunchiului Î m p o t r i v a unul e v e n ­
tual » * a r al term/telor.
N u era lipsită d e o anume graţie silueta î n a l t ă şl
7 v e l t ă . de l u m i n a r e D l e t o a s ă . Necunoscătorului care-si
vizita prietenii aflaţi în ţinutul caselor de a g r e m e n t din
marginea m a r i l o r r e z e r v a ţ i i , dacă o întîlnea în g r ă d i n i .
I se I n t l m p l a adeseori, spre m a r e l e haz a l tuturor. să o
confunde cu una d i n t r e sofisticatele o p e r e de artă. de
asemenea r ' n e t ' c e . sonore si o d o r a n t e . cu c a r e se o b i ş ­
nuia în acele v r e m u r i a se înnobila habitatul d e vacanţă.
De a l t f e l , prin înfăţişarea sa. tegumentul umed ca a l
reptilelor, solzos, d e culoarea nisipului, presărat cu stele
cafenii, p e r f e c t conturate era în stare să e x i l e z e el s i n ­
g u r din regnul v e g e t a l acea făptură dotată cu un m e t a ­
bolism a t î t de intens. Totuşi, nici în regnul animal nu
• r a rlas'ficnbilă încă ş i de aceea, însuşi celibatarul p r o -
n r î ' » a r fmai toti amatorii d e asemenea ioeuri erau c e l l -
. a scutit de mari c h e l t u i e l i f i r m a producătoare,
hatari) aştepta cu interes următorul stadiu d e d e z v o l ­
tare. I n c a r e . s p r e m u l ţ u m i r e a sa. înceta sl c o r v o a d a
udatului. F r a g i l a fiinţă pretindea acum un nou m o d
de î n g r i j i r e mult m a i oretentios : căldură psihică, a f e c ­
ţiune snorită. c o n v e r s a ţ i e , trebuia chiar să f i e d e z m i e r ­
dată. N u mai creştea în î n ă l ţ i m e . I n schimb. Intre
ziua a şaptea sl a noua. sp dilata inegal pe direcţii o r i ­
zontale. D i n d o m i n a n t circulară, f o r m a secţiuni' sale
transve-sale d e v e n e a eh'psoidală. axa m a r e a l u n g i n d pînă
la şaizeci d e c e n t i m e t r i iar a x a mică l a treizeci sl doi.
R ă m î n e a u circulare, cu vechiul diametru, numai trei
zone. una sub o v o i d . alta c a m la un metru î n ă l ţ l m " şî
roa rvp«»ri<:tentă ţ b a z ă . trunchiul apărînd acum con­
a
stituit din două «amfore turtite dorseventral. a m f o r a i n ­
ferioară fiind m a ' î n a l t ă si mult mai încăpătoare. E m i ­
sferele cactuşilor Isi t r i o l r - ' v o l u m u l s l încetau treptat
periodica p l o a i e lăptoasă. O v o l d u l . probabil foarte greu.
î s î dpzava n o 7 . i t i a s o r e partea opusă cactuşilor, atrăgînd
sl f r a n i u r i l e cu sine ş l aplecînd totodată, foarte lent.
întreaga structură, cu un unghi de cincisprezece-două-
z e d de g r a d e faţă d e v e r t i c a l ă . Dacă arăsai cu degetul,
oriunde, unghia pătrundea o r i e i de adine, neîntîlnind
f
nici un alt ţesut d i n c o l o de f l e x i b i l a o p o z i ţ i e a t e g u m e n ­
tului. A ş a d a r , conţinutul a m f o r e l o r ar f i putut să f i e
acel lichid cp se scurgea la început prin tpoii cactuşilor
sau pur ş l simplu apr. (Costul ridicat al unul ou o r i o - » l n
nu m i - a î n g ă d u i t niciodată să î m i asum riscul
dp a practica o incizie în planta altuia sl. d»n
păcate, nici n-am auzit să fi încercat cineva o ns^meupa
o p e r a ţ i e ) . Totuşi, deoarpee la o aplecare forţată pfuă
cînd o v o i d u l atingea Ierburile, r e v e n i r e a la pozltîa i n i ­
ţială se realiza d e Ia sine. In mal p » ţ i n d e cipcl numite,
p-esupun că exista în P ' o f u n z i m c si un rudiment de c o ­
loana v e r t e b r a l ă , p r e v ă z u t ă cu mănunchiuri d e f i b r e
elastice. — singurul mecanism In stare să r e a l i z e z e
asemenea redresări d e poziţie, din m o m e n t ce presiunea
internă a fluidului, deri o posibilă e x p l i c a ţ i e pentru sta­
bilitatea f o r m e i nu putea fl In nici un caz una si pentru
capacitatea făpturii gelatinoase d e a se m e n ţ i n e î n t r - o
n o z » « P o b l i - ă numai prin
:
tensiunea unul tegument
e x c e s i v de f l e x i b i l .
Semnul sigur al a t i m - v i l stadiului . m t n n l l e r i l o r "
e r a apariţia unei e r u p ţ i i rosu-vlolacee p e gulerul d e l a
baza o v o l d u î u î . T o t o d a t ă crăpături g a l b e n e dosfltfureu
pretutindeni stelele cafenii. Din acest m o m e n t , nnăspiă
eu un obiect a v î n d o t e m p e r a t u r ă mal m a r e d e 3fi °C.
.- re zonă a tppumeniulni sr» colora într-un n c p p ' - f o m u -
riu ca al Dolistirenului ars. sp înmuia sl apoi d e v e n e a
fluidă, p r e l l n g i n d u - s e sure rădăcini sl d i z o l v î n d în că­
derea sa fîsln d p î n v e l i ş întîlnită In cale. O uşoară
auăsare. „ m l n g î l e r e n " . era a'-solut necesară : dacă t e m ­
peratura mediului a m b i a n t depăşea 36 °C. t o o i r e a t e g u ­
mentului nu S P declanşa d e la sine. N-am Inţplps dp ce.
tn general, c l ' e n t î i preferau această deseuamare în fîsll
subţiri, mal Îndelungată, desj indieaţiilp d n prospect : doar In perioada v a c a n ţ e l o r d e vară, această j u c ă r i e
precizau că e suficient un simplu masai al zonei d e
sub o v o i d . t e g u m e n t u l urmlnd să cadă circular. în d e ­
curs de o j u m ă t a t e d e oră.
Teşea astfel la lumină un nou trup. d e o c a r n a ţ i e
albă cu v a g i t o n u r i r o z . cu suprafaţă uscată şi uşor ru-
23
L a b o r a t o r S. F.
goasă. amintind mal degrabă calota ciupercilor tinere,
abia I v i t e după p l o a i e , decît, aşa cum a m citit într-un
poem închinat misterioasei plante, «un u m ă r m a r m o -
r e a n " sau _o e p i d e r m ă u m a n ă " . F r a n i u r i l e o v o l d u l u i
erau si e l e asociate la acpst proces dp î n n o i r e , acornpani-
lndu-1 prin d e g a l a r e a " n o r puternice e f l u v i i d e mosc si
cine trecea pe lingă g r ă d i n i l e liniştite ale caselor de
a g r e m e n t Işl dădea i m e d i a t seama că undeva dincolo
' ' e ridurile înalte se ascunde o plantă or»<-»naiă aflată
în ziua a noua. I a r dacă vlntul bătea îndenărtînd de
trotuar acel iz Inconfundabil. prezenţa plantei era d e z ­
văluită s| mai insidios : printr-un foşnet a p r o a p e a r ­
monic al f r a n l u r i l o r d e v e n i t e uşor cornoase si alunse
la dimensiuni savant d o z a t e , astfel Incit să poată seînci
tînguitoare acorduri In d o d i e z minor. Se realiza prin
aceste două modalităţi o e x c e l e n t ă reclamă produsului,
în contul clientului, şi acest Iniţial neobservat a v â n t a i
feri­
cind-o cu un deceniu de i m p r e v i z i b i l ă prosperitate.
D e se Intlmpla ca p r o p r i e t a r u l să fie leneş d i n
fire şi dispus a limita. î g n o r î n d prospectul, numai la
z i l e l e de udat şl la declanşarea descuamării î n g r i j i r e a
datorat^ acelei rolo un 1
a geneticii soWOMe cuprinse
cauzal în cutia cubică de mahon. atunci delicata f ă p ­
tură tînguitoare protesta singură, cu o rară v e h e m e n t ă ,
o o n o r r r . 3 f l o a r e f W l i î v r W I c^pstea Io ziua a zecea d n
rădăcină, c a m a c o l o unde căzuseră stropii ploii l ă p ­
toase, si umplea i m e d i a t î m p r e j u r i m i l e cu o cumplită
duhoare de hoit. c a r e popula curlnd pasnîcile grădini
cu rolurile scîrboase a l e unor muşte de smarald, ba
scotea p e străzi sl toţi clinii din î m p r e j u r i m i , făcîndu-l
să se lupte atît î n t r e el. cit şi cu haltele de coloţî v e n i ţ i
din r e z e r v a ţ i e , ceea ce-1 punea pe imprudent dinaintea
unor plictisitoare c o n f l i c t e cu v e c i n i i de grădină. D i n
fericire, î n ziua a cincisprezecea duhoarea înceta brusc,
gtp*c4*ira de rezistentă a a m f o r e l o r ceda lent si întreaga
plantă sp prăbnspa î n t r - i m muşuroi d i f o r m avînd dpa-
supra o v o i d u l descuamat de la sine cu franjuri cu tot
si semănlnd acum unui ou de struţ, ceva mai m a r e
însă şi de culoarea fildeşului.
L a u r m a u r m e i , tot la acest stadiu se ajungea,
după un i n t e r v a l de două-trei săptămînl. şi dacă î n g r i ­
jirea plantei nu era abandonată. D a r In acest caz, g r ă ­
dinarul era. in i n t e r v a l u l de t i m p menţionat, fericitul
posesor al unei e x t r a o r d i n a r e o r g i d e m i r e s m e . S u b
proaspătul t e g u m e n t r o z - a l b se aflau distribuiţi la d i ­
ferite n i v e l e de p r o f u n z i m e anumiţi nodull c a r e . prin
t ' d o a r e . c o m a n d a u e m i t e r e a de către franjurile specia­
lizate în acest scop, a a p r o a p e tuturor e f l u v i i l o r f l o r a l e
accesibile olfacţiel umane. M i - a fost dat să asist, cu
prilejul unei Invitaţii adresate nouă d e f i r m a p r o d u c ă -
u>are, cînd dealtfel a fost prezentat şi p r i m u l u r a n g u ­
tan orional (negru. c r e t . purtlnd un tricou cu s t e l e ) ,
care s-a d o v e d i t u l t e r i o r un splendid eşec comercial,
iiHVÎnvîn'Ui-se decît in v'm'< mii de e x e m p l a r e . - — l a e x
traordinara d e m o n s t r a ţ i e de virtuozitate a unui spe­
cialist ce a extras din masa gelatinoasă, dinaintea
n ă r i l o r noastre, patru sau cinci rapsodii o d o r a n t e de
neuitat, de-a dreptul geniale, purtîndu-ne î n t r - o călă­
torie d e v i s pe toate l a t i t u d i n i l e şi prin toate a n o t i m ­
purile.
întruelt acest Joc. în c a r e unora nu l e ajungeau
degetele c e l o r două m î i n i şi cereau ajutor v e c i n i l o r ,
nre/enti riscul unor Intoxicaţii, nu letale, ci numai In
stare să inducă un somn foarte îndelungat, din c a r e
clientul se trezea cu c e f a l e e şi uşoară senzaţie de v o m ă .
nodulll m o d e l e l o r din generaţia a treia au fost d i f e ­
renţiaţi atît t e r m i c , cit şi ca n i v e l de profunzime, ast­
fel încît pericolul unei autodrogări i n v o l u n t a r e să fie
semnalizat la v r e m e a p o t r i v i t ă .
P r o i e c t a t ă să slujească drept mijloc de a g r e m e n t
înceta să funcţioneze la sfîrşitul celei de a treia sau a
patra săptămînl d e v i a t ă . B i n e î n ţ e l e s , după c e îşi a v e r ­
tiza poscsr.rul p r i n t r - o descărcare violentă a u l t i m e l o r
r e z e r v e de m i r e s m e . A doua zl, după un somn agitat,
«cesta găsea In grădină, aşa cum a m văzut, planta pră-
H I L I O N — magazia al c l u b u l u i d e anticipaţie
Laborator S. F.
buşita, adică muşuroiul d i f o r m cu oul d e culoarea f i l ­
deşului aşezat deasupra.
P î n ă spre seară, n i m i c Interesant n u se m a l p e t r e ­
cea î n grădină. C l i e n t u l avea t i m p la dispozltic c e n t r a
pregătirea bagajelor. P e la apusul soarelui, oul rrăna
şi din e l . cu mişcări exasperant d e încete, un şarpe
urît. aproape o tenie, suportabil totuşi p r i v i r i l o r d e o a ­
rece era colorat în toate Irizaţiile curcubeului, cobora
şl înconjura muşuroiul cam l a o t r e i m e d e v î r f . Jjt un
m o m e n t dat Isi musca v l r f u l cozii si începea să se
a u t o d e v o r e p e măsură c e întunericul devenea tot m a l
dens. T,a ceasul la c a r e Orlon era p e boltă sen trebuia
să f i e . dincolo d e n o r i , dlntH fosforescenţi atingeau o
anumită v e r t e b r ă m a l proeminentă si scăpărau ca
tm chibrit î n t r e g materialul biologic se .aprindea
atunci şl. cu flăcări înalte, albastre ardea v r e m e d e un
ceas şl m a l bine. Clientul. înlăcrimat, eontemnla acest
fioros spectacol, m e d i t î n d asupra inexorabilei despăr­
ţiri d e tot şl d e toate, asupra cruzimii timpului care
l-a înghiţit Încă o v a c a n t ă , asupra altor t e m e propuse
pe ultima pagină a prospectului sl. în general, asupra
nimicniciei vieţii noastre derizorii, sub p r i v i r i l e ' r o n l c e
a l e aştrilor.
D i m i n e a ţ a , sub cenuşă, găseai o suorafată cu aspect
cheratinos. a p r o x i m a t i v circulară. pro7entînd. desigur
prin sedimentarea v e r t e b r e l o r calcinate, cîteva p e t e
a l b e resoectînd configuraţia din Orlon. Această placă
se întărea cu v r e m e a si a m văzut nu o dată asemenea
plăci agăţate în cui. ca nlste tablouri, ne z i d u r i l e multor
case d e a g r e m e n t ascunse în marginea m a r i l o r , linişti­
telor r e z e r v a ţ i i .
Pum'trn Sanchi
în august
S p r e seară peste r ă m ă ş i ţ e l e î n n e g r i t e a e retătH s-a
T
aşternut liniştea. D i n spărturile zidurilor şl d e n e sub
pietre un f u m subţire si cenuşiu a m a î continuat să
se scurgă sure anus cîteva z i l e — semn că f l ă c ă r i l e nu
osteniseră, ci lucrau în î n c ă p e r i l e d e sub pămtnt. V u i ­
turi! s-au î n v î r t î t o v r e m e . înse'atl d e strigătele săl­
batice a l e cuceritorilor, d a r ochii l o r ageri n-au dibuit
decît p i e t r e arse. A s a că. peste colină au r ă m a s să
stăpînească doar m u r m u r u l marelui f l u v i u sl uitarea.
Odaia d e la b a z a turnului dinspre răsărit r ă m ă ­
sese — prin grija î n t î m p l ă r i i d o a r — neatinsă, ea
singură scăpînd iureşului barbar. T u r n u l se înălţa
direct d i n albia f l u v i u l u i si o fereastră se deschidea
r^'-ir deeaup'a anei. L e g e n d e l e a r putea spune că acolo
sălăşluieşte duhul cetăţii, un duh rău sl crud care în
nopţile cu lună t î r z î e ademenea îndrăgostiţii p î n ă l a
turn pentru a-1 arunca apoi predă anelor o ' c l o a s e .
iar în por.tîle acelea luna resărea s m e c u p sl stfi'nee
cucuvaîele. D a r u l t i m u l g e a m ă t s-a stins în d a v a d e p e
malul Dunării d e m a l b i n e d e reeo veacuri şî n - a
maî avut cine să poarte pînă la noi p o v e ş t i l e .
î n nopţile înăbuşitoare, eînd zăpuşeala si tînţarii
ne goneau somnul, a o r i n d e a m lîngă turnul dinspre
răsărit un foc d e tabără sl n e lăsam închipuirea să
scormonească p r i n t r e r u i n e l e p e care acum se căţărau
ciulini şi ierburi g a l b e n e .
P e n t r u că toate u r g i i l e v e n e a u din 'osul marelui
fluviu, turnul d e l a răsărit fusese încredinţat b ă t r l n u -
lui Z a r a x , c e l m a i încercat d i n t r e v i t e j i i cetăţii, şi
celr»r patru fii ai săi despre care se R O t m e a că puteau
muta cu b r a ţ e l e l o r colina ou cetate cu tot pînă p e malul
celălalt ri că p i e p t u r i l e l o r laolaltă a r fi putut stăvili
fl»*vînl. y\r'. un b ă r b a t din cetate nn-sî putea încerca
puterea si iscusinţa cu vreunul din eî. n u m a i că. fiind
de ani puţini, nu apucaseră să guste din fructul r ă z ­
ll F l. I O N -magazin al clubului de anticipaţie
boiului. D i n cauza asta îşi rătăceau p r i v i r i l e In fiece
zi peste păduri îneercind să desluşească în zare vreun
f u m d e p r i m e j d i e ; d a r a r m e l e le r ă m î n e a u p r o p t i t e
de ziduri şi v i g o a r e a l o r hărţuită d e zadarnica aşteptare
mocnea intrînşii ca plinea uitată în cuptor d e pitarul
silit la grabnică b e j e n i e .
Deodată c u e i crescuse în turn o copilă rămasă
acolo d e la ultimul neam care încercase să p r a d e şl
să sfarme cetatea sl care fusese trecut prin sabie şi
p r ă v ă l i t în apă d e războinicii lui Z a r a x pentru a se
întoarce cu m î l şi stuf în gură spre întinsele şesuri
de unde veniseră cu săbii lucitoare şi gînduri h u l p a v e .
Ctnd s-a î m p l i n i t fata. nu a ştiut nimeni pentru că
ai casei o ţinuseră ferită d e ochii vecinilor. Slda —
cum se ob'snuiserâ să o c h e m e — avea ochi albaştri
ca d i m i n e ţ i l e d e p r i m ă v a r ă si părul ea un lan d e
secară coaptă i se unduia în b ă t a i a vîntuîui. Tn plus.
era înaltă c î t un b ă r b a t sl asa c e v a nu se m a i văzuse
î n t r e coturile Tstrulul. A s t f e l că nici ea. sperioasă ca
o m î n z ă . nu ar fi î n d r ă z n i t să se arate în lumină.
Teşea doar noaotca si cobora p e malul apei să privească
oglindindu-se în ea luna si să-si amintească. D i n c o l o
de f l u v i u se întindeau p ă d u r i l e şl departe, peste p ă ­
duri începea m a r e a , despre care nu-i dăduse nimeni
de veste, dar n e care o presimţea cînd răzbăteau în
noapte, p r i n clipocitul v a l u r i l o r , tîngu'ri vagi d e pescă­
ruşi si sfărlmări d e c o r ă b i i .
î n t r - o n o a p ' e din crucea Iul gustar străiuia In turn
mezinul lui Z a r a x : G o r e . Tn zare. ca întotdeauna, nici
un semn şi băiatului înceouse să i se urască d e aştep­
tare. D e la un t i m p îi păru că d e jos. dinspre piciorul
t u m u l u l urcă la urechea lui o cîntare d o m o a l ă . subţire
sl putîn tristă. Cînteeul nu a v e a cuvinte, d a r chemarea
din el îi încrîncenă carnea toată d e parcă l-ar fi fost
muşcată d e t ' o a r i . TI cotropi o dorinţă clocotind ! d e 1
a strînge Tn braţe toate z i d u r i l e sl toţi copacii, d e a
mîngfla ierburile şi v a l u r i l e . S i m ţ i r e a asta nouă şi
neaşteptată îl făcu să-şi lase lancea si scutul sus si
să se repeadă nînă p e m a l . L a zgomotul portll mici
de sub turn. cînteeul se curmă brusc ea zborul unei
păsări săgetate. întunericul stăpTnea peste Istru. peste
păduri, peste cetate, d a r paşii îl purtară pînă unde
m î i n i l e lui btjbttnde TntPnlră Tn beznă ceva cald. t r e ­
murător. Si dulce . . . D e z l e g ă o barcă şl vîslî cu p u ­
tere înrecită pînă c ' n d barca se prinse foşnind Tn mîlul
celuilalt mai. cu păduri afunde. A ' e r g a r ă orbi şi surzi
pînă cTnd ajunseră într-un luminiş rotund, presărat
cu flori nitice. albe. care T» havăluiră Tntr-un parfum
tare. înăbuşitor. S e Tmbătară d e m i r e s m e . . .
C î n d se ridică d i n desişuri. Urna era un Imens
cheag d e sînge. P e discul eî se puteau desluşi în nuanţe
purpurii cetatea cuprinsă d e flăcări, capul bătrînulul
Zarax desprins d e trup, leşurile fraţilor tăiaţi înainte
d e a lua Tn braţele l o r vînJoase armele. V e d e n i a aceasta
1» scutură ca un frig v e n i t d i n senin şi amîndoi se
Tnapoiară Tn go.ană la barcă. D a r barca era dusă. î a r
d i n c o l o d e f l u v i u , din cetate re înălţau d î r e groase
de fum. î n t i m p c e G o r e îşi părăriso poetul d e v e g h e
din turn. cetatea fusese l o v i t ă fără veste. O a m e n i i ,
surprins! Tn somn. n-au apucat nici măcar să se a s ­
cundă. Z a d a r n i c s-a m a i aruncat G o r e în v a l u r i să se
întoarcă la al lui ; h ă u r i l e î n v o l b u r a t e l-au supt în
n d î n c o r i ' e l o r ca ne o buruiană. Tar Sida a rămas
împietrită d e groază între sălcii. P î n ă în zori, din c e ­
tate n - f m a i rămas piatră p e piatră.
P e s t e d ă r î m ă t u r i l e î n n e g r i t e s-a aşternut liniştea.
Din spărturile z i d u r i l o r şi d e p e sub pietre un fum
subţire si cenuşiu a m a i continuat să se scurgă spre
apos — semn că f l ă c ă r i l e nu osteniseră, c i lucrau în
î n c ă p e r i l e d e sub p ă m î n t . V u l t u r i i - n u î n v î r i i t o v r e m e
e
înşelaţi d e Strigătele sălbatice a l e cuceritorilor, d a r
ochii l o r ageri n-au dibuit decît pietre arse. A ş a c ă .
peste colină nu rămas să stăpînească doar m u r m u r u l
marelui f l u v i u si uitarea.
Către m i c 7 u l nopţii amuţeam şi. întorşi s p r e răsă­
rit, p r i v e a m luna ureînd încet m a r e şi roşie de-a lungul
24

a i « r d ce ar fi fost pe v r e m u r i turnul şi sporindu-şi
.ii ..u. . H M piua cinci u m b r e l e căpătau adinci:ne. Iar
'•- a] murea intr-o discretă a g o n i e părăsit şi uitat
• i » « I n t e c e l e noastre, i n d i f e r e n t şi inutil v i s e l o r ce ne
, u ni prin lumi scăpate din sclavia g i n d i r i i l o g i c e .
N « sprijineam unul d e altul cu ochii spre cer şi ne
I.1.4HU prădaţi d e sentimentul că c o n v e r g e m d e p l i n
... diacul argintiu d e deasupra, nu d o a r p r i v i r i l e şi
g l n d u u l e ni se intilnesc a c o l o .
• nu se putea i n t i m p l a aici, asta ştie oricine ; oriunde
S e n t i m e n t u l dat d e praful gros in care m i se
• wlumlau Încălţările că sint p r i m u l care intră in câ­
n i . m i ţ a de sub turn după atitea secole d e pustietate
ţt mister a învins repulsia pentru păianjenii e n o r m i
• u II i uscătură v e n i n o a s ă şi p i n z e l e lor suprapuse in
cure s-ar i i prins c h i a r şi o v r a b i e dacă s-ar fi a v e n -
Mi.it Înăuntru. B a chiar m - a m încumetat să rămin
paste noapte. M ă i n t i n d e a m p e lespezile reci cu m i i -
• ub cap şi u r m ă r e a m dreptunghiul p r â i o s p e care
taxele lunei îl p r o i e c t a u trecind p r i n ferestruica în­
gustă p e p e r e t e l e din stingă m e a c o b o r i n d şi seurtin-
du-be, trecind peste m i n e şi p l n ă l a u r m ă d i s p ă r i n d
tutr-o crăpătură l a r g a a pardoselii. N u v i s a m . N - a m
visat nici cind a m auzit f o a r t e l i m p e d e un glas dinspre
apă, slab, ca d e d e p a r t e intonind o cintare subţire,
itotnoală, d e o tristeţe difuză. N u Înţelegeam nici un
< uvint, d a r în m e l o d i a aceea desluşeam o c h e m a r e
mieroasă, d i n ce in ce m a i chinuitoare p i n â cind
m - a m ridicat Însoţit d e un n o r d e p r a f m o a l e şi m - a m
strecurat afară, pe m a l , cu praful ce m ă acoperea stră­
in, i ud in bătaia lunei. Cin tecul mă chema d e peste
upe, d i n t r e sălciile unduitoare ale căror p l e t e m l n g i i a u
lin, foşnind v a l u r i l e calde. L u n a aşeza d o m o l peste
toate o p u l b e r e ceţoasă cu luciri pale. B a r c a s-a des­
prins uşor, cu c l i p o c i t d e v a l u r i legânindu-se incet,
tot m a i incet p i n â cind î n c r e m e n i , i a r f a ţ a apei se
întinse ca o o g l i n d ă . A t u n c i inaintea mea se aşternu
c o v o r u l d e aur şi a r g i n t — ca semn că eu e r a m alesul.
• eu, cel aşteptat d i n v e a c , p o r n i i . . .
P u ţ i n după m i e z u l nopţii, l i p o v e a n u l Colea, ti­
m o n i e r u l d e c a r t , d ă d u buzna i n cabina nostro­
mului, ii luă d i n cuşetă ca p e un snop, cu cearşaf cu
lut şi II cârâ in g o a n a m a r e p e punte lovindu-1 d e
toţi p e r e ţ i i . I I aşeză in p i c i o a r e şi, susţinîndu-1 din
spate, i i arătă cu m i n a s p r e m i j l o c u l a p e i rostind
î n e c a t : „ C ă p i t a n e , eu n - a m pus azi un strop d e spirt
in gură, să-mi c r a p e o c h i i " . A p o i : „Dacă nu-1 vezi
înseamnă că m i - a l u a t D u m n e z e u m i n ţ i l e şi atunci
mai bine î m i tai g i t u l " . Şi scoase scurt cuţitul. A b i a
cu asta se t r e z i nostromul. A ş a era C o l e a : tăcut,
ascultător, p u t e r n i c şi m u n c i t o r cit şapte, d a r cind
se îmbăta nu-i p u t e a trece n i m e n i p e dinainte — f i e
muscă, f i e c o m a n d a n t u l : iar dacă nu-1 lâsai sâ-şi ter­
mine sticla in linişte, e r a şi m a i rău. A ş a că, o r i c l t d e
adine î-ar f i fost nostromului somnul, cind auzi
lama d e cin'şpe c e n t i m e t r i ţâcânindu-i lingă rinichi,
işi reluă brusc toate r a p o r t u r i l e cu realitatea înconju­
rătoare şi, dacă n-ar fi fost strins adunat In cearşaf,
s-ar fi ales cu o baie rece in Dunăre. D a r C o l e a îl
ţinea bine şi i n t r - a d e v â r nu era beat. I a r dacă îşi
pierduse c i n e v a m i n ţ i l e , trebuie să şi le fi p i e r d u t
am îndoi, căci se holbau am îndoi la arătarea c a r e nu
era nici caracatiţa cu douăzeci d e braţe, nici ş a r p e l e
zburător, nici ceaţa hipnotică, nici v r e o altă p o v e s t e
marinărească, ci doar un copilandru f i r a v , p a l i d , un
adolescent m e l a n c o l i c căruia luna plină ii e v i d e n ţ i a
cu o claritate î n g r o z i t o a r e fiecare detaliu al feţei, al
î m b r ă c ă m i n t e i , a i î n c ă l ţ ă m i n t e i ; bascheţii c e i m a i b a ­
nali care nu m i r o s frumos, d a r ţin b i n e g l e z n a la d r u m
lung, bascheţi cu care băiatul păşea uşor, rar pe faţa
apei.
„ O m la apă ! Strigă, mă, o m la apă f* Ingăimă
nostromul, d a r C o l e a îşi făcea cruci m a r i şi b o l b o ­
rosea pe l i m b a lui cu ochii In sus. A t u n c i se repezi
el însuşi la c a b i n e , în pielea goală căci cearşaful ră­
măsese în mina cu care Colea nu-şi putea face sem­
25
L a b o r a t o r S. F.
nul bisericii o r t o d o x e , u r l i n d nu numai „ O m la apă I "
că adună tot ech ipajul In c i t e v a secunde. I n t r e t i m p
omuleţul se a p r o p i a i m p e r t u r b a b i l de navă şi cu si­
guranţă că a r fi fost l o v i t dacă nu l-ar fi apucat in
ultima clipă cu c ă n g i l e sâ-1 tragă sus. P e n t r u că era
viu şi întreg, d a r nu reacţiona in nici un f e l la p a l ­
m e l e , fluierăturile şi s t r o p e l i l e cu care au încercat sâ-1
trezească, l-au dus la i n f i r m e r i e unde a fost v e g h e a t
de comandant in persoană. Episodul trebuia consemnat
în j u r n a l u l de bord, d o a r văzuseră toţi, d a r aşa c e v a
altundeva, dar nu aici, lingă G a l a ţ i , la c i t e v a m i l e de
C o m b i n a t . Era in j o c c a r i e r a lui de n a v i g a t o r . Şi-aşa
nu p r i m i s e a v i z u l la a b s o l v i r e a I n s t i t u t u l u i ; daca se
mai î n t i m p l a ş i . . . N u , nu v a consemna decit că l-au
găsit înecat s a u . . . d e p i n d e in c e stare v a fi dimineaţa.
•
Trecuse j u m ă t a t e d i n noapte şi se foia încă n e p u -
tind să a d o a r m ă . C ă l d u r a umedă şi rău m i r o s i t o a r e
care umplea cortul e r a de nesuportat. Dacă ar fi
deschis, a r f i n ă v ă l i t ţ i n ţ a r i i . O r i c u m intraseră c î ţ i v a ,
a ş a că nu îndrăznea nici sâ se dezbrace. T r a n s p i r a ţ i a
îi îmbibase î m b r ă c ă m i n t e a , se simţea lipicioasă, m u r ­
dară. P i n â la urmă renunţă la somn. Deschise cu grijă
f e r m o a r u l de la i n t r a r e şi se strecură afară. F a ţ a apei,
încreţită uşor, răsfrîngea în m i i d e sclipiri l u m i n a
palidă a lunei. P ă ş i fascinată pe plaja îngustă. V a l u r i
m o i , leneşe foşneau abia p e r c e p t i b i l spre ea apoi se
retrăgeau incet a d e m e n i n d - o . N u r e z i s t ă ; işi smulse
toate hainele, care, u m e d e , i se lipiseră dezgustător
d e p i e i e şi intră incet în apă. N u se m a i scăldase n i c i o ­
dată noaptea, pe lună. A t i n g e r e a apei e r a parcă alta.
î n t r e g corpul i i e r a î n v ă l u i t într-o m i n g i i e r e atot­
cuprinzătoare căreia i se dărui cu voluptate. Curentul
o purtă lin p r i n d r e p t u l turnului. A t u n c i işi aminti
brusc şi se întrista. V e n i s e r ă aici nu ca să se bronzeze,
sau să înoate, nici să v i z i t e z e cetatea, nici la pescuit,
ci doar pentru a se putea iubi In v o i e , ca sălbaticii,
departe de ochii p ă r i n ţ i l o r , d e gurile v e c i n i l o r , de
g l u m e l e nesărate a l e c o l e g i l o r . . . iar el se instalase
pur şi simplu ca un pustnic in turn n e v o i n d să mai
ştie de nimeni şi de n i m i c . Brusc îi v e n i o idee t r â z -
nită : să-i apară aşa goală, cu apa şiroindu-i din p l e t e ,
bolborosind c e v a care să sune a f o r m u l ă magica, d ă n ­
ţuind şi schimonosindu-se ca v r a c i i triburilor sălbatice
din p ă d u r i l e t r o p i c a l e — poate astfel va reuşi să-i
amintească d e ce se aflau aici. M ă c a r pentru j u m ă t a t e a
d e noapte care m a i rămăsese. Ieşi cu precauţie din apă
urmărind fişia d e u m b r ă a zidului pînă la intrarea In
turn. A c o l o Işi r ă v ă ş i părul peste faţă, işi pregăti in
gind „ r e p e r t o r i u l " şi, amuzată d e ideea ei, pătrunse
strâduindu-se să se m i ş t e cit m a i grotesc şi să se
strimbe cit m a i fioros ; poate va reuşi să-1 sperie. D a r
în încăperea strimtă nu era nimeni. Rămase, d e s c u m ­
pănită. In d r e p t u l unei nişe unde i se păru câ s-a
mişcat c e v a . O a r e o v ă z u s e v e n i n d şi o pindea, ascuns
pe undeva, să o s p e r i e el ? A ş t e p t ă nemişcată c i t e v a
secunde să audă o răsuflare, un pas. N i m i c . O linişte
nesfirşită. Întuneric beznă. V e s e l i a i se transformă
intr-o frică difuză, presimţiri r e l e i se insinuară
parcă sub p i e l e î n f i o r i n d - o . R e a l i z ă că se află In pu­
terea nopţii intr-o c a t a c o m b ă ruinată unde nu călcase
picior d e o m sute d e ani, in m i j l o c u l unui ţinut pustiu,
d e unde nici c e l e m a i disperate strigăte d e ajutor
n-ar ajunge la u r e c h i l e nimănui. Faptul că nu a v e a
nimic p e e a ii dădea, în plus, senzaţia că e c o m p l e t
lipsită de apărare. î n ţ e l e s e deodată câ e singură acolo,
simţea că el nu m a i există. Se cutremură la gindul
dacă va reuşi să se întoarcă la cort singură, p r i n t r e
ruinele presărate în întuneric, căci vulnerabilitatea
sugerată d e goliciunea e i o inspăimînta cel m a i tare.
Curind, insă, începu să simtă câ n-ar f i chiar singură.
D e j o s , parcă d e s u b lespezile d e piatră, s e r i d i c a un
geamăt prelung, p e r e ţ i i prinseră un t r e m u r uşor, p e
picioare simţi un f e l d e b o a r e uşoară ca o plnză de
păianjen care urca spre e a . P r i v i in jos şi văzu că stă-
U E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
 L a b o r a t o r S. F.
Bea cu p i c i o a r e l e într-un fum sau abur negru care creş­
tea incet spre genunchi, ii acoperi, continua să urce
Inghiţindu-i coapsele, a b d o m e n u l . . . î n c e r c ă să se
desprindă, d a r t u m u l o paraliza. P r i v i disperată în
jur. Văzu cum întunericul de p e ziduri se scurgea,
fluid, in j o s ca o vopsea c a r e se topeşte, pe măsură
ce aburul negru urca de parcă s-ar fi a l i m e n t a t din e i ,
iar ce răniineau albicioase d e j u r i m p r e j u r nu erau
z i d u r i l e d e piatră, ci g r ă m e z i d e oase amestecate şi
tasate într-o a g l o m e r a r e haotică, aburul Ii ajunse
ia p i e p t şi simţi că nu m a i poate să respire, oasele se
cutremurară şi începură să se naruiască in avalanşă
asurzitoare spre ea şi, desigur, a r fi z d r o b i t - o dacă nu
ar fi reuşit, cu un e f o r t suprem, să se arunce p n u
ingusta ferestruica.
C o l e a , care rămăsese sus, işi r e v e n i s e din u i m i r e
şi căzuse iiitr-o toropeală fără tund, străin acum d e
ciudăţenia nopţii. Era atît d e inert, ca nostromul
v e n i lingă ei sa v a d ă dacă nu c u m v a d o a r m e in p i ­
cioare sau visează fără a d o r m i . Colea II simţi a p r o p i i n -
du-se şi începu să glăsuiască fără a-1 p r i v i . „ N o s tronul',
ştii că eu n-am nici m a m a nici tatu. l e m i n e ni-au
găsit pescarii i n t r - o barcă rătăcită prin stufărişuri, ca
urlam de s p e r i a m şi păsările şi peştii. M - a u dus in
sat şi m i - a u purtat d e g r i j ă pină a m putut şi e u să
arunc n ă v o d u l şi atunci au inceput să m ă ia cu ei la
peşte. N a ştiu cum se iâcea, d a r Întotdeauna barca la
care m ă suiam se întorcea goală — i i e ca se p r i n d e a
in nisip, fie că se incurcau p l a j e l e p r i n ierburi, fie
ca nu se lăsa m o m i t peştele — că ajunsesem să m ă
creadă piază rea şi sa nu m a i v r e a nimeni să iasă p e
balta cu m i n e . A ş a ani rămas să îngrijesc ue gradină
şi sa meşteresc sculele in tovărăşia f e m e i l o r căci pinu
şi copiii dispăreau in z o r i — care la scăldat, care la
pus capcane pentru pasări sau la prins şerpi In n ă m o l .
Era l i m p e d e ca l u m i n a zilei ca nu fusesem făcut p e n ­
tru a da la peşte şi, i n t r - o bună zi, m - a m g i n d i t sâ-mi
iau l u m e a - n cap, să p l e c la Sfîntu' G l i e o r g h e sau la
Tttlcea să-mi caut d e lucru, să incep şi eu o viaţă
m a i p e suiietul meu. D a r nu g i n d i s e m să p l e c singur.
I n atitea zile fără şir petrecute intre f e m e i , m u l t e m ă
încercaseră, d a r n u m a i una î m i mersese la inimă, iar
aceea nu putea i i a mea pentru că ai ei o meniseră,
jiicâ d e p e t i n d era copilă, altuia. D e aceea, g i n d u l p l e ­
cării m ă muncea inuoit. A t u n c i m - a m dus la cea care
î m i ţinuse loc de m a m ă şi i-am dezvăluit totul aştep-
tlnd de la dînsa un sfat bun sau o încurajare. M a m a ,
insă, î m i aruncă o căutătură rea şi. In loc d e v o r b a
bună, î m i zise o p o v e s t e urită, pe care o m a i visez şi
acum, că de răul ei a m ajuns să m ă găsesc azi p e
v a p o r : să nu-mi p r i n d ă tălpile rădăcini şi sa nu-mi
mai r ă m i n ă gindul ia v r e o f e m e i e .
întâmplarea s-a petrecut în v r e m u r i d e d e m u l t ,
dar nu chiar îndepărtate. Se zice că intr-o zi, după o
ploaie m a r e care tulburase a p e l e , doi pescari din satul
nostru se rătăciseră prin smircuri şi, hnpingind barca
la n i m e r e a l ă , auziră pe a p r o a p e un ţipăt care nu e r a
de pasăre, nici de broască în gura şarpelui, ci m a i
degrabă de prunc nou-ne>>cut şi înaintând intr-acolo
au găsit o copăiţă adusă cine ştie cum d e apă p i n ă
se î m p o t m o l i s e in stuf şi in ea : o fetiţă d u r d u l i e şi
vinâtă de plîns. O luară — ca pe m i n e — , o crescură
şi, cind v e n i v r e m e a , o însoţiră cu un flăcău din sat.
T o a t e bune n u m a i că, î n t r - o noapte, proaspăta nevasta
se făcu nevăzută. Şi nu dispăruse numai ea, ci şi un
băiat n u prea a g e r la m i n t e , d a r clădit p e placul f e ­
m e i l o r , şi barca acestuia. Soţul, o m d i n t r - o bucată, îşi
luă securea şi o f r i n g h i e lungă şi plecă i n căutare, l i
găsi, după citeva ceasuri, pe un ostrov bătrin, d o r m i n d
adine sub soarele fierbinte, l o v i o singură dată, iar p e
femeie, pină să se dezmeticească, o legă strins de o
salcie groasă. Scufundă barca celuilalt şi, surd la
plinsetele şi r u g ă m i n ţ i l e necredincioasei, v î s l i spre
casă. A m priceput eă povestea era menită să-mi d e s ­
chidă ochii ; dar ce n-am putut să p r i c e p de îndată
a fost sGrşitul e i . I n citeva z i l e după acea faptă, o m u l
II i i. i 11 N — magazin al clubului de anUcipaüe
se schimbă cu t o t u l : d e v e n i slab ca o nuia, ochii i se
întunecară de cearcăne, nu m a i ieşea la peşte, nopţile
r ă m i n e a afară î n ţ e p e n i n d cu gîtul întins şi cu p r i v i ­
rea pierdută peste ape. P a r c ă aştepta să-i v i n ă c e v a
dintr-acolo. O a m e n i i ştiau şi a u înţeles că-şi p i e r d u s e
m i n ţ i l e . I n t r - o dimineaţa n-a m a i apărut, l-au găsit
din i n t i m p l a r e leşul, după o v r e m e , agăţat in rădăci­
nile păpurişului. A b i a atunci s-au g i n d i t că, in toate
nopţile cind v e g h e a s e încordat p e malul apei, auzea
chemarea ei care p i n ă la urmă II birui." Ochii nostro­
mului cercetară c i t e v a c l i p e m a l u l păduros. Faţa apei,
netedă, reflecta strălucirea tăcută a lunei. Dar d i n ­
colo, pe m a l , p r i n t r e sălciile uriaşe stăpinea un î n t u ­
n e r i c compact, neliniştitor. „Şi, in loc să i-1 lase, II du­
seră in sat unde-i i n g r o p a r ă creştineşte. D e atunci, in
serile fierbinţi de v a r ă o a m e n i i se închid d e v r e m e in
casă să nu le ajungă la urechi t i n g u i r i l e e i c a r e înso­
ţesc noaptea, din d e p ă r t a r e , foşnetul stufului, c l i p o c i ­
tul m o l c o m al v a l u r i l o r şi scirţlitul sălciilor p u t r e d e . "
Colea continuă să privească nemişcat înainte. N o s t r o ­
m u l recunoscu in t r i b o r d ruinele de la G l r l i ş t e . O clipă
a v u impresia că din turn s-ar prăbuşi c e v a . I n c l i p a
următoare auzi bufnitura unui c o r p căzut in apă. T o ­
tul se petrecuse rapid, dar sesizabil. 11 prinse p e Colea
de braţ. „ A i auzit şi tu ? " „ E e a . . ." zise Colea, d a r
ochii lui căutau dilataţi a e întuneric In babord : „ M ă
cheamă . . . In f i e c a r e n o a p t e . . . A c u m . . N o s t r o m u l :
„Să fac c e v a . . . S a l v a ţ i - o !" P l e c a r ă a m l n d o i deodată,
d a r i n direcţii diferite.
Jos, in i n f i r m e r i e comandantul aţipise. T r e s ă r i
cind visă că e străpuns d e un pumnal. O crampă v i o ­
lentă II făcu să se chircească in scaun. I se făcu foarte
cald. O tensiune craniana neobişnuită il a m e ţ i . „ U e
unde zăpuşeala asta P e t i m p l e începură să i se p r e ­
lingă stropi de sudoare. îşi desfăcu vestonul. A e r u l se
infierbinta In continuare. „ C e se întimplă ?* A m e ţ e a l a ,
greaţa, căldura 11 făcură să deschidă hubloul. D a r căl­
dura d e v e n i s e insuportabila. „ T r e b u i e să ies la aer."
Urcă p e punte, se sprijini de copastie. „ A p a . . . " Jos.
sub e l spuma se rostogolea ca un balot d e dantelă
desfăşurindu-se. „ T o ţ i la apă ! A ş a ! " P l o n j a p e s t e
copastie.
A u t o r i t ă ţ i l e şi-au croit drum prin m u l ţ i m e a cu­
rioasă. Elicea „ C ă l i f a r u l u i " continua să-1 î m p i n g ă fără
rost în mal. P r o v a e r a b i n e înfiptă în nisip. L a apelu­
rile lansate prin p o r t a - v o c e nu răspunseră deeît c i t e v a
rateuri ale motorului care-şi anunţă astfel oprirea.
A p o i se lăsă o linişte de-.ăvîrşită. Fură aduse scările
de pisică. Cel de la „ I n t e r v e n ţ i i " urcară la bord. C e r ­
cetară puntea. Pustie. C o m a n d a : goală. I n cabinele
răvăşite : nimeni. A b a n d o n ? In i n f i r m e r i e — un tinăr
în nesimţire : c a m t i n ă r p e n t r u a face p a r t e d i n e c h i ­
paj. „Să urce sanitarii ! E un . . . r ă n i t ! " Brancarda fu
urmărită cu p r i v i r i m i r a t e . „ A s t a - i tot. N u mai e n i ­
meni. C o b o r i m ? "
Mihai Alexandru
Vînătorii
L a m a stiletului luceşte stins In lumina scăzută, apoi
se abate asupra trupului tinăr. străbate rochia d e m ă ­
tase, e p i d e r m a şi muşchii toracelui, pătrunzind în
inimă. Singele izbucneşte v i o l e n t , străbate in o r d i n e
inversă muşchii, e p i d e r m a şi rochia de mătase şi ţlş-
neşte. lucind stins in lumina scăzută. Stropi mari pă­
tează veşmlntul a l b al fetei, parcă într-o î n c e r c a r e
disperată d e a străbate din nou mătasea rochiei, e p i ­
d e r m a şi muşchii, pentru a se întoarce in inima care
se oprise acum.
26

Trupul nemişcat, d e g e t e l e crispate pe minerul sti­
letului, chipul î n c r e m e n i t in disperare şi durere. Ochii
Îngheţaţi, lucind stins in lumina scăzuta.
A l ă t u r i , z ă r i n d f ă r ă suflare, un tinăr cu chipul
.u operit J.e paloarea m o r ţ i i , cu buzele arse, î n v i n e ţ i t e .
Două trupuri nemişcate.
S t o p cadru. I n colţul din dreapta sus al ecranului
apare un indicativ : 2.16.437256. I m a g i n e a se stinge.
M ă r i d i c cu greu d e pc scaun. S i m t că m ă sufoc.
Deschid fereastra şi respir adine aerul curat al nopţii.
Mă simt parcă mai bine. î m i dau seama că n e r v i i nu
iiui v o r m a i rezista m u l t ă v r e m e , d a r sint hotărit să
privesc in continuare.
A p ă s o clapetă şi ecranul se luminează iar. D i n a i n ­
tea ochilor se p e r i n d ă o m u l ţ i m e de cifre a căror sem­
nificaţie Încep să o cunosc. A l e g .
1.20.977592.
A u t o m o b i l u l oficial alunecă alene, m u l ţ i m e a v ă -
lureste zgomotoasă. U r a l e , strigăte, a c l a m a ţ i i . I n m a ­
şină, un bărbat tinăr, puternic, plin d e viaţă şi de
vigoare. N o r o c u l s-a arătat darnic cu el, oferindu-i
posibilitatea d e a-şi î m p l i n i visele m ă r e ţ e . I a r alături
are o soţie tinără, frumoasă şi iubitoare.
F l o r i m u l t i c o l o r e descriu prin aer traiectorii r o ­
tunde pentru a c ă d e a apoi in drumul m a ş i n a . Bărbatul
/imbeşte m u l ţ i m i i , sau poate doar g i n d u r i l o r lui.
G l o n t e l e plecat din a r m a ucigaşă îi p ă t r u n d e p r i n
ceafă, sfăriiuindu-i ţeasta. Lipsit dintr-o dată de viaţă,
trupul se prăbuşeşte p e bancheta din spate. N i m e n i
nu îşi dă incă seama ce se intimplă. Cu un gest r e ­
f l e x , şoferul accelerează. Soţia se r e p e d e spre corpul
neînsufleţit. P e capota maşinii se v ă d răsfirate sinistre
rămăşiţe insingerate.
Stop cadru 1.20.977592.
. . . Z ă p a d ă , v i s c o l , ger. S i m t e că e la capătul p u ­
terilor. T o v a r ă ş i i săi au p i e r i t p e r i n d , d e v o r a ţ i de
aceste locuri ostile. A c u m e atlt de a p r o a p e de ţ i n t ă . . .
D e visul său. Ştie că nu m a i există d r u m de întoar­
cere. Dar v a fi p r i m u l , primul care va î n v i n g e ţinutul
acesta străin. U n ţel pentru care merită să iţi dai viaţa.
Şuierul vintului. Şfichiuirea zăpezii răscolite. Şi
f r i g u l . . . I n adăpostul iluzoriu a l cortului, încearcă să
mănince şi să se odihnească înaintea ultimului asalt.
A p o i , din nou la d r u m . P i c i o a r e l e degerate nu II mai
ascultă, ninsoarea I n v î r t e j i t â de v î n t ii acoperă v e d e r e a .
Şi deodată, cînd pentru o clipă infernul p a r e că se
potoleşte, zăreşte în d e p ă r t a r e . . . nu se p o a t e . . . Se
a p r o p i e — nu s-a î n ş e l a t : un c o r t străin, u r m e incă
proaspete p e zăpadă, cutii goale, resturi de m i n c a r e .
U n altul sosise înaintea lui. U n altul fusese p r i m u l .
S i m t e cum frigul il pătrunde mai tare, cum oasele
îl dor şi il roade f o a m e a şi setea şi febra li a r d e . P o r ­
neşte din nou — î n c o t r o ? T e l u l ce 1-a ţinut pe p i ­
cioare s-a destrămat, d r u m inapoi nu mai este Seara
II găseşte chircit în zăpadă A r s u r a febrei şi a frigului
se stinge cu încetul. Ninsoarea cade pe ochii îngheţaţi.
Stop cadru. 1.19.454707.
Ecranul se stinge iar. Sint lac d e sudoare. M ă ridic
şi mă î n d r e p t din nou spre fereastră.
Pentru mine, totul a început t u un an în urmă De
atunci i n t î m p l ă r i l e m-au purtat in viitoarea lor. mai
cu voia mea, mai fără v o i e . si ială-mă azi in situaţia
d e a risca s ă - m i p i e r d viaţa. Sau, dacă i m l daţi v o i e
să m ă e x p r i m astfel, să pierd mai mult decît p r o p r i a - m i
viaţă.
C u un an în urmă deci, l-am relntîlnit pe fostul meu
coleg de liceu, D a n i e l . Se mutase chiar la colţul străzii
pe c a r e locuiam, î n t r - o căsuţă p e care o ştiam părăsită
parcă din totdeauna. T r e c î n d zi d e zi prin faţa acelei
case. nu a m putut să nu observ cum o poartă metalică
iol i dă a inlocuit uşa cu canaturi din l e m n sculptat,
i ¡¡1 o b l o a n e l e cu j a l u z e l e d e la ferestre au dispărut,
lărind In schimb o reţea deasă de zăbrele din fier,
c um cocoşul de tablă d e p e acoperiş a fost înconjurat
21
L a b o r a t o r (a. i .
de o baterie d e a n t e n e ciudate. M ă oprisem nu o dată
din d r u m să p r i v e s c aceste transformări neobişnuite,
poate pentru a colora cu o picătură de mister m o n o t o ­
nia după-amiezilor.
„ î m i daţi v o i e , vă r o g ?" — a m auzit o v o c e l u
spatele m e u şi, jenat că fusesem surprins p r i v i n d i n -
tr-o curte străină, a m făcut loc să treacă celui ce p ă ­
rea să fie stăpînul casei, un tinăr blond, uşor adus de
»pate. I n t i m p ce descuia uşa d e la intrare, s-a uitat
la m i n e peste umăr şi ochii i s-au luminat deodată.
„ L i v i u s I la t e uită, bătrinul L i v i u s ! C i n e ar f i
crezut 7 P C i ţ i v a trecători au intors capetele, curioşi
să-1 vadă p e posesorul acestui n u m e d e star al anti­
chităţii romane. Atunci l-am recunoscut şi eu. A n i i t r e ­
cuţi au năvălit asupra mea, ani mai buni şi mai
frumoşi.
-Daniel!"
îmbrăţişări bărbăteşti, p r i v i r i cercetătoare. . H a i ,
intră in birlogul m e u . " A m i n t i r i c o m u n e , m u z i c a i a
surdină, un pahar de v i n , lumina inserării. A l t a a m i n ­
tiri. Şi in final : „Să mai treci pe la mine. Sintena «iaar
vecini, nu ? P
L - a m v i z i t a t apoi tot m a l des, p e de o parte din
n e v o i a unei prietenii, o p r i e t e n i e nouă ce s-a înfiri­
pat la căldura alteia, m a i v e c h i ; p e d e altă parte din
curiozitatea de a afla ce se ascunde îndărătul f e r e s t r e ­
lor zăbrelite.
Trecuseră patru luni de z i l e d e la p r i m a noastră
intîlnire, cind misterul m i s-a dezvăluit, înfricoşător.
„ L u c r e z pe cont p r o p r i u — mi-a spus — şi sint
foarte a p r o a p e de o d e s c o p e r i r e c e va zgudui l u m e a
ştiinţifică. Şi lumea, in general.'"
„ A trecut v r e m e a descoperitorilor solitari — i-am
replicat. A z i se lucrează în institute uriaşe, cu l a b o ­
ratoare c o m p l e x e , c o l e c t i v e numeroase şi aparatură
complicată. Ce poţi f a c e tu d e unul singur, cu m i j ­
loace modeste, Intr-un laborator i m p r o v i z a t ? I*
„ M u l t , pot face f o a r t e mult. Iţi v o i spune care
este scopul muncii şi al căutărilor m e l e . chiar dacă ţi
se va părea nebunesc, fantastic, o enormitate. Iată-1 :
călătoria într-un u n i v e r s paralel. P e n t r u aceasta nu a m
n e v o i e decît d e o perfectă cunoaştere şi stăpinire a
propriului eu. Posibilitatea de a atinge universurile
paralele zace latentă In fiecare dintre noi. încetul cu
încetul, a m încercat să descopăr In m i n e această posi­
bilitate şi să o controlez. P u ţ i n a aparatură pe care •
folosesc — e drept, d e m a r e fineţe şi c o m p l e x i t a t e —
nu are alt rol decit al măsuţei cu rotile cu ajutorul
căreia copilul m i c î n v a ţ ă să meargă.
U n u n i v e r s p a r a l e l — iată o posibilitate perfect
susţinută logic şi m a t e m a t i c . I n curînd, voi fi m
măsură să îi d o v e d e s c realitatea."
Sint prudent din fire, aşa că nu m - a m grăbit să
îl socotesc nebun sau m a n i a c pe prietenul meu Da­
niel, aşa cum nu m - a m grăbit nici să-i dau crezare.
L-am v i z i t a t în continuare. L - a m ascultat susţinindu-şi
filosofic ipoteza, i-am u r m ă r i t argumentaţia ştiinţifica
In măsura în care cunoştinţele m e l e mă ajutau. M a i
in glumă, m a i în serios, a m început să practic şi eu,
sub îndrumarea lui D a n i e l , o serie d e exerciţii m e n i t e
a-mi descoperi la rîndu-mi presupusele facultăţi la­
tente — fără a o b s e r v a însă vreun rezultat. „ N i c i nu
era de aşteptat, aşa curînd, intervenea Daniel. T r e ­
buie să ai r ă b d a r e . " Sub supravegherea lui, a m î n v ă ţ a t
să lucrez cu a p a r a t e l e din laborator. M - a m aşezat chiar
şi pe scaunul emiţătorului, o construcţie copiată parcă
dintr-o bandă desenată, cu o cască ce îmi cuprindea
capul şi o m u l ţ i m e d e fire prin care trupul meu e r a
in legătură cu maşinăria. T o t fără nici un rezultat.
Stăteam In c u m p ă n ă încă. nu ştiam dacă să-1
consider pe prietenul m e u geniu sau maniac. C i n d ,
într-o bună zl — sint două luni d e atunci — D a n i e i
m i a spus : „ T o t u l e pregătit, L i v i u s . M î i n e dimineaţă
voi încerca."
Incredibila a p r o p i e r e a momentului m-a luat prin
surprindere. Dar din clipa aceaa nu m - a m mai î n t r e ­
bat dacă sint personaj — f i e şi secundar — al unui
e v e n i m e n t epocal sau paiaţă Intr-o jalnică faină.
H E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
Răspunsul era clar, nu m a i exista nici o îndoială :
Încercarea urma să aibă loc a doua zi dimineaţa.
Şi a a v u t loc a doua zi dimineaţa. N u m a i eu ştiu
cum a m aşteptat să treacă cele douăsprezece o r e p r e ­
văzute pentru p r i m a călătorie. I n aceeaşi seară, la o
oră d i n a i n t e stabilită, emiţătorul — d e v e n i t acum r e ­
ceptor — a v e a să i n t r e In funcţiune, călăuzindu-1 pe
Daniel p e d r u m u l d e întoarcere.
T r e b u i e să recunosc că nu a m fost la î n ă l ţ i m e a
momentului şi, In loc să-1 întimpin cu c i t e v a c u v i n t e
b i n e gîndite şi b i n e simţite, m - a m repezit la el, stri-
gindu-i a p r o a p e : „ T e - a i întors, Daniel ! H a i , p o v e s ­
teşte-mi 1"
„Reuşită deplină, dragul m e u ! Să-ţi spun cum a
fost.
H E L l O N — magazin ai c l u b u l u i de anticipaţie
Cind am sosit la destinaţie, a m crezut mai întli
că m ă aflu p e P ă m l n t . E r a m la m a r g i n e a unei p a ­
jişti întinse, nu d e p a r t e se zăreau pilcuri de copaci,
se auzea cintec de păsări. T o a t e mi-au părut f a m i l i a r e :
coroanele arborilor, culoarea cerului, chiar şi f o r m a
norilor alburii. M ă aşteptam să găsesc o l u m e a s e m ă ­
nătoare cu a noastră. A f l a s e m o a r e una identică ? Sau
diferenţele erau atit de puţine şi de mărunte încît,
pierdute in m i l i a r d e l e d e m i l i a r d e de factori care
compun universul, nu puteau fi descoperite intr-o
viaţă d e o m ?
N u m i - a m continuat g î n d u r i l e , căci a m zărit a p r o -
piindu-se nişte v e h i c u l e iuţi, care zburau la ciţiva metri
deasupra solului. M - a m ascuns repede într-un hăţiş,
28

«.perind să nu fiu descoperit. încă. V o i a m să păstrez
Iniţiativa.
A e r o d i n e l e au coborît nu departe d e locul unde
mă pitisem. A u apărut m a i m u l ţ i . . . oameni şi unul
din ei s-a îndreptat spre mine, v o r b i n d u - m i : „Sînt
Narco. T e - a m aşteptat. N u te teme. V i n o . "
C e să fi făcut, a m ieşit din ascunzătoare şi m - a m
apropiat d e ei. Purtau cu toţii nişte u n i f o r m e străluci­
toare Să fi fost m i l i t a r i ?
A m urcat în aparate. Sigur, eu pregătisem un mic
discurs d e bun găsit, dar acum v o r b e l e parcă nu se
prea legau. Curînd , a m ajuns Intr-un oraş şi a m fost
condus la sediul unei organizaţii pe care ei au numlt-o
Organizaţia pentru legăturile cu Terra. L a asta chiar
că nu mâ aşteptasem ! E l . şi toată ziua eu le-am pus
întrebări şi el mi-au răspuns.
In final, ml-au p r o m i s că mă v o r ajuta să constru­
iesc un e m i ţ ă t o r p e Sheda. A ş a se numeşte lumea l o r :
Sheda. C a m atît."
„Cum adică, atît I". a m sărit eu. nemulţumit cfl
prietenul meu îsi rezumase călătoria doar în cîteva
cuvinte. N u am vrut să ţin seama de faptul câ era v i ­
zibil epuizat şi l - a m cerut alte şl alte detalii. A ş a am
aflat că locuitorii din Sheda cunoşteau T e r r a în amă­
nunt, dar nu voiseră să Intre în legătură cu n o i . se m u l ­
ţumeau să n e studieze. A m aflat că. pe tărîmul ştiinţei
şi al tehnologiei, aveau asupra noastră un avans dc
cîteva zeci d e ani. un secol poate. Că există m u l t e deo­
sebiri între l u m i l e noastre, d a r şi multe asemănări.
A m continuat cu î n t r e b ă r i l e pînă cînd bietul Daniel a
adormit, fără să-mi fl putut domoli curiozitatea.
V o i a j u r i l e zilnice a l e prietenului meu au devenit
curînd obişnuinţă. C u m ne obişnuim noi cu toate I D e
Ia o v r e m e , a m început să-1 slcîi. cerîndu-î să-si facă
publică descoperirea şi ameninţîndu-1 că. In caz con­
trar, v o i face eu acest lucru. M ă amîna mereu, susţinea
fă mai v r e a să c l a r i f i c e nu ştiu ce. că are impresia că
i se ascunde ceva. c e v a important.
î n t r e tlmn m l - a m continuat si eu antrenamentele,
cu mai multă însufleţire acum. De-ar fî să-1 cred pe
Daniel, peste o lună-două urma să fiu a p t pentru
prima călătorie.
La un m o m e n t dat. am observat Insă o schimbare
o^uscă în atitudinea si în comportamentul Iul. Părea
preocupat de o problemă ce-1 covîrşea D e m a l multe
ori l - a m surprins înetndurat. cu orlvlrpa pierdută.
Era mereu trist, m o h o r î t . tăcut. Arăta teribil d e obosit.
L a întrpbările m e l e răspundea e v a z i v , susţinea că
nimic deosebit nu se Intîmp'ase. de vină erau doar
solicitările e x c e s i v e la care îsi supusese mintea si
trupul.
P e n t r u ca. acum v r e o două săptămîni. înainte de a
p'eca «;nrp Shpda să mă la dp-o parte sl să-ml spună :
..Dragul m e u . uite. c u m să z i c . . . Totul a mers bine
oină acum. dar ceea c e fac eu conţine şl o doză de
risc. deloc neplilabilă TTn accident se poate î n t î m o l a
orlcînd. Sper că gestul meu nu Itl v a părea m e l o d r a ­
matic : T i n e plicul acesta. Dacă întîrzh' vreodată mal
mult de patruzeci şl o p t d e o e . deschlde-l."
r
A m zîmbit amuzat, dar lui nu-1 ardea de glumă
si mi-a pierit si m i e cheful. A Insistat să nu-I citesc
menajul d**eît în situaţia precizată de e l .
Situaţie care nu a întîrziat să anară. A l a l t ă i e r i . D e
regulă. Daniel nu lipsea mai mult de douăsprezece
ore. D e data aceasta trecuseră patruzeci şl opt. A m
desch's plicul.
„Dragul meu L I v I u s . îţi cer Iertare pentru răspun­
derea teribilă pe carp o arunc o e umerii tăi î n c r e -
dlnrtnrîti-tl aceste rînduri, dar nu am do ales. Î M I
singurul care m - a r c r e d e si. cel puţin deocamdată,
•'<• r " - u l care v a putea face ceva.
îti am'ritet:ti d e Impresia mea că ml se ascunde
ceva... Narco şi ceilalţi oameni al Organiza­
ţiei tmf rJScnundeau la orice întreba-o r>e-as fî ştiut
,•,. c i . i întreb | . . . P î n ă într-o zi. cînd am surprins n's*n
vorbe ciudate : ..Ce mal face victima ? !", întrebase
cineva, si era clar că despre m i n e fusese vorba. A m
L a b o r a t o r S. F.
cerut lămuriri, a m insistat şi în cele din urmă taina
mi s-a dezvăluit, cu a d e v ă r a t înfricoşătoare.
Ei. cel de pe Sheda, au aflat de mult despre exis­
tenţa universului nostru, a T e r r e i şi a oamenilor. ŞI.
pe măsură ce evoluau şi îşi perfecţionau tehnicile, au
învăţat să acţioneze asupra lumii noastre. D e îndată
ce au avut posibilitatea să o facă. au acţionat şi asu­
pra vieţilor, a destinelor noastre. N u m a i distructiv, din
punctul nostru d e v e d e r e .
N e ucid, L i v l u s ! Acesta e sportul l o r preferat,
arta lor dusă pînă la rafinament ! Asociaţia Asasinilor
numără sute de mii d e m e m b r i şi are m i l i o a n e de
simpatizanţi O m o a r t e înfricoşătoare petrecută pe
T e r r a — un accident stupid, o crimă odioasă, un tra­
gic concurs de î m p r e i u r ă r l — nu e decît opera regizată
nlnă în cele mai miri amănunte a unui Asasin de pe
Sheda. Cu cît asasinatul e m a i crud. mai neaşteptat
sau mal spectaculos, cu atît autorul lui a r e mal multe
şanse să apară în prima pagină a revistelor, stîrnind
Invidia şl ambiţia confraţilor. Cu cît V i c t i m a suferă
mai mult î n cele din urmă clipe, pradă durerii, dispe­
rării şi revoltei, cu atît Asasinul v a fi mai bine cotat,
putînd spera să-şi v a d ă creaţia inclusă în fondul de
aur al Asociaţiei.
î l ascultam pe N a r c o povestindu-mi toate astea,
oe un ton ce se voia neutru, şi nu puteam crede. O glu­
mă sinistră. T-am replicat, nu prea convins, că moartea
e un fenomen natural ş l . . . „Sigur, ml-a răspuns el r e ­
pede, nu sîntem răspunzători pentru m i l i o a n e l e d e
oameni care au p i e r i t şl v o r mai pieri pe T e r r a . Se
moare de bâtrîneţe. de boli. există războaiele, c a l a m i ­
tăţile naturale S e m a i întîmplă sî accidente, şl o m o ­
ruri în care nu a v e m nici un amestec. D a r gîndeşte-te
Ia cel care m o r în floarea vîrstel, sau în pragul vieţii :
la cei ce se sting în chinuri îngrozitoare : la cel pieriţi
în accidente Incredibile. I n i m a g i n a b i l e . C u m poţi c o n ­
sidera asta . . . natural T I*
_Dar de c p . . . cum de se poate . . . de uno'e a c e s t . . .
obicei ? . . P e n t r u întîla dată. întrebarea mea a ră­
mas fără răspuns. N a r c o ml-a v o r b i t despre rădăci­
nile a c e s t e i . . . hm . . . îndeletniciri, care s-ar p i e r d e In
veacurile trecute si care acum celor mal mulţi sheda-
enl l e apare ca un lucru obişnuit, firesc, normal.
„ M u l t ! de*estă Asasinatele, d a r nu s-ar gîndi vreodată
să c e a ă . d e e x e m p l u , scoaterea l o r In afara legii. Doar
r
r o l . cel din Or gan i zaţ i a pentru legăturile cu T e r r a ,
luptăm din răsputeri î m p o t r i v a l o r : nu a v e m Insă de
înfruntat o forţă dură. distinctă, ci Inerţia, obişnuinţa
informă, moale, alunecoasă . . ."
„ D a r pămîntenii. nu au o b s e r v a t . . . nu II s-a pă­
rut niciodată ciudat că . . . "
„Nu. D e ce ? Iată încă o IntrePare fără răspuns
P r o b a b i l că. n e a f l î n d si neimaginîndu-sl măcar v r e o
altă cauză pentru n e n o r o c i r i l e care se abăteau asuora
lor. considerîndu-le lucrarea Naturii sau a Hazardului,
au sfîrsit prin a socoti nefirescul — n o r m a l . "
„ î n c ă o întrebare. N a r c o . A i c i . p e Sheda. s-a î n ­
tâmplat vreodată . . . să f i e cineva . . .*
„Niciodată."
„Vreau să v ă d cîteva asemenea... asasinate"
l-am s p u s şl. fără un cuvînt, m-a condus într-o încă­
pere alăhtrată. P r o b a b i l că se aştepta la o asemenea
cerere, căci aici se afla pregătit un aparat, semănînd
cu banalul televizor. P e ecran se succedau felurite
indicative. A m acţionat claviatura la Intîmplare.
2.20992063.
Cînd îsi r e v i n e în urma loviturilor, se află prShn
slt la pămînt. simte dureri rumplfte în tot tronul sl
capul îl vuieşte îngrozitor. î n lur se aud tropăind
cizmele s o l d a ţ i l o r : apoi un ţipăt. Face un efort sl
deschide ochii : p r i v i r e a II este împăienjenită, din ar­
cada spartă sîngele I se p r e l i n g e peste pleoane. îs)
v e d e soţia, tîrîtă cu brutalitate de cîţlva zdrahonl.
Femeia se zbate. ţipă. Încearcă să lovească. Unul din
soldaţi o Izbeşte cu p u t e r e peste faţă.
Se ridică, fără să-sl dea seama ce face. fără să-sl
simtă trupul amorţit. S e r e p e d e spre duşmani p r i v i n d
H E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie
l a b o r a t o r S. F.
ţintă chipul soţiei, ochii el îngroziţi, b u z e l e şl n ă r i l e
tnsîngerate. Surprinşi In p r i m a clipă, soldaţii îl ~o-
p l e s e s c a o o i . E doborIt din nou şi cînd încearcă iarăşi
să se r i d i c e v e d e . la doi naşi. ţeava unei m i t r a l i e r e
aţintită sore fruntea sa. Si mal v e d e . î n t r - o secundă
dilatată, degetul c a r e apasă p e trăgaci.
C a p u l omului p a r e că e x p l o d e a z ă , craniul zboară
în ţăndări. R ă p ă i t u l armei acoperă urletul femeii. Do
unde mal găseşte putere fugă ? Jetul -le flăcări o
ajunge din urmă. o î n v ă l u i e , se zvîreoleşto odată cu
ea. se stinge odată cu ea
Stop cadru. tMJtOOfT.
T,a m a r g i n e a oraşului, unde î n c e p e cîmoia.
Se î n t o a r c e de la lucru, obosit si prăfuit. Şi-a lă­
sat în v e s t i a r salopeta, dar h a i n e l e de pe el, desi curate,
a u arată eu m u l t mai bine. aşa c u m sînt. şifonate si
un pic cam largi p e trupul lui uscăţiv, adus d e spate.
Sub braţ poartă o servietă ponosită din c a r e s e zăreşte
capătul unei pîlnl.
Cînd ajunge l a calea ferată se porneşte un v î n t l -
eel răcoros, c a r e îl mai î n v i o r e a z ă puţin. I n d e p ă r t a r e
se aude slab şuieratul unul tren.
O m u l coteste p e cărarea ce urmează, alături, tra­
seul drumului de fler. C e v a mal încolo, linia t r a v e r ­
sează un p o d e ţ metalic. O m u l . p r u d e n t , se asigură.
T r e n u l se zăreşte, d a r e încă departe.
U r c ă r a m b l e u l si păşeşte p e tabla încinsă a p o d e ­
ţului. M e r g e a c u m î n t r e şine. călcînd i n c o m o d , din
t r a v c s S în traversă. Dedesubt, un canal d e I r i g a ţ i e
îs! m î n ă a l e n e apele.
Cînd soseşte l a celălalt capăt, trenul î n c ă este d e ­
parte. Se răsuceşte să coboa~e din nou s p r e potecă.
P i c i o r u l ÎI patinează ne traversa alunecoasă. O m u l se
dezechilibrează şl c a d e . izbeşte cu pieptul şina dina­
intea Ini. Iar fata i se z-?roheste de p î e t r e l e colţuroase.
N u m a l p r i m e ş t e aer. În gură rimte dinţii s f ă r î m a ţ i «1
gustul sărat al sîngehu. A p o i leşină.
M e c a n i c i i v ă d t î r z l u . rmilt nrea tîrzlu. omul c e
r a c e fără cunoştinţă în d r u m u l l o c o m o t i v e i . Jumătate
d'n G a r n i t u r ă t r e c e neMe trupul prăbuşit, sfîrteeîndu-1.
P l i n e a a alunecat din servietă sl s-a rostogolit ceva
mal î n c o l o . P e ooaia rumenită lucesc p e t e roşii, î n s î n -
ee-Mo.
S f o p cadru. tJO.940770.
L u c r e a z ă p e schelă, la m a r e î n ă l ţ i m e . T r e a b a m e r g e
bine. s u d u n l e sînt anroano pata. L e va termina pînă
la pauza de masă. Tsl şterge transpiraţia eu m î n e c a
•alonetei şl se apucă Iar de lucru. M a l a r e puţin. î l
strigă p e colegul aflat la eftlva metri m a l î n c o l o şl îl
c e r e nişte e l e c t r o z i . Al lui s-au i'mrăvit şl n-are rost
să m a l coHnare de pe schelă pen/m atîta lucru. Cel
strigat îl Invită să r i n ă chiar el să-sl Ia e l e c t r o z " .
Omul pun*» 1os aparatul d e sudură. î«d desface centura
de siguranţă, f a c e doi n a s ! . . .
O ţ e a v a Insuficient fixată, o pomină amolas^tă in­
corect. B r a ţ e l e b a t zadarnic ae-ul. căutarea unui
sprijin. T r u p u l se prăbuşeşte în gol. î n t r - n u z'->o- ţo-»-
bll. de la î n ă l ţ i m e a d e patruzeci de metri. Jos. ţpe <;-
tratâ în fundaţie, se află armătura pregătită pentru
sttlpl. B a r e l e groase de fier îl pătrund prin linieri td
Ies prin solduri. O m u l străpuns trăieşte tncă. M u n c i ­
torii se strîng în Jurul lui si mi ştiu e să-1 a iute.
1 ] m î m i v ă d p r i e t e n u l î n mfj'ocul unui grup de shedn-
Ta cele din u r m ă taie b a r e l e cu aparatul d e sudură
sl îl transportă p e m u r i b u n d la spital asa. cu fierul
în el.
W o a r e p e masa d e o p e r a ţ i e , conştient pînă în
tima clipă.
Stop cadru.
. . . A m p l e c a t din faţa aparatului. V ă z u s e m m a l
m u l t decît p u t e a m suporta. C r e d că mă c l ă t i n a m , căci
v r e o trei Inşi s-au g r ă b i t să mă s p r î i i n e . C e v o i fi
gtndit atunci ? . . . I n o r i c e caz. m i - a m dat seama că
nu a r e rost să protestez, să raă r e v o l t ; nu atunci <;i
nu acolo. M ă aştepta o luptă lungă şi grea, o luptă
în c a r e îl a v e a m alături p e oamenii din O r g a n i z a ţ i e .
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţi*
tar î m p o t r i v ă , m a n i a ucigaşă, feroce şl tenace, a sute­
l o r de m i i de Asasini si Inerţia vîseoasă a lumii Sheda.
ŞI m i - a m mai dat seama de un lucru : ca p r i m p ă -
mîntean descins In acest univers, ca unic deţinător al
secretului său, a m d e v e n i t o V i c t i m ă potenţială p e
care orice Asasin şi-ar d o r l - o în p a l m a r e s . "
A m căutat fila u r m ă t o a r e , dar asta era totul. î n ­
semnările Iul D a n i e l se opreau aici.
A d e v ă r u l e că în continuare am acţionat ca In
t-ansă. orbit, fără să gîndesc. A l t f e l , aş fi e v i t a t p o a t e
situaţia în care mă aflu a " u m .
A m pătruns în încăperea mică, atît d e f a m i l i a r ă ,
a emiţătorului. M i - a m ataşat d i s p o z i t i v e l e c a r e mă
puneau In legătură cu aparatura din laborator, făcînd
automat m i ş c ă r i l e r e p e t a t e d e atltea ori. R I n d p e r î n d ,
am închis contactele. I n c l u s i v ultimul.
M a i întîl. o uşoară ameţeai i. Decorul s-a estompat.
P a r c ă p l u t e a m . P a r c ă . . . M - a m concentrat, a m simţit
c u m aparatele mă aţutau. E r a m asemenea unui c o p i l
care. ţinut d e subţiori d e părinţi, încearcă să facă
primii pari. A p o i s a l t u l . . . M - a m năpustit într-un
snaţiu care nu era spaţiu, a v e a m senzaţia mişcării dos!
în subconştient e r a m convins că r ă m l n nemişcat, ml
s-a parUt că aud sonpte ce se stingeau d e îndată cp
î n c e r c a m să le p r i c e p sensul. A m făcut eforturi r e p e
t->to pentru a mă controla.
Cit a durat totul ? M - n m trezit î n t r - o c a m e r ă
asemenea c l e i ^ţn c a - e tocmai plecasem, mai mică
doar sl mai modest echipată : emiţătorul — receptor
de p e Sheda.
î n buzunarul de la p l e o t a v e a m un m i " anarat
c a r e act'on-» p r ' n t e ' T e m a n d ă deschiderea uşii. A f a r ă
era o v r e m e mohorîtă. nloua mărunt. A m păşit d i n ­
colo de p r a g sl de la distantă, am recunoscut u n i f o r ­
m e l e Organ-zatiei. O v o c e amplificată de m e e a f o a n e a
izbucnit în aerul u m e d : „Sînt N a r c o . T e - a m aşteptat.
Nu te tec'e. V i n o "
A m urcat ?utr-o aernrpnă e r ţ r e a p o r n i t i m e d i a t
spre oraşul p r o f i l a t la orizont. P ă s t r a m amîno'ol tăce­
rea : n e p r i v e a m doar. p e fnris. .Am sosit la destinaţie :
o c l ă d i r e sobră, solîr'ă. amplasată la m a r e i n e a ora­
şului — O r g a n i z a ţ i a pentru l e g ă t u r i l e cu T e r r a C18-
fttwea e fncoplorotă de o i r n e M .^j O r g a n i z a ţ i e i . î n a r m a ţ i .
L a intrare, oameni ai O r g a n i z a ţ i e i . P e culoare, oameni
ai O r g a n i z a ţ i e i . î n a r m a ţ i cu toţii.
A m intrat î n t r - o sală i m d e e aşteptau cîteva p e r ­
n
sonaje cu înfăţişare foarte protocolară ; oficialităţi.
N c - a m a«=C7">t.
„ C e s-a Inttmplat cu D a m e i ? u
J^stl în siguranţă aici. P r o b l e m a T e r r e i a luat o
a m n ' n a r e f ă ă precedent. Se '-or p r o d u c e schimbări
r
radicale, sl asta cît de c u ' î n d . D o r i m să l u ă m legătura
cu pSutlntenll. T e r u g ă m să ne a i u t i . "
„ P o t să p r i v e s c o . . . î n r e g i s t r a r e ? "
„Dacă v r e i . . . Ciudaţi mal sinteti v o i . . . N e - a m
nşteotat tof--<=; ^ r>e ee-i asta. U i t e . ai aici un anarat."
A m acţionat claviatura. Ecranul s-a luminat. P r i ­
v e a m s i m b o l u r i l e c a r e nu-mi spuneau n i m i c . î n t r - o
pornire pe carp roci cu nu m i - a m e x p l i e a t - o . am a p ă ­
n
sat p e rînd c l a p e l e c e alcătuiau r»n nume : D a n i e l . î n
clipa următoare, p c ecran s-a f i x a t indicativul :
î20<99tS0M.
enl. L e v o r b e ş t e cu însufleţire : atmosfera e cordială,
î n ţ e l e g că Daniel a obţinut un succes In luota lui p e n ­
tru . . . e m a n c i p a r e a Terrienilo*-.
ul­ I m a g i n e a se schimbă. Daniel înaintează spre c l ă ­
direa emiţătorului. S e oDreste brusc. N u zăreşte
nicăieri oamenii O r g a n i z a ţ i e i . însărcinat! cu supra­
v e g h e r e a zonei. î s ! dă seama că a căzut î n t r - o capcană,
îsî încearcă ultima şansă : aleargă spre emiţător. O
rafală de m i t r a l i e r ă răscoleşte oămîntul în urma Iul.
O a doua ÎI l o v e ş t e p i c i o a r e l e . C a d e , încearcă să se ri­
dice, se tîră^te Din depărtare se apropie In
v i t e z ă a e r o d i n e l e Onramzatioi. P r e a tlrziu. O a treia
rafală loveşte în p l i n . M o r t a l . Cu un ultim efort. Daniel
se sprijină d e p e r e t e l e emiţătorului. A c ţ i o n e a z ă des-
30

.'iirl.--.-i uşii. P o a t e că. In c l i p e l e care îi mal rămîn
•tr trăit, ar putea cu cea din u r m ă f ă r l m ă d e c o n -
' da. să s e întoarcă p e T c - r a . D a r e l r ă m î n e acolo.
II trupul l.usîngerat. sflrtecat.
îu<et. *o lasă In genunchi, apoi se prăbuşeşte cu
f i t * In Iarbă. P e n t r u p r i m a o a r ă . un p ă m î n t e a n a
» «f -:ils p«? Sheda.
Stop cadra. 1.20.99*034.
O r g a n i z a ţ i a vo-a să In legătura r-u T e r r a . N a r r o m ă
rugase să-l ajut si astopţn încă un răspuns. N u *".ir»i
tneJi pregătit să 1-1 dau. M a l Intlî a v e a m d o pus rîtova
JDh lucru nu reuşesc să înţeleg. Sheda e o l u m e
mat evoluată decît P ă m î n t u l . cu ştiinţa şl tehnologia
mult mal d e z v o l t a t e . Stăpîneşte p l a n e t e l e sistemului
• Iu s o l a r : şi aşa mal departe. C u m pot toate a c ^ V . T
să c o e x i s t e cu u n . . . obicei atlt d e b a r b a r , sadic,
absurd cum sînt a c e s t e . . . Asasinate ? ! SI. dacă o b l -
• « I u l există : cum poate tolera, cum p o a ' e accepta o
- etate aflată p e a c e a s f . treantfl d e d e z v o l t a r e , ca
: Infailibili. M a l dau g r e ş şl el, cîteodată. M ă î n d e p ă r t e z
î-oste Asasinate să dăinuie, netuîburate d e v r e u n
• e p r o s ? C u m poate p e r m i t e ca a l t e fiinţe să f i e ucise
de nişte maniaci ? C r i m e săvîrsite cu patimă, cu tn-
crînrona-e ? C u m ? "
..F.sti sincer, v o î fl sincer şî en. Iată : a c e a s t ă . . .
nractlcă p e r a r e o condamni la shedaenî — p e bună
dreptate, după părerea m e a — exîstă şî p e T e r r a
Doar că oamenii ucid f i i n ţ e l e p r o p r i e i l o r planete. U c i d ,
s| orice lovitură e pe-misâ\ Tîeld cu lancea, cu să­
geata, cu glonţul. U c i d cu dinamita, cu otrava. U c i d . .*
„ I a r t ă - m ă că t e întrerup. Da. p e T e r r a au existat
ri mal există r ă z b o a i e , m i l i o a n e d e o a m e n i m o r In
I n ' n u i t ă r l absurd*. r>ar ' " t r e a c ă hune c i v i l i z a t ă c o n -
taranl această p l a g ă ; nu există tm o m n o r m a l c a r e
să d o r e a ţ i , sau să accente cu seninătate n i e î r e a s e ­
menilor săi. P e cînd p e Bhedft, nepăsarea cu ea»--»..
„ M - a l î n ţ e l e s greşit. T.'vlus N u m - a m glndît la
războaie şi l a g ă r e d e e x t e r m i n a r e . O b i c e i u l d e c a r e
vorbesc e practicat p e scară largă p e T e r r a , a d m i r a t
de mulţi, d e z a p r o b a t d e cîţiva, p r i v i t cu n e p ă s a r e si
i-.-iî'orpnt-" d e cej m a l •o-uîtî. c o m b ă t u t d e foarte
putini : B r l succes. M ă r e f e r la v î n ă t o a r e . "
A m încremenit. Auzisem oare bine ? ! M - a m gră­
bit să protestez :
.Desigur, vînătonrea e o practică sîngeronsâ sî d e -
cele mal m u l t e o r i condamnabilă — atunci c î n d nu
•AT alt scop decît acela d e a ucide. .Şl m i e I m l repugnă.
Dar există o m a r e diferenţă fată d e A s a s i n a t e : sînt
v î n a t e păsări, a n i m a l e s ă l b a t i c e . . . T o a t e acestea sînt
fiinie I n f e r i o a r e . . . "
M - a m o p r i t f u l g e r a t d e un gînd cumplit, sî pri­
v i r e a Iul N a r c o m l - a c o n f i r m a t că aiunsesem în sfîr-
slt la a d e v ă r . F i i n ţ e I n f e r i o a r e . . . P e n t r u shedaenî.
noi e r a m f i i n ţ e l e I n f e r i o a r e N o i e r a m tigrii, a n t i l o p e l e ,
v i'pile. Iepurii, lupii.
Tntr-adevăr, c e sentiment putem încerca v S z î n d un
vînfltor cu cizma p e grumazul animalului o m o r î t ? A d ­
miraţie ? d t e o d a t ă . I n d i f e r e n ţ ă ? Adesea. Eventual
milă, mal rar dezgust. D a r cît de r a r a v e m o reacţie
de de/aprobare v e h e m e n t ă şl d e durată ? !
„ N a r c o . v r e a u să t e mal î n t r e b ceva. O r g a n i z a ţ i a
oentru l e g ă t u r i l e cu T e r r a e un fel d e . . . societate
pentru protecţia a n i m a l e l o r ? "
Shedaeanul tăcu din nou.
Si iată-mă a c u m în încăperea aceasta pustie, p r i ­
v i n d Iar şi Iar zeci. sute d e înregistrări, simţind că
nu mal pot rezista şl slllndu-mă apoi să p r i v e s c
din nou.
D a . lupta v a fl grea : mal grea decît crezuse
Daniel. Tn o r i c e caz, prea grea pentru a fl purtată d e
un singur o m . D a r eu nu v o i face greşeala fostului meu
prieten. N u v o i fl singur.
P e s t e cîteva o r e . In zori d e z i . mă v o i î n t o a r c e
pe T e r r a . A l ă t u r i d e v o i . î m p r e u n ă , v o m reuşi.
Mă apropii de fereastra deschisă, p r i v e s c cerul
31
L a b o r a t o r S. F.
care se luminează la orizont. U n şuierat d e glonte ;
geamul zboară In ţăndări. E rîndul meu. deci.
N i c i nu ştiu cum a m ajuns în aerodină. g i f î i n d ,
tremurînd. Cuplez pilotul automat şi îi dau destinaţia :
••rniţătorul.
Tml dau seama că a l e r g spre un adăpost iluzoriu :
în lumea noastră nu sînt cltuşi d e puţin mal In si­
guranţă decît aici. D a r t r e b u i e să ajung între o a m e n i ,
trebuie să ajung la v o i , să v ă spun totul, să a f l a ţ i . . .
î m p r e u n ă v o m reuşi să î n v i n g e m , să nu mai f i m V I -
natul In jocul acesta d e m e n ţ i a l .
Aerodina on-este la m a r g i n e a cringului. P r i n hăţiş
se zăreşte clădirea mică, joasă a emiţătorului. Să fi
fost graba, să fi fost o p r e s i m ţ i r e ? F a p t e că, a f l î n -
du-mă încă la v r e o cincizeci d e m e t r i , t e l e c o m a n d
deschiderea uşii. O e x p l o z i e îngrozitoare. Emiţătorul
pulverizat. P e t a l e d e f o c se a p r o p i e . Suflul m ă t r î n -
teşte la p ă m î n t . I m l r e v i n repede. S i m t mirosul părului
si al s p r î n c e n e l o r p î r l i t e , faţa mă ustură Î n g r o z i t o r ,
în ochi Iml Joacă p e t e colorate. D a . Asasinii n u sînt
tîrîndu-mă p e coate şl genunchi. Deocamdată a m
scăpat. Ştiu că nu m ă v o r Căuta Imediat. îsi închipuie
că a m p i e r i t In e x p l o z i e şi. în o r i c e caz, l e e teamă
să se apropie. L e e t e a m ă d e moartea p e c a r e cu
atîta uşurinţă n e - o hotărăsc nouă.
Emiţătorul e distrus. D a r receptorul d e ne T e r r a v a
funcţiona peste douăsprezece o r e . In ciuda lipsei d e
antrenament, p o a t e v o i reuşi să . . . I n t r e t i m p , s-ar
putea ca Asasinii să m ă caute. M ă v o r căuta p r o b a b i l
•a oamenii O r g a n i z a ţ i e i . E un j o c prea complicat, a l e
cărui reguli Încă nu l e cunosc destul d e b î n e . U n j o c
în care eu sînt vin a tul. I a r miza e mare. e mult prea
mare. N u pot si nu a m dreptul să continui d e unul
singur. Fiindcă miza e mai m a r e decît propria
mea v i a ţ ă .
T r e b u i e să a j u n g la v o i . T r e b u i e să aflaţi. T r e b u i e
să reuşesc. Şl chiar d e n u v o i r e u ş i . . . poate c i n e v a ,
clndva, s e v a întreba d e c e . . . D e c e atlt d e crud,
atlt d e absurd l o v e ş t e coasa ascuţită a morţii ? D e c e ?
Dorin Davidcanu
Lampagiui
O aripă albă, Imensă, a spulberat v i s u r i l e celor
adormiţi i a r cînd acestea au dispărut î n noapte, o
imagine stranie li s-a lipit d e creier, li s-a
lipt ca o palmă d e un fin obraz şi, pentru cîteva
secunde, se derulase un film grotesc unde el, l o ­
cuitorii marelui oraş, înghesuiţi, asigurau fundalul
pentru o g l a g a n i e aflată In o r i m plan.
I m a g i n e a rămăsese împietrită şi numai după ce t i m ­
pul sfărîmase în scurgerea lui f r a g i l a siguranţă In
care se bălăciseră, gînganla, stîrpltura, n i m i c u l , a
început să rîdă cu h o h o t e făclnd să l e curgă p e faţă
şi p e trup apa f i e r b i n t e a groazei şl, chiar dacă s-au
trezit, chiar dacă au a p r i n s l ă m p i , luminări sau c h l -
brite pentru a î n d e p ă r t a fantoma, au rămas speriaţi,
căci şarpele zgrunţuros al sfidării a continuat să-i
strtngă pînâ la e p u i z a r e .
A doua zl s-au sculat cu toţii mohorîţi, î n s p ă i -
mlntaţî şi anemici. C u v i n t e l e , numai o b l i g a t o r i i , se
împrăştiau cu repeziciune In aerul viciat. A b i a m a l
tîrzlu s-a răspîndit vestea că gînganla, stîrpltura, n i ­
micul, există cu a d e v ă r a t şi că trăieşte In s u r p r i n ­
zătorul l o r oraş.
L i n i ş t i t e curgeau c u v i n t e l e peste capetele celor î n ­
ghesuiţi In t r a m v a i , p e strada mea apare Intot-
L a b o r a t o r S. F.
deauna acest . . personaj ciudat c e a p r i n d e si stinge
f e l i n a r e l e — povestea un b ă r b a t înecat în distincţie,
în m o d sigur f u n c ţ i o n a r la un m a r e minister — î m ­
brăcat în cele m a l b i z a r e v e ş m i n t e , cu pantaloni l a r g i ,
unde timpul îsi ascunde secundele -l un palton
negru, l u n g pînă la p ă m î n t .
C u v i n t e l e nu-1 m a l ascultă scufundate în z g o m o t u l
fioros al t r a m v a i u l u i si abia în centru, cînd n i m e n i nu
mai avea n l m î c d e adăugat, o v o c e d e copil t e r i b i l
dezinteresat şi trist, răni urechile călătorilor : e l a m -
pagî»d. el este.
I n f l e c a r e seară, tîrînd cu greutate şî nonşalantă
lanţul a m i n t i r i l o r p e s u b platani, p e sub f e l i n a r e
trece l a m p a g l u l c u m i n t e , neînţeles, arareori o b s e r v a t ,
încît ceî mal mulţi a r putea să creadă r * n i m e n i nu
contribuie la a p r i n d e r e a f e l i n a r e l o r c e DÎlpîle n e alei,
T a m p a g i u l trece lungindu-se ca o umbră PCcăUtfl
purtînd în mînă o v e r g e a ciudată cu c a r e uneori des­
fundă o r i f i c i i l e pentru eaz şi în cealaltă o p e r l e cu
care l e curăţă.
D i m i n e a ţ a se strecoară d e z a m ă g i t , c a l m sl hotărlt.
De acelaşi d r u m . să sting fel m a r e l e . îsî SOtuie e însă 1
nu m a l a r e c e stinge Acestea nu mai ard dem-uţ r u
fost stinse d e v î n t sau d e o a m e n i , d e o a r e c e mulţi,
foarte mulţi, nu Iubesc lumina c e sflşie trenţăroasa
haină a nopţii.
N i m e n i nu a ştiut apoi dacă coşmarul c e a năucit
liniştea o r ă ş e n i l o r în acea noapte, a grăbit sau n u
hotărîrea Consiliului orăşenesc, însă este cert că
r>ooo<;ta a trebuit sS f e b"**tă sî. onm la o « ă n t ă m l n ă ,
:
tlmn I n c a r e neliniştea aţîta sufletele l o c u i t o r i l o r î n -
spălmîntînd eonii, făclndu-l să-1 urmărească p e K r o t ,
l a m p a g i u l . si să-1 batioeorească î n i u r î n d u - î . s r u l p î n -
du-1 şl toate c e l e l a l t e , alutatl d e hotl. pungaşi şl e r l -
mina * care vede-MI în Btr^aroa. f ' r e v n . n ă " C a lumină
1
a f e l i n a r e l o r , o piedică eficientă în calea e x e r c i t ă r i i
meseriei l o r : deci după o «lAnt&mînă d e groază, a
apărut In presă h o t ă r î r e a prin care se punea In func­
ţiune centrala electrică. înlăturîndu-se stupidul gaz.
u m i l e l e f e l i n a r e , sfidătorul l a m p a g i u .
A c e s t lucru îl duru p e TCrol. Durerea I z v o r î zl şl
noapte din mica I u l locuinţă construită din placai si
deşeuri la m a r g i n e a oraşului. Durerea I z v o r î sl Înecă
şobolanii In g a l e r i i l e săpate In oraş la flecare pas l !
duru amintind!!-» d e c r n i l ă r i e cînd f u - o * » m a i " - f electrice, .Scrută eprul sl î se păru că în r ă m ă ş i ţ e l e o r -
totdeauna ascuns, debil si umilit, ca m a l tîrzîu d i n
această p e r o e t u i desconsiderare să lasă si m a l r i g i d
s» rece. găsind în aprinsul f e l i n a r e l o r Singura r a ţ i u n e
a existenţei sale.
Işl aducea a m i n t e d e b ă t ă i l e sl d e a p o s t r o f ă r i l e d e
care avea p a r t e fiind copil d e umil s e r v i t o r î n t r - o
m a r e casă. iar l a c r i m i l e sî durerea săpau în e l . In s u ­
fletul l u i tăîos. lăcaş oentru u i m i r e şl r e v o l t ă . U r m a s e
apoi ura şi nesolidarltatea c e l o r d e - o vîrstă cu el.
Odată, la şaisprezece a n i , p e cînd proclama b u ­
nătatea şl n e m u r i r e a î n t r e g i i lumi. condusese la poartă
si apoi m a l d e p a r t e o nobilă domnişoară care. d l n t r - o
ciudată nornlre. acceptase ca e l s-o Însoţească, sâ-î
vorbească şi să rîdfi î m p r e u n ă , aiurea.
A l z i c e că este un m ă g a r acoperit cu c o r o a n e d e
flori, sunase la î n t o a r c e r e . în urma. Iul Ironia unui
golan stilat d e cartier. T,-a p r i v i t mirat strlvlndu-sl
între dinţi furia. Cochilia-I Indestructibilă d e calm,
obişnuinţă şl n e î n c r e d e r e , fusese gata să cedeze. N - a
cedat. Tnsă cînd trăseseră d e el rupîndu-î hainele, ca
să v e d e m bărbăţia c e a dat-o gata p e d o m n i ş o a r ă , o
gheară ciudată l-a zgtrlat fruntea şî l a î n s î n g e r a t
ochii făclndu-l să fugă. S e ascunsese n e c ă l i t î n grădină
pllngînd în v i a ţ a Iul pentru ultima dată. V o i s e să f î e
singur, dorise mult să f i e singur cu durerea Iul p u ­
turoasă, dar clinele, neştiutor, v e n i s e să-1 tulbure.
Cînd II simţi a p r o a p e îl prinse cu m î i n l l e d e c a p
şl-1 l o v i cu sete peste bot. Acesta pătă liniştea cu u r ­
l e t e l e Iul şl p â m î n t u l c u sînge. ÎJ v ă z u fugind şî.
m u r m u r î n d scuze, făcu v i c t i m e p r i n t r e furnici căci
le Inundă furnicarul cu l a c r i m i v i o l e n t e .
Seara. K r o l şi-a luat v e r g e a u a sl peria g r ă b l n -
du-se ca d e f l e c a r e dată să-şi îndeplinească misiunea
H F i . I o X — m a g a z i n a l clubului d e anticipaţie
Insă. d e la primul pas făcut în stradă, simţi că-1 sapă
regretul şl că-1 îneacă neliniştea a ceva necunoscut.
I n j u r nu era n i m e n i să-1 ia în r î s Iar această lipsă
se căţărase p e gîtul Iul mîngflndu-l cu spaima că
undeva în negurosul oraş f a l n i c e l e f e l i n a r e s-ar putea
să nu-1 m a i aştepte. T r e c u s e p e străzi năuc sl speria*.
Ciuda II u m o l u m î i n i l e cu o l e t r e p e c a r e l e aruncă
cu m ă i e s t r i e în n e o a n e l e proaspăt Instalate. Copil p l î n -
geau î a r hoţii, pungaşii si c r i m i n a l i i , subjugaţi d e o
sănătoasă dicopT-are. îl ajutări să snargă totul. D i n
ţiuitul ultimului b e c răsunase fluieratul unui poliţist,
fluierat c^re re oi-iîni'isp spcunde în s i r ă l e pătrundă
c
în creier, d a r fără nici un rezultat. A c o l o totul e r a
pustiu ca într-o cameră în c a r e a murit c i n e v a .
Th*7iu prin oraşul haotic înecat d e n o a p t e începuse
să a l e r g e zăpada muşcată d e nebunia unul v l n t s ă l -
Knttc Se dertăntoisâ apoi m a r e agonie a locuitorilor
A l e r g a u şl ei mînaţi d i n spate d e crizele unui p r i m
război m o n d i a l .
K r o l rătăci pînă tîrzîu prin oraşul pustiu sl pus­
tiit T r a i n i c u l său e c h i l i b r u n e ultima treaptă a e x i s ­
tentei umane căzuse î a r rătăcirea Iul e r a ca drumul
unui şobolan ciuruit d e boală. D i n cînd în cînd se
onrea sl p r i v i r e a Iul snărgea cîte o fereastră In cadrul
c ' r o ? " foarte rar. apărea cîte un c h i p răvăşit.
Odată, o f e m e l e 11 uimise cu calmul e l senin d e
sfîntă decăzută, ca după cîteva secunde t o t ea să u r l e
Istoric că la marginea oraşului baf tunurile, bat tunu­
r i l e , înroşind cerul cu al Iadului foc.
T e l e g r a f u l b * t " s e CU o n e a g r ă dezinvoltură n u ­
m e l e p r i m i l o r n e v i n o v a ţ i căzuţi In război şl pînă cînd
vestea aceasta ea o însărcinată v r ă l l t o a r e să pătrundă
în oraş sl sâ bată la p o r ţ i l e f a m i l i i l o r d i n a i n t e î n d o ­
1
liate, o lumina o r b i t o a r e curătase văzduhul d e negură
şl cugetul o a m e n i l o r d e nebunie.
T.'maîna o r b i t o a r e re refugiase în gnflfftu] lui K r o l
P e s t e e l sl peste oras se lasă calmul sl tăcerea. Z b u ­
ciumul se retrăsese aidoma unei zbateri c e chinuire
o p ă d u r e încovrigata d e snalmă. Tsl r e v e n i şi p r i v i r e a
Iul t ă ' e eu luciditate î n e o n b i r u l . P o a t e că n u a fost n i ­
mic. soMse cu o v o c e egală sî rece. poate că n u a fost
" ' n ' " . Prfvfr#»« «:» sufletul l u i n e î m p ă c a t căutară z a ­
darnic uitatele f e l i n a r e P r i n case ri aiurea, ca un v ă l
d e mireasă părăsită, se împrăştia lumina b e c u r i l o r
bftoarH lumini se disttne chipuri v a g i care-l f a c p r l e -
ţ o n f e t o cu mîna. U n gînd îi z g l r l e fruntea sl 11 pradă
^ n - r n ' d e H î e l • d*că am înnebunit, măcar să nu-î mal
chinul p e ceilalţi. A m să dau f o c cocioabei şi am să
ard odată cu ea. R î s e .
Tropala în «reoărtare diminuata, cînd pl luase
această hotărîre. .Se îndrepta s p r e casă însoţit d e du­
h o r i l e mortlî c e făceau <?ălăgle. zgîrlau pereţii t M n -
ifo-ee totuşi la d'stantă T a Intrarea p e rtrăduta lu» se
Trr<o»ed{rasp d e epva căzut p e trotuar. P r i v i r e a tul. f?e-
rir>-'>ns*l acum. se cătărasp r a o l d p p fata c e l " ! c"<T»'t
s» rp^enl cu I m a r i n e a " n ° l tinere fpme». C u r î ICrri
in"o'r.,i şg treacă m a l dpparte. b r a ţ e l e fwneH 11 I « v t -
<-er1 c i îneredpre pr»nztndu-î picioarele. D e ce. dp re «p
ma» întîmplă sî asta ? avpa pl să î n t r e b e tri drumul h o -
tărît s o r e casă. c a r e destin s-a b ă g a t In mine, în viata
mea răscolind-o ? si mal alea dp c p ?
Răinăftese î m p i e t r i t ca o statuie fntr-nfi p i r e p r ă ­
fuit si pustiu. PSmăspsp zgtrlat d e credinţa că trebuie
să nlere. d a r tftndul că s-^r nutea mlsca. îl cădea np-
P'ittncîos la nlcloare lăsîndu-1 s * se vadă m u r i n d m' =- ,
bilt dp flacăra c e cuprindea sinlstra-l cs*m*4le, W -
CÎndu-l să simtă mirosul p r o n r i u h i l său c a d a v r u e n r -
gîn'" '-i pp tnjn ea o lipicioasă transpiraţie. Tneeln^u-l.
,
Dădu să plece. Z v î c n l puternic rnnînd bariera
b r e t e l o r cu c ? r e tînăra f e m e l e îl înlănţuire, r v f e n l p u ­
ternic ea un c o n d a m n a t în solnzurătoare Re î m p i e ­
dică. N u căzu şî. cu i m a g i n e a propriului săn cadavru
în minte. începu să a l p r r e sprp casă. s f l d î n ' ' s t r i a t e i * »
dp ajutor, stricate ce-l zgîrlau spatele ca Diate cioburi
căzute d e la etaj.
N t a h e r n f t a rfniîse făcfndu-] să priveaneă în f n r
ca un leu hătrîn la pereţii unei dărăpănate ri Inverşu-
32

n a t * capcane. In j u r unde se materializa imaginea sa
rfiH>ul tragic, f r u m o s şi tlnăr a l f e m e i i ce-i oeruse
• •.t. .1 înăuntru. In c ă m ă r u ţ a încărunţită d e întuneric,
ise să plouă remuşcarea că atunci nu s-a o p r i t
ajute. N u d e frică, d e rls sau de pllns hohotise
•pol, Insă simţea că există ceva c a r e II făcea să a l e r g e ,
•ă urme, să urle, răscolind p l e t e l e subţiate ale nopţii
i kutarea ei, dar a c o l o unde i se păru că o Intilnise,
V A / I I . şi p r i v i r e a II ustură, v ă z u n u m a i zăpada bătă­
torita, urme d e paşi, f o a r t e m u l t e u r m e de paşi şi
ponte puţin sînge.
Ziua, î n t r e d i m i n e a ţ a t î r z l e şl prînz, cînd un soare
•.'l.i-letic se î m p r ă ş t i a s e p e cer, inconştient, b â t r î n u l
lampagiu se a p r o p i e d e fosta lui locuinţă păşind in­
stinctual, căci I n c r e i e r s-a ascuns pasărea durerii,
«-a ascuns clocind a c u m o u l nebuniei. P e s t e ea, zbu­
rătăcind-o, căzuseră resturile arse ale m a g h e r n i ţ e i
precum şi i n d i f e r e n ţ a pioasă a celor de acolo păzind
un cadavru plrlit.
O l u m i n ă puternică, aprinsă deasupra sicriului
•cos in d r u m , II atrase cum II a t r a g e p e un asasin
superba v i c t i m ă . S e a p r o p i e , insă în sicriu se văzu
pe sine surîzâtor şi c a l m , î n n e g r i t d e ascunse d o r i n ţ e ,
m i văzu şi iar începu să urle, să caute, să a l e r g e , fă-
( i n d u - s e nevăzut.
In urma lui K r o l , î n f l o r i n d , a u rămas l e g e n d e ,
Istorioare, poveşti c i u d a t e şi contradictorii. C i ţ i v a copii
sînt convinşi că In f i e c a r e seară el trece p e v e c h i u l
drum cu v e r g e a u a şi peria în mii ni. L e dă dulciuri,
şi, din cind în cînd, l e povesteşte. T o ţ i cei c a r e î n ­
cercaseră să se c o n v i n g ă nu văzuseră n i m i c , însă copiii
se opriseră ascultlnd încrezători p e c i n e v a nevăzut.
IJPPS TIMIŞOARA
LABORATORUL DE PRODUSE
produce crema Rumeyn cu excelente proprietà}!
analgezice, antiedematos şi cicatrizante.
L a b o r a t o r S. F.
Ascultaseră fasuinaţi .şi plecaseră apoi cu buzunarele
p l i n e de b o m b o a n e .
D e la un t i m p o fetiţă începuse să povestească
visurile ciudate ce se adunau buchete pe fruntea ei
în fiecare noapte. E l este m e r e u v e s e l şi numai uneori
plînge. căci oamenii aceia îi fac rău, îi pun în j u r u l
capului nişte f i r e , d a r atunci ei nu m a l v ă d n i m i c şi
visul se întrerupe. M ă trezesc, povesteşte fetiţa, m ă
trezesc şi p l î n g necăjită că v r e a u să m e r g la el şi nu
pot. 11 întîlnesc numai seara, însă atunci uit mereu
să-1 î n t r e b d e ce-1 chlnuie o a m e n i i aceia urîţi şl da ce
îl acoperă cu f i r e .
L a mulţi ani după dispariţia lui K r o l , un tînăr
care nici măcar nu era născut atunci cînd l a m p a g i u l
murise, dispăruse, sau p u r şi simplu plecase, n e p o ­
vesteşte mereu despre î n t î l n i r i l e sale cu bătrinul, şl
există ceva ca o b o a l ă a sufletului care mă înfioară
spunea el odată, un fel d e dorinţă mistuitoare d e a-1
v e d e a şi a-1 asculta în f i e c a r e m o m e n t . Bătrînul su­
feră sau poate că în glasul şi sufletul lui nu vieţuieşte
decît resemnarea. V o r b i m despre o r i c e numai d e s p r e
moartea, dispariţia şi m a i ales plecarea lui, nu v r e a
să vorbească, v o r b i m despre noi cei de a-ci şi nu
despre el. cei de acolo.
A m Impresia că este nefericit, că este silit să facă
ceea ce f a c e şi asta m ă d o a r e e n o r m . D e aceea v ă
chem şi p e v o i să-1 ascultaţi şl să-1 puneţi î n t r e b ă r i .
K r o l , ciudatul şi b ă t r î n u l K r o l , există cu a d e v ă r a t . T r e ­
buie numai să v r e ţ i să-1 cunoaşteţi.
A c u m , pe străduţa pustie, răscolită de viscol, aştept
neclintit, curind se v a întuneca şi l a m p a g i u l va
Lucian-Vasile Szabd
NATURALE
antireumatice,
H E L I O X — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
 Utopie
si
utopic
Dacă postulăm Imposibilitatea
I m a g i n i i artistice d e a se sustrage
determinării temporale, ceea
cade sub incidenţa „ u t o p i c u l u i " n e ­
cesită o a b o r d a r e a c a t e g o r i i l o r
spaţiu şi t i m p i n t r - o corelaţie spe­
cifică, d e t e r m i n a n t ă . In cele
urmă. In circumscrierea creaţiei
utopice. N e - a m oprit la o d e l i m i t a r e
a utopicului de U t o p i e , la o consi­
d e r a r e a scrierilor c a r e I i r e v e n d i c ă
apartenenţa la gen, printr-o a b o r ­
d a r e diacronică a eposului, pleclnd
de la premisa c o n f o r m căreia utopi­
cul e v ă z u t ca o f o r m ă de r m n l f e s -
tare a conştiinţei c a r e a pierdut p e n ­
tru totdeauna unitatea organică
timpului mitic, prin conştientizarea
ireversibilităţii t i m p u l u i .
P r i n conţinut. Utopia marchea/ă
pertinent intrarea in t i m p u l Istoric,
tind prin r e v e l a ţ i a linearităţii e x i s ­
tenţei u m a n e , se p i e r d e semnificaţia
meta-istorică reactualizată ciclic In
riturile ancestrale. n acest fel. prin
T
ALTERNATIVE
In t e r m e n i mitici N o u l Ierusalim sau p o r t a r e la prezent, U t o p i a îşi c o n ­
Epoca de aur. în t e r m e n i religioşi ţine propria n e g a ţ i e , sugerarea c o n ­
ce P a r a d i s . In t e r m e n i psihanalitici, co­ tradicţiilor împinge timpul spre
pilă e . P u t e m , aşadar, v o r b i d e U t o ­
r i
viitor. P r o i e c ţ i a în v i i t o r se întoarce
de p i e ea d e s p r e o constantă psihică, însă întotdeauna spre trecutul ideal
r e f l e x i e a nostalgiei, care atunci rind şl nu poate evita t a n g e n ţ e l e cu sfera
din se manifestă în domeniul ficţiunii socialului şi politicului. Reacţia faţă
nu e d o r r g e n e r a t o a r e de imagini d e lumea contemporană e în t r a d i ­
ale unui stat ideal de esenţă divină ţia pastoralei, dacă In imaginea
sau d o m i n a t de logos, ci se r e v e n ­ ideală contradicţiile nu au apărut
dică s» la o r i g i n i l e pastoralei. I m a ­ încă. sau pe drumul care duce spre
g i n e ideală a unei comuniuni o r g a ­ science-fiction, dacă contradicţiile au
nice cu n n t ' i r a v i r g i n a l ă , creează fost r e z o l v a t e .
evaziuni în t i m p si spaţiu prin n e ­
T r a n s f i g u r a r e a utopică se p o a t e
garea cotidianului, sau coşmaruri
efectua spre absolutul Ideal sau
generate de v i z i u n e a unei alte l u m i .
în c a r e v a l o r i l e um*»ne îşi pierd r e n - spre un n e g a t i v absolut. Din acest
a si«tcn -t. f
punct d e v e d e r e diferenţa dintre
utopie şi distople, an ti utopie a p a r e
Negarei timpului în utopie se ca una de grad şi nu de esenţă.
m-mifes'ă fie ea o mişcare ascen­ Distopia nu face decît să î m p i n g ă
dentă, fie d i m n o t r i v ă , p*-intr-o r e ­ p î n l la u l t i m e l e consecinţe n e g a t i ­
gresiune într-un arhaic ideal Am- v u l Implicat In v i z i u n e a unul stat
i,oio manifestă Independent d e Ideal proiectat p e imaginea p r e z e n ­
t i m p u l Istoric, implică absenta d e ­ tului. Statul Ideal, i n d i f e r e n t de m o ­
v e n i r i i într-un spaţiu închis. C r o n o ­ dalităţile d e realizare, există într-un

l o g i a e. aşadar, reificată, timpul îsi tip de spaţiu şl t i m p care aduce cu

U t o p i e , se încearcă rcfu/ul Istoriei,
n i e r d e caracterul d ' n a m l e sl se p ' e r - necesitate Imposibilitatea opţiunii
dar nu In structura ciclică a e x i s ­
d e orice posibilitate do d e v e n i r e etice, prin însăşi u n i f o r m i z a r e a . î n ­
tenţei, ei în f o r m e l e rezultate din
Supraetaiarea realităţii (nămînt. c r e m e n i r e a în Ideal, d e v e n i t instru­
contemplarea ruperii d e f i n i t i v e a
cer. undeva, o r iundei a r e loc sub ment anihilator, străin esenţei
unităţii si organicităţii mitice. Din
impu'sul nostalgiei o r i n t r - o rapor­ umane. Structurile f i x e ale statului
punct de v e d e r e al c a t e g o r i i l o r de
tare constantă la un trecut Ideal, utopic f a c din Individul social o
spaţiu si t i m p . prin conţinut. U t o ­
imuabil, suficient sieşi. G i n d i r e a piesă Intr-un angrenaj perfect, r e a c ­
pia e echidistantă faţă d e m i t şi m i ­
utopică neagă devenirea cosmică, ţia firească, organică. I n d i v i d - s o c i e -
metic, prin f o r m ă , ca i m a g i n e idea­
istoria abolită nu e decît un efort tate e anulată. I n U t o p i e , c o o r d o ­
lizată a unui stat perfect, ea se si-
d e Identificare cu trecutul, pentru nata t e m p o r a l ă caracteristică d e v i n e
t n e a z l pe lini-* e v o l u t i v ă a e p i c u ­
că, asemenea gîndirii mitice, cea r i t m u l , conceput ca instrument H
lui, cu origini în r o m a n u l antic grec
utopică plasează în trecut a r m o n i a , controlului.
şl o proliferare spre perceperea
timpului în discursurile m o d e r n e . idealul, perfecţiunea, dar nu se poate
sustrage raportării la prezentul a x i o ­ P e r c e p e r e a acută a prezentului
In ceea ce p r i v e ş t e conţinutul, l o g i c i m p e r f e c t , nrln tendinţă de a e g e n e r a t o a r e d e utopie, ca un c o ­
adevărul utopie se v e r i f i c ă prin as­ face real ceea ce e necesar sau dorit. mentariu a l e g o r i c al realului c o n ­
p e c t e l e e t e r n e a l e unei atitudini psi­ t e m p o r a n . Nenutindu-«=o sustrage ra­
hologice, reea ce face ca f r o n t i e r e l e Dacă considerăm U t o p i a In ac­ p o r t ă r i i la prezent, utopiile îsi b a -
discursului utopic să depăşească l i ­ cepţiunea d e i m a g i n e a unui stat zo-ză în acest caz validitatea pe
mitele lîteraturltătil pure prlntr-o Ideal, sfera d e manifestare a g î n - f-'nefionarea unei opoziţii tran-
„ v i 711 albia re a unei posibilităţi*'. Hirli ut-'pice se restrlnge la anumite s~-n*e ri se .-«pronie astfel de satiră.
„G'ndirea utopică*, „acţiune uto­ date de structură cu un cronotop P - e ^ e n t i elementului satiric, care
p i c ă " , construcţie utopică* slnt în specific, a b o r d a b i l ca treaptă Inter­ nperewră cu n^e'easi c i V g n r l î de
eţftiă măsură f o r m e de manifestare mediară In e v o l u ţ i a eposului. Prin o r w d t ' i . e detectabilă în orice c o n -
a unei n e m u l ţ u m i r i o n t o l o g i c e , care r a p o r t a r e inerentă la prezent. U t o ­ « d n i ' f î o a unui «-tat i d e i . Satlristul.
r p T c.i rezultat »1 nostalgiei după pia a p a r e ca o distrugere metaforică C* sl scriitorul «'topic, se plasea-/ă p e
un trecut Ireversibil pierdut, n u m i t o poziţie superioară fîn Imanent*-,
a lumii reale. Crearea unul spaţiu
m e t a - r e a l , c a r e pe plan literar ° vi stă a m ' v l rer«»rg la procede* ! raportării
1

1
E x p r e s i a a p a r ţ i n e lui N . F r y e . într-o r e l a ţ i e credibilă cu lumea unui obiect de satirizat la un c r i t e ­
In „Varieties of Literarry Utoplas". reală, a d u c e U t o p i a în apropierea riu exterior funcţionării Iul S u b
v 31. în „Utopias and Utopian m i m e t i c u l u i , şi o deosebeşte de f a n - acest aspect, dacă Utopia neagă rea­
T h o u g h t ed. F r a n k E. M a n u e l , L o n - tnsti'• c a r e nu revendică nici o l e ­ lul, putem afirma că antiutopia nu
don, 1973. gătură eu realul P r i n continua ra­ fa<e decît să pună sl idealul sub

II E L I O N — magazin .1 c l u b u l u i d e a n t i c i p a t «•
34

semnul n e g a t i v . Î m p i n s plnă la « r o ­
tesc In distopiile secolului X X . în
sprijinul a r g u m e n t e l o r noastre a m
putea aduce . U t o p i a " clasică a lui
T M o r e , c a r e , simptomatic. îşi
creează statul ideal prin tăierea
istmului care l e g a U t o p i a de conti­
nent, si o r e se ascunde mereu sub
o mască l u d l c ă N u numai In cazul
"ii T. M o r u s . ambiguitatea atinge şi
nivelul semantic. M o r u s ezită ironic
Intre a-şi numi statul Ideal u-topos
(locul d e n i c ă i e r i ) şi cu-topos (locul
-el b u n ) , construind printr-un dia­
log socratle o i m a g i n e ideală a unui
stat In care stagnarea spaţlo-tempo-
rală şi practicile cotidiene îndepăr­
tează orice îndoială asupra caracte­
rului pseudo-Idcal al viziunii utopice.
Raportarea la real. e v a d a r e a
s p a ţ i o - t e m p o m l ă , prezenţa e l e m e n ­
tului satiric limitează la nivel epic
scrierea utopică la cronotopi speci­
fici, a căror sorginte o găsim in r o ­
manul grec antic şi in farsele a l e g o ­
rice ale Evului M e d i u . Ea fel ca şi
in romanul de aventuri grec. unde
se aboleşte t i m p u l istoric. Utopia
oDerează cu s e c v e n ţ e t e m p o r a l e a b ­
stracte, transmutabile Intr-un spa­
ţiu închis. Se destramă legătura or­
ganică a e v e n i m e n t e l o r epice, firul
epic se poate î n t r e r u p e In o r i c e m o ­
ment, pentru că. sub raport epic. In
U t o p i e nu se i n t i m p l ă nimic. Con­
templatorul imaginii utopice alunge
Ia ideal „ d e o d a t ă " , „ d i n t r - o dată",
prin I n t l m p l a r e pură şl îşi încheie
aventura In acelaşi m o d . A c e s t spa­
ţiu circular se u m p l e cu secvenţe
t e m p o r a l e disparate în funcţie de
accentul a x i o l o g i c al naratorului di­
rect sau implicat. Sub raport epic
•.metamorfoza". înţeleasă nu ca
t r a n s f o r m a r e miraculoasă, ci ca suc­
cesiune In l i m i t e t e m p o r a l e abstrac­
ta, contribuie la stratificarea pe v e r -
Logica antipului
Intocmai ca şi c r e a ţ i i l e folclorice,
ştiinţificţiunea exploatează şi reeva­
luează p r i n c i p a l e l e mituri ale o m e ­
nirii. D e cele mal m u l t e ori Intîlnim
in S.F. v a r i a n t e schematizate ale
acestora ; alteori, m a i rar, subiectele
mitologice stnt adlncite şi î m b o g ă ţ i t e
cu sensuri noi. L e g ă t u r i l e dintre
basm şi literatura de anticipaţie au
fost analizate d e m a l mulţi cercetă­
tori (la noi, p r i n t r e a l ţ i i : F l o r i n M a -
nolescu — Literatura S.F.; Con­
stantin C o z m l u c — Folclor atomic),
dovedlndu-se atit transplantarea, cit
şi dezvoltarea m o t i v e l o r fantastice
din basm în ştilnţificţiune. P r o b l e ­
matica este d e p a r t e de a fl epuizată
şi, pornind d e la ea, ne v o m opri
asupra genezei personajelor din l i ­
teratura S.F. N e v o m ocupa cu pre-
ticală a e v e n i m e n t e l o r din Utopie.
O putem n u m i şi „inversiune Isto­
r i c ă " şi J u m e răsturnată", element
de deosebită importanţă în seriile
epice incepind cu lumea greacă şi
latină. V e d e m in metamorfoză un
element esenţial a l cronotopului
utopic, pentru că prin prezenţa ace*-
tuia. ca m o t i v fundamental în U t o ­
pic, se face trecerea de la timpul
mitic la cel istoric.
Utopia aparţine mitului prin
trecerea In meta-Istorie. dar aceasta
se în t i m p i i *n procesul conştienti­
zării sentimentului acut al timpului
real. care îşi p i e r d e organicitatea şi
se individualizează. T i m p u l utopic
(ca şi cel folcloric) e şl mitic prin
relativitatea spaţială în care ope-
rează, dar ri cotidian, prin opoziţie,
orin distrugerea distanţei epice.
Unitatea celor două se realizează în
U t o p i e prin prezenţa unui sens fi-
eurat. asigurat de personalul sim­
bol al incomprehensibilităţii disimu­
l a t e , continuator al _ r r o s t o l u i " sau
»măs"«1 r i d u l u i " din F v u l M e d i u . în
—'-»'»1 nostru. v l / k n a r sau a v e n t u ­
rier c T - e nu se solidarizează cu noua
realitate, păstrînd legătura cu lumea
reală.
P r i n diferenţierea pertinentă d e
sentimentul utopie. Utopia, ca ima-
« n e pe pianul epicului, a unui stat
5 Radian, op. cit.).
ideal, apelează la un cronotop spe­
cific p e care îl n u m i m „alegoric, al
pre/iceriI satirice", care la nivelul
creării unui microcosmos are ca m o ­
del a l e g o r i c „insula", iar ca formă
d e Ieşire din t i m p „călătoria".
Aşa cum spunea o dată un „ s p i ­
r i t " al literaturii e n g l e z e (O. W i l d e ) ,
o hartă a lumii fără U t o p i e ar fi in­
completă, dar. din fericire. U t o p i a
nu d e v i n e niciodată realitate.
Mircea Crăciun
c ă d e r e d e proza scurtă deoarece ca
solicită o atenţie deosebită acordată
creării unor eroi valabili într-un
spaţiu restrins. In lipsa unei a b i l i ­
tăţi absolut necesare, autorul nu face
a l t c e v a decît să alimenteze suspi­
ciunile criticii literare : contestarea
existenţei personajului In literatura
S.F. si reducerea sa, in cel mai bun
caz, la o funcţie narativă. (Sanda
R a d ian — Pe tema personajelor din
literatura S.F., A l m a n a h u l Anticipa­
ţia 1984).
Situaţia nu este chiar atit de dis­
perată, însă a m greşi conslderlnd
d r e p t o a f i r m a ţ i e gratuită. P o v e s ­
tiri cu m a r e priză la public, cum
ar fi Cassargoz de Cristian T u d o r
P o p e s c u ( A l m a n a h u l Anticipaţia 1987)
sau Artele marţiale moderne de A l e ­
li
A l t e r n a t i v e
x a n d r u Ungureanu ( A l m a n a h u l An­
ticipaţia 1985), înlocuiesc aprofun­
darea personajului fie apelînd la un
clişeu de o m a r e putere de sugestie
( m e r c e n a r u l cinic din Cassargoz), fie
mizind p e a m ă n u n t e l e inedite, sen­
zaţionale, ca la A l e x a n d r u U n g u ­
reanu, unde personajul şi drama sa
sînt reduse la strictul necesar unei
..existenţe l i t e r a r e " modeste. SInt
n u m a i doua dintre titlurile apărute
recent la noi, dar suficient să ne
pună p e gîndurl atunci clnd î n c e r ­
căm să Judecăm valoarea estetică şl
literară a personajelor. A p e l u l frec­
vent la l o c u r i l e comune ale genului,
p r i v i t ca unica posibilitate de r e a ­
l i z a r e a unui erou p e parcursul a
c î t o r v a pagini, le răpeşte acestora
puterea de sugestie Iniţială şl le c o n ­
d a m n ă la banalitate. Se poate o a r e
ocoli acest lucru ? Istoria genului ne
dă un răspuns a f i r m a t i v . Atunci cum
se realizează desprinderea de vechi
şl saltul calitativ ? O cale imediată
ar fî r e m o d e l a r e a acestor clişee, p o ­
t r i v i t unor legi proprii genului. Dacă
basmul, care operează cu o categorie
similară d e personaje, r ă m î n e t r i ­
butar unor convenţii i n f l e x i b i l e , în
stlinţificţiune situaţia se schimbă.
R e l a ţ i i l e dintre personaje sînt mult
m a l c o m p l e x e . Iar varietatea carac­
t e r e l o r mult mal bogată (v. Sanda
S i m p l i f l c l n d . putem v o r b i despre
personajul din basm (îl v o m denumi
cu această ocazie prototip) ca r e p r e ­
zentarea unul model mitologic o r i ­
ginar (arhetip). M o d e l e l e prototipu­
r i l o r populare au fost semizeii : G h l l -
gameş, H e r a k l e s e t c . ; el au pătruns
mai tîrzlu în literatura cultă, apoi
au fost preluaţi de parallteratură,
unde au supravieţuit pînă In prezent
In p a g i n i l e r o m a n e l o r de aventuri
sortite lecturilor In tren. Ştiinţific­
ţiunea şl-a însuşit aceste prototipuri,
iar F ă t - F r u m o s s-a metamorfozat pe
la începutul secolului In astronautul
cioplit după standardul american
W . A . S . P . (categorie major tară de
populaţie în S . U . A . ; Iniţialele cu­
v i n t e l o r white, anglo-saxon. protes­
tant), gata orlcînd să încalece p e c
rachetă şl să v i n ă In ajutorul blondei
f o t o g e n i c e de pe copertă, unde apare
ameninţată nu de zmeu, ci d e un
monstru-cu-ochi-de-cărăbuş. Odată
adoptat de paraliteratură. prototipul
îşi p i e r d e v a l e n ţ e l e Iniţiale, degene­
rează şi se transformă In stereotij
(sau : ioc comun, clişeu). N e vine
f o a r t e greu să recunoaştem în savan­
tul psihopat, bintuit de ideea domi­
nării sau distrugerii l u m i i , p e şama­
nul t r i b a l , arhetipul V r ă j i t o r i l o r din
basme. M o t i v u l atit d e b o g a t în sem­
nificaţii al planetei Solaris din ro­
manul lui Stanislaw L e m (CPSF
1967—1968). varianta raţională a Le-
viathanulul sau a Insulei plutitoare
din p o v e ş t i l e Şeherazadel, d e v i n e fa
Cicerone Sbanţu (Cameleonul —
Suplimentul Argonaut al reviste
Convorbiri literare, 1982), după me­
tehnele parallteraturii, o sumă d e m e
tamorfozări şocante, folosite în loc d<
i l ION — magazin al c l u b u l u i de antkipat<<
 Alternative

p r o m i s lesne de evitat prin recur­

gerea directă la arhetip. U n e o r i pot
a p a r e situaţii complicate, unde d i f e ­
renţierea antipului d e arhetip nu
este e v i d e n t ă . Este cazul personaju­
lui W u b din povestirea lui P h i l i p K .
Dick (fan/inul Paradox '85 ; A l m a ­
nahul Anticipaţia 1986), care este
inspirat de Odiseea lui H o m e r , d a r
rezultă In urma antipi/ării stereoti­
pului extraterestrilor. A s u p r a altor
criterii posibile d e departajare v o m
r e v e n i Intr-un articol v i i t o r , unde
v o m studia r e l a ţ i i l e dintre personaje
şi m o d u l In care se reflectă aceste
relaţii asupra structurării tematice a
genului. Ş i să nu uităm, reînnoirea
capacităţii de sugestie prin antlpi­
zare nu înseamnă renunţarea la tra­
tarea literară cerută d e un a d e v ă r a t
personaj literar.

Gyorffy Gyorgy

virgulă p e parcursul naraţiunii. S i n ­
gura modalitate d e r e î n n o i r e a ca­
pacităţii de sugestie a stereotipului
. r ă m l n e „ d e v e l o p a r e a " clişeului, r e -
modelarea sa, transformarea In antl-
stereotip (pe scurt, anti-tip
antip). P r o c e d e u l , de o comoditate
e x t r e m ă , a fost intuit şi folosit d e
nenumărate ori In ştlinţificţiune.
A n t i p u l bătăiosului astronaut
epopeile spaţiale p o a t e fi Identificat
înfăptuirile
cosmice,
temporale şi
ţii unei rase p e cale de dispariţie.
terestre ale
Dacă ne a m i n t i m că extraterestrii
sau
corespund în basm zmeilor, iar în
m i t o l o g i e î n g e r i l o r damnaţi, filiaţia
personajului pare p e deplin e x p l i ­
cată.
literaturii
lui Mircea
Să u r m ă r i m desfăşurarea proce­
sului arhetip-prototip-stereotip-antip
si în a l t e cazuri. M i t u l creării omului
din
din lut. după m a i multe încercări
nereuşite, a dat naştere legendei G o -

Oprită
In persoana pilotului P i r x , eroul
lemului, iar după 1920, anul p r e z e n ­
creat d e Stanlslaw L e m (v. A l m a n a ­
tării d r a m e i R.U.R. d e K a r e l C-apek.
hul României literare, 1986); supra­
a n d r o i z i l o r şi r o b o ţ i l o r . T r e c u t e In
omul înzestrat cu puteri neobişnuite
paraliteratură. pînă In anul 1950,
cedează locul ruşinoasei d o m n i ş o a r e
cînd a p a r e cartea Eu, robotul de
Prinks din povestirea Iul G. R.
Isaac Asimov. hoardele de me­
Dickson (Almanahul Anticipaţia
canisme rebele au decimat de Intr-unul din eseurile sale, R o -
1986); marţienii bătrini şi înţelepţi,
cîteva sute d e o r i o m e n i r e a . F u n ­ land Barthes povestea despre „ N a u ­
consideraţi la sfirşitul secolului
damentarea roboticii. prin c e l e trei t i l u s " şi despre spaţiul închis si
trecut d r e p t constructorii inexisten­
legi d e v e n i t e c e l e b r e , a pus capăt asigurat tehnic î m p o t r i v a a g e n ţ i l o r
telor c a n a l e „ d e s c o p e r i t e " de astro­
anarhiei c i b e r n e t i c e şi a înlăturat agresori. Diversitatea acestora, spune
nomul italian Schiaparelli, îşi
teama omului faţă d e creaţiile sale — esei. tul, d e p i n d e d e aceea a spaţiu­
schimbă de cîteva ori identitatea.
aşa-numitul c o m p l e x Frankenstein. lui străbătut. I n m o d p a r a d o x a l însă,
M a i Intii. trec In monştrii imaginaţi
Robotul a trecut In antip. Drumul i m p o r t a n t pentru cititor nu este, In
de H. G. W e l l s în R ă z b o i u l lumilor,
d e la zei la H o m o Futurus (Omul p r i m u l r i n d f o r m a şi dimensiunile
veniţi să cucerească P ă m l n t u l , ca
v i i t o r u l u i ) sau d e la M i n o t a u r la a g r e s o r i l o r (caracatiţe, extraterestri,
apoi, după stereotipizarea i n v a z i i l o r ,
mutanţi trece tot prin aceste stadii v i d u l , t e m p e r a t u r i l e colosale, radia­
Ray Bradbury să-i antipizeze In
de d e z v o l t a r e , soluţiile o r i g i n a l e fiind ţ i i l e ) şi nici felul sofisticat şl e x t r e m
Cronici marţiene (la noi, v. O v i d i u
obţinute prin a n t l p i z a r e . de e l a b o r a t a l n a v e i . Incitant este
Şurianu — Galbar, CPSF nr.
360-361/1969). d e v e n i n d r e p r e z e n t a n ­ In ciuda f a c i l i t ă ţ i l o r oferite, an- doar faptul că nava, f i e că străbate
tiplzarea nu r ă m l n e decît un c o m ­ prin apă, aer sau v i d cosmic este

II E L 1 O M— magazin al clubului de anticipaţie 36

 Alternative

purtătoarea unul spaţiu ocrotitor In

care v i a ţ a este posibilă In ciuda a d ­
versităţilor dinafară. M a i mult, cu
cit disproporţia d i n t r e e x t e r i o r şi i n ­
terior este mai accentuată, cu atît
implicaţia cititorului şi participarea
sa la e f e m e r u l r i t m al celor dinlă­
untru este mai m a r e . P u t e m justi­
fica faptul prin apelul la stări funda­
mental u m a n e p r i n care spaţiul
închis, protector şi benefic, aminteşte
obscur, nostalgic şi incontrolabil de
faptul e x i s t e n ţ e i p r e n a t a l e . A s t r o n a ­
vele slnt aşadar purtătoare a l e
sentimentului maternităţii prin spa­
ţiile fără capăt a l e Cosmosului. J o ­
cul d i n t r e e x t e r i o r şi interior, d i n ­
tre plin şi gol aminteşte de
e x e r c i ţ i i l e m e d i t a t i v e orlental-înde-
părtate. I n taoismul chinez golul,
v i d u l , lipsa f o r m e l o r , totala neanti-
zare slnt la fel d e importante ca
d e t e r m i n a ţ i i l e , e x p r e s i a , plinul, ar­
hitectura. P o e t u l L a o - T s e ne atrage
atenţia că doar golul cănii p e r m i t e
folosirea, tot aşa cum cel al uşii
p e r m i t e intrarea. A t r a s e de mirajul
golului absolut, d e v i d u l cosmic,
a s t r o n a v e l e literaturii S. F. poartă
cu e l e s e n t i m e n t e l e c o m p l e x e ale
o r i g i n i l o r , a l e peşterii, ale c a v e r n e i
luminate de f l ă c ă r i l e primitivilor
strlnşi laolaltă şi ocrotiţi matern de
spaţiul boltit — i m a g i n e şi simbol
a cutare! săli d e şedinţă din cutare
astronavă rătăcită p r i n spaţii, l u ­
mini, radiaţii, p l a n e t e şl suspensuri.
Slnecdotic şi realist sentimentul
(străbun şi c a l m a n t ) poate fi ilustrat
cu însăşi starea fiecăruia într-o po­
sibilă seară cu v i s c o l şi zăpadă cind,
comod întins lingă vreun calorifer,
cămin sau teracotă fierbinte, te
simţi ocrotit d e g o l u l bezmetic de
afară, neputincios, In stare doar
să-şi desfăşoare spectacolul p r ă p ă d i -
tor dinaintea hubloului, pardon, feres­
trei, de la care priveşti ocrotit de
ziduri şi c i v i l i z a ţ i e .

memoriei Intîlnim mai multe po­ ţei încăpăţînate şi oarbe, asceza

D i n păcate literatura despre că­
l ă t o r i i l e c o s m i c e a c a m ostenit din
cauza supraproducţiei contemporane
ajunsă i n e v i t a b i l în impas imagina­
t i v . T e m a are Insă ascendenţi iluştri
care coboară pînă la odiseea h o m e ­
rică şi de acolo In mit şi In basmul
f o l c l o r i c . In acesta din urmă depla­
sarea spaţială — m a i rar temporală
— este punct esenţial şi cauză a re­
zolvării tensiunilor contradictorii
d i n t r e f o r m e l e m a l e f i c e şi cele b e ­
n e f i c e a căror î n c o r d a r e , odată depă­
şită, p e r m i t e Cosmosului să reintre
î n echilibrul a r m o n i c consacrat prin
ospăţ şi nuntă.
D a r nu faptul constatărilor d e
faţă n e interesează In abordarea li­
teraturii lui M i r c e a Oprită, ci ar­
g u m e n t e l e p e c a r e e l e le pot oferi
unei ordonări tematologice cit de
cit c o n v i n g ă t o a r e . S p r e e x e m p l u , o d i ­
seea spaţială este resimţită de autor
in deplina ei osificare şi î n c r e m e ­
n i r e In clişeu, d e aici p r o b a b i l , i n ­
tenţiile p o l e m i c e , tenta realistă In
tratarea „stărilor" personajelor şi,
In final, parodia. In v o l u m u l de p o ­
vestiri din 1973 intitulat Nopţile
vestiri cu t e m e de genul celor de
m a l sus al căror protagonişti slnt
doi astronauţi, unul, personaj-nara-
tor, iar celălalt, Leonida, aflat m e ­
reu In atenţia povestitorului. I n p o ­
vestirea Puntea, bunăoară, nu Intîl­
n i m neapărat suspens şi a v e n t u r i
spaţiale şi nici ochiul minţii nu se
încurcă In hăţişul d e p ă r t ă r i l o r i n ­
calculabile — prea multe g a l a x i i ,
constelaţii şi ani lumină sflrşesc prin
a estompa senzaţia pustietăţii prin
chiar neputinţa materializării el con­
crete. D e aceea, de multe ori faptul
sau gestul t a n g i b i l poate stîrni in­
tuiţia depărtării mult mai b i n e d e -
cit i n v o c a r e a infinitului. I n fapt
eternitatea anulează oricare r e p r e ­
z e n t a r e şi orice determinaţie. Esenţa
ei stă In lipsa predicaţiei şi In
simpla constatare d e tipul infinitul
există pentru că există — ceea ce
este inacceptabil minţii obişnuită să
o p e r e z e cu alte raţionamente. A ş a ­
dar, în povestirea pomenită, doi
astronauţi sugerează d e p ă r t ă r i l e prin
c î t e v a f a p t e oarecare. Dealtfel, sin­
gura lor ispravă este faptul rezisten­
plictisitoare a voiajului cosmic ac­
ceptat de b u n ă v o i e . Şi, ca orice
soldaţi sătui de p r o g r a m , m o n o t o n i e
şi intimplări p r e v i z i b i l e , cei doi se
refugiază in a m i n t i r i , evadează in
edenuri răscolite d e m e m o r i e . E d e -
n u r i l e acestea, ca la o r i c a r e soldat
din o r i c a r e cazarmă aparţinind o r i ­
cărei ţări, sint populate de i n t i m p l ă r i
cu f e t e . Viaţa anterioară, pămin-
teană, a personajului-narator, este
mai săracă în asemenea isprăvi, în
schimb L e o n i d a , colegul lui d e z b o r ,
este doldura de amintiri. E v o c a r e a
lor este firesc colorată în contrast
cu spaţiul d i m p r e j u r : „ L u i ii plăcea
să-şi amintească marea, aşa c u m o
cunoscuse : cu nisipurile ondulate de
p e fund, In vecinătatea culturilor de
a l g e , cu valuri plumburii deasupra,
cu f e t e l e ei bronzate şi toate c e l e ­
l a l t e minuni care, fiind rămase mult
in urmă, ameninţau să se destrame,
se subţiau treptat şi a p r o a p e că î n ­
cetau să mai existe**. M i r c e a Oprită
analizează subtil m e c a n i s m e l e r e m e ­
m o r ă r i l o r obsesive, populate c o s m o ­
polit d e c î t e v a imagini m e r e u r e -

H I I I I N - sakgazin al d u s u l u i de anUcipaua
Alternative
luate : „Irene, bruneta nervoasă cu
temperament mediteranean, apoi
negresa cu care spunea că făcuse
dragoste p e o mică insulă artificială
şi colega noastră de mai tirziu,
Diana, şi a l t e l e , d i n t r e care mai
multă a d m i r a ţ i e a v e a pentru I n g r i d
— regina v i k i n g i l o r " . T r a m a p o v e s ­
tirii se organizează în jurul acestor
mnemotehnici cosmice şi în jurul
inevitabilei c o m p l e x ă r i a colegului
narator lipsit d e a m i n t i r i asemănă­
toare. I n final insă complexarea
acestuia este depăşită p r i n luarea
în posesie in acelaşi r e g i m a l i m a ­
ginarului, a aceloraşi i n t i m p l ă r i şi
amintiri, astfel că cei doi, alungiţi
in nişele care le î m p a r t solitudinea,
stirşesc prin a fi p r o p r i e t a r i i a c e l o ­
raşi amintiri. I r u m p e r e a in i m a g i n a ­
ţia personaj ului-nara tor a iubitei
colegului său este resimţită in felul
unei victorii, ca î n t r - o c o m p e t i ţ i e ou,
firesc, un singur clştigător : „ O v e ­
deam l i m p e d e , încît nu m-aş fi m i ­
rat să-i simt răsuflarea pe buze, cum
se aplecase deasupra mea, şi nisipul
nu mai era umed, ci f i e r b i n t e - f i e r -
binte. Şi n-am m a i fost atit d e sigur
că Diana fusese iubita lui L e o n i d a
şi nu iubita mea, pentru că totul era
prea v i u , prea a p r o a p e de m i n e , in
mine chiar, ca să nu m ă întreb dacă
nu c u m v a un f r a g m e n t uitat, de m e ­
morie, dacă nu se omisese ceva, din
greşeală, la operaţia aceea*.
A m văzut cum poziţia faţă de
instrumentarul obişnuit odiseei spa­
ţiale este deplasat către r e f l e x e in­
terioare, autorul forţind epicul d i n ­
spre exteriorul spectaculos al
aventurii In sine, către „ r e a l i s m u l "
analizei unor stări g e n e r a t e d e si­
tuaţia excepţională a zborului cosmic.
Intr-o altă povestire, Colonia Solange
epicul este asemănător cu toate că
decorul este a m p l i f i c a t . T r e b u i e să
m a i p r e c i z ă m şi faptul că in povesti­
r i l e Iul O p r i t ă sistemele planetare
sint colonizate de către civilizaţia
păminteană a n a l o g cu situaţia de
fapt a colonizării continentelor n e ­
cunoscute de către europeni in urma
m a r i l o r descoperiri geografice. Ca
şi atunci şi in anticipaţiile autorului
nostru P ă m î n t u l ( c u m odinioară Eu­
r o p a ) îşi păstrează p r i n t r e colonişti
acelaşi prestigiu intangibil. I n p o ­
vestirea sus pomenită cei doi astro-
nauţi, imbătrîniţi acum, bronzaţi
albastru de o stea îndărătnică, sint
confruntaţi cu ospitalitatea gene­
roasă a unor colonişti fericiţi să
găzduiască nişte p ă m î n t e n i , chiar
dacă, la rîndul lor, nu fuseseră de
mulţi ani p e planeta-mumă. Con­
flictul este şi aici unul „nespectacu-
l o s " implicat în acelaşi realism ana­
litic, proiectat fabulos. Purtaţi pe la
conferinţe, t e l e v i z i t e , unuia dintre
cei doi, lui L e o n i d a cel cu amintiri
frumoase, Ii este adresată invitaţia
de către copii d e a le fi oaspete. E v i ­
dent propunerea c o p i i l o r D pune in
încurcătură majoră pe acest posac
lup cosmic obişnuit cu cifre şi hărţi
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e
stelare, incit singur faptul unei iiir-
joneli nevinovate într-un parc ii
descreţeşte fruntea şi-1 relnvaţă alfa­
betul uitat al gratuităţii jocului,
pregătindu-1 pentru intilnirea de
temut cu puştii extraterestri.
I n alte două povestiri (In cap­
cană şi încotro, Leonida ?) cei doi
protagonişti trec p r i n situaţii mai
spectaculoase, cu o simbolică abilă
şi o poezie a ineditului situaţional
b i n e puse în e v i d e n ţ ă , fără stridenţe.
Fructificarea parodică şi p o l e ­
mică a călătoriei spaţiale este reali­
zată în romanul Argonautica. Toate
stereotipiile şi toate clişeele temei
sint sistematic subminate sub p r i ­
v i r e a rece a unei instanţe n a r a t i v e
aşezata dincolo de personajul-nara-
tor, tînărul astronom G r e g o r , la
rîndu-i v e ş t e j i t d e aripa destructiva
a satirei p a r o d i c e . R o m a n u l m i j l o ­
ceşte o p r i v i r e sceptica asupra lumii
anticipate, în ciuda aparenţei per­
fecţiuni tehnice atinse de evoluţia şi
progresul c i v i l i z a ţ i e i umane. P e s t e
toate faptele n a r a t e pluteşte i m p l a ­
cabil gustul searbăd al kitschului, de
la trotuarele c a r e scutesc omul de
binecuvlntatul e f o r t al păşirii şi
p i n i la tabloul v o r b i t o r al s t r ă m o ­
şului G r i g o r e — perpetuare în eter­
nitate a unui moşulică simpatic a
cărui singură grijă este aceea de
a-şi fuma nelipsita pipă.
F i e c a r e personaj luat in parte
î n c h i d e In sine clişee, cangrene şi
tumori ale consumismului, strecurate
sub a r i p a şi pulpana a v e n t u r i l o r de
tot felul In t i r a j e l e z d r a v e n e ale n e ­
cesităţilor e f e m e r e d e n u m i t e curent
literatură de buzunar. A c ţ i u n e a r o ­
manului este v o i t banală şi inseria-
bilă. Conducătorul viitoarei e x p e ­
diţii, Boldur, fost coleg de bancă al
lui G r e g o r , este inventatorul unui
m o t o r d e rachetă cu d e n u m i r e a l a m ­
bicată — m o t o r u l ionic-conic-disco-
idal-simetric-focalizat — cu ajutorul
căruia plănuieşte o e x p e d i ţ i e in sis­
temul planetar al stelei Beta. I n d i ­
vidul este un orator fanfaron şi
găunos, dovedindu-se, In timpul e x ­
pediţiei, ca fiind c o m p l e t lipsit de
personalitate. Şi pentru că fiecare
personaj este o replică polemică a
unor clişee n a r a t i v e v o i încerca o
prezentare a fiecăruia.
Adalina — prietena lui G r e g o r
este f e m e i a nelipsită din f i l m e l e S.F.
d e consum, uşuratică, frivolă, cu un
trup minunat pus In e v i d e n ţ ă de
costumul strălucitor astronautic. P i n ă
in m o m e n t u l e x p e d i ţ i e i lucra la o
fabrică de l a p t e p r a f din A m e r i c a de
Sud. I n t i m p u l liber A d a l i n a este o
pasionată a n i m a t o a r e a unor a c t i v i ­
tăţi culturale amatoare. Bineînţeles
că nu este dorită de Boldur — f e m e ­
i l e încurcă In asemenea e x p e d i ţ i i
epocale — şi m a i ales nu este d o ­
rită de căpitanul P i e r U l m , ursuz,
posac şi cazon. M i n a t de iubire G r e ­
g o r o introduce clandestin p e navă.
I n timpul e x p e d i ţ i e i A d a l i n a va func­
ţiona ca bibliotecară şi pentru a-i
justifica ocupaţia G r e g o r va fi prin­
anticipaţie
cipalul ei cititor şi asta pină in m o ­
mentul clnd fata se va îndrăgosti
i r e p a r a b i l de poetul A l b e r t .
Fraţii Vlig I, II, III sint savanţi
in matematică, astrofizica şi biologie.
L i p s a lor totală de spirit practic d a ­
torată rătăcirii In spaţiile pure ale
abstracţiunilor ştiinţifice este î n g r o ­
şată pină la grotesc şi umor. Efec­
tele umoristice şi p a r o d i c e sint î n ­
treţinute şi de certurile d i n t r e ei în
urma cărora îşi diminuează reciproc
m e r i t e l e ştiinţifice. P r i n c o l a b o r a r e
fraţii savanţi transformă pisoiul sia­
m e z Pufuleţ al A d a l i n e i într-un f e l
d e monstru cu însuşiri e x c e p ţ i o n a l e
obţinute prin mutaţii genetice într-o
aşa măsură Incit sub labele lui t r e ­
mură însăşi pardoseala de o ţ e l a
n a v e i . Exasperată de pierderea ani­
malului iubit, femeia îl admonestează
fizic p e V l i g I provoclndu-i un n e f e ­
ricit preinfarct, fapt care-l v a obliga
pe acesta să suporte clinica m e d i c *
lui Darnaputra.
Poetul Albert pentru care A d a ­
lina îl va părăsi pe G r e g o r este
t r i m i s în Cosmos de Uniunea I n t e r ­
planetară a Scriitorilor pentru a-şi
găsi noi subiecte de inspiraţie. A l b e r t
este iniţiatorul curentului abisalist.
P r i n persoana acestuia Oprită paro­
diază ideea kitsch a progresului l i ­
terar în afara literaturii. Poetul
este incult, ambiţios şi searbăd. V a
sfîrşi prin a scrie versuri ocazionale
cerute de P i e r U l m , căpitanul sătul
de indisciplină, lene şi lincezeală şi
care va Instaura dictatura personală
pe navă cu ajutorul pisoiului-mon-
stru rebotezat „ T r i t o n V e g a - 8 A r g o -
nauticus". M i l i t a r i z a r e a astronavei se
va realiza pentru întronarea disci­
p l i n e i într-un spaţiu sufocant şi m o ­
leşit d e plictiseală şi pentru apărare
î m p o t r i v a eventualităţii unui atac
din partea E f e m e r i z l l o r ( n u m e s i m ­
b o l i c ) — locuitorii posibili ai p l a n e ­
tei pe c a r e e x p e d i ţ i a va poposi. Sec­
v e n ţ e l e instaurării disciplinei m i l i ­
tare pe astronavă, ca şi arestul r e ­
petat al lui G r e g o r — prilej de t r î n -
d ă v e a l ă şi d e o ţuiculiţă sintetică —
sint bune m o m e n t e de u m o r buf.
I n t î m p l ă r i l e şi personajele r o ­
manului stau toate sub semnul p o l e ­
micii cu p a r a d i g m e l e unui kitsch
surprins în toate articulaţiile sale :
cercetarea ştiinţifică „epocală", l i t e ­
ratura golită de comunicare şi d e
sentiment prin exces f o r m a l , f r i v o ­
litatea uşuratică purtată p r i n spaţii
galactice, obtuzitatea cazonă şi tira­
nia m i l i t a r ă , ca şi — p r i l e j d e u m o r
rar — descoperirea unui manuscris
m a r ţ i a n In biblioteca A d a l i n e i pe
care calculatorul II traduce In ma­
nieră neaoş ardelenească.
Un alt aspect tematic al litera­
turii ştiinţifico-fantastice a lui M i r c e a
O p r i t ă este, aşa cum a m m a i spus,
acela r e f e r i t o r la colonizarea altor
sisteme planetare. In vastitatea
Cosmosului, P ă m î n t u l r ă m î n e m o d e l
arhetipal prestigios, chiar dacă ur­
maşii p r i m i l o r colonişti din cutare
planetă pierdută prin spaţiu nu au
 Alternative

şansa să v i z i t e z e planeta natală. S e n ­
timentul p e care i l lasă asemenea
povestiri este uşor bruiat de prea
marea proiecţie anticipativă, cu toate
menirea ca î n t r e g dobîn deşte
contur epopeic. I n Alcora este d e ­
rulată o p o v e s t i r e simplă, o iubire
obturată In final de irumperea
bruscă a morţii în spaţiul povestirii.
Brutalitatea acesteia reinstaurează
umanul intr-un spaţiu artificial —
..pie stranie a T e r r e i cuprinzînd un
rlu cu sălcii, iarbă şi o cascadă. In
Intilnire cu meduza a f l ă m că obsesia
incăpăţinată se p o a t e manifesta la
fel ca p e P ă m i n t şi i n t r - o colonie de
cercetători aflaţi p e un corp ceresc
cutreierat de furtuni şi inospita-
lităţi.
A l t e citeva povestiri cuprind
dezbateri etice stîrnite de situaţii
neaşteptate. I n M l a ş t i n a este z u g r ă v i t
felul in care poate fi redescoperit
caracterul slab şi laşitatea într-un
creier Întunecat d e u r m ă r i l e unui
accident. Judecătorii — o altă poves­
tire de factură etică — pune Intr-un
mod Ingenios p r o b l e m a responsabili­
tăţii omului de ştiinţă a v e r t i z a t asu­
pra consecinţelor descoperirii sale d e
către urmaşii v e n i ţ i din posteritate.
Neputinţa lui Budulâu, descoperito­
rul, d e a renunţa din o r g o l i u la r e ­
zultatul nefast al muncii sale este
sancţionată d e strănepotul acestuia
care-1 suprimă folosindu-se de
a o a m e n i l o r viitorului „ e d e n " faţă port m o t i v a t (Arheopterix) sau din
d e actualul „ I n f e r n " . O altă povestire poezia alchimica a lucrurilor v e c h i
tipică acestei categorii tematice — (Lemnul cel viu al Cremonei). In alte
Noaptea pragurilor — dezbate pe povestiri realismul invadează in î n ­
m a r g i n e a implicaţiilor pe care le t r e g i m e spaţiul fantasticului (Ora
presupune iniţierea revoluţiei dirijate mutanţilor) sau, d i m p o t r i v ă , depla­
către c i v i l i z a ţ i e a hominizilor şl dacă sează notaţia realistă către zonele
aceasta a r periclita sau nu soarta alunecoase, absurde şi incongruente
o m e n i r i i . I n Ucronia de la Tapae a l e gesticii şi înfăptuirilor nocturne
dezordinea t e m p o r a l ă introduce n e ­ lipsite de înţeles clar (Cine-i acolo ?,
siguranţa şi absurdul, amintind e f e c ­ Un toast pentru Proteu).
tele fantasticului profesat de M i r c e a N u sfirşim înainte de a spune
Eliade. că, in ce ne priveşte, c r e d e m in mu­
taţiile interioare ale povestirilor
D i n c o l o Insă d e î m p ă r ţ i r e a in science-fiction a l e lui M i r c e a Oprită
categorii t e m a t i c e — o alta ar fi şi mai c r e d e m că l e - a m putea aşeza,
aceea a mutanţilor — ceea ce inte­ a m d o r i să le aşezăm, sub deschide­
resează este mişcarea interioară a r i l e o f e r i t e d e Semnul licornului in
p o v e s t i r i l o r lui M i r c e a Oprită, sensul care r i t m u l dintre realism şi accen­
devenirii lor ca Ideologie artis­ tele fantastice, absurde, chiar tene­
tică aplicată în text. Dacă la început broase, conturează un drum e x t r e m
decorul p o v e s t i r i l o r este strict e x t r a ­ de interesant, capabil să î n v i o r e z e
terestru — călătorii în astronave, c o ­ genul p r i n m i j l o a c e aparent atlt de
lonii pe a l t e planete, deplasări în la Indemină. N u este insă mai puţin
t i m p — în p o v e s t i r i l e mai noi rea­ a d e v ă r a t că simplitatea şi temperanţa
lismul cîştigă spaţiu, decorul coboară sint bunuri la care ajungi sau nu
in teritorii recognoscibile, anticipa­ ajungi vreodată în funcţie de talen­
ţia îşi scurtează proiecţiile şi fan­ tul şi obsesia Împrumutate operei
tasticul d e v i n e mai subtil, se naşte, scrise.
adică, din situaţii alunecoase cu su- D a n i e l Vigki
o

Anticipaţia şi teatrul
armă cu g l o a n ţ e f a b r i c a t e din sub­
stanţa inventată d e străbunicul său.

Intr-o altă p o v e s t i r e (Secunda

Mater) este readusă in orizontul per­
cepţiei spaima străveche, mitică,
pentru lumea d e dincolo — lăcaş,
aceasta, al spaţiului incontrolabil şi
indeterminabil. T e r o a r e a se naşte In
cazul de faţă din neputinţa f i x ă r i i
prin simţuri a unui spaţiu care există
dincolo d e c e l obişnuit, organizat
după a l t e legi.
E x e m p l a r mitică, aluzivă şi m a r ­
cată de simboluri este povestirea
Figurine de ceara c a r e reia In d i m e n ­
siuni m o d e r n e gestul arhetipal al
creaţiei d e m i u r g i c e atribuite d e data
aceasta o m u l u i cu concursul unor
proprietăţi necunoscute a l e unei pla­
nete d e n u m i t e Bactriana. Efectele
sint inedite şi halucinante.
O altă c a t e g o r i e d e povestiri îşi
au ca temă c ă l ă t o r i i l e t e m p o r a r e . Şi
aici d e z b a t e r i l e autorului cuprind
semnificaţii etice de bună calitate,
in O /alte fn timp doi indivizi din
m i l e n i i l e v i i t o a r e — un tată şi un
fiu — cad „in t i m p " deasupra unei
văi simbolic denumită V a l e a Iadului
şl rătăcirea lor nefericită Ii aduce în
m î i n i l e naziştilor in timpul celui de
al doilea război m o n d i a l . Cei
sint arestaţi şi maltrataţi sub bănu­
iala de a fi partizani. Scriitorul redă
cu meşteşug u i m i r e a rătăciţilor, m o ­
dul în care p r i v e s c ei brutalitatea
p r i m i t i v ă a secolului nostru bîntuit
de războaie. F i g u r i l e fasciştilor nemţi,
comportamentul l o r brutal sint tot
atîtea prilejuri d e distanţare critică
A
P a ş i g r e i , paşi ritmici (nu ca­
denţaţi ! ) , paşi mecanici (nu auto­
maţi ! ) . Sala ii ascultă cu emoţie.
A p o i in scenă intră roboţii.
P r i n r i n d u r i l e d e mai sus încerc
să e v o c pentru dumneavoastră, ca
şi pentru m i n e , senzaţia pe care v o r
fi a v u t - o spectatorii la p r e m i e r a r o ­
mânească, din 1928, sau la cea bucu-
reşteană, din stagiunea 1930—1931,
a piesei lui K a r e l Capek „ R . U . R . " .
Sau — de ce nu ? — la premiera
absolută, din 1921, a piesei autoru­
lui ceh. P a ş i i apăsaţi ai roboţilor
anunţau pătrunderea in teatru a
unui nou tip d e personaj, ca şi a
unei noi dramaturgii : teatrul ştiin-
ţifico-anticipativ.
I m p a c t u l e x p e r i e n ţ e i lui Capek
asupra teatrului m o n d i a l a fost pu­
ternic. Ceea c e nu înseamnă că au­
torii au renunţat în bloc la genul
dramatic in care se afirmaseră ca
să a d o p t e noua formulă. Ecourile
imediate sint puţine, in schimb
foarte semnificative. Publicată în
doi
1920, piesa „ R . U . R " va fi dat un
impuls m a j o r intenţiei t e m e r a r e a
lui B e r n a r d S h a w de a prezenta, cu
mijloacele scenei, perspectiva d e z ­
v o l t ă r i i omului de-a lungul v i i t o r i ­
l o r . . . 30 000 de ani ! Desigur, in
„ M a ş i n a t i m p u l u i " W e l l s propusese
un salt d e 100 000 de ani, însă dra­
maturgul e n g l e z ambiţiona să zugră-
\ cască nu deşertul de dincolo de c i ­
v i l i z a ţ i e , ci chiar omul mileniilor
viitoare. A p a r i ţ i a piesei „R.U.R."
a v e a să-i o f e r e o c o n f i r m a r e n e c e ­
sară şi să constituie pentru S h a w
i m b o l d u l de a grăbi încheierea şi
publicarea acestui m o n u m e n t unic
al dramaturgiei S.F. care este „ î n a ­
poi la M a t u s a l e m " .
I.a celălalt capăt al Europei, In
Rusia sovietică, p e mari estrade ri­
d i c a t e in p i e ţ e l e publice de artiştii
revoluţiei, apoi pe scenele teatrelor,
V l a d i m i r M a i a k o v s k i introducea a n ­
ticipaţia ştiinţifică in teatrul său
alegoric („Baia", „Ploşniţa").
Paranteza I
Am insistat cu alte ocazii
asupra precursorilor teatrului f a n -
tastico-ştiinţific („Utopia pe scenă",
in „ G o n g " 1983 ; „ O absenţă : teatrul
S.F.", in „ G o n g " 1984 ; „ C o l e c ţ i o n a ­
rul de insule", Ed. Cartea Româ­
nească, 1981). Descoperirea recentă
a lucrării d r a m a t i c e „Călătorie prin
i m p o s i b i l " de Jules V e r n e , r e p r e z e n ­
tată în 1882, nu schimbă d a t e l e p r o ­
b l e m e i . T e x t u l — recenzat cu d e f e ­
rentă şi umor d e Ion Hobana in A l ­
manahul „ L u c e a f ă r u l " 1984 — r e ­
prezintă un mixtum compositum dii
r o m a n e l e autorului francez. Ideile
sint întreţesute ingenios, dar a l t e ­
rate in chiar substanţa lor S.F. prin

39 U I L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipati»
 Alternative

e x p e d i e n t e m a g i c e , inserţii feerice boi, d r a m a t i z a r e a după Edmond rirea unor personalităţi originale, o

ş.a. I n felul acesta, spiritul m a r i l o r A b o u t O m u l cu urechea ruptă şi suferinţă adînc umană, un r i d i c o l
anticipaţii j u l e s v e r n e e n e r a m ine, cel prima din l u c r ă r i l e amintite ale lui nu m a i puţin omenesc. O r , se î n t î m -
puţin i n p a r t e , la uşa teatrului şi n e C a p e k ; după război. Fizicienii şi p i e ­ plă că, odată lansaţi în g e n u n e l e
împiedică să-1 situăm pe autor, cum sele lui H o r i a L o v i n e s c u , a l t e piese cosmosului, mulţi autori se c o n t a m i ­
ar fi fost d e aşteptat, in fruntea r e ­ a l e d r a m a t u r g u l u i ceh. L i se adaugă nează d e o ciudată boală a spaţiu­
pertoriului m o n d i a l a l anticipaţiei Ion H o b a n a cu d r a m a t i z a r e a sa după lui, a l e cărei s i m p t o m e sint e x a c e r ­
dramatice. Omul invizibil, V i c t o r B î r l ă d e a n u cu barea pitorescului, a feeriei stelare,
Drum bun, scumpul nostru astronaut fetişizarea tehnicii spaţiale, r e d u c e ­
B şi De la perigeu la apogeu, C. B ă r - rea subiectului la un p r e t e x . Acestea
bulescu şl G. A n a n i a cu Despărţire toate nu împiedică m a r i l e talente să
A m i n t e a m , la începutul acestor la marele zbor, apoi o altă d r a m a ­ e l a b o r e z e r o m a n e spaţiale şi nici p e
însemnări, l u c r ă r i l e a trei d r a m a ­ t i z a r e : Castelul din Carpaţi de cineaşti să le transpună pe kilometri
turgi care inaugurează teatrul S.F. A n d a B o l d u r . M a i putem aminti r e ­ d e peliculă, îngroşînd — şi aici cu
Ei reflectă, cu m i j l o a c e l e anticipa­ prezentaţiile audio a l e Radioului e x c e p ţ i i l e d e rigoare — tocmai slă­
ţiei, in opera l o r preocupări m a j o r e din cadrul emisiunilor pentru b i c i u n i l e cărţii şi încerclnd să c o m ­
a l e spiritualităţii e u r o p e n e d e după tineret şi copii, m a i ales în r e ­ penseze p r i n joc pe machete absenţa
p r i m u l război m o n d i a l : destinul o - centa formulă nouă a R a d i o b i b l i o - unei d i n a m i c i interioare, conflictul
inului (Shavv), libertatea lui (Capek), tecii S.F., m a i rar ale T e l e v i z i u n i i . palid i n t r e personaje-fantomâ. ( D u l ­
p r o f i l u l său e t i c ( M a i a k o v s k i ) . D e ­ A p o i entuziastele montări de teatru c i l e c o m e d i i S.F. semnate d e G o p o
clanşarea, i n 1933, a crizei politice S.F. r e a l i z a t e d e studenţii t i m i ş o ­ nu fac e x c e p ţ i e . . . )
c a r e area să ducă la izbucnirea ce­ reni, de a l t e cenacluri amatoare.
lui de-al d o i l e a război m o n d i a l v a C e să caute p e scenă a s e m e n e a
m o b i l i z a şi fantezia altor dramaturgi. Reputata Colecţie a povesti­ construcţii f r a g i l e ? C u m să reziste
Cu toţi caută o soluţie . . . SJF. pentru rilor ştiinţifico-fantastice dirijată e l e ochiului necruţător al spectato­
de A d r i a n R o g o z a mai publicat c i - rului ? N i c i o d a t ă un actor de geniu
evitarea holocaustului c a r e se anunţa.
t e v a piese d e teatru S . F . : De vin- nu a salvat un text m e d i o c r u . Iar
Unii i m a g i n e a z ă noi a r m e (Char­
zare paradisul d e Ştefan Tita, Pro- noi ne r e f e r i m la i m p u n e r e a unei
les M o r g a n in Fluviul sclipitor, V i a d i -
ximalul de R o m u l u s Dinu, Femeia d r a m a t u r g i i (încă) noi în faţa unui
m i r N a b o k o v in Invenţia lui Valsa), cosmică a subsemnatului. C. B ă r b u - spectator străin d e universul S.F., dar
propun şantajul benefic ( K a r c l Capek lescu şi G. A n a n i a au m a i publicat f a m i l i a r i z a t d e c l n d l u m e a cu tea­
i n M o l i m a a l b ă , j u c a t ă la C l u j i n recent Fintinile. trul d e cea m a i bună calitate.
m a r t i e 1947), e v a d a r e a in afara c i ­
E m u l t ? E puţin ?
vilizaţiei (Jean-Richard Bloch in Că m e t a f o r a S.F. are v a l e n ţ e sce­
Naşterea unui oraş) ori . . . in v i i t o r nice au arătat-o încă o dată mari r e ­
(Jean A n o u i l h in Povestea domnului g i z o r i ca H o r e a P o p e s c u şi Cătălina
Mauvette şi a sfirşitului lumii). Con­ Există un a n u m e public pentru Buzoianu p r i n m o d u l In c a r e au pus
centrarea d r a m a t u r g i e i S.F. asupra care S.F. î n s e a m n ă doar (sau în p r i ­ In scenă m o m e n t e l e de a n t i c i p a ţ i e -
frămintărilor majore ale omenirii m u l rînd a v e n t u r ă spaţială. Acest u t o p i e - a v e r t i s m e n t din spectacolele
nu-i face decit cinste. public riscă să fie d e z a m ă g i t de tea­ „Ploşniţa" de Maiakovski, respectiv
T r e b u i e să o b s e r v ă m totuşi că trul S.F. N i c i o piesă d e marcă nu „ D i a v o l u l şi bunul D u m n e z e u " d e J .
tematica tinerei specii d r a m a t i c e s-a se p e t r e c e In cosmos şi nu atacă o P. S a r t r e . N u r ă m l n e decit să p r o ­
restrâns. A c e a s t ă situaţie nu se v a problematică adiacentă. Aventura c u r ă m e m i n e n ţ i l o r actori ai scenei
liniară, stilul e x p o z i t i v nu fac viaţă româneşti şi m a r i l o r talente r e g i z o ­
schimba după a i doilea război m o n ­
bună cu scena. Specificul dramatur­ r a l e t e x t e d e m n e d e atenţia lor şi a
dial decit în sensul că acum autorii
giei pretinde conflicte vii între publicului larg.
tratează tema războiului şi păcii la
personaje u m a n e cu o viaţă inte­
scară planetară. F r i e d r i o h Durenmatt , Este o idee S.F. 7 S p e r ă m că n u I
r i o a r ă c o m p l e x ă , c o n f l i c t e c a r e să
inaugurează seria postbelică p r i n
includă ciocniri d e caracter, descope­
Operaţiunea Vega. U r m e a z ă O fe­ Horia Aramă
meie prea cinstită d e A r m â n d Sa-
lacrou, Hanul de la răscruce al r e ­
gretatului Horia Lovinescu, Fizi­
cienii aceluiaşi D u r e n m a t t , Cronicile
unei planete provizorii de Armând

Un nou
Gatti, Pe o planetă mică de Gore
V i d a i şi din nou un H o r i a L o v i n e s c u :
Jocul vieţii şi al morţii in deşertul de
cenuşă.

univers noetic ?
Restul orizontului d e idei este
v i z i t a t de puţini d r a m a t u r g i , p r e o ­
cupaţi de p r o b l e m a t i c a omului intr-o
societate hipertehnologică. I n princi­
pal : Existaţi oare, Mr. Johns ? de
Stanislaw L e m (ce reprezintă un ins (Fenomenul S.F. — ca formă a educaţiei permanente)
alcătuit în p r o p o r ţ i e d e 90 la sută
din p r o t e z e 7), Yes, poate d e M a r g u e -
M u l t i p l i c a r e a fără p r e c e d e n t a t r o v e r s e , dar şi o practică f o r m a t i v ă
rite Duras (spiritul cazon ucide băr­
t r e b u i n ţ e l o r u m a n e (ca u r m a r e a nu m a i puţin controversabilă. D i n ­
băţia), Testorium de Slawomir Mro-
r e v o l u ţ i e i ştiinţifico-tehnice c o n t e m ­ colo însă de eterogeneitatea p l a t f o r ­
zek (conflictul d i n t r e două persona­
p o r a n e ) , d e t e r m i n î n d includerea unor m e l o r teoretice, ori de diversitatea
lităţi i d e n t i c e ) , Paradisul de Horia
noi v a r i a b i l e în proiectele construc­ l u ă r i l o r practice d e atitudine, r ă m l n e
Lovinescu (dezumanizarea omului
ţ i i l o r n a ţ i o n a l e , a readus în p r i m - p r o b l e m a In sine l u m i n l n d o e v i ­
pierdut p r i n t r e a u t o m a t e ) .
p l a n u l p r e o c u p ă r i l o r alte n e v o i f u n ­ denţă u n a n i m acceptată deoarece
d a m e n t a l e (pînă acum latente) pur­ este resimţită In egală măsură de
Paranteza II tătoare de sens istoric şi progres so­ f i e c a r e în parte : p e r m a n e n ţ a educa­
cial. U n a d i n t r e acestea este cea ţiei.
F r e c v e n ţ a — rară ! — a piese­ cunoscută sub n u m e l e de educaţie P r i n t r e alţi factori care-i măresc
lor S.F. p e scenele româneşti nu p e r m a n e n t ă — concept care nu a g r a d u l de acuitate, se c u v i n e a fl
constituie o noutate. î n a i n t e d e răz­ încetat să g e n e r e z e substanţiale c o n ­ amintit unul de Importanţă majoră :

H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 40

diversificarea centrelor producătoare
de informaţie. A m p l i f i c a r e a acestor
siimuli gnoseologici, insă, determina
o neîncetată expansiune a universu­
lui informaţional care intră intr-o
contradicţie, din c e in ce m a i mult
>i i n d i v i d u a l şi colectiv conştienti­
zată, cu u n i v e r s u l f i n i t al p o s i b i l i ­
tăţilor noastre de asimilare. D e aici
decurge n u n u m a i necesitatea l e g i ­
timă a permanentizării educaţiei
(ceea ce e a l t c e v a decît permanenţa
metodelor e d u c a t i v e ) , ci şi necesitatea
continuei r e d i m e n s i o n â r i a criterii­
lor p r i n care o p e r ă m ierarhii func­
ţionale In sistemul de cunoaştere a l
epocii in c o m p a t i b i l i t a t e cu sistemul
de v a l o r i care n e inspiră d e v e n i r e a .
C e m e r i t ă şi ce nu merită să facă
parte din fundamentul cultural a l
personalităţii noastre ? — se consti­
tuie ca o î n t r e b a r e al cărei răspuns
este m e r e u altul. P e n t r u că, mereu,
după neîncetatele acumulări, apare
i m p e r i o s necesară restructurarea î n ­
tregului sistem d e cunoştinţe in func­
ţie d e r i t m u r i l e şi p r o p o r ţ i i l e e v o l u ­
ţiei sistemului d e cunoaştere al
epocii.
A s t f e l , dacă sistemul d e î n v ă ţ ă -
mint reflectă, redus la scară, b i n e ­
înţeles, sistemul d e cunoaştere al
fiecărei epoci, cum acesta e v o l u e a z ă
în p r o g r e s i e aritmetică, e firesc, e v i ­
dent, să e v o l u e z e şi sistemul de i n -
v ă ţ ă m i n t ; sincronie care implică o
dialectică cu totul particulară căreia
nu i se p o a t e sustrage nici i n d i v i d u l
care a încheiat ciclul pregătirii şco­
lare. A n u m e , este v o r b a nu n u m a i
de uzura cunoştinţelor, ci chiar de
uzura tehnicilor m e n t a l e , a cadrelor
de p e r c e p ţ i e care cad foarte repede
in desuetudine i n raport cu noii sti-
m u l i gnoseologici ce revarsă asupra
noastră cantităţi e x p o n e n ţ i a l m ă r i t e
d e biţi d e i n f o r m a ţ i e . A r ă m i n e la
v e c h i l e clişee, înseamnă a n e p r e d i s ­
pune la i n a d e c v a r e funciară cu efec­
tele i n e v i t a b i l e : entropia intelec­
tuală şi distorsiuni g r a v e de semni­
ficaţie. O r , tocmai acesta e p a r a ­
doxul : i n f o r m a ţ i a , in loc să struc­
tureze, induce d e z o r d i n e datorită
i n a d e c v ă r i i (care p o a t e d e v e n i c r o ­
nică dacă nu sint eradicate cauzele)
intre m i j l o a c e — depăşite — şi scop.
Cunoştinţele i n d i v i d u a l e — ca atomi
ai culturii personale, d e v i n , în acest
caz o simplă a g r e g a r e de informaţie.
T r a n s f o r m a r e a acestora în e l e m e n t e
autentice d e cultură, comportă sta­
bilirea d e c o n e x i u n i semantice î n t r e
e l e in orizontul p l a t f o r m e i teoretice
g e n e r a l e a concepţiei despre l u m e şi
viaţă, d a r şi r e f l e x i a personală pe
baza cunoştinţelor asimilate.
N u m a i in acest m o d se poate
ajunge la un cosmos spiritual capa­
bil sâ-1 raporteze a d e c v a t p e i n d i v i d
la m e d i u l social şi informaţional în
care se f o r m e a z ă , iar informaţiia cu­
mulează v a l e n ţ e l e gnoseologice co­
respunzătoare.
P e n t r u aceasta, însă, este abso­
lut necesară înlăturarea cadrelor d e
percepţie prea diferenţiate, căci
41
acestea induc, la rîndul lor, deca­
laje deloc n e g l i j a b i l e îndeosebi sub'
aspectul calităţii raportării partici­
pative la actul de cultură, c a d r e d e
p e r c e p ţ i e d i f e r i t e , rezultate, încă, din
g r a d e l e d i f e r i t e d e şcolarizare. Era­
dicarea decalajelor f a c e posibilă c r e ­
area unor cadre de percepţie unitare
(nu u n i f o r m e !) realizind şanse e g a l e
în sensul cultivării trebuinţelor de
cunoaştere şi autoinformare — adică
tocmai punctul d e plecare a l educa­
ţiei p e r m a n e n t e .
I n acest sens, fenomenul S.F.,
instalat confortabil ca prezenţă de
neînlocuit in toate antologiile de
cultură autentică, răspunde tocmai
n e v o i i , o b i e c t i v resimţită, d e formare
şi dezvoltare a unor trebuinţe de cu­
noaştere anticipativi; întrucit in­
serţia o p t i m ă şi eficientă într-un
v i i t o r i m p r e v i z i b i l necesită căutarea
şi e x p e r i m e n t a r e a de căi proprii, v a ­
l i d e p r a x i o l o g i c şi l e g i t i m e sub raport
c i v i c . D e aceea, nu performanţa in
sine stabilită d e criteriile a x i o l o g i c e
a l e g e n u l u i este, la m o m e n t u l actual,
faptul cel m a i important, ci e m u l a ­
ţia participării la actul de cultură,
e f o r t u l i n d i v i d u a l şi colectiv de c o n ­
tribuţie la inovarea modalităţilor
t r a d i ţ i o n a l e d e educaţie : de la edu­
caţia (sâ-i z i c e m d e subzistenţă = sin­
cronie la universul noetic real, c o n ­
c r e t d e t e r m i n a t l a un m o m e n t d a t )
bazată pe transmiterea v a l o r i l o r tra­
diţionale intr-un m e d i u social c o m ­
prehensiv, la educaţia pentru produ­
cerea d e noi v a l o r i c o m p a t i b i l e cu
producţia de ştiinţă nouă imperios
necesară construcţiei noii societăţi.
Căci, dacă e x p e r i e n ţ a noii noastre
istorii ne-a demonstrat persuasiv că
nu p u t e m construi o societate nouă
cu recuzită ştiinţifică vetustă, creş­
terea coeficientului de participare
eficientă comportă şi un nou c i v i s m .
E x e r c i ţ i u l acestui c i v i s m novator,
p r o m o v a t prin toate p i r g h i i l e insti-
tuţionalizate d e acţiunea socială, se
completează fericit p e dimensiunea
anticipaţiei indisociabilă f e n o m e n u ­
lui S.F.
Desigur, e foarte p r o b a b i l ca
m u l t e din producţiile SF să apară
d i n c o l o , sau in afara coordonatelor
definitorii ale viitorului. După cum
a l t e l e conţin şi v o r conţine, p r o b a b i l ,
si m u l t e e l e m e n t e retro, cultivlnd o
a n u m e notă de conservatorism, p r e ­
zentă deja în u n e l e scrieri SF. M a i
presus d e toate însă, important ră­
m i n e e x e r c i ţ i u l creaţiei şi ucenicia la
valorile cultural-ştiinţifice ale epo­
cii, i a r producţiilor oarecum bas­
tarde, o a r e n u m a i p r i n procură a r
putea fi cuprinse în spaţiul SF, toc­
m a i deschiderea noastră către v i i ­
tor le acordă cu generozitate, d r e p t
d e cetăţenie în speranţa eă m a t u r i ­
zarea autorilor, prin e x e r c i ţ i u şi
multă cultură, e inevitabilă.
D i n punctul d e v e d e r e a l c i t i t o ­
rului c a r e sînt, fenomenul invocat
m a i sus m u l t i p l i c ă f o r m e l e educaţiei
p e r m a n e n t e , identificînd, sub acest
H E L I O N
Alternative
aspect speranţele l e g i t i m e în ceea
ce p r i v e ş t e consolidarea f u n d a m e n ­
tului cultural a i personalităţii, pe
c o o r d o n a t e l e d e z v o l t ă r i i noastre m u l ­
tilaterale, şi p r i n p r o d u c ţ i i l e S F —
unii d i n t r e autori a v i n d o solidă f o r ­
m a ţ i i l e filologică ori filosofică.
D i n punctul d e v e d e r e a l socie­
tăţii creşterea gradului g e n e r a l de
cultură şi cunoaştere p r i n g e n e r a l i ­
zarea i n v ă ţ ă m l n t u l u i liceal ( m a j o r i ­
tatea cititorilor d e S F f i i n d tineri)
v a d e t e r m i n a crearea unor şanse
e g a l e d e p a r t i c i p a r e la cultură p r i n
cadre de percepţie relativ echiva­
l e n t e , fără acele decalaje care 6ă
predispună la r e c i d i v a v r e u n e i e n ­
tropii i n f o r m a ţ i o n a l e . P e n t r u că nu­
m a i intr-un m e d i u i n f o r m a ţ i o n a l o r ­
donat, organic şi m o t i v a t a x i o l o g i c e
posibilă f o r m a r e a cu rezultate p r e l i ­
m i n a t e , a omului nou, anticipat d e
d o c u m e n t e l e noastre p r o g r a m a t i c e .
N u m a i in acest m o d m u l t i l a t e r a ­
litatea e x c l u d e atit enciclopedismul
superficial, c i t şi falsa a n t i n o m i e
d i n t r e ştiinţă şi umanism, a n t i n o m i e
ce a g e n e r a t superstiţia intelectuală
a e x i s t e n ţ e i a două universuri para­
lele. Căci, dacă ştiinţele i n v a d e a z ă
realul, i n d i v i d u l este funciarmente
o b l i g a t să părăsească modalităţile
e m p i r i c e care-1 raportau pînă acum
la acesta. T r e b u i e să-şi construiască
mijloace, motivate ia rîndul lor
ştiinţific, de raportare cu eficienţă
umană la o realitate complexă şi
e x t r e m d e diversificată. A c e s t e paş­
nice p r o v o c ă r i pe care i le t r i m i t e
sistemul cunoaşterii contemporane
sînt benefice : i l ajută p e i n d i v i d să
se construiască pe sine la cotele unor
m e r e u sporite e x i g e n ţ e calitative.
Permanenţa educaţiei vizează,
deci, nu adaosuri d e c o r a t i v e la un
sistem d e cunoaştere r i g i d consti­
tuit, ci n e v o i a obiectivă d e r e î n n o i r e
p e r m a n e n t ă a sistemului şi a c a d ­
r e l o r sale adiacente de referinţă. D e
aici dimensiunea revoluţionară a e d u ­
caţiei p e r m a n e n t e şi coerenţa ei cu
esenţa sistemului nostru social r e ­
c e p t i v la nou şi la permanentă î n ­
n o i r e . I n ce măsură f e n o m e n u l SF
este o posibilă sursă de inovaţie spi­
rituală şi socială, ori un s i m p l u v e -
hicol d e i n f o r m a ţ i e ştiinţifică a b o r ­
dată cu m i j l o a c e l e esteticului 7 Este
o p r o b l e m ă deschisă, căreia creato­
rii înşişi ii pot da răspuns, situîn-
du-se f e r m pe poziţiile culturii a u ­
tentice in orizontul concepţiei noastre
d e s p r e lume. Şi astfel, universurilor
p o s i b i l e intim asociate creaţiilor S F ,
li se poate da replica posibilităţi
relevării altor feluri de a fi ale uni­
versului nostru axiologic; instituirea
a l t o r modalităţi de a fi în p e r i m e t r u l
v a l o r i l o r definitorii care ne c o n t e m -
poraneizează faptele reţinlndu-ne,
m e r e u , in vecinătatea sau în m i e z u l
fenomenului SF.
Ştefan Buzărnescu
— magazin al clubului de anticipaţie
Alternative

LITERATURA Ş T11 N T I F I C O - F A N T A S T I C A ROMÂNEASCA

O reevaluare umanistă necesară

„ A c e s t a e s t e . . . un fenomen sociologic*
Franco ia Truffaut

1. C U L T U R A ŞI ŞTIINŢA tehnicii l e revine In etapa actuală şi S.F., gen şi aşa suficient d e orospit
desigur şi p e v i i t o r sarcina complexă de tarat, d e multele-i, prâfuitele-i
a creării şi d e z v o l t ă r i i unei infra­ clişee Intr-o modalitate „subtilă" de
Constatarea p a r a d o x a l ă la p r i m a
structuri, a unei b a z e m a t e r i a l e s o ­ educare tehnologică (!) a receptori­
v e d e r e că atit ştiinţa cit şi arta d e ­
lide, stabile, eficiente, c o m p e t i t i v e , lor, gest d e altfel nu răuvoitor, dar
pun e l o r t u r i Similara i n v e d e r e a r e ­
de virf. Culturii, artei, literaturii l e care se realizează p r i n intermediul
creării unor modele, fie ele exacte
revin p r e r o g a t i v e similare, dar cu
sau f i c t i v e a l e realităţii, i n scopul literaturii d e p o p u l a r i z a r e ştiinţi­
g r a d e sporite d e dificultate, d e e d i ­
atribuirii sau sporirii sensurilor fică (compensare g r e u controlabilă
ficare a bazei u m a n e a societăţii, d e
acesteia, desigur fiecare cu m i j l o a ­ şi ea a a n u m i t o r carenţe a l e sistemu­
m o d e l a r e treptată a conştiinţelor,
cele sale specifice, stanţa prin cuan­ lui educaţional) gest care i i a l t e ­
f o r m a r e a profesională actuală, strin­
tificarea exactă a imensei cantităţi rează, Ii diminuează cea m a i i m p o r ­
gent necesară, n e f i i n d decit o simplă
de i n f o r m a ţ i e din univers, arta prin tantă, c e a m a i preţioasă dar şi cea
fază a unui proces continuu, fază
descrierea variabilităţii infinite a mai subţire d i n păcate filiaţie a
care nu poate n i c i c u m şi sub nici un
calităţilor l u i , f e n o m e n magistral a r ­ sa — aceea cu literatura, cu arta, cu
m o t i v inlocui sau limita conturarea
gumentat d e A/ir cea Sîaliţa ' a deter­ cultura. D e o a r e c e această literatură,
neîntreruptă a p r o f i l u l u i cultural al
minat şi d e t e r m i n ă n u m e r o a s e con­ zisă şi d e anticipaţie, n u şi-a propus
unui o m nou care necesită desigur
fuzii la c e l e mai d i f e r i t e n i v e l e şi i n niciodată „ a a n t i c i p a " In m o d m e ­
mult m a i m u l t e e l e m e n t e pentru a fi
c e l e m a i d i v e r s e cercuri. L'na dintre canic, probabilistic sau p e r m u t a ţ i o -
pe deplin definitiv — filozoficul şi
c e l e mai g r a v e d i n t r e aceste noi e r e ­ nal, i n v e n ţ i i l e sau e r e l e , ci prin
politicul, eticul şi esteticul, artisticul
zii p a r e a fi cea c a r e sub impactul
şi j u r i d i c u l etc., i n f o r m a r e a oricărui a p r o p i e r e d e cotidian, p r i n disecare
revoluţiei tehnico-ştiinţifice afirmă
i n d i v i d trebuind să-şi dea concursul a acestuia plnă l a ultimele conse­
fără discernământ şi susţine cu n e ­
cu şanse egale disciplinele ştiinţi­ cinţe, p r i n a c c e p t a r e a unor d i s p r o ­
potolită i n d i r j i r e fuzionarea tehnicii
fice cu c e l e umaniste, p r i m e l e g e ­ porţii şi distorsiuni re-integra-
şi a culturii i g n o r i n d bizarele, neaş­
neratoare d e p o t e n t e asupra m e d i u ­ toare, ea încearcă se pare edificarea
teptatele progenituri a n d r o g i n e r e ­
lui e x t e r n , c e l e l a l t e capabile d e a d e ­ treptată a unei noi axiologii, a unor
zultate, proslăvite şi anatemizate, e l e ,
termina autocontrolul lumii inte­ noi spaţii, donquijoteşti uneori, a l e
p e rind, p e a m b i i părinţi, dialogul
rioare. D e acwea o r i c e i m p u n e r e a libertăţii (angajate) de conştiinţă.
acestora menţinindu-se doar la n i v e ­
vreunei ierarhizări părtinitoare ca şi A c e l o r Sancho P â n z a sus amintiţi n u
lul unor h i b r i d ă r i d e frontieră, p e
orice supraestimare arbitrară a unui li se poate da d e aceea d e c î t o sin­
deasupra neînţelese încă - b l l a t e r a l -
aspect in d e f a v o a r e a celuilalt va
p e deplin. Dintre acestea, cea mai p e - gură replică, aceea a întregii istorii
duce in m o d d i r e c t şi i m e d i a t la
riculos-reprezentativă şi c a r e p r i n a civilizaţiei şi culturii umane, sin­
g r a v e şi nefaste disfuncţionalităţi cu
unele excese işi periclitează p r o p r i u l gura cunoscută, in curgerea căreia
efecte secundare puternice In p r o ­
statut — o bună parte a literaturii S.F. tehnica nu a fost nicidoată m a i m u l t
cesul g e n e r a l d e transformare a
scrisă, încurajata, publicată şi la n o i , decit un mijloc — a t i t şi nimic m a i
societăţii noastre, arată p e larg
in oare pseudoştiinţa şi tehnica d e ­ m u l t — a l creşterii calităţii vieţii, al
secretarul g e n e r a l , tovarăşul Nicolae
v i n acop-in-sine, zgomotos schelet umanizării ei integrale. In vederea
Ceauşescu, in cuvintarea d e la P l e ­
structural p e care abia mai atirnă, e v o l u ţ i e i spre o societate in care
nara C C . al P.C.R. din iunie 198o.
ruşinate, cu slabe legături, artere, culturii să Ii poată dedica fiecare un
In urma m u t a ţ i i l o r tehnico-econo-
n e r v i , muşchi : ai artei, filozofiei, cul­ t i m p liber real, pentru degustare,
mice rapide in curs d e desfă­
turii. Reconsiderarea l a distanţă a pentru studiu sau pentru dăruire
şurare au apărut desigur atit d i ­
fenomenului n e c l a r i f i c ă Insă i m e d i a t creatoare, v a l o r i l e umaniste trebuind
verse neconcordanţe, Intre noua
originea sa : e n o r m a , rapida sporire să însoţească şi azi, mai mult ca odi­
calitate a habitatului modelat de
a universului informaţional: «revo­
r e v o l u ţ i a industrială p e d e o parte nioară, p e fiecare, indiferent d e v a ­
luţia ştiinţifică şi tehnică a făcut ca
şi concepţiile individuale despre riabila f o r m a ţ i e profesională impusă
în acest univers p o n d e r e a datelor
l u m e p e d e alta, nu întotdeauna d e c o m p l e x a d i v i z i u n e socială c o n ­
tehnice să crească ; e a d e v ă r a t . N u ­
aflate acestea la n i v e l u l pretins, l u ­ temporană a muncii.
mai că acest g e n d e i n f o r m a ţ i e r e ­
mea interioară f i i n d , s e ştie, m u l t
feră asupra cunoştinţelor care-1 I n -
strumentalizează p e i n d i v i d . Cultura
mai g r e u d e m o d e l a t decit altă m a ­ 2. DEMOCRAŢIE ŞI KITSCH
terie primă, cit m a i ales inegalităţi
are o cu totul altă finalitate : ea II Democratizarea r e i a ţ i l o r sociale,
culturale ţinind d e nivelul diferit
modelează, 11 umanizează, Intrucit in ceea c e n e interesează a partici­
de m e n t a l i t a t e al d i f e r i t e l o r c o m u n i ­
d e v i n e cultură numai acea i n f o r m a ­ pării la v i a ţ a culturală — în parti­
tăţi socio-culturale, d e capacităţile
ţie care aduce un plus d e v i b r a ţ i e cular la actul d e creaţie, a permis
v a r i a t e d e a s i m i l a r e şi prelucrare i n ­
specific umană, d e sensibilitate, d e şi stimulat afirmarea tuturor talen­
dividuală a d a t e l o r d e cea mai d i ­
căldură şi comprehensiune civică In telor a c t i v e , in cadrul unor m e d i i
versă factură etc. P a r e d e aceea /or­
spaţiul relaţional a l societăţii, deci a d e c v a t e , stimulatoare d e m a n i f e s ­
lar, exagerat şi riscant zelul unor
doar acea injormaţie care se obiecti­ tare şi p r i n intermediul unor posi­
buni şi foarte buni specialişti
vează Intr-un civism superior" arată bilităţi diverse de confruntare,
in d o m e n i i l e l o r , dar care aflaţi
Ştefan Buzărnescu . Confuzia d e r i v ă
2
pentru atingerea treptată a cotelor
pe posturi de mijlocitori sau
deci In ultimă instanţă d i n n e î n ţ e ­ m a x i m e d e măiestrie artistică i n d i ­
efori culturali încearcă cu o perse-
legerea locului şi rolului diferit jucat viduală, adesea înalt competitivă.
de cele două laturi a l e conştiinţei s o ­ T r e p t a t a ş t e r g e r e sau transgresare a
ciale aflate in discuţie : .ştiinţ- i şi
uiliH
barierei r i g i d e c e despărţea p e a m a ­
d e m n ă d e o cauză mai bună tori d e profesionişti ni se p a r e d e
să deturneze, să transforme literatura aceea a fi una d i n t r e cele m a i e l o c -

II t M u N — magazin al clubului de anUrlpape 42


vente d o v e z i că libertatea d e creaţie
este in curs d e a f i r m a r e şi nu sim­
plu deziderat ideatic iluminist. D e ­
mocratizarea largă a participării la
creaţie nu trebuie Insă să ducă sub
nici un motiv la o s l ă b i r e i n v e r s
proporţională a e x i g e n ţ e l o r , la falsa,
nociva i m p r e s i e existentă In rîndul
multora că „a face a r t ă " e un lucru
simplu, care n u p r e t i n d e o solidă
cultură, o stăpînire m i n i m ă a unui
limbaj specific, măcar cîteva f ă r l m e
de talent. Ignorarea acestor a x i o m e
duce la apariţia i n e v i t a b i l ă a pas­
tişei, imitaţiei, imposturii, stingăciei
estetice, m u l t e i n v o l u n t a r e , „ s c ă p ă r i "
ale acelora care f i e că doresc să d e ­
vină „ a r t i ş t i " cu o r i c e preţ, chiar
forţat, f i e că se lasă înşelaţi d e a p a ­
renţa d e uşurinţă, d e dezinvoltură
p e care o degajă arta cea adevărată.
Diferitele sedimentări şi polarizări
culturale a l e secolului nostru au g e ­
nerat astfel, după Umberto Eco ,
i
două puncte d e v e d e r e diametral
opuse asupra statutului creatorilor
şi receptorilor d e artă, unii consi-
derlnd-o un act pretenţios, elitist,
aristocratic, d e c u l t i v a r e asiduă şi
solitară a unei continue distilări şi
rafinări interioare a sensibilităţii, c e
se opune p e această cale, progra­
matic, mediocrităţii a p r i o r i a culturii
maselor, pentru aceşti „apocaliptici",
cultura d e mase fiind prin definiţie
anticultură. I n o p o z i ţ i e cu ei „ i n ­
t e g r a ţ i i " a f i r m ă că d i n m o m e n t c e
televiziunea, filmul, radioul, ziarele,
ediţiile populare, discurile, casetele,
reproducerile ş.a.m.d. pun astăzi
produsele culturale la î n d e m î n a t u ­
turor, t r ă i m o epocă d e a m p l i f i c a r e
a timpului d e cunoaştere artistică,
prin care se realizează în final o
autentică cultură populară. P e „in­
tegraţi", p e d e altă parte, nu-i p r e o ­
cupă faptul că produsul artistic v i n e
din stingă sau din dreapta, că e c o n ­
fecţionat sau nu d e ideologi lipsiţi
de scrupule, in v e d e r e a manipulării
mascate a consumatorilor lipsiţi d e
alternative. I n acest context, în t i m p
r e „ a p o c a l i p t i c i i " lansează m e r e u noi
>i noi teorii despre decadenţă, î n ­
străinare şi i n a d e c v a r e , „ i n t e g r a ţ i i "
preferă să producă fără a teoretiza
cu seriozitate aproape niciodată.
Din acest punct d e v e d e r e , literatura
S. F. ni se pare a fi ambivalenţă,
„apocaliptică" Ia n i v e l u l intenţionali­
tăţii, mesajului, separatismului si
spiritului d e castă, dar şi „ i n t e g r a t ă "
prin nivelul reflectării realităţii, al
valorii literare Intrinseci, al tipului
nou de uinanitm pe care il propune.
Bata hlnrstlut faptul că r e l a ţ i i l e i n -
terumane o g l i n d i t e în literatura S.F.,
chiar d e ciilltntc, nu slnt c o m p l e t l i p ­
site d e u m b r e m u întunecimi, unele
exacerbaţi', t i u i t e miluitul Insă pentru
evitarea unul apocalips — acum, fie
el atomic, ecologii-, Ideologie, e c o n o ­
mic sau cultural, căci odată convertiţi'
in artă aspectele i e l e m a l i l l f o i mi­
ale existenţei pot, prin calitatea lor
d e siglă a unei anumite fx>«t|t>ilf
realităţi, să trezească conştiinţele. •..
le scoată din c o m o d i t a t e şl inerţie,
4J
Alternative
să l e o b l i g e la o cunoaştere mai lu­ 3. V A L O A R E ŞI RECEPTARE
cidă, mai angajată a prezentului
lumii. Iată c u m estetica uritului şi,
O r i c e curent artistic a d e t e r m i ­
a m adăuga, a răului, modalităţi
nat î n m o d firesc la v r e m e a sa apa­
f r e c v e n t uzitate la modul specific d e
riţia unor judecăţi d e v a l o a r e , a
către literatura S.F. constituie mij­
unor ierarhizări, mai mult sau m a i
loace d e r e a l i z a r e a unei stări opuse
puţin autorizate/competente/legitime/
viziunii academiste, festiviste, idi­
calificate, toate tinzând spre o fil­
lice a unei realităţi aflată în p e r m a ­
trare matură, treptată, clară a v a ­
nentă schimbare. P e această filieră,
l o r i l o r autentice d e v a l o r i l e parţiale
literatura d e anticipaţie este dotată
sau n o n - v a l o r i . Literatura S.F. a g e ­
cu capacitatea potenţială d e a fo.ina
n e r a t şl mai generează încă, adesea,
caractere, a x i o l o g i c u l şi moralitatea
datorita filiaţiei duble c e se regă­
contemporane regăsindu-se în ea
seşte In însăşi denumirea sa, aspect
nu sub formă de primitive ta­
dealtfel p e deplin compensat r e c i ­
blete dulci, bune de vindecat
proc, după c u m arăta Roger Cail-
afecţiunile etice, ci chiar in esenţa
lois , v i o l e n t e idiosincrazii unor anu­
s
lor, d e p o l a r i z a r e m a x i m ă a i n e ­
m i t e persoane dotate cu p r i m i t i v e ,
rentului contradictoriu uman. D e
simpliste concepţii asupra artei. D i ­
aceea dacă în practica reală, o b i e c ­
recţia progresului artistic merge
tivă, cotidiană, repudierea aspecte­
însă dinspre simplu spre c o m p l e x ,
lor n e g a t i v e obiectuale sau compor­
d e la f o r m e l e c e l e mai apropiate d e
tamentale este strict necesară,
real, oglindă a l u i , spre stilizare, sub­
exprimarea chiar hipertrofiată a
l i m a r e şi abstractizare, fiind firească
acestora in literatură n u constituie
alternarea perioadelor clasice, sta­
o non-valoare In sine, ci din perspec­
bile, cu c e l e d i n a m i c e , dornice d e
tiva unor idealuri înalte — umaniste,
Înnoire, d e schimbare a modalităţilor
ea c o m p o r t ă avertismente cu sem­
de e x p r e s i e , impunîndu-se d e aceea
nificaţii critice constructive. Produ­
luări ponderate d e atitudine, capa­
sele p e r i f e r i c e , para-artistice, rebu­
b i l e d e e v a l u a r e lucidă a decantărilor
turile, a v o r t o n i i au însoţit desigur
reale a l e unor elanuri aparent d e
dintotdeauna e v o l u ţ i a artei, dar in
nestăplnit, p e r m e a b i l i t a t e faţă d e
secolele trecute nu exista o con-
c o n t r i b u ţ i i l e d e v a l o a r e a l e unor
ştiinţă-de-sine a ei, capabilă să d e ­
a n u m i t e m o m e n t e , care au î n s e m ­
t e r m i n e o triere liber consimţită sau
nat, spre e x e m p l u , odată : Hobana,
impusă a a l u v i u n i l o r străine infil­
Oprită, Rogoz, L e m , Asimov, Clarke,
trate i n e v i t a b i l . P e d e altă parte
E f r e m o v . sau Strugaţki. Ş i totuşi
sincretismul valoric specific, identic
pentru unii categoriile estetice unice
pe undeva cu cel pre-ştiinţific, făcea
d e a p r e c i e r e nu numai a literaturii
să nu se poată v o r b i nici măcar d e
S.F. ci ş j , la v r e m e a lor, a unor P o e ,
o a u t o n o m i e relativă a esteticului,
Bierce, H a r m s , U r m u z sau T z a r a par
produsele kitsch însoţind arta auten­
a fl (fost) doar claritatea şi l i n i a r i ­
tică In m o d nediferenţiat, a v î n d loc
tatea o p e r e i , cu pretenţia e l i m i n ă r i i
pe parcursul timpului un f e n o m e n
inefabilului, insolitului, nedefinitului,
de lentă selecţie natural-socială a v a ­
clar obscurului, abuzuri n e r e p r e z e n -
lorilor, aceasta pînă la apariţia m o ­
tînd pentru aceştia, ca pentru nişte
dernului şi intransigentului concept
adevăraţi contemporani, regretabila
şi deziderat al originalităţii. Apar
r e n u n ţ a r e la mirajul intrinsec al
de aici inadecvarea, incongru­
operei In f a v o a r e a unui domeniu pa­
enţa, nefirescul, discontinuitatea,
tronat d o a r d e demersurile raţiona­
falsul, într-un c u v î n t disfuncţionali-
lului. C u atît m a i mult limbajul
tatea estetică, in final literară a tex­
unei lucrări literare presupune resus­
tului. I n aceasta rezidă c r e d e m al
citări d e polisemii, reînnoire d e c o ­
doilea mare risc al pedalării p e
duri, subtilităţi analitice, i l i m i t ă r l
e x t r a p o l a r e în literatura S.F. : tolera­
s i m b o l i c e , coloraturi afective, forţe
rea glisării periculoase, neobserva­
de sugestie, d e expresie, d e g e n e r a l i ­
b i l e imediat, dinspre estetica uritului
zare, de infinită diversitate şi care
inspre pseudo-artă sau non-artă, mai
toate produc importante efecte In-
e x a c t spre subliteratura de consum.
tirziate sau p e termen lung asupra
Cit t i m p f e n o m e n u l se petrece şi se
g î n d i r i i . Desigur momentul percep­
păstrează la n i v e l d e sertare, el nu
ţiei este esenţial î n receptare, el
are nici o importanţă, dar cin i
desăvîrşlndu-şi scopul doar atunci
apare socializarea, cind scriitoraşul
cînd şocul e m o ţ i o n a l al contactului
d e v i n e o glorie locală a unui cenă-
cu o p e r a coincide cu o adevărată
cluţ născut peste noapte, publicat
trăire a ei, condiţie Inevitabilă
chiar, In speranţa m e n ţ i n e r i i c o n ­
pentru pătrunderea în zonele cele
stante prin d i v e r s e rubrici a n u m ă ­
mai p r o f u n d e a l e eulul, generatoare
rului d e cumpărători/abonaţi — m i -
a p r e l u ă r i i atît a limbajului cit şi
crogrupurl cu preocupări, cu h o b b y -
a mesajului, adevărată şi reală asi­
uri diverse, f a c i l e — d e către d i ­
m i l a r e — nu doar afectivă ci şi i n ­
verse publicaţii, lanţul anormalului
telectuală. R e a l e l e valori, p e măsura
începe să se închege. Căci arăta
Integrării l o r d e către receptori, v o r
Vlrgil Mihaiu
4
„toate libertăţile cu­
determina atît p e plan cognitiv-
cerite în domeniul formei devin ino­
a f e c t i v cit şi sub raport m o r a l - p o l i ­
perante dacă nu se susţin prin sub­
tic şi filozofic anumite efecte, e l e
stanţă, onestitate a atitudinii crea­
fiind modelatoare a l e conştiinţelor,
toare, talent, travaliu şi cultură".
o c i v i l i z a ţ i e aflată în plină a f i r m a r e
putindu-şi asigura atingerea scopuri-
H I L I O N — magazin al ciobului de anUclpatle
Alternative
lor numai p r i n t r - o judicioasa a p r e ­
ciere a v a l o r i l o r . A c e s t e a nu sînt insa
nicăieri atit de numeroase incit so­
cietatea sâ-şi poate p e r m i t e luxul de
a le i g n o r a sau de a le inlucui cu
surogate, p r o m o v a r e a mediocrităţii
i m p i i c i n d riscul repercursiunilor in-
c o n t r o l a b i i e cu acţiuni neiaste in
timp. D e aceea i n t e r v e n ţ i a specia­
liştilor competenţi trebuie să v i z e z e
nu d o a r teoretizarea plină d e dis-
c e r n ă m i n t ci şi acţiunea directă,
efectivă, in practica i n d r u m ă r i i atit
a creaţiei cit şi a receptării litera­
turii S.F., p r i n t r - o e x i g e n t ă triere şi
selecţie a v a l o r i l o r artistice reale ce
se v o r oferi spre consum p e cele mai
d i f e r i t e canale, intrucit arta (sau
K i t s c h - u l ! ) p r o p u s v o r fi cu aceeaşi
uşurinţă asimilate, discernă uiintul
i n d i v i d u a l funcţionind cu dificultate
in m i j l o c u l acestei i n c r e d i b i l e e x ­
plozii m o d e r n e d e i n f o r m a ţ i e diversă.
P e această l i n i e aprecierea superti-
cială a rolului artei in g e n e r a i , al l i ­
teraturii S.F. in particular, d e către
eminentul o m d e ştiinţă Cari Sayan•
trădează dubla sa d e f o r m a ţ i e şi i n ­
competenţă, prin dubla — falsă —
perspectivă a abordării: aceea a sa­
vantului a m e r i c a n . Enormitatea a f i r ­
m a ţ i i l o r sale critice nici nu s-ar preta
la un comentariu dacă acestea ar
proveni de la un a n o n i m ; aşa
insă . . . D a r să v e d e m : . F a p t u l că
o p a r t e a acelui S.F. parcurs de ti­
neri nu e d e cea m a i bună calitate
nu a r e nici o i m p o r t a n ţ ă ( a ) . L a z e c e
ani nu citeşte literatură ştiinţifică 1 ( b )
a ) N u , fără î n d o i a l ă , copilul, tinărui
a m e r i c a n dopat cu T . V . n u m a i
citeşte n i m i c sau aproape nimic,
eventual ceva S.F. sau policier
d e buzunar, de 5u cenţi. T o c m a i de
aceea această „rămăşiţă l i t e r a r ă " ar
trebui să fie de cea mai bună cali­
tate ! b) N u , fără indoiaiă, căci dacă
a r exista o reală grijă pentru cul­
tură copilul a m e r i c a n ar trebui să
citească pur şi simplu Literatură : de
la Esop, Alexandria, lspirescu sau
G r i m i n la Robinson, (JulUver, sau
Hucfc Finn! Revenind la spaţiul
nostru cultural acesta este indiscu­
tabil situat la un înalt n i v e l v a l o r i c ,
impus de o solidă tradiţie şi d e z v o l ­
tat de contemporaneitate, n i v e l ce
depăşeşte pe departe, în m u l t e d o ­
menii, mediocritatea culturală insti-
tuţionalizată a unui continent doar
din punct d e v e d e r e ştiinţific aflat
cu un pas înainte ; o r i c e a p r o p i e r e
paralelă sau c o m p a r a ţ i e gratuită cu
« a f l u x u l e x e m p l a r " , d e fapt doar
cantitativ nu şi v a l o r o s g l o b a l al l i ­
teraturii S.F. d e buzunar produse in
scopuri e v a z i o n i s t e de societatea de
consum este d e aceea inoportună,
inoperabilă şi nefuncţională, la fel
ca şi unele t e n d i n ţ e d e „ a c l i m a t i z a r e " ,
„transplantare" a unor atitudini
teorctic-pragmatice p r o v e n i n d dintr-o
societate in c a d r u l căreia se pare că
nu şocul viitorului constituie princi­
pala şi cea m a i importantă p r o ­
b l e m ă . Ceea ce trebuie neapărat
B E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e
să stea In centrul atenţiei noas­
t r e este ridicarea calităţilor l i t e ­
rare a l e acestui gen care deşi popu­
lar, nu a dat încă suficient d e mulţi
autori de v a l o a r e care să-1 impună
d e f i n i t i v In conştiinţa istoriei noastre
culturale a f l a t e desigur încă in curs
d e scriere, f i e c a r e g e n e r a ţ i e care
a p a r e şi c a r e consumă sau crează
cultură şi artă v e n i n d cu inerente
promisiuni creatoare, pe care l e
putem stimula, dar si cu lacune edu­
caţionale şi culturale p e care nu ne
este p e r m i s a le alimenta sau ignora.
Oricum trecerea de la singula­
ritate la sociaiitate a unei po­
vestiri S.F. scrisă de m e m b r u l unui
cenaclu urmează adesea căi si­
nuoase şi greu controlabile, prin an­
trenarea a numeroşi factori şi p a r a ­
m e t r i subiectivi de cea m a i diversă
factură, a unor consideraţii adesea
extra-estetice, extra-artistice, e x t r a -
literare, procesul in ansamblul său
necesitind un reglaj e x t r e m d e onest
şi d e minuţios — aproape imposibil
de realizat cu m i j l o a c e l e aplicate
pină acuma, arăta foarte clar Voicu
Bugariu. 7
T o t in aceeaşi ordine de
idei existenţa confruntărilor separa­
tiste, i n t r e creaţii aparţinind acelu­
iaşi g e n , inspirate de candidaturile
la p r e m i i l e H u g o sau N e b u l a — ce
răspund insă unei producţii e n o r m e
şi profesioniste — nu reprezintă
c r e d e m decit un timid narcisism-de-
oglindă a l unei literaturi aflate încă
la pubertate, g e n e r a t o r de ironic-du-
ioase z i m b e t e , la fel cum probabil
suride p e sub mustaţă gimnastul
p r i v i n d la nefuncţionalele, inutilele
demonstraţii a l e unui cuiturist, fil­
trarea şi propagarea in circuit intern
vicios a valorilor fiind c r e d e m cel
de al treilea punct nevralgic al lite­
raturii S.F., aşa cum o ştim şi atit
cit este
4. SPRE U N N O U UMANISM
Umanismul a constituit din tot­
deauna unul d i n t r e criteriile g e n e ­
r a l e considerate fundamentale, esen­
ţ i a l e In aprecierea tuturor dimensiu­
n i l o r creaţiei, el fiind In m o d direct
şi indisolubil legat de p r e o c u p ă r i l e
pentru artă, o m u l apărlnd aici In
tripla sa manifestare existenţială, de
creator, d e produs artistic şi de r e ­
ceptor. Subsumarea umanismului In
special artei se explică prin
aceea că aceasta, datorită m o d a l i ­
tăţilor sale specifice, a r e capacitatea
d e a intui o m u l e x a c t aşa cum este
el, în c o n t e x t u l praxis-ului, a l coti­
dianului, sinteză vie a numeroase
v a l o r i de alt tip — politic, etic, f i l o ­
zofic, c o g n i t i v e t c , toate topite In
creuzetul i m a g i n i i artistice, suma v a ­
lenţelor axiologice ale individului
a p ă r i n d In unitatea dar şi In i m p e r ­
fecţiunea lor Inerentă, reală. P u n l n d
o m u l in centru, chiar cînd vorbeşte
d e vreun E.T., fiind deci inevitabil
antropocentrică şi folosind tot i n e ­
v i t a b i l m o d e l e umane, chiar m o d i ­
anucipa;ie
ficate pină la contrarietate ( m u t a n ţ i ) ,
fiind deci i n e v i t a b i l antropomorfă,
literatura SS. legitimează şi ea
umanismul, înţeles nu ca o t e o r i e
despre o m ci ca o e x p r e s i e suges­
tivă, reprezentativă, sintetizatoare a
acestuia. î n t r e a g a noastră societate
punlnd In centrul acţiunii sociale
o m u l , atit ca i n d i v i d cit şi ca g r u p
a ridicat In m o d firesc şi ne­
m i j l o c i t umanismul la rangul de
criteriu de bază d e v a l o r i z a r e a
tuturor produselor culturii şi a m a ­
nifestărilor spirituale. A u apărut
insă şi puncte d e v e d e r e ce p o r n i n d
de la a n u m i t e teorii despre socie­
tatea m o d e r n ă sau chiar despre o m u l
c o n t e m p o r a n , au ajuns să infirme,
declarat sau nu, acest criteriu, sau,
in o r i c e caz, să-i limiteze cîmpul d e
a p l i c a b i l i t a t e . Susţinătorii şl a p o l o ­
geţii tehnicismului, ai .marelui
t r i u m f " a l ştiinţei m o d e r n e , aflaţi
adesea In i m p a s filozofic sau etic,
au ajuns f i e să reia v e c h e a t e o r i e
a „ m o r ţ i i a r t e i * clasice, fie să se
a p l e c e In faţa funcţionalismului şi
utilitarismului imediat şi p r a g m a t i c
p e care noua situaţie l e f a v o r i z e a z ă
şi p r o m o v e a z ă . U m a n i s m u l conţinut,
p r o p a g a t d e o bună parte a litera­
turii S.F. scrisă la noi, p a r e de aceea
deocamdată nemulţumitor, nesatisfă­
cător, nu atit prin n i v e l u l mesaju­
lui, In această p r i v i n ţ ă literatura d e
anticipaţie propunlndu-şl un proiect
ambiţios, a p r o a p e sisific, ea fiind
adesea a p r o a p e strivită d e mesaj, cit
p r i n încărcătura culturală, prin n i ­
v e l u l literar, prin calitatea scriiturii
care transmite acest mesaj, a l m a n a ­
hul „ R o m â n i a L i t e r a r ă 1987 R e a l i -
tate-Fantastic-Utopie-S.F." părînd
prin c o m p a r a ţ i e a fi din acest punct
d e v e d e r e m a i bogat In semnificaţii
umaniste decit ultimul almanah
„ A n t i c i p a ţ i a 1987". I n mod similar
d i v e r s e l e culegeri, heteroclite, cit m a l
ales tematice apărute In ultimul
t i m p par să e m a n e d o a r p a r ţ i a l e
semnificaţii umaniste, p r i n slăbirea
e x i g e n ţ e l o r l i t e r a r e ale selecţiilor a d ­
u m b r i t e sau furate d e importanţa
mesajului, dealtfel important, f i e
el pentru pace sau pentru a t e i s m ,
d a r insuficient susţinut artistic d e
unii d i n t r e tinerii autori prezentaţi.
P r o c e s u l d e d o b l n d i r e a unui inalt
şi solid statut social artistic umanist
are fără îndoială o componentă a l e ­
atorie, Independentă importantă, d a r
in c o n d i ţ i i l e unei politici culturale
conştiente e l poate fi dirijat şl o r i ­
entat, d e aici şi rolul i m p o r t a n t al
analizei mijloacelor de comunicare
şi informare din epoca noastră,
d e o a r e c e înainte d e selecţia c r i t i c i i
şi a publicului, are loc decupajul
efectuat d e edituri, de redacţii, d e
mass-media, şi a subaprecia sau m i ­
n i m a l i z a rolul acestui m o m e n t este
e v i d e n t g r e ş i t D e aceea şi a v e m
poate parte d e un public-receptor
c a r e este aşa cum II ş t i m , deoarece
uneori s-a neglijat ce, cum, cînd şi
cită cultură umanistă i s a oferit, d i n
44
 Alternative

rtndul acestora apârlnd şl numeroşi epocii p e c a r e o t r ă i m , de a contribui 7

Voicu Bugariu : „Scriitori şi
mici creatori „ c o p l e ş i ţ i * d e p o v a r a la o selecţie bazată pe interesele fan d o m * in almanah „Anticipaţia
p r o p r i e i ' Însemnătăţi, d a r adesea generale nu de moment ci de per­ 1987".
total rupţi de realitatea literară a spectivă ale umanităţii. Literatura
vremii : coerenţa valorică a culturii S.F. d e calitate v a trebui să contri­
buie şi ea, dacă se va opta să r a ­ BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
« o n t e m p o r a n e n a se manifesta încă
din păcate in mod constant in toate mina şi să evolueze ca literatură, la
conturarea culturală a unui v i i t o r In Ianosi, I.: „ U m a n i s m — v i z i u n e şi
mediile d e creaţie, timpul şi cali­
care homo-aestheticus să-şi dea mina întruchipare". Ed. Eminescu.
tatea a s i m i l ă r i i creatoare a ei fiind
cu homo-sapiens şi homo-faber re- Bucureşti, 1978.
diferite. î n urma r a d i o g r a f i i l o r e f e c ­
zultlnd, in sflrşit, acel mult dorit Hcrmann, / : „ K i t s c h u l , f e n o m e n al
tuate din d i v e r s e puncte d e v e d e r e
om-total. pseudoartci". Ed. Politică, Bucu­
In capitolele a n t e r i o a r e cele două reşti, 1973.
şanse actuale de evoluţie ale uma­
Mandics, G.: „ O m u l şl universul",
nismului literaturii S.F. româneşti Ed. Facla, T i m i ş o a r a . 1983.
nl se p a r a fl deja clar conturate I Oprescu, D.: „ T i m p u l liber şl î n ­
1
Mir cea Maliţa : „ S t r a t e g i i l e de
un umanism de tip pragmatic-ime- străinarea umană". Ed. P o l i t i c ă ,
sporire a sensului realităţii". In a l ­
diat, i n orizontul căruia se contu­ Bucureşti, 1981.
m a n a h „ R o m â n i a literară 1987 —
rează un subgen produs de o g e n e ­ Pascadi, 1.: „ A r t a de la A la Z " ,
Realltate-Fantastlc-Utopie-SJ'.*
raţie influenţabilă aflată Încă In Ed. Junimea. Iaşi. 1978.
1
Ştefan Buzărnescu : „Noul
f o r m a r e şl destinat stimulării ima­ Radu, N.: „ D i r i j a r e a c o m p o r t a m e n ­
nostru cosmos a x i o l o g i c * In „ O r i z o n t *
ginaţiei tehnice a receptorilor, produs tului u m a n " , E d . A l b a t r o s , Bucu­
nr. 36. s e p t e m b r i e 1986.
discutabil, autoselectabil şi de serie reşti, 1981.
s
Umberto Eco: «Apocalípticos
mare, sau un umanism de perspec­ e integrados a n t e la cultura d e masa", Udroiu, N. : „ G u t e m b e r g sau M a r -
tivă decurgînd dlntr-o favorizare Editorial L u m e n , Barcelona, 1968. coni ?", E d . A l b a t r o s , Bucureşti.
pertinentă a e v o l u ţ i e i acestui copil 1981.
4
VtrgiZ Mihaiu : „Cutia de r e ­
teribil al secolului spre o maturizare zonanţă". Editura A l b a t r o s , Bucu­ • • • : „ D i c ţ i o n a r de estetică g e n e ­
literară determinată d e prinderea reşti, 1985. r a l ă " , E d . Politică, Bucureşti,
dureroasă la început, d a r neapărat * Roger Caillois : Prefaţă la 1972.
necesară şi d e f i n i t i v ă a r ă d ă c i n i l o r „ A n t o l o g i e du fantastique", T o m e I, • • • : „ T i n e r e t u l anilor *80", E d .
In marea literatură, In cultură Edition G a l l i m a r d , P a r i s , 1966. P o l i t i c ă , Bucureşti, 1985.
Obiectivul principal, m a j o r al uma­ 6
Carl Sagan : „ O viziune per­ • • • : „ Z e c e t e m e actuale In d e z ­
nismului socialist c r e d e m Insă că sonală asupra literaturii science-fic­ baterea specialiştilor români",
este unic; acela d e a evidenţia şl t i o n * In a l m a n a h „ R o m â n i a L i t e r a r ă Ed. P o l i t i c ă , Bucureşti. 1984.
promova o p e r e l e cu rol soclal-este- 1987 — Realitate-Fantastlc-Utople-
tlc şl g e n e r a l - u m a n corespunzător S.F." Voicu A. Da vid

ÎNTREPRINDEREA DE M A S E PLASTICE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE

VICTORIA
TIMIŞOARA

LIVREAZĂ

pentru larg consum:

• corpuri de iluminat;
• feţe de masă şi perdele din
materiale plastice;
• încălţăminte de lux ;
• articole de marochinărie ;

pentru industrie:

• piele artificială ;
• chimicalii pentru industrie
• încălţăminte.
 ERIDIAN
ROBEKT SHECKLEY
Femeia
perfectă
M o r c h e c k sc trezi cu gura pungă şi rlsetc răsu-
nindu-i In urechi. Era risul lui G e o r g e - C l a r c k , u l t i ­
m u l lucru dc care îşi mai amintea d e la petrecerea ce
avusese loc seara trecută. Asta chef ! T o t P ă m i n t u l
sărbătorise sfîrşitul de veac. A n u l T r e i M i i ! P a c e şi
prosperitate pentru toţi, o viaţă fericită : „ C i t ţi-o de
fericită v i a ţ a " întrebase rînjind şmecher O w e n - C l a r c k ,
care se imbătase de-a binclea. „ V r e a u s i spun, c u m e
viaţa cu dulcea ta soţie ? "
Fusese f o a r t e neplăcut. T o ţ i ştiau că O w e n - C l n r c k
este P r i m i t i v i s t . dar cine-i dădea dreptul să jig­
nească pe alţii ? Insă pentru că se căsătorise cu o F e ­
meie Primitivă . . .
„ î m i iubesc soţia". Ii răspunse f e r m Morcheck,
_şi ea este mult mai drăguţă şi m a i sensibilă decit mă­
nunchiul acela d e n e v r o z e care e nevasta ta".
Insă bineînţeles. înţepăturile de acest fel nu au
nici o influenţă asupra obrazului g r o s al unui P r i m i ­
tivist, despre care se zice că apreciază d e f e c t e l e f e ­
m e i l o r lor la fel ca şi virtuţile, dacă nu mai mult.
Rinjetul lui O w e n - C l a r c k se lăţise şi m a i mult cînd
adăugase. „Ştii, bătrino. cred că nevasta-ta ar trebui
dusă la un control. I-ai observat r e f l e x e l e în ultima
v r e m e ?" Idiotul ! M o r c h e c k se ridică încet din pat.
clipind In strălucirea soarelui de dimineaţă ascuns
după draperii. R e f l e x e l e M y r e i ; partea proastă e r a
că exista un s î m b u r e de a d e v ă r în cele l puse de
O w e n - C l ; rck. In ultima v r e m e M y r a nu prea p a n a
să fie în apele ei.
„ M y r a I" strică M o r c h e c k . „Cafeaua mea e gata ? "
U r m ă o pauză, după care vocea ei răsună veselă d e
la parter „ î n t r - o clipă ! " C l i p i n d încă somnoros, M o r ­
check işi trase pantalonii, m u l ţ u m i n d In glnd Statului
că u r m ă t o a r e l e trei z i l e erau tot sărbătoare ; a v e a î n ­
t r - a d e v ă r n e v o i e d e odihnă după cheful din seara p r e ­
cedentă.
Jos în bucătărie, M y r a se agită In jurul lui, tur-
nîndu-i cafeaua, lmpăturlndu-i şerveţelul şi î m p i n -
gindu-i scaunul p e care să se aşeze. A p o i îl sărută pe
începutul de chelie din v l r f u l capului, locul în care Ii
plăcea lui să fie sărutat.
„ C u m se s i m t e micuţa mea soţie d i m i n e a ţ a ? "
o întrebă el.
„ M i n u n a t , iubitule". îi răspunse ca după o scurtă
pauză. „ Ţ i - a m făcut cornuleţe. Cornuleţelc care Iţi
plac".
M o r c h e c k muşcă dintr-un cornuleţ b i n e prăjit şî
sorbi o înghiţitură d e cafea. „ C u m te simţi în d i m i ­
neaţa asta splendidă ? " întrebă el. M y r a ii unse o
pîine prăjită cu unt si apoi răspunse : „ G r o z a v , iubi­
tule. Ştii. cheful de ieri seară a fost g r o z a v . M - a m s i m ­
ţit fantastic toată seara".
„Eu m - a m cam a m e ţ i t " , replică M o r c h e c k cu un
z î m b e t forţat.
U E L I O N — m a g a z i n al clubului de anticipaţie
„ T e iubesc cînd eşti a m e ţ i t " . Ii răspunse M y r a .
„ V o r b e ş t i ca un înger, v r e a u să spun ca un i n g e r
foarte deştept. Te-aş putea" asculta o viaţă Întreagă",
adăugă ea, ungindu-i o altă felie d e p l i n e prăjită.
Chipul lui M o r c h e c k începu să strălucească d e p l ă ­
cere, apoi se încruntă. Lăsîndu-şi cornuleţul pe m a r ­
ginea farfuriei. îşi scarpină obrazul si spuse. „Ştii, am
a v u t un mic conflict cu O w e n - C l a r c k ; v o r b e a d e s p r e
Femeile Primitive".
M i r a li unse a cincea felie de pîine prăjită fără
să răspundă, a d ă u g î n d - o mormanului de pe farfurie. S e
întindea tocmai după a şasea, cînd c i ii atinse uşor
mina. I m e d i a t ea se a o l e c ă şi in sărută pe nas.
- F e m e i P r i m i t i v e i" zise ea batjocoritor. „ F i i n ţ e l e
acelea n e v r o z a t e î N u eşti m a i fericit cu m i n e . Iubi­
tule ? Sînt M o d e r n ă , e adevărat, dar nici o F e m e i e
P r i m i t i v ă nu te-ar putea iubi cum te Iubesc eu — si
te iubesc ! "
Era adevărat. De cînd existau documente,
niciodată bărbaţii nu au fost in stare să trăiască f e ­
riciţi cu Femei P r i m i t i v e netransformate. F i i n ţ e egoiste
si alintate, ele pretindeau atenţie şi îngrijiri o viaţă
întreagă. T o a t ă lumea ştia că nevasta lui O w e n - C l a r c k
îl pune să şteargă f a r f u r i i l e şi prostul se c o m p l a c e
î n t r - o n s e n v n e a situaţie » F e m e i l e P r î m ' t i v e cere-ui
mereu bani cu care să-si cumpere haine şi bibelouri
pretindeau să li sr- aducă micul dejun In pat. dispă­
reau d e acasă să ioace b r i d e e . v o r b e a u cu o r e l e ]•>
telefon şi naiba mai ştie cîte altele. Ra au încercat să
ocupe funcţii specific bărbăteşti si. în cele din urmă.
au d o v e d i t că sint e g a l e cu bărbaţii.
î « - nls»e t' mn lti ca O w e n - C l a r c k erau d e p ă r e r e
că sint e x t r a o r d i n a r e !
M o r c h e c k simţi rum mahmureala-i dispare î n c e ­
tişor parcă alungată d e dragostea cu c a r e II înconjura
M v r a . Ea nu gustase n i m i c din bunătăţile de pe masă.
M i n c a s e p e s e m n e , mai înainte, ca să se poată dedica
în Î n t r e g i m e sarcinii d e a-1 hrăni p e e l . L u c r u r i l e
acestea mărunte reprezentau de fapt diferenţa !
„ O w e n - C l a r c k zicea că eşti cam înceată in ultima
v reme".
„ Z ă u ?" întrebă M y r a după o pauză. „ P r i m i t i v i i
ăştia îşi î n c h i p u i e că ei sînt buricul pămîntului şl le
ştiu pe toate".
Răspunsul era corect, dar venise cu întîrziere.
Morcheck îi mai puse cîteva întrebări soţiei sale. ur-
m " r i n d u - i t i m o u l d e reacţie după secundarul ceasului
de pe perete. Era î n t r - a d e v ă r mai lentă !
„ A venit poşta ?" o întrebă el iute. „ A sunat c i ­
neva ? N - o să Intîrzi la slujbă ? "
După trei secunde ea deschise gura, apoi o î n ­
chise. Ceva nu m e r g e a b i n e deloc.
„ T e iubesc", zise ea.
M o r c h e c k simţi cum îi plesneşte inima în piept.
O iubea ca un nebun, cu patimă. Dar scirbosul acela
dc O w e n - C l a r c k avusese dreptate. T r e b u i e să o ducă
la un control. M y r a păru că ii simte g i n d u r i l e : îşi
reveni v i z i b i l şi spune : „ T o t ce îmi doresc e s t - f e r i ­
cirea ta. iubitule. Cred eă nu m ă simt prea b i n e . . .
V r e i să mă duci la t r a t a m e n t ? Iar după tratament, să
mă aduci ac?să ? Şi să nu-i laşi să mă schimbe ? N u
rreaa să 1 iu schimbată !" Lăsîndu-şi capul pe b r a ţ e l e
încrucişate pe masă, ca izbucni intr-un plins tăcut, să
nu-l deranjeze.
 Meridian S. F.

„ O să fie un simplu control, i u b i t o " , zise M o r c h e c k , la p r o b l e m e l e ci v i t a l e ? C e fel de radiaţie i m p e r c e p ­

incercînd să-şi stăpîncască lacrimile, pentru că ştia •— tibilă, misterioasă acţionează asupra o a m e n i l o r , cine
aşa cum ştia şi ca, d c fapt — că era i n t r - a d e v ă r o trimite ?
bolnavă. Expediţia a fost pregătită îndelung şi minuţios —
N u este corect, glndi el. F e m e i a P r i m i t i v ă , cu n e u ­ a ş a de d e p a r t e p â m i n t e n i i niciodată încă n-au Î n c e r ­
ronii ei grosolani, era imună la astfel d e boli. In t i m p cat să pătrundă. Echipajul n a v e i a urmat un curs spe­
ce F e m e i a M o d e r n ă , cu sensibilităţile atlt d e fin e c h i l i ­ cial de contacte cu c i v i l i z a ţ i i extraterestre, iar căpi­
brate, se î m b o l n ă v e a atit de u ş o r . . . Era nedrept, p e n ­ tanul, înainte dc zbor, a primit o casetă sigilată, în
tru că F e m e i a M o d e r n ă avea toate calităţile ideale ale care se aflau instrucţiunile cu p r i v i r e la întoarcerea
feminităţii. pe P ă m î n t .
In afară de rezistenţă.
M y r a îşi r e v e n i din nou Cu un efort, se ridică
!n picioare. Era atît de frumoasă, cu obrajii aprinşi d e
boală şi r a z e de soare clipindu-i In păr.
„ I u b i t u l e , ce-ai zice să mai aşteptăm un pic ?
P o a t e î m i r e v i n singură", adăugă ea, dar privirea i se
împăienjenea din ce In ce mai tare.
„ I u b i t u l e " , zise ea din nou. după care se clătină
si se sprijini de m a r g i n e a mesei. „Cînd v e i a v e a o
altă soţie, încearcă să-ţi aminteşti cit d e mult te-am
iubit", după care se lăsă pe scaun cu privirea goală.
„ M ă duc să scot maşina", spuse M o r c h e c k In
şoaptă, grăbindu-se să iasă. Dacă ar mai fi r ă m a s o
clipă, ar fi izbucnit în plins.
M e r g î n d spre garaj se simţea frlnt, ol>osit şi a m o r ­
ţit. M y r a era pe ducă şi toată ştiinţa m o d e r n ă , cu r e a ­
li 7 ă r i l e ei, nu era în stare să o ajute.
A i u n s e la uşă şi rosti „Dă-i d r u m u l " . Maşina ieşi
lin din garaj şi se opri In dreptul său.
_S-a î n t î m p l a t ceva. Boss ? " întrebă maşina. „ A r ă ţ i
îngrijorat. Eşti încă m a h m u r ? "
„Nu. e vorba de Myra. E bolnavă."
O clipă, maşina tăcu. A p o i zise încetişor : „ î m i
pare rău. d o m n u l e M o r c h e c k . A s v r e a să v ă pot fi de
vreun ajutor".
„ M u l ţ u m e s c " , zise M o r c h e c k . bucuros să căsească
un prieten într-un astfel de m o m e n t . „Din păcate nu
se poate face n i m i c " .
Maşina dădu înapoi pînă în faţa uşii, M o r c h e c k
o ajută pe M y r a să se aşeze, după care maşina porni
lin. păstrînd o tăcere plină de delicateţe pe tot d r u ­
mul pînă la fabrică.

Traducere dc T u dor Befttan

\RMEN S A G A T E L E A N

Steaua
Cucerirea Cosmosului era In plină desfăşurare.
Oamenii obţineau minereu de pe P l u t o , făceau săpă­
turi pe M a r t e şi Saturn. N a v e l e călătoreau spre g a ­
l a x i i l e î n v e c i n a t e . Cosmosul a d e v e n i t cunoscut şi
apropiat, dar mai tăinuia o engimă v e c h e d e cînd
lumea.
îndrăgostiţii, plimbîndu-se pe străzile nocturne
;ne oraşelor de pe P ă m î n t . căutau pe cer o steluţă v i u
strălucitoare, din constelaţia Zînei : muncitorii d e p e
P l u t o î n a i n t e d e a cobori în mină Ii făceau cu mina :
cei de pe M a r t e o admirau.
Statistica a arătat că timnul irosit pentru a d m i ­
rarea acestei stele a r fi fost suficient pentru cuceri­
rea completă a încă două planete de m ă r i m e m i j l o c i e .
„ D e ce ? " — îşi băteau capul savanţii. D e ce toc­
mai această stea. cea mai îndepărtată d e P ă m î n t . îi
atrăgea p e o a m e n i ? D e ce poeţii li dedică versuri ?
D e ce despre ea s-au scris atitea r o m a n e şi au fost
compuse atîtea cîntece ? D e ce distrage omenirea de
„Să se deschidă numai la locul d e destinaţie", —
glăsuia ordinul.
Ţ i n t a a atins-o numai a patra g e n e r a ţ i e d e astro-
nauţi. Ea era tinără, cel mai In vlrstă era Căpitanul —
împlinise douăzeci şi nouă de ani. Ieşind pe orbita
exterioară, nava a lansat aparatele de recunoaştere.
Datele v e n e a u n e c o n t e n i t . . . şi nu erau î m b u c u r ă ­
toare pentru e c h i p a j .
U r m e d e v i a ţ ă n-au fost descoperite p e nici una
din cele trei planete, două planete mari erau m o a r t e ,
pe a treia, cea mai mică. condiţiile erau asemănătoare
cu cele de pe P ă m î n t , d a r şi ea era lipsită de viaţă.
S-a hotărît coborîrea pe această planetă.
A u fost deschise trapele şi un detaşament sub c o ­
manda Căpitanului a păşit pe planeta necunoscută.
N a v a stătea In m i j l o c u l unui şes nemărginit. In d e ­
părtare se zăreau munţi negri, de după piscurile că­
rora astrul purpuriu, apunînd. trimitea raze. S-a lăsat
noaptea. P ă m î n t e n i i au adunat surcele din tufişurile
gălbui-albastre şi au aprins primul foc a d e v ă r a t din
viaţa lor. Iarba m o a l e d e sub picioare îi ademenea să
se culce. Aşezlndu-se lingă foc, şi inspirînd un miros
cunoscut şi In acelaşi t i m p necunoscut, oamenii p r i ­
veau in sus. P e catifeaua albastră a cerului licăreau

47 I 1 E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie

M e r i d i a n S. F.
m i l i a r d e d e stele. Căpitanul abia a găsit S o a r e l e din
g a l a x i a sa, s-a g i n d i t la P ă m i n t u l pe care niciodată
nu 1-a v ă z u t şi a aruncat privirea asupra echipajului.
P r i v i r i l e tuturor e r a u îndreptate în cu totul a l t ă parte.
Atintindu-şi p r i v i r e a . Căpitanul a o b s e r v a t , Intr-o
constelaţie necunoscută, o stea mică, foarte î n d e p ă r ­
tată, care strălucea chemător. S-a uitat încă o dată
la m e m b r i i echipajului, a zlmbit, a scos din porthart
caseta cu instrucţiunile de înapoiere, a aruncat-o In
sus cu mina şi a a z v l r l i t - o d e p a r t e . In tufişurile g ă l b u i -
albastre.
Traducere de Marin Buca
ROBERT A N S O N HEINLEIN
Voi, zombilor
Ora 22 : 17. Zona temporală V (est). 7 nov. 1970. N e w
Y o r k Barul „ L a Tăticu"
T o c m a i lustrui a m un bol d e coniac, cînd în b a r
tşi făcu apariţia „ M a m a N e m ă r i t a t ă " . Era ora 22 şi
17 minute, după timpul local al zonei cinci sau timpul
zonei de est, în ziua d e 7 n o i e m b r i e 1970. U n agent
t e m p o r a l are întotdeauna grijă să noteze ora şi data,
pentru că aşa trebuie.
„ M a m a N e m ă r i t a t ă " era un tlnăr de douăzeci şi
cinci de ani, c a m d e statura mea, cu trăsături c o p i l ă ­
reşti şi un caracter irascibil. N u - m i plăcea cum arată,
nu mi-a plăcut niciodată, dar cum era aici ca să-1 r e ­
crutez, l-am I n t î m p l n a t arborlndu-ml cel m a i cuce­
ritor surîs comercial.
P o a t e că sînt prea critic ; tipul nu face pe n e ­
bunul, d a r contrariază, pentru că oricine II întreabă
cu ce se ocupă p r i m e ş t e invariabil acelaşi răspuns :
„Sînt o mamă n e m ă r i t a t ă " . Dacă nu e prea prost
dispus, a d a u g ă : „Scriu povestiri tip confesiune la
patru cenţi c u v l n t u l " . Insă, dacă nu are chef, abia
aşteaptă să se l e g e cineva de el. Se b a t e ca o f e m e i e
poliţist şi are o tehnică de luptă corp la c o r p de-a
dreptul fantastică. Acesta era şl unul d i n t r e m o t i v e l e
pentru care mă interesa tipul, d a r nu şl singurul.
A c u m părea r-im băut şi, judecind după e x p r e s i e ,
ai fi spus că ur* .te întreaga omenire. T-am turnat o
porţie dublă d e tărie, lăsîndu-i sticla la I n d e m î n ă .
Goli paharul, şi-şi turnă încă unul.
I n t i m p ce ştergeam tejgheaua cu cîrpa. i-am spus
în t r e a c ă t : „Ei, cum m e r g afacerile m a m e i n e m ă ­
ritate ?"
D e g e t e l e i s-au crispat pe pahar şl o clipă a m c r e ­
zut că ml-1 v a z v î r l l în faţă. A m pipăit bîta ascunsă
sub bar. CInd t e ocupi d e manipulări t e m p o r a l e . î n ­
cerci să p r e v e z i totul : slnt însă atîtia factori In Joc,
Incit niciodată p r e c a u ţ i i l e nu sînt suficiente. L - a m v ă ­
zut r c l a x i n d u - s e : genul d e indicii pe care Înveţi să
l e detectezi In cursul perioadei d e pregătire.
„ S c u z ă - m ă " i - a m spus. „ v o i a m doar să ştiu cum
Iţi m e r g e . H a i să zicem că te-am întrebat cum e v r e ­
mea a f a r ă . . .*
„ A f a c e r i l e m e r g b i n e " , răspunse el pe un ton ursuz,
„ î m i scriu poveştile, mi se editează şl aşa am ce să
mănînc".
M i - a m turnat şi eu un pahar şi m-am aplecat spre
el spunîndu-i : „ D e fapt nu-s r e l e chestiile care l e scrii
A m citit cîteva. c u i m i t o r cit d e b i n e surprinzi p s i h o ­
logia femeii !"
Deşi nu v o r b e a niciodată despre pseudonimele
Mlb care lsl publica povestirile, trebuia să risc Din
11 E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
fericire, nu reţinu decît u l t i m e l e cuvinte.
„ P s i h o l o g i a f e m e i i " , repetă el pufnind. „Sigur că
o cunosc. E şi n o r m a l " .
„ Z ă u ? " m-am îndoit. „.Ai cumva s u r o r i ? "
„ N u , dacă-ţi povestesc d e ce, ai să crezi că f a ­
bulei:'".
„Ei, nici chiar aşa", i-am replicat. „ B a r m a n i i şi
psihiatrii ştiu că nu există n i m i c mal ciudat ca a d e ­
vărul. Dacă ai fi auzit măcar o parte din cîte s-au
spus aici, te-ai putea Î m b o g ă ţ i . Lucruri cu a d e v ă r a t
incredibile I"
„înseamnă că nu ştii ce-i aia incredibil ! "
„ N u zău ? Sînt sigur că orice ml-ai spune nu m ă
va mira. a m auzit a l t e l e mai g r o z a v e " .
P u f n i d i s p r e ţ u i t o r : „ P n r i e m pe restul sticlei ? "
„ C h i a r şi pe una întreagă !" i-am spus şi am pus
una nedestupată lingă el.
I-am făcut semn celuilalt barman să se ocupe d e
clienţi. Eram chiar la capătul tejghelei, acolo unde
păstram un taburet liber, a v l n d î n g r ă m ă d i t e în faţă
borcănaşe cu castraveţi muraţi şi alte nimicuri care
merg la băutură. I n partea cealaltă, cîţiva consuma­
tori se uitau la t e l e v i z o r , in t i m p ce altul umbla la
tonomat, astfel că e r a m izolaţi.
..Ei b i n e " , începu e l , „sînt im copil din f l o r i " .
„ N u mi se p a r e chiar aşa d e e x t r a o r d i n a r " .
„ U n u l adevărat. P ă r i n ţ i i m e i nu erau căsătoriţi !*
„ B a n a l . Nici ai m e i " .
„CInd . . . " se întrerupse şi pentru p r i m a dată Ii
apăru puţină căldură în p r i v i r i . „ V o r b e ş t i serios ? "
„Cît se poate d e serios. Sînt un bastard autentic,
sută la sută. P o t să adaug că la noi în f a m i l i e nimeni
nu se căsătoreşte vreodată. T o ţ i sîntem copii n e l e g i ­
t i m i " . Cum îmi p r i v e a insistent inelul, i l-am arătat
adăugind : „ A s t a t e intrigă ? A r a t ă doar a v e r i g h e t ă .
II port ca să mă lase f e m e i l e în p a c e " .
Este un Inel foarte vechi, l-am cumpărat In 1985
de la un coleg, care 1-a adus dintr-o misiune în Creta
precreştină. Este şarpele Ouroboros. care-şi devorează
perpetuu propria coadă. S i m b o l u l Marelui P a r a d o x .
II privi în treacăt.
„Da^ă esti î n t r - a d e v ă r copil din flori. Iţi dai seama
d e ceea ce simt. P e v r e m u r i e r a m o fetiţă . . . "
. C e ? M a l spune o dată, cred că n-am înţeles
bine •"
„ M ă laşi să povestesc ? Z i c e a m deci ră eram o f e ­
tiţă . . . N-ai auzit v o r b i n d u - s e de Christine Jorgenson
sau de Roberta C o w e l l ? "
„ A . poveştile alea cu schimbarea sexului ? V r e i să
spui că . . . "
„ U i t e ce e. dacă mă Intrerupi. nu-ţl mal spun n i m i c
Copil găsit, am fost dus la orfelinatul din C l e v c l a n d
în 1945, pe cînd a v e a m o lună. Tmi amintesc că eram
geloasă pe copiii v a r e aveau părinţi. Cînd am aflat cum
so fac copiii, şi asta poţi să mă crezi, se î n v a ţ ă r e p e d e
în o r f e l i n a t . . ."
„ştiu".
„ . . . m i - a m jurat că dacă. o să am vreodată un
c o o i l . acesta va a v e a si m a m ă . si tată. Asa a m reuşit
să rămîn neatinsă, lucru m a r e pentru mediul în care
mă învirtetrci ! A trebuit să învăţ să mă b-*t pentru
a-mi apăra puritatea. A noi. creseînd. a m înţeles că nu
prea a v e a m şanse să mă m ă r i t vreodată, din aceleaşi
m o t i v e pentru care nu fusesem adoptată". P r i v i r e a I
se înăspri. „ A v e a m o fată d e cal. cu dinţii les>tl în
afară, e r a m plată ca o sclndură şl cu părul ţepos ca
sîrma . . .*
„Dar nu eşti cu n i m i c mai urît ca m i n e !"
„ O fi. dar cui îi pasă de cum arată un b a r m a n
sau un s c r i i t o r ? Cei care v o r să adopteze o fetiţă,
caută o zînisoară, cu ochi albaştri şi bucle aurii. Mai
t i r z u . băieţii v o r m u t r i ţ e nostime şi profiluri apeti­
:
sante", î n ă l ţ ă umerii a neputinţă. „ N u puteam concura
cu ele Atunci m-am decis să mă înrolez la
U.S.O A . R . E . . . . "
„Unde ?"
48

„La UŞOARE, Uniunea Surorilor Ospitaliere
pentru Astronauţii R e v e n i ţ i din Exterior, acum li se
spune P e r s o a n e R e s p e c t a b i l e Obişnuite să Slujească
drept T e m p e r a t o a r e In Tratarea U n o r Astronauţi în
T r a n z i t din E x t e r i o r " .
După ce l e - a m plasat temporal, am recunoscut
aceste n u m e . P e n t r u a desemna acest corp m i l i t a r d e
elită, noi u t i l i z ă m altul : „ T i n e r e Indicate pentru R e ­
facerea celor din F o r ţ e l e Extraterestre". S a l t u r i l e t e m ­
porale atrag după e l e i n c r e d i b i l e distorsiuni de v o c a ­
bular. M a i ţine cineva m i n t e că o .staţie s e r v i c e ' era
un loc unde se vindea benzină ? î m i amintesc că I n -
tr-o zi, pe d n d e r a m într-o misiune In Era Churchill,
o f e m e i e mi-a s p u s : ,Aştcaptâ-mă la service-ul din
colţ. EI bine, invitaţia nu are deloc sensul la care
vă gîndiţi ; pe v r e m e a aceea staţiile service nu aveau
paturi.
„ M a m a n e m ă r i t a t ă " îşi continuă povestirea : „Era
pe vremea clnd lumea ajunsese să recunoască
faptul că e Imposibil să trimiţi oamenii In C o s ­
mos, pentru luni şi ani In şir, fără a lua măsuri de
reducere a tensiunii. Iţi mai aminteşti strigătele d e
indignare ale puritanilor ? Asta era In f a v o a r e a mea,
căci v o l u n t a r e l e erau puţine. P e n t r u a fi acceptată, o
fată trebuia să fie respectabilă, de preferinţă inocentă
(specialiştii preferau ca antrenamentul să plece de la
zero), cu o inteligenţă superioară mediei şi stabilă
emoţional, ori cea m a i m a r e parte a v o l u n t a r e l o r erau
boarfe bătrîne sau n e v r o p a t e , care clacau după zece
zile In spaţiu. Aşa că n - a v e a m d e ce să fiu neliniştită
d e fizicul meu : dacă mă acceptau, urmau să mă su­
pună unui tratament ortodontic, să-mi facă permanent,
să mă î n v e ţ e să m e r g . să dansez, arta de a asculta un
bărbat şi toate c e l e l a l t e , ca să nu mai v o r b i m d e i n ­
strucţia specială pentru servicii e x c e p ţ i o n a l e . L a n e ­
voie, puteau recurge la chirurgia estetică : n i m i c nu-î
prea frumos sau prea scump pentru Băieţii N o ş t r i . Ca să
nu mal spun că dacă evitai sarcina pe durata angajării,
puteai fi sigură că te v e i mărita cu un astronaut. L a
fel ca azi — .tinerele de la R e f a c e r e ' se mărită cu
astronauţi şi asta-i perfect normal, pentru că vorbesc
aceeaşi l i m b ă .
L a optsprezece ani, cei din orfelinat m-au plasat
ca ajutor Intr-o f a m i l i e : aceştia nu voiau decît o ser­
vitoare Ieftină, d a r nu-mî păsa. înainte d e douăzeci sl
unu d e ani nu mă p u t e a m Înscrie Ia UŞOARE.
Ziua făceam menajul, iar seara pretextam că m e r g la
cursuri de stenodactilografie, clnd de fapt frecventam
o şcoală de m a n i e r e elegante, pentru a-mi spori şansele
de acceptare.
Atunci am făcut cunoştinţă cu şmecherul ăla plin
de bani. Ticălosul a v e a un teanc de bancnote de o sută
de dolari pe care mi le-a arătat într-o seară, spu-
c î n d u - m i să-mi iau cit îmi trebuie. Dar n-am făcut-o.
Tml plăcea pentru că era primul tip drăguţ cu m i n e ,
care nu Încerca să-mi facă propuneri. A m renunţat la
cursurilp serale ca să-1 v ă d mai des şl a u r m a t cea
mai fericită perioadă din viaţa mea. A p o i , Intr-o seară,
în parc. a trecut la f a p t e " .
Văzlndu-l că tace. l-am î n t r e b a t : „Şl după aceea ? "
„După aceea, n i m i c ! N u l-am mal văzut niciodată.
M-a condus acasă, mi-a spus că mă Iubeşte, m-a să­
rutat şi n-a mai v e n i t niciodată. Dacă-1 IntOnesc".
adăugă el, „II u c i d " .
„Desigur, Iţi î n ţ e l e g sentimentele", a m spus pe un
ton compătimitor. „ D a r să-1 u c i z i . . . să-1 ucizi pentru
că a procedat într-un mod atlt de n a t u r a l . . . H m !
Te-ai opus ? "
„ H I ? C e are una cu alta ? "
„ A r e ! P o a t e merită să-i rupi oasele pentru că te-a
părăsit, d a r . . . "
„ M e r i t ă mai mult. A s t a încă nu-1 totul, stal să-ţi
spun. A m reuşit să ţin totul secret şî am h o t â r l t că-1
mai bine aşa. Nu-1 iubisem cu adevărat şi p r o b a b i l că
nu voi iubi pe n i m e n i vreodată, v o i a m doar mai mult
ca oriclnd să intru la UŞOARE. V i r g i n i t a t e a nu
era o condiţie sine-qua-non, aşa că mai puteam can­
48
M e r i d i a n S. F.
dida. De abia îmi regăsisem echilibrul, clnd m i - a m dat
seama că rochia î n c e p e să-mi f i e prea strimtă".
„ U n copil !"
„ C e crezi ? F a m i l i a la care stăteam m-a ţinut cit
am mal putut să lucrez, apoi m-au dat afară. L a o r f e ­
linat nu m-au mai p r i m i t şi aşa a m ajuns să lucrez
într-un spital, unde a m golit plosca pînă mi-a v e n i t
timpul. M - a m trezit Intr-o seară pe masa de operaţie,
cu o asistentă m e d i c a l ă lingă mine spunîndu-mi :
,Destinde-te. A c u m , respiră puternic'. Clnd m - a m t r e ­
zit, e r a m In p a t a m o r ţ i t ă d e la piept In Jos. C h i r u r g u l
a intrat şi m-a î n t r e b a t vesel ,Cum te simţi 7*
,Ca o m u m i e '
.Bineînţeles, eşti plină de bandaje şi tranchili­
zante, dar o să m e a r g ă bine. O cezariană nu-i cel mal
uşor l u c r u . .
.O cezariană ? D o c t o r e . . . a m pierdut copilul ?'
.Nu. copilul e b i n e '
3 ă i a t sau fată ?«
.O fetiţă sănătoasă d e anroape trei kilograme*.
M - a m liniştit. E c e v a să faci un copil. î m i spu­
neam că o să m e r g aiurea, că o să fac lumea să creadă
că slnt căsătorită iar micuţei o sâ-i spun că tatăl el
e mort. Fetiţa mea nu va ajunge niciodată Într-un
orfelinat.
Dar chirurgul continuă : . S p u n e - m l . . . hm . . .
(evita să-mi spună p e n u m e ) n-al a v u t niciodată tul­
burări h o r m o n a l e ?'
,Eu ? Bineînţeles că nu. Dar de ce ?'
Ezită înainte d e a continua : .O să-ţl spun totul,
iar apoi o să-ţi dăm o injecţie ca să dormi. O să ai
precis n e v o i e d e linişte*.
.Pentru ce ?'
.Ai auzit d e m e d i c u l scoţian care a fost f e m e i e
pînă la treizeci şi cinci d e ani şi a d e v e n i t bărbat după
o intervenţie chirurgicală ? După aceea s-a însurat şl
are o existenţă perfect normală*.
.Şî ce are asta cu m i n e ?'
.Eşti un caz similar. Eşti bărbat'.
.Ceee ?' a m urlat. încerclnd să mă ridic.
.Haide, nu te enerva. După c e te-am deschis, am
găsit o adevărată harababură. î n t i m p ce scoteam r o ­
ndul, l - a m c h e m a t p e chirurgul şef, cu care te-am e x a ­
minat sl am lucrat o r e In sir să salvăm r e s-a mal
putut. A v e a i două seturi c o m p l e t e de o r g a n e genitale,
nedezvoltnte complet, dar cu cele feminine capabile
să-şl îndeplinească funcţia. Cum nu mai exista şansa
să l e refolosesti. l e - a m e x t i r p a t şi a m aranjat lucru­
rile In aşa fel ca să te d e z v o l ţ i ca bărbat*. îsi puse
mina p e umărul m e u : .Nu te t e m e . tinereţea e d e
partea ta. organismul se v a adapta, v o m s u p r a v e g h e a
î n d e a p r o a p e echilibrul glandular si v o m face un b ă r ­
bat g r o z a v din tine*.
A m început să p l î n g : .Si cooilul meu ?*
.Cum n-al suficient lapte ca să-1 hrăneşti. In locul
tău n-aş încerca să-1 v ă d şl i-as căuta părinţi adoptivi*.
.Nu »'
î n ă l ţ ă din u m e r i . .E treaba ta Esti mama Iul. sau,
în fine. eşti p ă r i n t e l e lui. D a r nu-ţi b a t e capul acuma.
M a l Intli trebuie să te pui pe picioare*.
A doua zi şi In z i l e l e u r m ă t o a r e am v ă z u t - o pe
micuţă şi am încercat să mă obişnuiesc cu ea. N u v ă ­
zusem niciodată nou-născuţl sl nu ştiam cit sînt d e
urîti. Fiică-mea semăna cu o maimuţă portocalie. S e n ­
timentele p e care l e încercam faţă de ea au făcut l o ­
cul unei hotărlrl f e r m e d e a face totul ca să-i fie bine.
O lună m a l tîrziu Insă, hotarIrea m e a nu m a l a v e a
nici un sens".
„ A d i c ă T*
„ A fost furată ! "
„Furată ?"
.Mama n e m ă r i t a t ă ' aproape răsturnă sticla pe care
pariasem. „ R ă p i t ă . C h i a r din creşa spitalului". R e s p i r ă
cu greutate. „ C e p ă r e r e ai ? Să-i iei cuiva tot ce i-a
mai r ă m a s în v i a ţ ă ? "
„Un a d e v ă r a t ghinion, lasă-mă să-ţl mal t o m un
pahar. Ş l . . . nici un indiciu ? "
ti E L I O N — magazin al c l u b u l u i dc anticipaţie
M e r i d i a n S. F.
„ N i m i c din ce ar fi putut da o indicaţie poliţiei.
C i n e v a , care a pretins că este unchiul f e t i ţ e i , a v e n i t
să o v a d ă . P r o f i t î n d de neatenţia i n f i r m i e r e i , a plecat
cu c o p i l u l " .
..Nu 1-a putut descrie nimeni ? "
„ U n tip cu o mutră comună, ca a ta sau a mea.
Asta-i tot. Sint c o n v i n s că era tatăl fetiţei I n f i r m i e r a
s-a j u r a t că părea destul de bătrîn. dar probabil că
era machiat. C i n e altul să-mi fi furat fetiţa ? Se zice
că f e m e i l e fără copii încearcă asemenea furturi, d a r
cine a mai auzit ca un bărbat să facă aşa ceva ? u
„Şi ce-ai m a i păţit după aceea î *
„ A m r ă m a s unsprezece luni in clădirea aia o r i ­
bilă şi mi s-au mai făcut trei operaţii. După patru
luni, a început să-mi crească barbă şi înainte d e p l e ­
care mă r ă d e a m regulat. N u mă mai î n d o i a m că sint
bArbat", surise el fără urmă d e veselie. „ î n c e p u s e m să
mă uit cu interes la decolteul i n f i r m i e r e l o r " .
„ I n fine. a m impresia că n-ai ieşit prea rău din
toate astea. Eşti un tip n o r m a l , cîştigi bani frumoşi şi
» - a l p r o b l e m e . Ca să nu spunem că-i mai uşor decît
să fii f e m e i e " .
M ă scrută fără amabilitate : „ N u î n ţ e l e g i n i m i c " .
„De c e ? "
„ A i auzit v r e o d a t ă expresia ,o f e m e i e pierdută' ? "
„Da, pe v r e m u r i . Dar azi nu prea înseamnă n i m i c " .
„ E r a m pierdut, atît cit poate fi o f e m e i e ; i n d i v i ­
dul m ă distrusese, nu mai eram f e m e i e şi nu ştiam
cum să fiu b ă r b a t " .
„ C r e d că ai n e v o i e de t i m p pînă te obişnuieşti".
„ N i c i nu-ţi poţi închipui, nu mă r e f e r la felul d e
a te îmbrăca sau d e a nu încurca uşile la W C . A s t a
a m î n v ă ţ a t la spital. Dar cum să trăiesc ? C e să m u n ­
cesc ? N u ştiam nici măcar să conduc o maşină, nu
a v e a m nici o profesiune şi nu mă puteam gîndi la
munci fizice din cauza operaţiilor suferite.
I l u r a m p e cel care m-a sedus ; din cauza lui,
visul m e u de a intra la U Ş O A R E se spulberase.
H E L I O N — magazin ai c l u b u l u i de anticipaţie
Dar ura mea a atins paroxismul cînd a m înceroat să
mă angajez în Corpul A s t r o n a u ţ i l o r . I m e d i a t ce m e ­
dii ui militar mi-a v ă z u t cicatricea de abdomen,
m-a declarat inapt pentru serviciu, deşi m - a e x a m i ­
nat îndelung, plin de curiozitate, căci citise o c o m u ­
nicare despre cazul m e u .
Atunci m i - a m schimbat n u m e l e şi m - a m dus la
N e w Y o r k . A m găsit un loc ca ajutor de bucătar. A p o i
i m închiriat o maşină de scris şi a m Început să l u ­
crez ca dactilograf la domiciliu. V a i şi a m a r ! I n patru
luni am bătut la maşină patru scrisori şi un manuscris
nenorocit pentru Z i a r u l povestirilor trăite. N u m a i bun
pentru coşul de gunoi, dar tipul care 1-a scris a r e u ­
şit să-1 plaseze. Asta mi-a dat o idee. A m c u m p ă r a t
un teanc de reviste pentru femei pe care le-am stu­
diat". M ă p r i v i cu un aer cinic. „ A c u m înţelegi d e
unde am amprenta d e .autentică f e m i n i t a t e ' în p o v e s t i ­
rile m e l e cu m a m e nemăritate, din singura v e r s i u n e
pe care n-am v î n d u t - o . versiunea reală ?
A m cîştigat sticla ? u
A m Impins-o către el. N u e r a m prea Inclntat, dar
treaba trebuia dusă pînă la capăt.
„ M a i vrei să pui mina pe tipul ăla ? "
O lucire sălbatecă ii străbătu privirea.
„Uşurel. N - o să-1 ucizi ? "
R i s e sardonic.
„ I ţ i baţi j o c d e m i n e ? "
„Stai un pic. Ştiu m a i mult decit crezi despre
treaba asta. Şi cred că te pot ajuta. Ştiu unde să-1
găsesc".
Se întinse peste bar.
„Unde-i ?"
„ L a s ă - m i cămaşa, b ă i e ţ a ş " . Ii şoptii d u l c e , a r ă -
tindu-i bita, „dacă nu v r e i să t e trezeşti cit eşti d e
lung In stradă şi să le spun curcanilor că ai leşinat".
Mi-a dat d r u m u l .
„Iartă-mă. D a r spune-mi unde este. Şi, cum se
face că ştii a ti tea ? "
50
 M e r i d i a n S. F.

„ T o n t e la t i m p u l lor. Exista a r h i v e , ştii. In spi­ Ora 1 0 : 3 0 . Zona VI. Aprilie 1063. C l e v c l a n d (Ohio).
tale, orfelinate, cabinetele doctorilor. P e directoarea Clădirea A p e x
instituţiei In care ai copilărit o chema F e t h e r a g e , nu-1
aşa ? Şi după ea a v e n i t o oarecare Gruenstein. nu-i „ H e i " , făcu el. „Scoate-mă din drăcia asta".
aşa ? î n a i n t e d e a-ţi schimba sexul te-ai n u m i t J ane. „Scuză-mă". i-am răspuns. A m r e p l i a t plasa şi a m
nu-1 aşa ? Şi nu m i - a i spus nimic din toate astea, ei ? " aranjat-o In cufăr. „Spuneai că vroi să dai de tipul
Era spulberat şi puţintel speriat. ăla".

„Ce înseamnă asta ? V r e i să-mi faci necazuri ? " „Dar... Am auzit ceva despre o maşină de că­
lătorit In t i m p !"
„ A b s o l u t deloc. Interesele tale sînt şi a l e mele.
Sînt In măsură să ţi-1 dau pe tip In mină. Faci cu el I-am arătat fereastra cu degetul. „Crezi că sîntem
ce vrei. Dar nu cred că o să-1 o m o r i . P e n t r u asta t r e ­ tot In n o i e m b r i e ? Şi tot Ia N e w Yorfc ?" în t i m p ce
buie să fii ţicnit şi nu eşti. Cel puţin nu p a r i * . contempla peisajul p r i m ă v ă r a t e c cu gura căscată, a m
„ L a s ă b l a - b l a - u l ăsta. U n d e - i ? " scos din cufăr un teanc de bancnote de o sută de d o ­
T-am turnat un strop In pahar. Era ameţit, dar lari, a căror s e r i e e r a c o m p a t i b i l ă cu anul 1963. B i ­
minia contrabalansa efectul băuturii.
roului Temporal nu-i păsa de cheltuieli (ru-1 costă
„ M a l încet. Iţi fac un serviciu, dar In schimb î m i
n i m i c ) , dar detestă anacronismele inutile. Dacă faci
faci şi tu u n u l " .
prea m u l t e greşeli, ajungi In faţa curţ'i m a r ţ i a l e , care
„Care ?"
te e x i l e a z ă p e un an I n t r - o p e r i o a d ă dezagreabilă, anul
„ M e s e r i a ta nu-ţi place Ce-ţi doreşti ? Să cîştîgl
1977 de e x e m p l u , cu munca obligatorie. Niciodată nu
mult, să ai o muncă stabilă, cheltuielile profesionale
rambursate i n t e g r a l , să-ţi fii propriul stă pin, să duci fac asemenea greşeli. B a n i i erau buni.
o viaţă aventuroasă şi fără m o n o t o n i e " . Intorcîndu-se spre mine, întrebă : „Ce s-a In­
Mă privi ţintă. tim plat ? " " mm
..Aş zice să te laşi de bancuri, tăticule, că o ase­ „ E aici. P o ţ i să-1 cauţi. T i n e , ia nişte bani p e n ­
menea slujbă nu e x i s t ă " . tru cheltuieli. R ă f u i e ş t e - t e cu el. După aceea, a m să
„ B i n e . Să p r i v i m lucrurile din alt t m g h l : Iţi dau v i n să t e i a u . "
p e mină tipul, te răfuieşti cu el şi după acces I n c u r i Bancnotele de o sută d e dolari au un efect h i p n o ­
slujba. Dacă nu eşti m u l ţ u m i t , . . . ei b i n e . nu te pot tic asupra celor care nu-s obişnuiţi cu ele. î n t i m p r e
obliga*. număra teancul cu o figură neîncrezătoare, l-am Î m ­
pins afară şi a m închis uşa. A doua etapă a operaţiei
începu să e t e ; aUuHtd pahar îşi făcea efectul.
:
7
consta dintr-un m i c salt t e m p o r a l fără dificultate, în
„Cînd mi-1 dai ?". întrebă CU o v o c e înceată. cadrul aceleiaşi p e r i o a d e .
„Dacă baţi palma, i m e d i a t " ,
î m i întinse mîna ..De a c o r d " . O r a 17 : 0 0 , Z o n a VT. M a r t i e 1064. C l e v c l a n d . C l ă d i r e a
T-am făcut un semn celuilalt barman <** se ocupe Apex
de toate sî m - a m uitat la ceas : ora 23 : . T o ~ m a l n n

mă aplecam să t r e c prin uşa d e sub b a r . cînd t o n o -
matul începu să u r l e m e l o d i a Sînt nramiul mm bunic
Omul de serviciu a v e a sarcina de a nu nune deeît e n ­
teco v e c h i , p o p u l a r e , sau arii clasice, răci nu pot î n ­
ghiţi „ m u z i c a " d e după 1970, dar nu ştiam că placa
asta era în tonomat.
..Opreşte chestia ala", am stricat, „si dă-1 banii
înapoi clientului care a c o m a n d a t - o " . Apoi am a d ă u ­
gat : „ A m să lip*osc o clipă. M ă duc în m a g a z i e " .
M e r g l n d înaintea .Mamei N e m ă r i t a t e ' , am luat-o
pe c o r î d o ' i i î ca sp termină cu o usă la care numai en
si b a r m a n u l avem r ^ r i e . î n m a g a z i e se află o altă usă.
ne care numai eu not să o deschid şi prin care se
ajunge Intr-o cămăruţă.
însoţitorul m e u privi pereţii fără geamuri şi î n ­
trebă : „ U n d o - i " M
„"Imediat".
A m deschis cufărul, singurul obiect din cămăruţă.
Era un m o d u l a t o r portabil d e coordonate, greutate :
2".kz, inclusiv accesoriile, m o d e l 1992. O minunăţie.
L - a m r e g l a t cu grijă, nu mai a v e a m decît să depile?
reţeaua Hm i ta torului d e c i m p . ceea ce a m şi făcut,
fără să mai stau pe glndurî.
„Ce-i asta ?", m ă î n t r e b ă e l .
U n bileţel sub uşă m ă avertiza că închirierea c a ­
merei e x p i r ă săptămîna v i i t o a r e . î n c ă p e r e a arăta la
f e l ca şî cu o clipă I n u r m ă . A f a r ă p o m i i erau goi, i a r
cerul înnourat. A m z ă b o v i t atît cit să-mî iau banii c o n ­
temporani, paltonul şi pălăria, pe care le lăsasem cînd
am închiriat camera, apoi am luat o maşină şi a m
p o r n i t spre spital. M i - a u trebuit douăzeci d e minute să
0 plictisesc în aşa h a l p e asistenta medicală încît m-a
lăsat singur In creşă, de unde a m plecat cu bebeluşul,
fără să mă v a d ă n i m e n i .
A m r e v e n i t In clădirea A p e x . Regiarea maşinii a
fost deosebit d e delicată de data aceasta. întrucît nu
exista încă în 1945. D a r a m avut grijă să-mi p r e c a l -
culez parametrii.
Ora 1 : 0 o . Zona VT. 20 sept. 1045. C h v c T a n d . M o t e l u l
„ V e d e r e celestă"
C o p i l u l , modulatorul şî cu mine, ne-am materia­
lizat într-un m o t e l în afara oraşului. Reţinusem ante­
r i o r o cameră, p e n u m e l e G r e g o r y Johnson din W a r r e n ,
Ohio. P e r d e l e l e erau trase, ferestrele închise, uşile î n ­
cuiate şi parchetul degajat. în eventualitatea unui r a ­
teu la acronizare. U n scaun care a p a r e unde nu t r e ­
buie Iti poate produce v î n ă t ă i , nu scaunul, b i n e î n ţ e l e s ,
ci reculul cîmpului.

..O maşină d e călătorit în t i m p " , i-am r ă s p u n s T o t u l a mers n o r m a l . Jane d o r m e a adînc. A m cul­

a n m c t n d plasa în aşa fel ca să no acopere pe amlndoi. cat-o I n t r - o cutie de carton p e bancheta maşinii pre­
..Hei !", ţipă el, dîndu-se un pas înapoi. Ca să obţii gătite din t i m p . D u p ă c e a m ajuns la orfelinat, am
" n asemenea rezultat, reţeaua trebuie lansată astfel ca pus cutia pe trepte, Intorclndu-mă apoi la service-ul
rtenerul de drum să se dea înapoi şi să calep pe
plasă, care în continuare trebuie să fie b i n e strînsă. vecin (ăla unde se v i n d e b e n z i n ă ) şl am telefonat or­
altfel p o t ! să r ă m î i fără tălpi sau o bucată d e picior, felinatului. M - a m urcat iar la v o l a n , ajunpînd In t i m p
ori pop lua CU tine n bucată d e podea. Asta-1 lucrul ca să v ă d cum c i n e v a la copilul înăuntru. A m aban­
cel mai greu. Unii colegi încearcă să convingă subiecţii
donat apoi maşina lingă motel, făcînd rc-.tul ArUlinJM
să s e lase închini In plasă. Fu le spun adevărtd şi p r o ­
fit de uluirea lor pentru a face contactul. Ceea ce a m pe jos. A j u n s In c a m e r ă , am efectuat un salt «puţin-
şl făcut. temporal spre v i i t o r .

51 n E L I O N— m i - ,i In a l c l u b u l u i «Ir " ll< l p a | t *

M e r i d i a n S. F.
Ora 22 : 00. Zona V I . 24 a p r i l i e 1963. C l e v e l a n d . C l ă ­
direa Apex.
î m i calculasem cu grijă întoarcerea. P a r a m e t r i i
t e m p o r a l i slnt factori nepunctiformi de durată, cu
excepţia întoarcerii la punctul zero. Dacă făcusem m a ­
n e v r e l e corect, Jane ar trebui să fie In parc, p e c a l e
de a-şi da seama in miezul acestei nopţi p a r f u m a t e cu
m i r e s m e p r i m ă v a r a ti ce, că nu e deloc o fetiţă cu­
minte, cum îşi închipuia. M - a m dus cu t a x i u l pinâ la
casa acelor z g î r i e - b r i n z ă care o angajaseră şi i-am
spus şoferului să mă aştepte In colţul străzii. M - a m
ascuns In umbră.
Curlnd a m zărit cuplul înlănţuit. S-au oprit In
faţa porţii şi băiatul o îmbrăţişa prelung pe Jane.
A p o i ea intră şi el dădu colţul. M - a m luat după el
şi l-am prins d e braţ.
„ H a i , băieţaş, am v e n i t să te duc î n a p o i " .
Sufocat, mă p r i v i cu ochii holbaţi.
-Tu P
„ D a , eu ! A c u m ştii cine-i seducătorul şi dacă te
gîndeşti puţin, o să-ţi dai seama cine eşti, iar dacă
te strădui, ai să ghiceşti şi cine-i copilul şi cine
sînt e u " .
Era prea stupefiat pentru a răspunde. E un a d e ­
vărat şoc să ţi se dovedească faptul că nu-ţi poţi r e ­
zista ţie însuţi. L - a m condus pînă la clădirea A p e x
şi a m pornit maşina temporală.
Ora 23. Zona V I . 12 august 1985. Baza din Munţii
Stîncoşi
L - a m trezit pe ofiţerul de serviciu şi după ce l-am
arătat legitimaţia d e serviciu, i-am cerut să-1 culce
pe tovarăşul meu. dlndu-i si un tranchilizant, i a r d i ­
mineaţa să-i facă f o r m e l e de recrutare. Sergentul nu
părea pron ineintat. d a r gradul e grad. indiferent de
eră. aşa că execută ordinul pe care I l - a m dat. g î n -
dlndu-se. fără îndoială, că la următoarea întflnîre. el
va fi colonelul şi eu. sergentul. L a noi se m a i î n t î m -
plă şi din astea.
„ C u m II cheamă ?" mă întrebă el.
Cînd I-am scris numele, ridică sprlncenele şi
fluieră.
„Ei. asta-I bună ! " murmură el.
„ O c u p ă - t e d e treburile tale. sergent !" i-am spus.
A p o i m - a m întors snre tovarăşul meu : „ N e c a z u r i l e
tale s-au terminat, fiule. V e l face acum cea mal f r u ­
moasă meserie ne care o poate visa cineva. Şi o să
meareă. Ştiu eu b i n e " .
„E adevărat", interveni sergentul. _ P r i v i t i - m ă ,
m-am năseut In 1917 si totuşi sînt tînăr si mă b u c u r
de v i a t ă t*
M - a m întors în sala de nlecări si am reglat m o ­
dulatorul la zeroul preseleeţionat.
Ora 23 : 0 1 . Zona V . 7 nov. 1970. N e w Y o r k . Barul . . I a
Tăticu"
A m ieşit d'n m a g a z i e eu o sticla" de lichior în mînă
oentru a îustiflea minutul cît am fost absent. A ' " t o ­
rni meu se certa c u clientul care p e « e s e e t n t a e t t l *sfT>f
propriu h t / p f c ta tnnomat. _ D u - t e . lecj|-l s ^ n s c i * -
te", l - a m S O M S . _ 0 să onresti annrat'il dună cîntec".
Eram f o a H e obosit.
E neplăcut, d a r cineva trenuie să facă şi asta. Este
foarte dificil să recrutezi ne cineva î n c m î n d din 1972,
de la Mnrea Eroare. Există oare un m i i l o c mai bun ca
acela de a căuta oameni săriţi d e pe f i x In enoca l o r
şl să Ie oferi o treabă b i n e plătită, interesantă, chiar
dac.ă e s t e periculoasă, dar în primul r î n d . necesară ?
B E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţii
Astăzi toată lumea ştie de ce a dat greş războiul
din 1963. B o m b e l e ce trebuiau să distrugă N e w Y o r k - u l
n-au e x p l o d a t , mii şi m i i d e lucruri nu s-au petrecut
aşa cum era p r e v ă z u t şi toate astea din cauza inter­
venţiei unor o a m e n i ca m i n e .
Dar a apărut Eroarea din 1972. Un lucru care nu
ni se datorează şi care nu poate fi a n u l a t ; nu e nici
un p a r a d o x de r e z o l v a t . U n lucru fie există, f i e n u
există, acum şi In v e c i i v e c i l o r amin I I n o r i c e caz,
nu v a mai fi alt 1972. Un ordin datat din 1992 are
prioritate asupra tuturor celorlalte.
A m închis cu cinci m i n u t e m a i d e v r e m e . In ser­
tarul cu bani, a m lăsat o scrisoare prin care î m i a v e r ­
tizam asociatul că sînt d e acord să-i v î n d partea mea
şi, fiindcă plec î n t r - o lungă vacanţă, II sfătuiesc să
se înţeleagă cu avocatul meu. Biroul T e m p o r a l v a h o ­
tărî ce să facă cu banii. Ceea ce contează este ca l u ­
crurile să fie lăsate în ordine. M - a m reîntors în că­
măruţa din fundul magaziei şi am pornit-o spre anul
1993.
Ora 22 : 00. Zona V H . 12 ian. 1993. Cartierul G e n e r a l —
anexă, M-ţii Stincoşi
După ce m - a m prezentat la ofiţerul d e serviciu,
m-am închis In c a m e r ă cu intenţia de a dormi o săn-
tămînă. Adusesem cu m i n e sticla (doar cîştigasem p a ­
riul !) şi a m băut un pahar înainte de a mă apuca de
r a p o r t Băutura avea un gust îngrozitor şl m ă î n t r e ­
bam cum d e a putut să-mi placă o astfel de poşlreă.
Dar tot e mal bună decit n i m i c : nu-mi place să
postesc. Gîndesc prea mult. N i c i să beau prea mult
nu-mi place. Există tipi care. cînd sînt beţi, văd şerpi
în jurul lor. Eu v ă d o a m e n i .
M i - a m dictat raportul : patruzeci de recrutări,
toate aprobate d e serviciul P s i h o . inclusiv a mea. care
ştiu că va fi şl ea aprobată. Doar sînt aici. nu ? T e r -
ininlnd. a m înregistrat si cererea de mutare la o sec­
ţie operativă. M - a m săturat pînă peste cap de recru­
tări. A m e x p e d i a t d o c u m e n t e l e şi m - a m suit în pat.
Ochii mi-au căzut ne „ L e g i l e locale ale T i m p u ­
lui", de deasupra patului :
„ N u face niciodată Ieri ce trebuie să se facă m î i n e "
„Dacă în sfîrşit Iţi reuşeşte ceva, nu încerca din
nou".
„ U n lucru făcut la t i m p salvează o m e n i r e a "
„ U n p a r a d o x p o a t e fl p a r a - a r a n j a t "
„E mai curînd atunci cînd g î n d e ş t i "
„Strămoşii noştri sînt şi el o a m e n i "
„Jupiter însuşi a d o a r m e uneori".
F o r m u l e l e acestea nu mă mai inspirau ca pe v r e ­
mea cînd eram proaspăt recrut. T r e i z e c i d e ani subiec­
tivi d e du-te-vlno p r i n t i m p epuizează p e oricine.
M - a m dezbrăcat. Odată gol, m i - a m p r i v i t abdomenul.
O cezariană lasă o cicatrice m a r e , dar acum sînt atît
d e păros, încît nu se m a i o b s e r v ă decît dacă o cauţi.
A p o i m i - a m c o n t e m p l a t Inelul de p e deget.
Ş a r p e l e care-şl muşcă c o a d a . . . Eu ştiu de unde
p r o v i n ; dar v o i , toţi ceilalţi, d e unde v e n i ţ i , z o m b i
ce sînteţi ?
A m simţit că mă apucă o durere de cap, dar n-am
de gînd să Iau v r e u n calmant. A m păţit-o o dată şl
aţi dispărut cu toţii.
M - a m întins în pat. A m stins lumina.
N u existaţi cu adevărat. N u există n i m e n i altci­
n e v a în afară d e m i n e . Jane, singură în întuneric.
T e r i b i l ce vă simt lipsa . . .
Traducere de Tudor Besuan,
Constantin Cozmiuc şi Dorin Davideanu
52
 M e r i d i a n S. F.

PUSKAS I M R E : PREPARATORIUM

— Aceştia ? N u , aceştia-s î m p ă i a ţ i . . . D e ce-ar

Cucul
avea broasca p ă r ? . . . Cum să-i fie frig ? N i c i h i p o ­
potamului nu-i e s t e . . . D e unde antilopă ? N u v e z i ce
blană poartă, cum să răcească ? . . . C e prostii poţi să
scoţi din tine I B i n e , bine, hai să v e d e m a n i m a l e l e . . .

ZOOPANORAMA
„ C i n d zboară este uneori confundat
c u coroiul, d a r acesta din urmă are P r i v e l i ş t e a uluia. T o a t e a n i m a l e l e din l u m e . P i e ­
a r i p i l e late şi r o t u n j i t e . . . îşi strigă trele a l b e , strălucitoare, se aliniau milităreşte pe p a ­
jişte întinse pe două sute d e hectare. L i l o A n d e r s o n j r .
n u m e l e , adăugindu-i din cind in cind silabisi inscripţia :
o silabă..
— Panihera Leo — 2047. C i n e este ? îşi întrebă
tatăl.
(Peterson-Mounfort-Hollom)
— L e u l . U n a n i m a l feroce din A f r i c a .
— Loxodonta africana — 2089.
L i l o A n d e r s o n j u n i o r — cel din strada 87 — ur­ — Elefantul.
iaşe cit i i ţinuse guriţa sa de copil de zece ani n e î m ­ — Era periculos ? s-a interesat băiatul.
pliniţi, pînă cind tatăl lui — o m de treizecişicinci de — Depinde.
ani — 1-a asigurat că va respecta p r o g r a m u l zilei — Gorilla gorilla — 2110.
următoare, dlnd a p r o b a t o r din cap. L i l o A n d e r s o n se­ — Gorila.
nior detesta să v i z i t e z e grădina zoologică şi î a d e o b ş t e L i l o A n d e r s o n j r . s-a o p r i t buimăcit. O a r e nu
nu putea suferi nici un animal. M a i ales atunci cind fusese înţeles ?
tocmai cina. T o t u ş i i-a făgăduit fiului său că-1 v a — G o r i l a . . . întrebă t e m ă t o r .
duce la Z o o cind va î m p l i n i z e c e anişori. — G o r i l a ? c o n f i r m ă un m ă r bat. Adusese o tăbliţă.
— O rudă î n d e p ă r t a t ă .
II. — Rudă ? făcu neîncrezător L i l o . T ă b l i ţ a purta o
inscripţie.
L i l o A n d e r s o n senior şi-a smuls in ultima clipă — Cuculus canorus — 2147, citi cu glas tare.
odrasla din uşa ce se închidea automat. G a r n i t u r a a — Cucul, spuse bărbatul.
accelerat, iar m u l ţ i m e a revărsată p e p e r o n a pornit L i l o A n d e r s o n j r . 1-a p r i v i t c u m v a c i u d a t :
haotică spre b e n z i l e celor douăsprezece scări rulante. — Cine?
— O zburătoare. S e spune că-şi depunea ouăle In
ZOO cuiburile altor păsări, iar acestea le cloceau. S-a stins,
ca şi alte specii.
S-au î n d r e p t a t spre n u m ă r u l nouă. A u e x a m i n a t — C u m , şi el ? întrebă L i l o .
oamenii care coborau. A u căscat ochii la tăbliţa fixată
— P o ţ i să fii sigur, zise tatăl.
deasupra ieşirii. Şaizeci şi opt de secunde.
III.
zoo L i l o A n d e r s o n j r . nu s-a lăsat a m ă g i t O pasăre atît
O săgeată p u r p u r i e indica direcţia. I n sus, înspre de sireată ! . . . Cucul n-avea c u m să piară I Desigur, c u
v i c l e n i a - i caracteristică, Îşi creste prin a l t e părţi p u i ­
suprafaţă. A u p o r n i t agale spre intrare, c l i p i n d des
şorii. I a r o a m e n i i îşi închipuie că a dispărut. Aşa, su­
d a t o r i ţ i luminii diurne.
rise blnedispus cind descoperi rezolvarea. Se simţi m a i
şiret decît un cuc.
ZOO
— N u există alte păsări, grăi Intr-un tlrziu L i l o
A n d e r s o n sr. N u mai sint nici d e sâmînţă. El a fost
NEW YORK
ultimul.
BRONX — N u - n u ! făcu misterios L i l o . Dacă v i i cu m i n e .
Iţi voi arăta ceva. L i l o A n d e r s o n sr. se ridică de la
masă :
BINE A T I VENIT I N CEA M A I M A R E GRADINA — Bine. Dar ai pus la cale v r e o imbecilitate, jur
ZOOLOGICA DIN LUME !! ! că-ţi trag o pereche d e p a l m e de-ai să faci precum
cucul o sâptămină întreagă !
— Doi dolari, m o r m ă i casierul. A u coborlt două n i v e l e . A p o i au cotit-o spre
S-au oprit neajutoraţi In faţa hărţii. dreapta şi şi-au continuat drumul pe jos, prin c o r i d o ­
rul central al uriaşei clădiri. L i l o şi-a condus tatăl ţ i -
nindu-1 d e mină, apoi s-a oprit pe neaşteptate In faţa
SCELETORIUM unei uşi.
S-au cutremurat conştiincioşi v ă z î n d maxilarele — U i t e , aici 1 a spus victorios.
saurienilor, au a d m i r a t oasele delicate a l e păsărilor L i l o A n d e r s o n sr. s-a holbat mai intîi la fiul său,
colibri. apoi la uşă.
— N u , băiatul tatii, gîndacul-rinoccr n-are sche­ — Cucu-cucu-cucu ! s-a auzit de trei ori din spa­
l e t . . . D e unde să ştiu d e ce ? N - a r e n i m i c comun cu tele ei.
r i n o c e r i i . . . Cum să muşte ?
înaintea lor s-au aprins l u m i n i l e unei reclame:

DERMATORIUM
REPAB CU G A R A N Ţ I E CEASURI VECHI !
— Rădaşcă n-are p i e l e . . . Cum adică ? N e r a m i f i ­ A D R E S A T I - V A CU ÎNCREDERE !
cate. A r e coarne b o u r e ş t i . . . N u - s coarne d e c e r b . . .
C e ciută ? C e v r e i cu ea ? Ciuta nu-i cornută, boule ! Era ora 3 p.m.
Da, şi boul are c o a r n e . . . Lasă ciuta In pace, că n-a
inooraorat-o n i m e n i . . . H a i să m e r g e m I Traducere de Gyorffy Gyorgy

53 H E L I O N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie
 M e r i d i a n S. f.

MIIIAIL K A G A R L I Ţ K I

Numărul de atracţie
G a r d i n a intrat In cabina însoţit dc ropotul d e
aplauze care v e n e a dinspre arenă. I n m i j l o c u l c a m e ­
rei ticsite d e l ă z i deschise stătea cu spatele s p r e uşă
un bărbat scund şi puţin chel, care, mijind ochii m i o p i ,
p r i v e a afişele. L a auzul paşilor, s-a întors şi s-a î n ­
d r e p t a t In I n t î m p i n a r e , intinzindu-i lui G a r d i n a m ­
b e l e mlini.
— Bună ziua . . . S t e k o l n i k o v . . . F e o d o r Afana-
sicvici...
— G a r d i n . . . A r t u r I v a n o v i c i . G a r d i n a arătat
cu capul spre scaunul Î m p l e t i t ce se afla lingă o m ă ­
suţă. V ă ascult.
— V e d e ţ i , A r t u r I v a n o v i c i , a început ş o v ă i t o r
S t e k o l n i k o v , lâsîndu-se CU prudenţă pe scaun, a m cu
dumneavoastră o p r o b l e m ă puţin delicată . . . dur f o a r t e
importantă pentru m i n e şi colegii m e i . El a tăcut
şi s-a uitat cu atenţie la G a r d i n . A c e l a tăcea In e x p e c ­
tativă. Eu conduc un laborator într-un institut dc c e r ­
cetări ş t i i n ţ i f i c e . . . N e o c u p ă m de p r o b l e m e foarte
importante, a căror r e z o l v a r e va răsturna concepţiile
contemporane despre fizică şi biologie. Şi tocmai cinci
a m v r u t să trecem la un plan mai larg d e cercetări,
aţi apărut dumneavoastră cu aceste scamatorii.
— N u prea e clar, a z i m b i t artistul. N u m ă r u l
m e u este de e x c e p ţ i e — centrul de atracţie al p r o ­
gramului.
— A ş a e, — a oftat cu a m ă r ă c i u n e S t e k o l n i k o v .
C e l m a i bun aspirant al nostru, A i f e r o v , intr-o j u m ă ­
tate d e oră abia mişcă cu p r i v i r e a la clţiva m i l i m e t r i
un chibrit, iar la dumneavoastră scaunele zboară sub
cupolă, v a l i z e l e sar p e genunchii s p e c t a t o r i l o r . . . Eu
înţeleg, desigur, că totul este îndopat cu electronică,
acţionează cimpuri electromagnetice puternice şi alte
lucruri t e h n i c e . . . într-un cuvînt, trucuri. Dar nouă
nu ne este mai uşor din cauza asta. Bugetul pentru
e x p e r i m e n t e nu ni se aprobă, ba mai şi rid de n o i . . .
N i se spune să-1 c h e m ă m m a i bine pe G a r d i n , decit
să ne ocupăm d e fleacuri ! E g r o a z n i c . . . S t e k o l n i k o v
a desfăcut in grabă o servietă învechită şi, scoţind o
mapă groasă, legată cu sfoară, a pus-o pe masă. i u -
chizlnd-o cu p a l m a . A i c i sînt calculele şi rezulta­
tele e x p e r i m e n t e l o r . C h i a r ducă este v o r b a numai de
m i l i m e t r i . In schimb este un rezultat argumentat ftiin-

%
ţific. U n fapt ştiinţific, dacă v r e ţ i . . .

— C e mi se cere ? a î n t r e b a t cu n e r ă b d a r e G a r ­
din, care obosise din cauza acestui admirator al t e -
letehnicii.

Surojreâti Science Tiction — Scoateţi din p r o g r a m trucurile cu mişcarea

o b i e c t e l o r ! 1-a i m p l o r a t Stekolnikov, mototolind în

im
mină o batistă. C e l p u l i n un t i m p , pînâ ce ni se a p r o ­

îrigfjton
ba bugetul...
— A ţ i înnebunit! 1-a întrerupt Gardin. Să scot
din p r o g r a m cel mai bun n u m ă r ?
— Scoateţi aceste trucuri, a tărăgănat plictisit
S t e k o l n i k o v . Sînteţi un o m talentat, născociţi alt­
ceva . . .
T h e Officers and Committee of the — N u . G a r d i n s-a sculat, dind să se înţeleagă că
discuţia s-a încheiat.
European Science Fiction Society hereby — Doar toţi ştiu că ăsb numai t r u c u r i . . . D;:ţi
institutului posibilitatea să lucreze.
certify that this Award has been voted — Eu nu d e r a n j e z pe n i m e n i . Şi-apoi, mi se pare
i ă e x p e r i m e n t e l e dumneavoastră nu si.it suficient d e
î:indite...
to M I L L I O N
— Chiar dacă o p e r ă m doar cu m i l i m e t r i , o facem
in m o d cinstit. A s p i r a n ţ i i noştri n-au nici computere,
of R O M A N I A nici electromngneţi sub podea, nici pregătire tehnică !
«fM furopean 5F lanjlnr
Stekolnikov a sărit d e pe scaun, a mişcat In t ă c e r e
for buzele albe, după aceea a făcut semn eu mina şi a
ieşit in fugă clin cameră.
Tovarăşe Stekolnikov ! Feodor Afanaslevlci ! —
John Brunncr Alim Pshi-makovich Kcshokov G a r d i n s-a uitat nî c o r i d o r . O p r i ţ i - v ă .
Răspunsul a fost o l o v i t u r ă puternică a uşii care
Ma! MHIidll NtliM'l dădea într-un foaier m a r e .

Jean-Paul Cronimu? Andrzej Wojcih

txttiaa lie•«MOMM
— Distrat ca toţi savanţii ! a z i m b i t artistul şi
s-a uitat la mapa lăsată d e S t e k o l n i k o v . Sub p r i v i r e a
• ll'lu. K ( M I I » U lui, mapa m a r e şi groasă s-a tirît încet p e masă, după
aceea s-a ridicat in aer şi. plesnind cu coada sforii, a
Pierre Barbvt zburat pe fereastra deschisă.

D i p l o m a „ P e n t r u cel mai bun Fanzin E u r o p e a n " , acor­ Traducere de

dată magazinului HBLION la congresul european d e s ­
făşurat In 1984 la B r i g h t o n ( A n g l i a ) . Marin Buca

li i. L i u N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie 54

Antologii şi culegeri SF
Fără proza scurtă, apărută in p e ­
riodice (literare sau d e popularizare
ştiinţifică), in a l m a n a h u r i o r i v o ­
lume, literatura S F ar arăta cu totul
a l t f e l ; m a i puţin seînteietoare, mai
puţin dinamică. P o n d e r e a însemnată
a p o v e s t i r i l o r î n r a p o r t cu r o m a n e l e
S F are o e x p l i c a ţ i e multiplă, pornind
de la ucenicia literară, plnă la ceea
ce, i n t r e anumite l i m i t e , s-ar putea
considera drept un e l e m e n t specific
genului. P e n t r u unii autori importantă
este doar ideea S F , şi clteva p a g i n i
sint îndeajuns, romanul ar solicita
construcţie epică, personaje, analiză
psihologică etc.
A n t o l o g i i l e , pe lingă actul recu­
perator faţă de t e x t e l e din periodice,
m a i au m e n i r e a d e a furniza o i m a ­
gine a fenomenului literar in d i ­
mensiunile sale spaţiale, t e m p o r a l e
sau tematice. O cultură, o epocă, un
autor ori un anumit m o t i v constituie
de obicei subiectele a b o r d a t e . Difi­
cultatea lucrărilor d e acest gen con­
stă in tensiunea esenţială dintre
două cerinţe contradictorii : p e d e o
parte necesitatea d e a da o „descri­
ere'' cit mai e x a c t ă a domeniului,
ceea ce ar presupune ilustrarea î n ­
tregii scări v a l o r i c e , iar p e de alta
de a a l e g e şi difuza numai o p e r e l e
i m p o r t a n t e . R e u n i r e a Intre c o p e r ţ i l e
unei cărţi a c i t o r v a povestiri „anto­
l o g i c e " nu reflectă d o a r o anumită
realitate, aşa cum a fost înţeleasă de
autorul selecţiei, nu este doar un act
constatator, ci este şi unul v a l o r i z a ­
tor, activ, ce va influenţa publicul
cititor. A n t o l o g i i l e au p r i n u r m a r e
un i m p o r t a n t r o l f o r m a t i v , n e g a t i v
sau p o z i t i v . A j u d e c a şi a d e c i d e
acceptarea sau respingerea unei p o ­
vestiri, presupune o bună cunoaştere
a domeniului, criterii valide şi
f e r m e de selecţie, curaj, cu a l t e cu­
vinte competenţă ; c o m p e t e n ţ ă dove­
dită de fapte (articole, studii), nu
autoeonstatată şi autoafirmată.
P r i m a a n t o l o g i e d e proză S F din
literatura universală p a r e a fi, după
unii autori, „ P o c k e t S c i e n c e - f i c t i o n "
(194. >). I,a noi, cea dinţii se tipăreşte
r
in 1906 : „ V i i t o r u l a început i e r i " şi
reprezintă o retrospectivă a antici-
paţlel franceze. A c e a s t a , p r e c u m şi
altele care v o r urma şi v o r a v e a in
v eden pe precursorii anticipaţiei
româneşti, p e autorii italieni, p e
maeştrii anticipaţiei clasice, se du-
•15
OPINII
toresc activităţii tenace a lui Ion
Hobana. C u profesionalism şi sobri­
etate, e v i t i n d patetismele l a c i i e , ne-
c o n v i n g â t o a r e , a deschis căi o f e r i n d
e x c e l e n t e m o d e l e , din nefericire nu
întotdeauna urmate. A d u c e r e a In
atenţia c o n t e m p o r a n i l o r a p r i m e l o r
scrieri S F autohtone, reală contribu­
ţie la istoria literaturii S F româneşti,
p r e c u m şi m i j l o c i r e a cunoaşterii ce­
lor m a i r e p r e z e n t a t i v i autori ai unor
literaturi străine, eforturi subsumate
a f i r m ă r i i posibilităţilor artistice ale
genului, constituie principalele sale
m e r i t e ca antologator.
Oameni f i stele (1975), datorată
lui V i c t o r Zednic, este pruna anto­
logie care îşi p r o p u n e să inmunun-
cheze c e l e m a i frumoase povestiri Si"
româneşti ale perioadei postbelice,
de a p r o a p e două decenii, inaugurata
cu r o m a n u l Drum printre aştri (1954),
d e R a d u N o r şi I . M . Ştefan. L a un
an, urmează „ O f a l i e in t i m p " . Ion
i i o b a n a alătură texte aparţinînd şi
înaintaşilor şi scriitorilor c o n t e m p o ­
rani autori de v o l u m e SF. A m b e l e
a n t o l o g i i au m a r c a t in m o d bine­
v e n i t unul din m o m e n t e l e i m p o r t a n t e
a l e procesului de m a t u r i z a r e ideatică
şi artistică.
I n 1983 a p a r e cea mai amplă
c u l e g e r e de t e x t e d e plnă acum, re­
unind scriitori consacraţi şi debu­
tanţi : ...li.a — o antologie a litera­
turii de anticipaţie româneşti",
realizată de A l . M i r o n o v , I o n I l i e
Iosif şi R. H o n g a . Critica i-a făcut
o p r i m i r e r e z e r v a t ă : „ a n t o l o g i e cu
n u m e pretenţios ( . . . ) unde alături
d e p u ţ i n e t e x t e bine scrise se găsesc
o m u l ţ i m e de o neiertătoare stingă-
cie literară. Ceea ce demonstrează că
p e autorii antologiei ( . . . ) nu artu
literară ii preocupă, din păcate, In
primul rind" (Mirela Roznoveanu —
Contemporanul 26/1983). O p i n i i l e v e ­
nite din f a n d o m nu diferă prea m u l t :
„ g r u p a r e a s-a făcut p e considerente
a p r o a p e consecvent literare, impor­
tant fiind faptul că toţi antologaţii
scriu S F " . „ A r t i ş t i ai cuvîntului
(...) coexistă cu modeşti ininuitori
de p r e f a b r i c a t e l i t e r a r e ( . . . ) , dile­
tanţi glorioşi in f a n d o m ( . . . ) vin
umăr la umăr cu scriitori de p r o f e ­
s i e " . (Sorin A n t o h i — Almanah Anti­
cipaţia' 85). Iar D o r u P r u t e a n u o p i ­
nează că această antologie prezintă
interes pentru socio-criticâ.
U E L I O N
A n t o l o g a t o r i i şi-au asumat riscu­
r i l e unei, poate, prea largi cuprinderi.
O antologie nu este o cercetare so­
ciologică şi prin urmare nu este
o b l i g a t ă să ia in seamă tot c e există,
bun sau rău. Şi totuşi, o selecţie a
e x i s t a t : autori valoroşi, publicaţi şi
premiaţi, precum Ovidiu Bufnilă,
S i l v i u Genescu ş.a., au fost omişi din
sumar. C e criterii s-au aplicat, este
greu de înţeles. I m p r e s i a unei a n u ­
m i t e labilităţi nu poate fi î n d e ­
părtată ; dar, aşa cum este, antologia
există şi se oferă ca m a t e r i a l de
studiu.
Dacă din 1966 pînă în 1984 au
apărut, in m e d i e , o a n t o l o g i e sau o
c u l e g e r e la f i e c a r e an şi jumătate, In
1985 şi 1986 apar cinci asemenea
l u c r ă r i . P u t e m v o r b i de o adevărată
explozie.
Constandina P a l i g o r a , I n „Aver­
tisment pentru liniştea planetei",
reuneşte p r o z e ale autorilor tineri,
debutanţi sau nu editorial, c e l e m a i
m u l t e selecţionate In urma unui c o n ­
curs. Rezultatul întîlneşte intenţia :
„noul v a l " se defineşte e x e r s i n d p e
o temă g r a v ă şi d e m a r e actualitate.
D a r p e r f o r m e r u l boom-ului e d i ­
torial este A l . M i r o n o v , el reuşeşte
să scoată patru culegeri la trei edi­
turi, secondat d e D. Merişca ( o dată),
M . Bădescu (de două o r i ) şi I. I. Iosif
(o d a t ă ) .
Bucuria numărului nu este, din
păcate, şi o bucurie a calităţii. Se
p o t f o r m u l a serioase r e z e r v e î n d e o ­
sebi asupra culegerilor tematice.
I n t r o d u c e r i l e , prezentarea autorilor,
p r e c u m şi c o m e n t a r i i l e t e x t e l o r , mai
ales acestea din urmă, creează o
stare de j e n ă prin n e i n d e m i n a r e şi
lipsă de profesionali ta te. P a r c o m ­
puneri didactice destinate e l e v i l o r de
g i m n a z i u , situîndu-se departe de ceea
ce ar trebui să fie un serios aparat
c r i t i c , care să î n d r u m e şi să o f e r e
cititorului informaţia necesară p e n ­
tru situarea lucrărilor selectate în
contextul literaturii S F româneşti şi
universale. C i t e v a repere istorice şi
un studiu temeinic ar fi fost fără
îndoială utile. T e z i s m u l tehnico-şti­
inţific, neconvingător, aduce deaer-
vicii proiectatei serii d e c u l e g e r i S F .
T e x t e l e alese, foarte diferenţiat.'
v a l o r i c , nu sint cele m a i r e p r e z e n t a ­
t i v e nici pentru literatura noas­
tră S F , nici pentru cea străină. M a i
— magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
O p i n i i

mult, unele d i n t r e e l e nici nu se în­

cadrează In t e m e l e desemnate prin
titluri, ceea ce stîrneşte o altă serie
de n e d u m e r i r i . I n concluzie, putem
constata cu r e g r e t că n e a f l ă m în
faţa unor culegeri t e m a t i c e a v î n d un
v ă d i t caracter c o m e r c i a l , cuprinzînd,
cu unele e x c e p ţ i i , l u c r ă r i de minimă
rezistenţă literar-artistică, nicidecum
în faţa unor antologii. Sensul c u v i n ­
telor fiind f i x a t în dicţionare, ce rost
are să se c r e e z e confuzie p r i n t r e
cititori ?
A n t o l o g i i l e sînt un preţios i n ­
strument cultural, contribuind la
educarea gustului cititorilor, a bunu­
lui gust literar. C u atît m a i necesare
şi i m p o r t a n t e d e v i n e l e în S F , unde
a d e v ă r a t e l e v a l o r i nu şi-au dobindit
încă un statut f e r m , unde cititorii
tineri, apropiaţi ca vîrstă, dar destul
de d i f e r e n ţ i a ţ i ca n i v e l de înţelegere,
au n e v o i e d e o î n d r u m a r e adecvată.
Şi in acest sens, responsabilitatea
antologatorului a p a r e e v i d e n t ă .

Lucian Ionică

Aspect e
„Realitate, Fantastic, Utopie
(formulă care c u p r i n d e la f e l de b i n e
şi f e n o m e n u l S.F.), este o posibilă
sinteză a ipostazelor imaginaru­
l u i " . . . sînt c u v i n t e din articolul
p r o g r a m menit să ne dea p r i m e l e ,
sau cîteva, informaţii despre A l m a ­
nahul R o m â n i e i L i t e r a r e p e 1987.
î n a i n t e de-a v e d e a ce se v r e a şi ce
se realizează în pagini, să semnalăm
o mică nelămurire: care, ce
„ f o r m u l ă c u p r i n d e Io fel de bine şi
literatura S.F." ?
A l m a n a h u l este un glosar, sumar,
idear (dacă se p o a t e spune), v e n i t să
aducă p r o b e pentru o istorie a re­
laţiei : bizar, neguros / insolit, sur­
prinzător / fascinant, sublim, o b l i -
gînd la o lectură cuprinzătoare,
capabilă să i m p u n ă corelaţii şi d e l i ­
cate asocieri.
D e la început t r e b u i e să înţele­
g e m că nu este o p u b l i c a ţ i e care se
v r e a d e S.F., de fantastic sau de
utopie, luate separat, deşi t e x t e l e
vorbesc clar despre d o m e n i u l din
care fac parte. T r ă s ă t u r i l e lor se în­
trepătrund la n i v e l u l construcţiei,
dar diferă ca semnificaţie.
V o r b i n d i n l i n i i g e n e r a l e , alma­
nahul a r e unitate. T e x t e l e v a r i a t e ca
gen şi tehnică n a r a t i v ă , se supun
ideii d e ansamblu, fără stridenţe,
c o n f o r m unor criterii estetice p e r t i ­
nente.
T r e i din i d e i l e puse In Joc de
almanahul „ R e a l i t a t e — Fantastic —
Utopie" :
1. L a r g a a r i e de cuprindere în
care pot c o n v i e ţ u i paşnic m a i multe
modalităţi d e fiinţare a l e artei. I n -
t l l n i m aici t e x t e de fantastic pur (ale
lui A l . A l b e r t a z z i , H e n r y T r o y a t , H.
P. Lovecraft, A . Carpentier, Tb,
O w e n ) . d e S.F., unele în care cele
două fuzionează, teorii p r i v i n d lumea
de m î i n e , critică literară unde se
discută în p r i m u l rînd d e S. F., r e p e r e
ale l u m i i fantastice.
2. A c c e n t u l pus de realizatori
este p e literatură. Şi ca t e r m e n u l de
literatură să nu sune a gol, v i n e
c o m p l e t a t cu cel de v a l o a r e şi este­
tic, opusă para-, anti- şi a-literaturii.
O r i c i t de tare ar fi ideea, oricît de
Insolit cadrul prezentat şi dincolo de
corectitudinea e x t r a p o l ă r i l o r ştiinţi­
fice făcute, i m p o r t a n t este produsul
capabil de-a purta un sens sau para-
frazîndu-1 p e M . P r e d a , dacă artă
nu este, n i m i c nu este. A s t f e l S.F.-ul
este scos din clasa de „nepot sărac",
d e subgen al fantasticului (vezi : T .
T o d o r o v — I n t r o d . în lit. fantastică
şi A . M a r i n o — D i c ţ i o n a r de idei
lit. plus un articol în „ T r i b u n a " n o ­
i e m b r i e 1985 unde este asimilat
clasei p o v e ş t i l o r cu roboţi, ori este
l e g a t de r o m a n u l gotic şi horror).
Acest a l m a n a h p r i v e ş t e literatura
S.F. ca un nou umanism.
3. T e n d i n ţ a de a scoate antici­
paţia d e sub dominaţia fantasticului
p r i n prezentarea unor t e x t e ce ţin
d e teoria genului, făcînd posibilă r e ­
ceptarea lui ca unitate distinctă, însă
nu legindu-1 tematic d e literatura
tehnico-ştiinţifică, aşa cum se insi­
nuează altundeva, ci recunoscuîndu-i
t e m e pe c a r e şi le-a d e z v o l t a t din
m i t o l o g i e , pe lingă cele specifice,
existente ca o nouă, sau măcar altă
m o d a l i t a t e de a aborda lumea.
U n t e x t important, ce reflectă
orientarea almanahului în direcţia
separării genurilor p r i n impunerea
unor cadre, idei, semnificaţii speci­
f i c e fiecăruia, este „ U n tren numit
e v a z i u n e " semnat L i n o A l d a n i . Acesta
d e z v o l t ă o temă vehiculată în l i t e ­
ratură : cea a dispariţiilor misteri­
oase, conjugată cu un m o t i v S.F., c e l
a l spaţiilor paralele. A c ţ i u n e a este
liniară. I n desfăşurarea ei se r e c u ­
noaşte o schemă simplă şi uzitată
(tema călătoriei). R e m a r c a b i l este

II i L i u N — magazin al clubului de anticipaţie 56


Insă finalul m e n i t să e x e m p l i f i c e o
trăsătură esenţială i n d i v i d u a l i z a t o a r e
a genului S.F., prin faptul că : 1. —
'Vrsnnaiu! a r e posibilitatea de a
hotărî singur cadrul, universul In
care doreşte să-şi continue existenţa,
răutlnd cu înverşunare o l u m e d i f e ­
rită de cea obişnuită, cunoscută In
prealabil. In fantastic eroul „cade
(s. n.) în ruptura r e a l u l u i " ( R . C a i l -
lois) fără să şi-o dorească iar o p ţ i ­
unea v a fi una de r e v e n i r e cu o r i c e
preţ la obişnuit, la realitate ; 2. —
prin centrarea acţiunii p e o m . prin
renunţarea la descrierea sterilă a
unor cadre insolite, însă lipsite d e
vibraţia umanului.
A l t t e x t s e m n i f i c a t i v este ..Prin­
tre alte d i m i n e ţ i " semnat de L u c i a n
Ionică, unde. printr-un efort de con­
strucţie r e m a r c a b i l , reuşeşte să se
scoată d e la reformă ideea uzitată a
aoaritiei insolite, ( i n v e r s decît la
A l d a n I ) şl a unui posibil contact I n ­
t r e lumi. Aceasta fără să fie, în apa­
renţă, deloc captivantă sau spectacu­
lară. A u t o r u l , posesor plnă nu demult
doar al unei scriituri i m p e c a b i l e , d a r
nu şi al unui registru i m a g i n a t i v pe
măsură, reuşeşte în t e x t e l e mal noi
să propună, nu spectacularul c| p r o -
fund-umanul unor t e m e Indiferent
de vechimea lor. Bătrînelul creionat
de Ionică optează neconstrîns pen­
tru un anumit cadru existenţial. El
v e d e lumea p r i n t r e d e g e t e şl î n d e ­
părtarea miinii distruge convenţia :
relaţia cu Individul misterios fiind
anulată.
In partea de teorie M i r c e a Maliţa
semnează un eseu ce aruncă o nouă
punte între cele două culturi, ştiin­
ţifică şi umană, c o m b ă t î n d . in sub-
text. teza că românii nu au <
pentru fantastic (sînt citaţi : G Ga-
laction. V . Volculescu. Ş t . Bănulf-- >i
M . Elinde. la ultimul Incercîndu-sc
si o d e l i m i t a r e F-S.F., iar de la
străini : N . B u l g a k o v , J. L. Borges.
D. Buzzati). Dă ctteva consideraţii
T i t l u r i l e celor două v o l u m e de
povestiri a l e lui O v i d S. C r o h m ă l n i -
ceanu. Istorii insolite (Cartea R o m â ­
nească, 1980) şi Alte istorii insolit''
(Cartea Românească. 1986) sună ca
un ecou al p o v e s t i r i l o r lui P o c în
celebra v e r s i u n e franceză datorată şi
ea unui fin estet şi c r i t i c : fltototrei
extraordinaires şi N o u v e l l e s hist" - , .
extraordinaires. Baudelaire. - !> Ie­r
zind c e l e b r e l e tales ţinea, pare-se. la
fel de mult, să anunţe caracterul ieşit
din comun al î n t î m p l ă r i l o r . C i t d e s ­
pre relaţiile de intimitate a l e scrii­
torului român cu limba l o r d e î m p r u ­
mut, acestea se trădează nu numai
57
generale despre fantastic în linia lui
Caillois p e care. dealtfel, îl citează,
completîndu-i poziţia cu p r i v i r e la
amănuntul fantastic, ignorat la o
primă analiză, se"pat de un ochi n c -
avizat. dar In fond revelator, capabil
să răstoarne percepţia cadrului rea­
list iniţial.
P e r c e p e r e a literaturii S.F. ca un
nou umanism este înfăptuită şi de
Brian A l d i s s în eseul „ U n incendiu
în pădurea l i t e r e l o r " unde. folosin-
du-se d e a r g u m e n t e convingătoare,
ce v i z e a z ă tocmai profunzimile gîn-
dirii u m a n e . î n v i t i n d - o la un drum
sinuos p r i n saloanele Imaginaţiei,
readuce în centrul atenţiei omul si
..oricare ar fi dimensiunea spaţială
sau t e m p o r a l ă In care se petrec f a p ­
tele, oricît a r părea de stranie acesta
lume ( . . . ) oricît de stranii a r fi
creaturile care o locuiesc, oricît
d e strîmb. schilodit, răsurit ar fi
acolo modul nostru obişnuit de viaţă,
totuşi numai omul dă măsura şi
semnificaţia e v e n i m e n t e l o r fabuloase
ce se derulează în paginile acestor
cărţi."
Eseul lui Aldiss reuşeşte să fie
si un c a p de pod important In asi­
milarea S F -ului în primul rînd ca
literatură, o literatură ce serveşte
d e „trambulină pentru cele mai m i s ­
terioase e x p l o r ă r i a l e minţii*. S e
pledează. In continuare, pentru c o n ­
turarea unul capitol al esteticii S.F.
legat de dorinţa, nevoia omului d e
a cunoaşte şl de reacţia Iul In situ­
aţiile propuse d e gen. căci „autorul
si cititorul de S.F. " simt _un impuls
asemănător celui ce îl împingea p e
îndepărtaţii strămoşi să unească din
p r i v i r e stelele în constelaţii, prolec-
tînd acolo figuri a l e lumii naturale
şl mitice mal f a m i l i a r e lor. Adică
de-a traduce universul In sens
omenesc (s. n.).
Lucian Vasile S/aho
paradoxal
în rezonanţa neologică a cuvintelor
din titluri sau în polisemantismul
substantivului, unde încap deodată
aventura, istorisirea ca act şi p r e -
s< -ierea viitorului, ci şi în numeroase
alte savuroase, inspirat livreşti e x ­
presii.
P e n t r u aplicarea datelor culese
din d i f e r i t e ştiinţe. E. A . P o e este
considerat a fi un părinte al r o m a ­
nului de anticipaţie. Spirit analitic
şi deductiv, abil în descompunerea
unui mecanism intelectual ca şi,
prin d e m e r s invers, în construirea,
bucată cu bucată, a unei plauzibile
mistificări, criticul nostru se c o n ­
il M
Opinii
sacră genului din aceeaşi curiozitate
pentru subiecte d e m n e d e atenţia
unul o m de spirit : probabilităţi,
ştiinţe conjecturale, speranţe şi cal­
cule asupra v i e ţ i i viitoare.
P r i m e l e Istorii erau marcate d e
acceptarea, nu fără detaşare ironică
ori u m o r , sl prin intermediul unor
m u l t i p l e e x p e r i e n ţ e d e scriitură, a
unei viziuni despre v i i t o r d e dincolo
de războiul atomic, un v i i t o r supra-
tehnlcizat, populat de roboţi şl m u ­
tanti, descoperind pluralitatea şl pa­
ralelismul lumilor, cu spaţiul cosmic
b r ă z d a t de zboruri interastrale şî de
mesaje descifrabile.
A l t e r i t à tea n o i l o r istorii se v ă ­
deşte într-o opţiune total opusă. î n
d i a l o g p o l e m i c cu el însuşi si cu o
literatură suprasaturată de ponclfe.
scriitorul propune imaginea unei noi
A r c a d l i . înflorite după ce răzbpiuT'
distrugător va fi fost evitat. ,onde
preocuparea pentru tehnicizare să
fie înlocuită cu una pentru estetizare
(Scrisori din Arcadia}. Abandonarea
c ă l ă t o r i i l o r spaţiale şl a Iluziei c o n ­
tactelor fizice cu flinte raţionale
(Scrisori din Arcadia, Interviul), ob­
ţinerea informaţiilor extraterestre
p e cale strict deductivă (Interviul),
ca si alternativa tehnologica r» a n ­
samblurilor neafectate de defecţiuni,
preferată autoreproducerii roboţilor
(Alternativa), sînt elemente a l e unui
project umanist, amhitionînd să dea
s'Mutii nu numai crizei de e n e r g i e .
>-i si unei ..crize de Imaginaţie".
O anume filozofie a ştiinţei r e ­
lativizează posibilele Interpretări.
Fascinaţia tehnologiei, posibilităţile ei
Infinite, d a r si l i m i t e l e el. d e c e p ţ i i V
c e I se datorează, sînt sugerate si­
multan. Sensul unui enunţ poate fi
deseori contrazis d e enunţul u r m ă ­
tor. N a r a t o r u l îsi asumă relatarea
manifestărilor diferite ale solritulul
uman. fără a se declara total adeptul
vreuneia, fără a absolutiza v r e o s o ­
luţie. Istorii ca Singurătatea alergă­
torului de cursă lunnă. Cu singe rece.
De ce cerul e albastru ? introduc
personaje pentru care aventura ştiin­
ţifică se soldează cu o totală stu­
poare Teoreticianul pur Enoh D a v i s ,
plenţînd singur în abisul r a ţ i o n a m e n ­
telor neînţelese de confraţi. P r o s p e r o
M e r l i n , savantul certitudinilor e x p e ­
rimentale, de oh'cei cu sînge rece.
dar deconcertat în faţa n e p r e v ă z u ­
tului. K a r l W e h r l i din l.iestal. p a r -
tieipînd sufleteşte la a v e n t u r i l e c u ­
noaşterii prin conferinţe de popula­
rizare, nu ajung. în ciuda bogatei l o r
experienţe, decît la perplexitate.
W e h r l i . de Pildă, imediat după ce
demonstrează, documentat si retoric,
eît d e scăzută e probabilitatea ca
cerul să nu f i e albastru, se află,
năuc. în situaţia de a privi unul gal­
ben ca lămîia. Oamenii de s'iintă
sînt ..tulburaţi î n adîncul conştiinţei
l o r * dacă nu pot verifica demonstra­
ţia unei t e o r e m e , refuză credinţa î n ­
focată şl chiar cazuistica morală.
V i v a n t u l u i ( P r o s p e r o ) j se opune scri­
itorul (scenaristul Santosl. conştient
d e importanţa adevărului în des<r|-
I o \ — magazin al clubului ov antiripattr
Opinii
crea unui e x p e r i m e n t , dar interesat
nu atit d e tehnica realizării iul. cit
de i m p l i c a ţ i i l e sale m o r a l e .
In permanenţa ni se sugerează
prezenţa unei incertitudini d i n c o l o
d e e x p e r i m e n t , d e raţionament, de
interpretare sau de reali/an- tehnică
„ A b i s u l h e r m e n e u t i e " şi „abisul ra­
ţ i o n a m e n t e l o r " fac să K instaure/e
fantezia in locul soluţiilor. Acestea,
s-a văzut, au o v a l o a r e r e l a t i v ă . Sub­
liniind contradicţiile la c a r e se poate
ajunge uneori pe calea deducţiilor
logice, povestirile Itermeticul ii.
Alternativa relatează e f e c t e l e aşa-nli­
mitei teorii „a e r o r i l o r f e r t i l e " In
decodarea mesajelor şi „ a talismn-
n e l o r " In folosirea sursei d e e n e r g i e
inepuizabilă. A m putea califica acest
mod de a gindi şi de a scrie p r i n t r - o
formulă culeasă din critica lui C r o h -
mălniceanu : „ o lamă fină d e i r o n i e
sceptică**. E o I n t i m p l a r e că e x p r e ­
sia defineşte acolo tonul unei p r o z e
fantastice ?
Fantomatica este t e r m e n u l p r e f e ­
rat de scriitor pentru a numi intru­
ll M l o N — in.» -.1/111 ml c l u b u l u i d e
ziunea fantasticului In naraţiune.
Cercul v i c i o s creat prin „fautoma­
t i z a r e " , adică p i e r d e r e a posibilităţii
de a face distincţie Intre realitate
şi iluzie, pîndind personajele şi na­
ratorul, este d e fapt marea miză a
locului cu cititorul. P r i n t r - o desft-
\ir>ită tehnică d e p u n e r e In abis,
poate d o a r puţin prea explicită, o
p o v e s t i r e nefantastică d e v i n e m ă r ­
turia e f o r t u l u i d e a c r e a iluzia, d e
a inventa „situaţia fantomatică",
misterul, umbra, m i t u l . Un scriitor
consacrat. ..fascinat d e ipotezele f a n ­
tastice", d e v i n e In Criza de imagina­
ţie personaj d e r o m a n . Contrariat d e
imaginea sa restituită In acest fel de
0 debutantă, el încearcă să se rescrie
intr-o nuvelă, apoi, pierzind senti­
mentul identităţii sale reale, se mul­
ţumeşte să c o m e n t e z e romanul.
i m a g i n a r continuă să se infiltreze
in eul real, angajat in comentariu şi
în corespondenţa cu scriitoarea. C o n ­
fuzia Intre personaj şi scriitor
anticipaţie
adînceşte, ceea ce p a r e a fi o ,.în-
t f m p l a r e neobişnuită". Dar :
„ î n d a t ă v ă z u că nu intervenea
în ca n i m i c e x t r a o r d i n a r , doar
nişte î n t î m p l ă r i banale, petre­
cute la masa de se-is
Şi de această dată fantasticul
se scurgea ca nisipul p r i n t r e
d e g e t e l e unei mîinl c a r e î n ­
cearcă zadarnic să-l r e t ' n ă . "
p i n f p " ¡ c ¡ r e . factura naraţiunii nu
e l i m i n ă . în p o v e s t i r i l e atit d e v o i t
Insolite, fabulaţia fantastică. P r o c e ­
deele sînt clasice : detalii f a m i l i a r e
concrete alăturate unor ciernentc-
s i i m H ' ă . ca în Scrisori din Arcadin ;
r o i n c i d e n ţ e d e felul aceleia c a r e se
stabileşte î n t r e realitate şi scenariu
în Cu singe rece : paradoxuri l o t i c e
ca în De ce cerul e albastru ? ¡ flna-
lurl „în coadă de neşte" ca în Inter­
viul, unde a v e m de ales i n t r e a ad­
m i t e că ni se face o farsă sau că
personajul este victima unei farse.
U n e o r i secvenţe n a r a t i v e pot fi m u l ­
tiplicate p a r a d i g m a t i c si transformate
astfel în paletă de posibilităţi, ca în
Cele zece triburi pierdute. S u b a m e ­
ninţarea morţii sistemului nostru
planetar, oamenii migrează In Cos­
mos. Cinzeci de mii îşi pierd urma.
O i n v e s t i g a ţ i e ulterioară confruntă
mai m u l t e ipoteze. Istorisirea con­
tinuă cu demonstrarea prin a r g u ­
m e n t e logîcp a faptului că mi gratia
a avut loc în t i m p . Ca»-e t i m o ? Un
sir î n t r e g d e ipoteze dezvoltă diferit
povestirea descriind mai multe p e ­
rioade c î n d ar fi putut avea loc î n ­
toarcerea in t i m o a celor cinzeci do
mii. A p o i . alt rînd de Inoteze conduc
spre mai m u l t e posibilităţi d i f e r i t e
nrivin-' m e m o r i a vieţii l o r anterioare.
V'>ita i n d e c î d a b i l i t a t e . degajată din
a ' i t u ' ' i n e a soeeifică. s n o r P i orin i r o ­
nie, î n t r e ţ i n e necesara nesiguranţă
a cititorului în acest spaţiu-timp al
visului.
C ă c i . la urma urmei, ce sînt eró­
nos*-opul. lornleta-scarmer, t c l e c i n e -
tica. maşina d e fabricat iluzii, cata­
l i z a t o a r e l e miraculoase ale procesu­
lui de d e z a g r e g a r e nucleară la î n d e
mina oricui, dacă nu visuri ? Această
i m a g i n a r a zestre a omenirii v i i t o a r e
reprezintă obiecte si domenii a l e v i ­
sării flnWtre 1 a
sflrs't de secol teh­
nicist A studia Istoria cu un aparat
cp o f e r i imagini însufleţite din tre­
cut (Cele rece triburi vierdiite) snu a
mnstata «tarea sănătăţii unul pacient
Drin baleierea cornului cu o minus­
culă lo>-n¡ota 'Scrisori r!in Arcadin).
înseamnă a da contur unor v a r í a t e
trăiri şi e x i s t e n ţ e ipotetice.
Tn alt plan. toate acestea alcătu­
iesc un i n s t m m e n t d<*wn|*rtare a
imaginarului In spaţiu' scriiturii. U n
atare instrument p r e t i n d e cunoaşte­
rea si depăşirea convenţiilor. Nu
s î n l e m în măsură să apreciem exact
Eul cit de inedit este universul S.F. ast­
fel creat. Tn schimb, putem admira
p r i c e p e r e a în routüizarea şl p a r o d i e ­
rea subtilă a c o n v e n ţ i i l o r literare.
Stilul epistolar, e l e m e n t e l e retorice
se d i n t r - o c o n f e - i n t ă . aspectul c o m u n i -
58
 Opinii

rării ştiinţifice, d a t e l e d e s p r e alcă­ c a r e ..fantomologia" riscă să devină A r m a t e l e si a r m e l e , războiul,

tuirea romanului şi a scenariului d e „oculţist r o m a n t i c ă " ; ceea c e . după există pentru o prăjitură mai mult.
film. reportajul şi i n t e r v i u l d e v i n tot cum reiese d i n critica sa. O v i d C r o h - Pentru un pui fript. Pentru nişte
atltoa f o r m e d i f e r i t e d e povestire mălnireanu sigur nu doreşte (v. haine mai luxoase. Pentru un palat
a v i n d ca subiect şi aventura spiri­ Plinea noastră cea d e toate i f l e l e , Tt"ii măreţ. Pentru o ladă cu bani
tului, d a r şi istoria c o d u r i l o r in care Cartea Românească, 1081, p. 210— dc aur. Pentru o femeie frumoasă
<;o depozitează m a r i l e mesaje. E r e ­ 241). care ne va iubi mal mult fneclnd-o
gretabil că un c r i t i c c a M i r c e a I o r - D a t ă l - a m evocat la început p e in lux. în hrana. în plimbări, tn tot
eulescu („România l i t e r a r ă " , 48. autorul Mellontci Tauta. acum apro­ re ar dori ea. A c c e n t e c a r e a p r o p i e
1986). se fereşte să descopere, m a i pierea ni se p a r e justificată pentru nroza d e utopişti m o d e r n i , precum
ales la acest n i v e l , umorul datorat ambiţia c e - o arată scriitorul nostru P i e r r e P e ' o t în Transit sau N o s a r m e s
intertextului, d e parcă z i m b c t u l a r d e a împăca raţiunea, erudiţia şi i m a ­ «•ont d e m i e l . C a şi în societăţile
c o m p r o m i t e un spirit ales. P o a t e că ginaţia. E drept că imaginaţia sa. i m a g i n a t e d e romancierul francez,
povestirea Doamna Bovaru in seco­ mai astlmpărată. se adapă la alte a v e m aici o d o m n i e a păcii şi a a r ­
lul XXX ( p r i m u l v o l u m ) , u n d e inten­ i z v o a r e . P r i n c i p a l a şi poate unica ei moniei, realizată cu ajutorul ştiinţei.
ţia parodică este vizualizată, i-ar fi sursă e s t e Hvrescă.
Mu e r i e v o r b a aici d e orbirea e n ­
descreţit totuşi fruntea, oferindu-i
tuziastă în faţa tehnicii, caraeteris-
această supapă d e siguranţă fără d e Elena Negura
t r 3 anticipaţiei epocii, autorul este
;

ronstient r.ă masinismul va da de cav

civilizaţiei si omenirii, t e m e r i l e sale
sînt anulate d e către încrederea în
forţa m o r a l ă a omului, care v a şti
să î n v i n g ă tonte p i e d i c i l e puse în c a -
'.ra evoluţiei sale. m a t e r i a l e şi spi­
rituale.

Totul p posibiL.. Zapis î m p ă r a t , apărut în 1014

(I. C. Vissarion. Scrieri Alese voi. II. Erl.
Mincrva. Bucureşti. 19B5)
a orrXllu] d e ştiinţă, p r e c u m si o m ă ­
O b i n e v e n i t ă r e e d i t a r e • taiere­
nuşă aruncată abil cititorului în semn
lor lui I. C. V i s s a r i o n , n e prilejuieşte
de provocare.
i n t a c t u l cu unul d i n g e n u r i l e «"ele
r r f u n d a l " ! p o l i t i c frămîntat d i n a i n ­
tea primului război mondial, este r e ­
latarea plină d e v e r v ă a unui război
r'o o furie apocaliptică, dus î n t r e s o -
reni si palosenî. reprezentanţii B i n e -
! " i si Răului, asa cum * e c u v i n e în
orice basm. P r o f i l u l moral a l p a l o -
senilor este întruchiparea evoans*"o-
nisntnfui g e r m a n , aşa cum a o a r e atît
In o r i m u l c î t sî în al doilra r ă z V » i
m o n d i a l : Pentru pe să trăiască pe

baesm
duu
ca
l­i
pămlnt c c { slabi ?... A ... vor fi
mai puţin e x p l o r a t e l a noi : basmul
iricnec fiction, g e n înrudit d e aproa­
pe ca fantezia eroică. P i n ' i la acest
tivă, D e aici rezultă şl funcţia
p r i n c i p a l ă în cazul
sf. ca ^i In sf-ul „ j u v e n i l " : obispui-
u nnritl din ri rpt voinici
r/î robrn^cn color pp-nn rmtnt. s*-t ro­
trnrtp*te. ca

bească f. . .1 Că marpp mu ti mi care 1

prozator-ţăran. n u cunoaştem dectt rea spiritului cu p e r s p e c t i v e l e o f e ­

s-nu nr.'rif ca ţW"*%cBe vor fl ueisr
un sincur reprezentant d o cop mă în rite d e către ştiinţă. Instaurarea
K un fant pnr» sp va Intfmriln cu si-
i^est domeniu : L . F r a n k Raum. unei m e n t a l i t ă ţ i , nu d e ne|nrrrd'"-r
nvront"'. niitfilln BSI JM Va da Intre
creatorul ţinutului O z . « u T h e M a s -
frr K e v : A n Electric l ' a i r v • \.t.- petuă căutare r>e ia
unui lucru pînă la lucrul în sine.
Ideea făuriri
sau credinţă dognricitiră. c| d e p e r ­
armate, c i fnfre nonoarp . . .
f'<vinnXtr>r ţfO dislTUOe rv totul rtP pn-
Ponosii
(1001). o i n t e g r a r e a p e r s o n a W o r t i ­
adesea este n e v o i e d e un singur pas : r>"~n1 F w H f r M . ca S* fară lor dp tr^it
pic»* poveştilor In contextul specific
anticipaţiei. M-ncrptifMf-fncrnf»f«r|/or se nnstr TvO'KOn»'»» Iul' Astra f f w * pprin*p
Dacă R o b Joalyn. eroul Iul Hhhmi ideea ( . .) lucrurile, tonte lucrurile ,.,f„mln carp trphiijpte înlănţuite '
înfăptuite, sînt Idei întrupate i lu­ l . .( . t f o c r ' toată omenirea numai noi
înapoiază „ d a r u r i l e n ă z d r ă v a n e " rti
mea lucrurilor rstp lumea lucrurilor «vi r>" murim '
c a r e 1-a înzestrat D e m o n t d Electri­
Intmnate. N u este v o r b a aici d e sen­ Războiul p e » dus. a n e a l n d tonta
cităţii, ea un w r n ră o m e n i r e a nu
sul platonician al Ideii, el d e r e a l i ­ f'.cfe'e disnonib-le : r»azo d e luntă.
este destul d e înţeleaptă să utilizez*»
zarea ei p u r tehnică, care. _în anu­ • - ' " . i aerfan a cănii hrmnrtanţă mire
raţional produsele tehnicii, eroii Iul m i t e c o n d i ţ i i " , fa r e ca totul să d r - să f i e corect Intuită. s*î nta nu tnce- ;

Vissarion sînt constituiţi n e o struc­ devină posibil : Materia e una : '•• -l-/:" să pună la disnoritie nof s! no|
tură ontlmistă. Încrezători în poten­ transmutarea el, maşina care sfl tobmci d e dls*ru«re-e. balanţa tneli-
ţiala d e v e n i r e pozitivă a societăţii, umble vpsnlc. ana de tlnprpţp fără n*nd tn favn.nr<>a celor r w a b î î i să
ru a'uterul n e m i j l o c i t nl ştPuţei bătrîncte sînt b'erurl carp sp pot ' mobil Î7C7«» ranld f o r i e iiri^se.
astfel, R e r Căciulă împărat Sau : A c r e d e că sp voate farc un O-'nt" lunta cTstigată. so»*enii v o r
M02R) aste basmul zidirii unei n o i lucru este a *i aata să te apuci să-1 fi-oee la r-«>oo"striicţla socţetăt" dună
'urni. A i c i . -ornarea V i e t o r Crăciun si faci. A te îndoi de e l că i a poafe n r i u H n i f i e r e ' u a t e în R # r Căciulă
în prefaţă, f^rîmwl ştiinţific este a fnce este a-l amina înfăptuirea; far Tmoăr>»t. P u n ă o d e c i m a r e demonstra­
patra dimensiune a basmului. Tot
r.-rn ri'-ţi tnehtouiesti este pe vreun "iciodată.
B nu credP este a nn-1 poatp *nrr
Ev erprl rti totul SP poate mţi,
tivă a clerului eoi'UDt fVof efrjr! vă stri­
'•tricot afrinr/p şl rtovorul (...)
tnrtm vndpva. Dacă n-ar fi. nu s-ar Prpo*H trebuie s* fie annstoll. Iar nn
pntea închipui, dar. fiindcă pstp. se In nn-mlte condiţii, npnmhati ori shnbnst de sfat), dună
fnrhipuleste. ba se şi povesteşte! _*n n p o m ' t o onno ?*!'" se poate
1
• • o r i r n n z a r e a eeonc/mică sî socială.
:

Sub semnul acestei sugestii d e l u m e ' ^ ' v i si c v e * M c a Ideală n e c a r e

: cm mn| r ă m î n e d e I ţ w t v e t decît
p - . r W ă stau. d e fapt, c e l e trei bas­
a
o n-rtvme V'ssnrînn în basmele Mie, p»-ob!ema sentimentală a eroului,
me sf incluse în arest v o l u m . a l ă - o utonie sn^ninltă p e tehnologie, tn centru ca m u l ţ u m i r e a cititorului să
turi d e ceea c e ar putea constitui fie d e p l i n ă .
care r>o^r»a sl bunăstarea tuturor este
o declaraţie do î n c r e d e r e în poslbill-
o condiţie d e p l e c a r e a cărei r e a l i ­ \ e e r . M n.ămîntiibii rf!ec-
tătfle nelimitate a l e mintii omeneşti :
r

zare este obţinută, de-a lungul r o ' n ' tă o plt.ă perioadă d e crl^ă : I m l -
totul sp poatp. dar In anumite con­
diţii. P e n t n i V i s s a r i o n . căutarea con­ trei b a s m e sf. prin transformarea r<,>ntn /-o'»»' de_M doilea război m o n ­
diţiilor în c a r e v i s e l e d e v i n r e a l i ­ radicală a omului, a dorinţelor si dial. P o r n i n d d e la m o t i v e clasice
tate constituie a d e v ă r a t a preocupare idealurilor sale. (împărţirea regatului, mezinul cel

59
Opinii

fstet). se ajunge la confruntarea cn In E x p l i c a ţ i i pentru cititori bnitziana „cea mai bună dintre l u m i "
„ z m e i i " , d e fapt un fel d e ..savanţi (pag. 412). autorul îşi lămureşte in­ (F.mveel — Minden Vilâgok Leg-
n e b u n i " al prozei sf d e p e s t e ocean. tenţiile ; v i r t u ţ i l e e d u c a t i v e cultivate jobbika. In orig.) d e dincolo d e fron­
Odată învinsă inteligenţa malefică, c o n s t a n t : Eu cred şi susţin că oricum tiera sistemului, d e către un g r u p de
utilizarea ştiinţei pentru subjugarea ar fi vremea noastră de notrivnică, foşti agenţi secreţi, sub conducerea
omului, tărimul z m e i l o r d e v i n e se­ noi tot trebuie să facem opera semă­ legendarei M a t i l d a Haris. Răpirea
diul unor prefaceri p r o f u n d e , ţinta natului sufletesc, că trebuie să pre- unui c o n v o i d e a b s o l v e n ţ i d ă naş­
invadatorilor vecini, respinşi în narăm nişte condiţii de viaţă mai tere unor bănuieli reciproce, n e î n ­
urma unor lupte care descurajează crederea rodeşte, echilibrul este p e r ­
hune miine ca cele de azi. P o r n i n d
orice atac ulterior. Finalul este turbat şî p l a n e t e l e artificiale se
de la cele mai înalte idealuri ome­
aceeaşi societate ideală construită autodistrug In urma tentativei de a
neşti, imaginaţia autorului se anga­
cu sprijinul ştiinţei. deschide ostilităţile. Supravieţuitorii
jează pe linia lui .Tu Ies V e r n e . la cîte
îşi reconstruiesc civilizaţia.
O suită întreaeă d e idei sf sînt a scris, la basm pic. lui ştiinţifice ce
astăzi sînt realităţi mecanice. F ă r ă ca să abuzeze d e intenţii
expuse firesc şi fără ostentaţie, aici
Căci. rezultă nemijlocit din vădit moralizatoare, autorii redau,
ca şi în celelalte două basme, alături
aceste E x p l i c a ţ i i . . . . T. C. Vissarion utillzînd cu măiestrie mi Jloacele p r o ­
de sfaturi enunţate o e un ton p ă r i n ­
credea cu f e r m i t a t e în realitatea t e o ­ prii literaturii, o stare d e fapte. Desl
tesc : PP cit se voate să fiţi specia­
riilor sale : In vovestirile mele voi fragmentată în povestiri de sine-stă-
lişti, dar nu unilaterali : susţin cţl-vă
znorăvi idealurile cele mai cu pu­ tătoare. cartea se citeşte ca un bun
vSrerile. supuneti-le dezbaterilor tu­
tinţă iar în broşurile ştiinţifice voi roman al cărui personaj principal
turor si nu IP impuneţi cu forţa al­
nrăta posibilităţile de a înfăntui acest este sistemul L u m i l o r de fler. M o ­
tora. Greşalele ne pîndesc tn orice
ideal. Uh v i s ă t o r i n c o r i g i b i l sau un delul h e r a c l i z i l o r se dovedeşte. în
clină si la orice distanţă, iar gresa­
inventator genial ? D e ce nu a m î n - ultimă instanţă, n e f u n c ţ i o n a l : tri­
lele sînt dare inapof. sînt regres, ală­
două. doar toful se poate, în anumite unghiul echilateral a fost aşezat cu
turi de teorii şi e x p l i c a ţ i i din diferite
condiţii. vîrful în los. Intr-un univers în a r ­
ştiinţe. Inclusiv a m p l e idei despre
mură, unde beligeranţii si-au Impus
tehnica agrară.
Constantin Cozmiuc menţinerea unei stări d e echilibru,
« r i e a r e ar fi preţul plătit, nu poate
roexlsta o l u m e a prieteniei şî î n ţ e ­
legerii reciproce, un Univers al
Păcii. P r i n prezentul v o l u m , l i t e r a ­
tura de anticipaţie îsi asumă încă o
ifaffl r^lul d e purtătoare a m e s a j e ­
lor de a v e r t i s m e n t .

Un univers în armura Gyorffy Gyorgy

Debutînd cub semnul lupoaicei t i v e ; protagoniştii aparţin tuturor
cu puii, într-o R o m ă a secolului X X . m e d i i l o r imaginate, nişte oameni
cartea soţilor M a n d l c s G y S r g y şl M . obişnuiţi puşi I n situaţii limită, că­
Veress Zsuzsanna * îşi p r o p u n e să rora nu le p o t face faţă singuri şt se
alcătuiască p o r t r e t u l - r o b o t al unui retrag înfrînţi d e inerţia d i m p r e j u r .

posibil v i i t o r f o a r t e îndepărtat, dar
în contact i n t i m cu respirările, i n ­
certitudinile şi angoasele c o n t e m p o ­
raneităţii. Volumul,
f o r m a unei culegeri de povestiri, ne
Doua
Tonul p r i m e l o r povestiri este amar,
ironic, uneori cu accente sarcastice.
P ă m i n t u l se bucură d e un sta­
închegat sub tut p r i v i l e g i a t . I n această „ G r ă d i ­
n i ţ ă " sînt crescuţi şi educaţi copiii,

euenimente
prezintă un stadiu al e v o l u ţ i e i so­ pînă la vîrsta cînd urmează să f i e
cietăţii umane, p o r n i n d d e la analiza repartizaţi aleatoriu în I m p e r i u sau
p e calculator a m o d e l u l u i triunghiu­ în C o n f e d e r a ţ i e . L e g e a heraclidică a
lui echilateral (prezentat pe scurt în menţinerii status-quo-ului impune
p r o l o g ) propus de grupul heracllzilor sacrificii. Sîrguineiosul secretar
— o mînă de v i z i o n a r i (savanţi şi O s w a l d ibn Szinr.a c a d e v i c t i m ă sus­ Două evenimente ale anului
scriitori) imaginari, deghizaţi dintr-un piciunilor celor doi inspectori şcolari S. F. r o m â n e s c ' 86, dlntr-o serie de
capriciu ludic în figuri mitologice demagogi şi limitaţi. Pedagogul realizări e d i t o r i a l e peste m e d i a u l ­
misterioase şi g r a v e . Sistemului binar W o o l e K e n e b e nu reuşeşte să e v i t e timilor ani, merită a fi e v i d e n ţ i a t e :
format din C o n f e d e r a ţ i e şi I m p e r i u l dcznodămîntul tradiţionalei „hăi­ ediţia critică V I C T O R ANESTIN
Galactic ( L u m i l e de f i e r ) , e l e m e n t e t u i r i " d e la sfîrşitul unui an şcolar " I N A N U L 4000 S A U O CĂLĂ­
caracteristice operei spaţiale, i se şi este e x p u l z a t . Disciplina din c e n ­ TORIE LA V E N U S " apărută la
adaugă leagănul omenirii, „Grădi­ trele de e d u c a r e este menţinută prin Editura „ D a c i a " , avindu-1 ca autor
n i ţ a " (Nevelde, în o r i g . ) , un punct teroare, cu ajutorul unei r e ţ e l e d e pe C O R N E L R O B U şi almanahul
arhimedic de sprijin al b r a ţ e l o r unei „ o b s e r v a t o a r e " videoacustiee, c o o r d o ­ „ R O M Â N I A L I T E R A R A '87", difu­
balanţe incert e c h i l i b r a t e . I n locul nate d e un o p e r a t o r uman şi nu de zat la începutul toamnei '86, e l a b o ­
războaielor galactice, subiectul p r e ­ un calculator, cum se credea. „ N u rat de L U C I A N I I A N U şi D O I N A
ferat al space-opera, cu f i ţ e şi îţe există maşini m i l o s t i v e , ci doar RODINA.
descîlcite cel mai adesea prin foc şi oameni i n u m a n i " , t r a g e concluzia fos­
sabie (eventual, laser), cititorul des­ tul e l e v Dan M o r t e n s . proaspătul p e ­ A m î n d o u ă se constituie ca uni­
coperă o frescă umană d e m a r e în­ dagog. In aceste condiţii, micuţul cate In peisajul literaturii româneşti
tindere, detaliată pînă la amănuntul K u n g refuză să d e v i n ă adult, iar pă­ actuale.
microscopic. L u m i l e d e f i e r — pla­ rinţii care solicită o consultaţie g e ­ C O R N E L R O B U aşază prima
n e t e a r t i f i c i a l e colonizate — sînt ra­ netică p e una d i n t r e L u m i l e d e fier punte Importantă pentru recupera­
d i o g r a f i a t e şi dezasamblate bucată vor să a f l e dacă urmaşul lor v a fi rea operei unul p i o n i e r al fantasticu­
cu bucată ia m i n i a t u r a l e utopii nega- fericit sau nu. T r ă i r i l e şi sentimen­ lui ştiinţific românesc, constituind o
tele personajelor sînt surprinse cu o carte r e p e r pentru v i i t o a r e l e tenta­
naturaleţe o b i e c t i v ă şi redate simplu, t i v e de acest gen.
veridic. i V I C T O R A N E S T I N , autorul r o ­
* Mandlcs Gyorgy, M . Veress
mân cel mai c o n v e r t i t la S.F. spre
Zsuzsanna — Lumile de fier (în l b .
S a l v a r e a situaţiei latent-ronflie-l sfîrşitul secolului al X l X - l e a şl în
m a g h i a r i ) . Editura K r i t e r i o n , Bucu­
tualc este pregătită în taină pe l e i - p r i m u l sfert d e veac X X , omis In-
reşti, 1986.

I I E L I O N — magazin al clubului de anUcipaţie 60

 Opinii

timplător d e I o n H o b a n a in V I I T O ­ ghid e x c e l e n t pentru reevaluarea C i t e v a capitole primesc un c o n ­

R U L , A T E N Ţ I E ! (Ed. Tineretului, unei o p e r e şi a unui autor român de ţinut şi f o r m e compoziţionale deose­
iyo8) prezentat p e un spaţiu larg de literatură ştiinţifico-fantaslică, un bite : F I S U R A IN REAL; LUMI
F l o r i n M a n o i e s c u In L I T E R A T U R A a d e v ă r a t început in calendarul S. F. P A R A L E L E ; COSMOSUL ACCESI­
S.F. (Ed. U n i v e r s , 198J), dedicindu-i-se românesc. BIL ; SPECTRUL ZEULUI MARTE ;
din partea aceluiaşi I O N H O B A N A Ediţia clujeană a lui V i c t o r NU SINTEM SINGURI.
un capitol „ Ş T I I N Ţ A ÎNSEAMNĂ A n e s t i n , datorată lui Cornel R o b u , D e l i m i t ă r i l e nu sint tranşante,
P U T E R E " in S C I E N C E F1CTION, va fi, p r i n instrumentarul critic î o - nici nu puteau, d a r sint ordonatoare
A U T O R I , C Ă R Ţ I , I D E I (Ed. Emi- losit şi p r i n acurateţea ştiinţifică, un a l e unor idei d e integrare a v a l o r i l o r
nescu, 1983), este „instalat" de către punct de r e f e r i n ţ ă obligatoriu p e n ­ româneşti in context european şi
Cornel R o b u in prioritatea ( c r o n o l o ­ tru toţi cei care se v o r încumeta sa-i universal.
gică, cum spune istoricul literar c l u ­ urmeze exemplul. D i n t r e r o m â n i , contribuţii i m p o r ­
j e a n ) ce i se c u v i n e . A l m a n a h u l României Literare tante la consolidarea capitolelor
P r e f a ţ a „ U n a d e v ă r a t cetăţean un f e l de altă s p l e n d o a r e pentru î m ­ semnează : G E O B O G Z A , N 1 C O L A E
al cerului", cuprinzînd 31 de pagini, pătimiţii genului, r e p r e z u u a o certa 1LIESCU, LUCIAN IONICA,
este un studiu temeinic, în care viaţa demonstraţie a efortului de punere GHEORGHE P A UN, LUCIAN
şi opera lui V i c t o r A n e s t i n sint j u d i ­ in pagină a unui univers f a s c i n a n t : H A N U , B O G D A N F I C E A C . L a stră­
cios raportate la epocă. fantasticul, utopia şi literatura ini, lista e mult m a i lungă : J U L E S
V i c t o r A n e s t i n d e v i n e un „ p e r ­ ştiinţifico-fantastică. VERNE, G U Y DE M A U P A S S A N T ,
s o n a j " al acestor p a g i n i v i i , căutător O r g a n i z a r e a materialului se face H. P. L O V E C R A F T , R A Y B R A D -
şi deschizător d e d r u m u r i , convulsi­ printr-un atonalism c o n v e r g e n t . BURY, STANISLAV L E M , C. J .
onat de „puterea ştiinţei", fantastic CH'ERRYIl, A N D RE MALHALX,
V i z i u n i l e încep cu virstele f a b u ­
susţinător al lui C a m i l l e F l a m m a - GENE WOLFE, RICHARD COWPER,
losului şi a l e miraculosului, trecind
rion, spirit contradictoriu în atitu­ LINO ALDAN1, BRIAN ALD1SS,
peste spaţii geografice, de/.involt, cu
dini estetice, î n t r e p r i n z ă t o r in j u r ­ HARLAN ELL1SON, LEW1S SHi-
f r i i e l e a f l a t e in miini bune (Doina
nalistică şi in popularizarea ştiinţei, NER, WALTER KUBILIUS, RO-
R o d i n a şi L u c i a n H a n u ) , aruncind
un a d e v ă r a t „ c a z " a l istoriei litera­ BERT GREENE, W 1 L L I A M MOR­
năvodul larg peste secolul douăzeci,
turii româneşti. RIS.
fertil şi reprezentativ.
Imparţialitatea atitudinii critice a S e detaşează din sumar articolul Deosebită este secţiunea dedicată
lui Cornel R o b u , strategia recuperării lui M i r c e a M a l i ţ a „Strategii de spo­ Muzeului imaginar prin paginile
operei anestinene, i n f o r m a ţ i a bogată rire a sensului realităţii", purtător semnate de A N D R E M A L R A U X şi
vehiculată in note, ca şi bibliogra­ d e enunţuri p o l e m i c e şi, credem noi, ROGER CAILLOIS.
fia scrierilor lui V i c t o r A n e s t i n , v a ­ născător d e v i i t o a r e pagini r e a c t i v e . A l m a n a h u l România Literară —
lorizarea operei l i t e r a r e şi a demer­ Sint „ d e s c o p e r i t e " viziuni asupra Realitate, fantastic, utopie este o
surilor teoretice a l e autodidactului, literaturii S. F., se f i x e a z ă începutu­ „ c a r t e " r e m a r c a b i l ă prin strategia
se constituie intr-un spornic ritm al r i l e genului, sint selectate o p e r e li­ bunului gust literar, p r i n „ a r h i t e c ­
cunoaşterii unei personalităţi c o m ­ terare d e referinţă pentru d o v e d i r e a tura" m o d e r n ă a cuprinsului, o i n i ­
plexe. literarităţii genului, este folosită o ţiativă care se cere repetată.
Cartea lui C o r n e l R o b u este un ilustraţie bogată. Cornel Secu
|— i — — l i — — mfri*

O firmă d e prestigiu — Nou —

ÎNTREPRINDEREA MECANICA PENTRU AGRICULTURA TIMIŞOARA
Str. Mangalia nr. 61 — Telefon : 1 44 35 Telex : — 071249

Vă oferă un produs nou, omologat, de cea mai

bună calitate

„ELEVEZA ELECTRICA E 2,55'

pentru încălzirea puilor crescuţi la sol.

— fiabilitatea mare în exploatare ;

— subansamble interschimbabile, in­
tervenţie uşoară la reparaţii.
— elimină în totalitate pericolele de
incendiu ;
— consum redus de metal ( 3 8 % ) ;
— prescrierea termostatării în do­
meniul de ± 0 , 5 ° C şi afişajul digital al
Caracteristici tehnice principale temperaturii măsurate;
— rezistenţa mecanică mărită ;
Comparativ cu elevezele existente în — permite o igienizare şi dezinfecţie
exploatare, ELEVEZA E 2,55 vă oferă : eficace;
— importante economii de energie — capacitatea de cazare mărită la
electrică 4—500 000 kW/ore anual pe 700—800 pui do o zi, la suprafaţă deser­
fermă ; vită 2,55 mp.

I¡ l i I O N — magazin al clubului de anticipaţi?

 • Umor SF m Umor SF • Umor SF • Umor SF m

C ì n d veti primi premiul Nobel?

R.: Permiteţi să intru direct In I . C . : D a ? . . . Deci piese... Dar din tul de conservare. Mă bazez pe spusa
subiect ? care muzeu ? Că mai am unul. Un lui Ixivoisier, săracu': Nimic nu M
L . C . : Stnteţi invitata mea ! muzeu al greşelilor de limbă sări­ pierde, nimic nu se ciştigă, totul
k : Invitatul I toare in urechi la Radio şi TV şi să­ se... .Jfc
ritoare in ochi in periodice şi Cărţi. R. : T r a n s f o r m ă I
L . C . : Mă rog, dacă ţin ţi...
K. : C u m mai staţi cu literatura da R . : Vă amintiţi vreuna ? L X . : Nu. Se regretă!
anticipaţie ? L . C . : O spun pe cea mai nevinovată. R . : C e n e m a i puteţi spune ?
L.C. : Mulţumesc, bine. De fapt nici­ Din revista „Magazin". Reţeta săptă- L . C . : îngrozitor de multe. Lucrez cu
odată n-am stat. De clnd mă ştiu am minii: „Curăţiţi şi tăiaţi fasolea in intermitenţe la o carte de interviuri
scris numai literatură de antici­ bucăţi de 4—5 c m . fier beţi o in <i;>d cu mari personalităţi ale lumii. Se
paţie. rece cu sare .. poartă.
R.: Nu-nţeleg. Cum numai ? Şi R. : Dacă-mi daţi v o i e , aici nu-i nici R.: Interesant!
„Amintirile unui mincinos" ? Şi o greşeală.
_Amintiri inventate" ? L . C . : Foarte. Şi inedit, mai ales.
L.C. : Bineînţeles. Căci ce slut ele L.C. : M-aţi prins ! Am dat exemplul Pină acum n-am decit unul definiti­
dacă nu nişte calatorii in t/m,» . ' ! ăsta pentru inducerea in eroare a vat, că e greu să dau de persoaneh'
adversarului. vizate. L-am terminat pe Napolcot
R. : Şi proza dv. ironica t
L . C . : Şi. Căci ce este proza ironică R . : V ă sint a d v e r s a r ? Uonaparte.
dacă nu e reevaluare anticipativi a
unor situaţii date ? ! L.C. : Orice discuţie presupune mă­ R . : V r e ţ i să-mi citiţi 2—3 întrebări
car două părţi adverse. cu răspunsurile aferente ?
R . : A m auzit că a v e ţ i un hobby . . .
L . C . : Mai multe. R. : A ş t e p t a ţ i ceva ? L . C . : Să văd... Uite ...
L . C . : Aştept o carte la Albatros, in întrebare : Cum v-aţi simţit la \Va-
R. : M ă r e f e r e a m la obiectele dv. Fantastic Club. Nu de alta, insă terloo ?
fără Întrebuinţare. sainsfiesn-iştii nu mă recunosc sains-
Răspuns : Mizerabil (...)
L . C . : A! Vedeţi, Jules Verne isi fics-ist. De fapt, nici eu nu recutiosc
imagina nişte obiecte foarte utile întrebare: Ce fel de femeie era
in destui dintre ei vreun scriitor.
insă imposibil de realizat in vremea Maria-Luiza ?
lui. Eu fac exact pe dos : construiesc Sintem chit. Răspuns: Imposibilă (...)
lesne nişte obiecte total inutile, R . : Sinteţi aspru. întrebare : Vă place să fiţi tămliat ?
i-nrginlndu-mi o viitoare utilitate L . C . : Eu ? Numai imprudent. Lipsit 1,'ăspuns : Cui nu-i place ? In cazul
>i lor. de cel mai elementar simţ : instinr- meu, tămtierea, chiar de nu-i since­
R.: Interesant! îmi daţi un exem­ ră, sint convins că o merit... Şi-a­
plu ? ltoi fumul conservă, nu crezi ?"
L . C : C u plăcere!... O cursă de Mulţumit ?
şoareci amenajată minuţios, cu in-ii-
catoare, mod de Inntrebuinţare, flo­ R. : M u l ţ u m e s c . . . C e Î n t r e b a r e aţi
ri, pancarte cu „liine aţi venit .'" (in dori să vă mai pun ?
• iteva limbi de mare circulaţie), desti­ L.C. : Cind voi primi Premiul No-
nată unor şoareci superinteligenţi, bel.
< are, in mod cu totul şi cu total de­
R.: Qnd veţi primi Premiul No­
liberat, după ce vor citi instrucţiuni­
tei 7
le, o vor Jolosi cu entuziasm,
li. : Şi ce mai faceţi ? L.C. : Plicticoasă întrebare! Am mai
L.C. : Am pus bazele unui muzeu de răspuns o dată, demult. Pentru ce ?
kitsch-url. Strtng tot ce intră in R . : P e n t r u opera d v .
această sferă, de la picturi şi pină L.C. : Să n-o luăm chiar aşa meca­
la idei şi cuvinte kitsch. nic. „Opera" mea, observaţi ghili­
melele modestiei, e-n curs de desfă­
R.: Dar ce este kitsch-ul ? şurare. In 20—30 de ani sper s-o ter­
L . C . : Semidoctism tlenc spii ituală + min.
umor involuntar.
R . : V a fi o p r o z ă d e anticipaţie ?
R . : A v e ţ i v r e o piesă de m a r e r e z i s ­
L.C. : Desigur.
tenţă ?
H. : C e faceţi in t i m p u l l i b e r ?
L.C. : Toate jdesclc mele sint foarte
rezistente. N u . s e strică. Ha una din L . C . : Eu n-am timp liber. Toate
ele, singura jucata de un teatru, pe orele mi-s ocupate cu interviuri. In
măsură ce trece timpul devine parcă }muze, scriu romane şi schiţe pentru
şi mai bună. Mi se pare normal. Aşa Urzica.
se intimplă cu vinul, aşa s-a Intim- R. : D o r i ţ i să î n c h e i e m discuţia ?
]>lat cu drumaturyia shakesprarea- ti • L C . : De ce nu .' '. Nu eu am în­
nă...
ceput-o.
R . : Eu vă î n t r e b a m de p i e s e l e din
muzeul d v .
e> I © 1 Hi I Laurenţiu Ccrncţ

62
 Umor S. F.
trăgind două focuri de armă. Spre

O aventură norocul nostru, dovedi o lipsă de pre­

cizie de-a dreptul jenantă. Cu toate

c u Victor Jibia
acestea, am aruncat translatorul
automat, devenit de altfel inutil, căci
gesturile tipului erau cit se poate de
clare : voia să urcăm in vehicolul său
Să vi-l prezint mai iutii pe bunul să dea rateuri, catadicseşte in fine şi să-l însoţim in oraş. Aveam ace­
meu prieten Victor Ţiblă. E un băiat să-mi spună : laşi drum, aşa că nu existau motive
inalt, brunet, are ochii albaştri şi — Am declanşat sistemul de să îl refuzăm.
poartă musiu (ii scurta, ll caracteri­ autodistrugere al navei. Va exploda A oprit in faţa unui local plin
zează In primul rind faptul că totul peste 120 de secunde. Noi vom sări de lume, probabil to;i pierde — vara
ii reuşeşte. Deşi tinăr (are doar trei­ cu paraşutele. din oraş se adunaseră aici. Deasupra
zeci de ani, la fel ca mine), a reuşit, — Am uitat să iau paraşutele ... uşii se afla o firmă pe care scria
in urma unor studii strălucite fi a reuşesc cu să inguim, in vreme ce „Beer Too. Hali Taylof. Am fost
citorva acţiuni încheiate cu succes, Victor tmi aruncă o privire grea de imbrinciţi înăuntru cu o regretabilă
să devină şef ECST. ECST înseamnă semnificaţii. lipsă de maniere. Omul care ne adu­
„echipă de cercetare spaţio-tempo- — Ce facem acum ? sese strigă:
rală". El e şeful, iar eu sint echipa. — Sărim fără paraşute. Pină jos
Alcătuim un cuplu bine închegat, ne — Hei, băieţi, ia priviţi ce am
facem vreo trei minute, avem timp găsit pe colină !
completăm reciproc, iar meritele suficient să căutăm o soluţie.
mele In reuşita acţiunilor mai sus Afurisitul şterpelise translatorul
pomenite nu sint deloc neglijabile, automat şi il declajişase din inti-u-
deşi au fost adeseori trecute sub tă­ plare. Tot râul spre bine, mi-am zis,
cere. măcar ne vom putea înţelege.
— Dragi prieteni, sintem nişte
Nu cred că are rost să vă explic străini tn trecere, care nu vrem răul
prea amănunţit cum e cu călătoriile nimănui. Am rătăcit drumul ţi aşa
in timp, sinteţi desigur familiarizaţi am ajuns pe aceste meleaguri. Vom
cu ele din povestirile de aventuri pleca imediat şi nu ne veţi revedea
care apar prin reviste şi ulinanahuri. niciodată.
Realitatea e cu totul alta, noi nu fa­
cem parte din vreo poliţie tempo­ Cam aşa aveam de gind să le
rală, noi facem muncă de cerceta, e vorbesc celor de faţă, dar Victor mi-o
luă inainte. Dintr-o săritură, ajunse
tiinţifică. Cu toate acestea, enigme
pe o masă şi începu să strige:
ne plndesc la tot pasul, aşa cd nu
— Inconştienţilor, înapoiaţilor,
Unsese nici intimplările palpitante.
brutelor, ştiţi cu cine aveţi de-a
Să vă povestesc una din ele.
face ? .' Noi reprezentăm viitorul, voi
Ţinta noastră era Marte, acum
sinteţi nişte fantome, nişte strigoi, o
patru sute de ani. Era mai degrabă
paranteză a istoriei.'
un exerciţiu de rutină, căci urma să
aflăm, după toate probabilităţile, ...Şi continuă aşa eiteva minu­
acelaşi Marte de acum patru sute de te. Ar mal fi avut el multe de spus,
mii de ani, neschimbat pină azi. Cind dar probabil că translatorul automat
colo, ne trezim pe o colină înverzită, se defectase, căci am observai cum
la poalele căreia se zărea un dru­ auditoriul începe să vocifereze nein­
meag, la capătul căruia se afla un teligibil, iar mai apoi să arunce spre
oraş, In preajma căruia curgea un noi cu felurite obiecte, majoritatea
riu. Nu ne-am mirat, căci regulamen­ cărora tburau spre mine, deşi nici
tul interzice. Victor se aruncă la vale Nu era o idee prea grozavă, dai nu deschisesem gura.
de pe un povlrniş abrupt, contind pe pină la explozia avionului mai rămă­ Văztnd că se îngroaşă gluma, am
gravitaţia scăzută de pe Marte. Căzu seseră cincisprezece secund . u>u ea făcut clţiva paşi repezi spre uşa.
grămadă, fapt pe care l-ar fi evitat am declanşat sistemul de cjccturc. pentru a-i deruta pe adversari. Aceş­
dacă ar fi aşteptat sâ-i spun că gra- Din fericire, zborul \-u dovedit tia căzură tu cursă şi se înghesuim
vimetrul arată exact g , deci ne gă­
m
u
a fi simulat, uşa cd In afară Ue spe­ in dreptul uşii. blocindu-ne ieşirea.
sim fără îndoială tot pe Terra. Se rietură. Victor sa ales cu o entors.i Situaţia îmi amintea o întimplare
{simulatorul avea vreo cinei metri mai veche, pe cind nu lucram încă
i'iică de pe jos gonind, văicărin-
înălţime), iar eu um fost mutat dis­ la ECST. Eram împreună cu Victor
du-se şi Injurlnd aparent fără adresă.
ciplinar pentru trei luni fiindcă uita­ pe o navetă militară de tip nou. pe
Ca de obicei, tot eu urma să fiu con­
sem paraşutele şi jiindcă sărind din care trebuia să o tes'.um. Proba ce­
siderat vinovat şi pentru acest in­
simulator, căzusem chiar in spina­ rea să pătrundem in maximum trei
cident.
rea examinatorului, care se afla deda ore tntr-o staţie orbitală alfa, apăra­
Ţin minte, cu vreo doi ani in
subt şi juca table cu portarul. tă de navete individuale şi proiectile
urmă, eram la bordul unui supersonic.
Să revin la povestirea noastră. teleghidate. Aparatul nostru era
In cadrul unor verificări la care erau
Eram deci pe Terra, intr-o perioada extraordinar, dar Victor se lăsă fu­
supuse echipele noastre. Trebuia să
situată cu vreo şapte sute de ani tn rat de frumuseţea manevrelor tactice
scăpăm de urmăritor, iar urmărito­
urmă, de-ar fi fost să judecăm dujiă şi de acrobaţiile cosmice în care lan­
rul era o rachetă teleghidată tare
aspectul clădirilor ce se zăreau iu sase nava. asa incit nu mai era mult
deşteaptă, care nu ne slăbea deloc.
depărtare, după marca autovehiculu­ pină la sfirşiiul celor trei ore afec­
Timp de trei ore încercăm noi toate
lui ce se apropiase <le noi pe dru tate, iar noi nu reuşisem încă să ne
tertipurile — tn zadar. Ii atrag aten­
me •</. f/it/w hainele individului care apropiem de staţie. Intrucît lotul era
ţia lui Victor că ne aflăm deasupra
coborlse din cabină şi după tipul ur­ mai degrabă un tpectucoi oferit co­
Paciiiculul şi că i'eabia mai avem
mei pe care o îndreptase spre noi. misiei însărcinate cu alo.uţiile pen­
combustibil pentru întoarcere, aşa
tru anul următor, am convenit cu
că mai bine să ne dăm bătuţi. F.l. ttU Omul ni se adresă răstit, intr-o
adversarii ca noi să ulacăm în flan­
şi nu. Ne continuăm cursa. Il întreb limbă necunoscută.
cul drept, iar ei să-şi deplaseze for­
ce are de gtnd. Nu-mi dă nici o expli­ — Foloseşte translatorul automat
ţele pe stingă, astfel imit să putem
caţie, vrea să facă pe grozavul, să-mi mă înghionti Victor.
atinge obiectivul. Zis şi făcut. Noi ne
vadă mutra clnd va oferi el, in ulti­ Am scos rapid aparatul şi am i n - a h'tăin in n'reajtta fnoastră), ei îşi
ma clipă, soluţia genială. Se termină dreptat antena spre individul din dirijează tirul spre stingă (lor), aşa că
combustibilul. Clnd motoarele încep !aţa noastră. Acesta reacţiona pe loc.

63 ll i l 1 u \ — uiaga*in al clubului de anticipaţie

 V m O f S. F.

am nimerit intr-un snop de proiectile Am căzut de acord să nu poves­ emisiune şi ne-am prezentat în stu­
care pur şi simplu ne-au transformat tim nimănui aventura noastră; se dio dar nu ne-a luat nimeni in seamă.
frumuseţe de navă, intr-o strecură­ ftte că tipii de la ECST nu-i agreează Credeau că slntem mascotele emi­
toare. Pină la urmă am reuşit să tre­ pe cei cu prea multă fantezie, liămi- siunii.
cem, dar racheta ajunsese bună de neau de justificat : nelndcplinirea
iMsiunii de cercetare pe Marte, dete­
*
dus la fier vechi. Colegii au propus
ca manevra respectivă să intre în riorarea costutnelor şi a aparatelor Doi tineri mergeau cu maşina
manuale sub numele de „străpunge­ (în cursul salturilor incorect calcu­ spre casă, din radioul de bord se au­
rea Ţiblă". late) şi mai ales pierderea translato­ zea muzica transmisă de postul teri­
rului automat, care era obiect de in­ torial si circulaţia pe şosea era
Acum urma să încercăm aceeaşi
ventar şi urma să mi se impute. extrem de degajată in acea oră tir-
mişcare. Ne-am năpustit spre uşă,
Ne-am descurcat totuşi şi am încro­ zie din noapte. Subit, motorul înce­
dar in clipa următoare zburam amin-
pit o poveste credibilă (se ştie că tează să mai funcţioneze, la fel şi
doi prin ferestrele înalte, purtaţi de
a I c n i n d e cel mai greu de crezut). radioul, iar cei doi tineri încearcă să
avintul nostru şi de gravitaţia redu­
descopere cauza defecţiunii. Deodată
să a planetei Marte, pentru a ateri­ Cum s-au petrecut de fapt lucru­ fură învăluiţi într-o lumină portoca­
za... nu, nu in mijlocul străzii, ci tn
rile, nu am spus nimănui. Voi sinteţi lie intensă. El, uitîndu-se pe geamul
mijlocul deşertului roşu ce acoperă
primii care aflaţi. coborit :
planeta vecină de sute de mii de ani,
pină in ziua de azi (cu o mică pa­ — Scumpo, este un O.Z..V. chiar
ranteză, poate). Dorin Davideanu deasupra noastră. Cred că este ace-
laşi de noaptea trecută.
— Nu, nu cred. Ălora le-am
spus să-şi schimbe culorile că por­
tocaliu cu verde nu se asortează, şi

Houston,
uită-te la ăştia cu ce culori defilează !

a v e m o problemă! Un
intr-un
mic om
compartiment;
verde stă

care, fără nici un cuvint,

singur
intră un alb,
il înhaţă
pe omuleţ şi-l arunci pe geamul
La o conferinţă de presă, după Un poliţist îşi făcea liniştit ron­ deschis. După două minute, micul
ce se întorsese de pe orbită, Sally dul prin llyde Park, cind deodată om verde revine furios in comparti­
lîide, prima femeie-astro-;aut ameri­ remarcă trecind pe llrigă el un mic ment.
cană, este întrebată care a fost cel om verde insoţit de o arătare şi mai
ciudată, ceva intre tipar şi omito- — Nu pot să înţeleg un lucru,
mai palpitant moment al periplului
ei spaţial. rinc, dar cu şase picioare şi de cu­ ţipă el. De fiecare dată cind iau tre­
— Ei bine, răspunde ea. In mo­ loare bordo. Poliţistul se întoarce şi-i nul ăsta se găseşte cite unul care
mentul clnd survolam Oceanul In­ interpelează: vine şi mă aruncă pe geam ! De ce ?
dian, am anunţat centrul de control — Buna ziua domnilor, mă scu­
— E foarte simplu. Aici e nu­
că probabil slnt prima fiinţă care face zaţi că intervin, dar n-aţi fost cumva
jogging deasupra Oceanului Indian, ieri seară invitaţii emisiunii „Viaţă mai pentru albi, ii răspunde indivi­
şi atunci a intervenit o voce stranie in Univers"? Pe canalul 5 li DC f dul şi-l aruncă din nou pe fereastră.
care mi-a spus : — Oh, nu, ripostară cei doi.
— Nu sinteţi singura, uitaţi-vă N-am fost invitaţi. Am aflat despre Silviu Gencscu
pe hubloul din dreapta. Era un O.Z.S.
Şi atunci le-am spus că probabil sint
singura fiinţă care tricotează deasu­
pra Oceanului Indian. Ca răspuns
mi-au trimis nişte modele intere­
sante. Erau desenele de la Nazca.

E noapte. Peste cimpiile scoţiene

s-a abătut o furtună cu tunete şi ful­
gere, cum nu se mai văzuse de mult.
tn poarta castelului Chiswik se aude
bătind cineva. Majordomul aruncă o
privire prin vizetă şi observă in lu­
mina fulgerelor că in faţa porţii erau
adunaţi mai mulţi omuleţi mici şi
verzi, strinşi cu toţii sub o umbrelă
mare, neagră.
— Ce doresc domnii ? li se
adresă el.
— Găzduire peste noapte, veni
prompt răspunsul.
— Mă tem că acest lucru nu
este posibil. In urmă cu citeva săp-
tâmîni am primit un grup de colegi
de-ai dumneavoastră, tot o noapte,
şi a doua zi am observat că lipsea
argintăria, iar de atunci fantoma din
castel se exprimă in jargon de cos-
modrom şi asta il scoate din ţiţini
pe Sir Harry.
 U m o r S. F.

al păsărilor, concretizată firesc

Actualitatea ştiinţifică printr-un

In urma
număr
acestui
mult
succes,
sporit
se
de ouă.
preconi­
zează extinderea metodei la curci,

pe glob raţe, bibilici.

L A M P A CU LICURICI. Licu
TALANGA ELECTRONICA : Un ani, informează agenţia S.H.A. — ricii, aceste steluţe vii ce luminează
grup de specialişti de la Universi­ N.A.-N.A., citind surse locale. Robo poezia nopţilor de vară, au fost o-
tatea din BAO-BAAO au pus la punct tul. acţionat de pachete de came şi biectul unor experienţe finalizate de
un program destinat îmbunătăţi- roţi dinţate, este considerat o rari­ curtnd cu succes. Prin selecţie diri­
tate printre descoperirile de acest jată a fost creată o rasă de licurici
ţirii sunetelor produse de acest popu­
gen, structura lui nefiind afectată de mai mari şi mai strălucitori decit
lar instrument muzical. Aparatul,
scurgerea (trupului. exemplarele normale. Aceştia, gru­
vine In ajutorul celor care posedă,
paţi în mici colonii, vieţuiesc in in­
îngrijesc sau conduc turmele la pă- PROBLEMA CUADRATURII
teriorul unor recipiente anume con­
şunat şi invers, nemaifiind nevoie de C E R C U L U I nu a fost rezolvată pină
cepute, ce se constituie astfel
acum tncolo ca aceştia să tragă de acum, deşi a fost enunţată tn anti­
tn corpuri de iluminat .sui ge-
urechi, să legene sau să fugărească chitate. In Kurdistan. s-a pus la
neris, cu lumină plăcută şi blinda.
prin clmpii oaia purtătoare de fa­ punct o tehnologie, datorită căreia
Nu trebuie neglijată economici­
langă. Se realizează astfel o impor­ putem ocoli cu dibăcie introducerea
tatea acestei soluţii, căci lampa
tantă economie de timp. ei tn tehnică. Astfel încît, într-un
nu consum energie, iar licuricii
viitor apropiat, vom putea utiliza roţi
CARE SÎNT LIMITELE A D A P ­ se hrănesc cu mai nimic.
cu un profil pătrat.
T A B I L I T Ă Ţ I I ? l-i această întrebare
G H I C I C I N E B A T E L A U Ş A ?!
nu încercat să dea un răspuns un IN ULTIMELE DOUA LUNI,
V-aţi întrebat vreodată cită energie
grup de tineri rfin Alshahashael. Ei exploratorul arctic T. A. Larkoff a
electrică se consumă zilnic la o sim­
au pornit de la ipoteza, luată plnă avut ocazia să treacă, de citeva ori,
plă apăsare pe buton, folosind atit
acum in deridere, că omuleţii verzi prin două evenimente fericite ! Unul
de banalele sonerii ?! Un calcul sim­
slnt mesageri cosmici, humanoizi care s-a spart, celălalt a reuşit să fugă.
plu ar conduce la rezultate nebă­
prezintă particularităţi de adaptare
A V I C O L A . De curind s-a desfă­ nuite : şi totul pentru a produce un
la planeta mtrmă. Concluzia : pig­
şurat un îndrăzneţ şi ingenios expe­ sunet strident, enervant. De aceea,
mentul verde al epidermei lor poate
riment : Un lot de găini obişnuite propunem înlocuirea soneriilor supă­
fi explicat cel mai bine prin existenţa
unui proces de fotosinteză la acest (gallus bankiwa domestica) a fost rătoare şi costisitoare cu inele groase
nivel. izolat intr-o încăpere lipsită de fe­ de alamă aplicate pe tăbliile uşilor,
restre, unde, cu ajutorul iluminatu­ sau prin clopoţelul cu lănţug ce pro­
Deşi hazardată, această ipoteză
lui artificial, a fost simulată o alter­ duce un cinchet vesel, plăcut, odih­
pare să fie confirmată de descoperi­
nanţă zi-noapte din ce in ce mai ra­ nitor.
rea recentă a unui trib african care
pidă. S-a obţinut astfel o accelerare Traian Urdca şî
în perioada secetoasă nu se hrăneşte
corespunzătoare a ritmului biologic Dorin Davideanu
cu nimic. In acest timp pielea cor­
pului căpătind o culoare verde muci-
laginoasă. Cantităţile, relativ ridicate,
de apă consumate par să fie un in­
diciu al existenţei acestui proces ce
sfidează bunul nostru simţ. Iată deci
că omul-plantă încetează să mai fie
o simplă ficţiune.

D E S C O P E R I RE. tn întunecata
junglă amazoniană, a fost de curtnd
descoperită o muscă a cărei viteză
depăşeşte .? mach. îndelungatele stu­
dii efectuate in tahnratnr de rătre
oamenii de ştiinţă au evidenţiat
faptul că musca nu respiră, nu se
hrăneşte fi nu se qlnde%te la nimic
In ( i m n u l zborului. Se preconlrrară
lansarea, cu ajutorul unor exemplare
b i n e dezvoltate din această sperie,
de microaparatură electronică în
spaţiul cosmic..

O EXPEDIŢIE ARHEOLOGICA
a descoperit in deşertul Lutreş-Edun
robot din cărămidă vechi de 7 500 de

65 U E L I O N
Greşeala 9
sau
Viaţa ca o
bandă
desenată
M ă r u n t şl f a n t o m a t i c alunecau fulgii, z b e n g u i n -
du-se, tulhurindu-sc la f i e c a r e pală de vlnt. „ U n dans
nebun, reprezentat de către Natură, purtind semnătura
maestrului coregraf N o r " , gîndi Dan. treclnd cu pa«;i
înceţi pe străduţa îngustă din cartierul p e r i f e r i c în
care locuia. Era î m b r ă c a t subţirel, cu un p u l o v e r gri.
pantaloni d e aceeaşi culoare şi purta c i z m e d e piele
neagră. F r i g u l nu îl deranja, se simţea v i o l . încălzit
d e spectacolul fascinant al ninsorii.
V e n e a d e la cursuri şi se hotărî brusc să î n t r e la
..Cazino", să se încălzească puţin cu o v o d c ă mică.
P l î m b î n d u - s e p r i n t r e m e s e îl zări într-un separeu pe
A d r i a n ş i . . . M o r e n a . Ea îi dăruia înfierbîntată săru­
tări lungi, pătimaşe, i se lipea d e trup drăgăstoasă,
încolăcindu-i gîtul cu b r a ţ e l e fine si lungi. Ea să fie,
sfioasa M o r e n a , prietena lui şi viitoarea soţie ?
Teşi din local şi porni încet, p e jos. spre casă. Ca­
pul îi v î j î i a . în trup un t r e m u r uşor se făcea simţit,
u r m e l e paşilor se înşirau nesitrure. în t i m p ce uîndul
stăruia zadarnic să î n ţ e l e a g ă dansul fulgilor mărunţi
de nea.
• — P o t să i n t r u ? '
î n casă persistă o undă vatră de parfum, combi­
nată cu fumul ţ i g ă r i i d e azi dimineaţă. G r e o i , r e v e ­
nind la realitate, la realitatea de a fl un n a i v î n d r ă ­
gostit, se lăsă să a l u n e c e p e canapea, cu p a l m e l e
apăsate pe obrajii de-a lungul cărora lunecau b r o b o a n e
de sudoare sau p o a t e . . .
— Alo ?
— Dan ?
— Greşeală.
Receptorul căzu cu un z g o m o t uşor pe măsuţa mică,
albă. Tn cameră continua să reziste urma glasului ei :
„Dan ? "
Stătea la geam savurînd o ţigară. în liniştea m o ­
lipsitoare a serii. P a l e t a cromatică a cerului se schim­
base, cenuşiul norilor se transformase treotat. conti-
nuînd să se închidă la culoare, d e v e n i n d dintr-o dată
i n d i g o . Fulgii îşi opriseră dansul, lăsind în urmă puful
moale, aşezat pretutindeni în jur. blînd si liniştitor.
Se înnopta. Tn el acest fenomen avusese loc mai d e ­
mult. Atunci.
Ţ i g a r a îi alunecă d i n t r e d r e e t e . ochii ţinteau în
continuare cerul . . . Brusc, p e fondul întunecat au
II E I. I O N — magazin al clubului de anticipaţie
început să apară nişte l u m i n i ţ e roşii, dese. r a r e creş­
teau din ce in ce. sema-niad cu o infinitate d c tran­
dafiri înfloriţi, roşul lor puternic cuprinzînd întreg
spaţiul v i z i b i l pentru ca apoi să se stingă treptat, ofi-
lindu-şi petalele, r e d e v e n i n d indigo, noptatic.
Senzaţia fusese d e scurtă durată ; inchizind ochit
şi deschizîndu-i. Dan răn>ase consternat d e liniştea
ce stăpînea î m p r e j u r i m i l e . I s e păruse ? N i m i c i m p o ­
sibil, era d o a r atit de t u l b u r a t . . .
*
P e aşternutul mototolit. îşi simţea trupul ca un
animal rănit. Durerea zilei ii tulburase somnul, negrul
coşmarului ce-i ameninţase visul, luminiţe roşii, mai
m a r i . tot mai m a r i . îi stăruiau în g î n d .
Bătăile uşoare in uşă îl înfiorară : lipsit de v l a g ă ,
tremurînd. asculta hipnotizat.
— Toc ! Toc ! Toc !
Fără a-si da seama prea b i n e ce face se îndreptă
spre uşă, deschizînd-o atit f i t îngăduia lanţul de si­
guranţă.
Tn fata uşii era un fclifibat înalt. îmbrăcat într-un
costum alb. mulat p e trupul puternic*
Nehotărît. Dan deschise totuşi uşa.
— V ă mulţumesc.
Stînd în hol. cei doi continuară să se privească
t i m p d e cîteva clipe : ochii lui Dan se plecară. î n t î l -
nindu-i p e cei aî vizitatorului. O hotărîre irezistibilă
lucea in ei.
— Poftiţi în cameră, reuşi să îngîne.
Străinul se înclină uşor. urmîndu-şi gazda. Se aşeză
în fotoliu, după care începu să vorbească r e D c d e :
— V ă miraţi p r o b a b i l că mă aflu aici la această
oră. A m să vă spun. A m v e n i t să vă cer ajutorul. M a i
întîi. să n e cunoaştem : Stebo Colbas. e x p l o r a t o r de
pe A l t a m i r a b e l .
— Dan. Dan T ă n a s e . Student.
— M ă bucur.
Necunoscutul care acum purta u n n u m e zîmbî şl
continuă :
— P ă m i n t u l a fost atacat d e m a r ţ i e n i . . . Atacul
a eşuat, dar se pregăteşte \in altid. Şi cei care sînt în
măsură să intervină, refuză să o facă. R e p r e z e n t a n ţ i i
m a r i l o r puteri s-au închis în săli de şedinţe, contrazi-
66
 Debut S.F.

cîndu-se în p r i v i n ţ a măsurilor ce trebuiesc luate si
nefăcind nici un pas spre a le aplica. I n aceste c o n ­
diţii, noi, a l t a m i r a b e z i i . aflaţi Ia rîndul nostru de mult
t i m p in conflict cu ei. a m v e n i t să vă p r e v e n i m . O
•iavă de-a noastră s-a î n d r e p t a t spre P ă m î n t . P e drum
nu a m fost interceptaţi, d a r ajunşi aici am fost î n t î m -
pinaţi cu o lamentabilă neîncredere. Ra mai mult. era
să fim ucişi. Dacă sinteţi cu a d e v ă r a t om, n e v e ţ i
ajuta.
— Ce as putea să fac ?
— E simplu. M î i n e dimineaţă trebuie să emlteţi
ştirea folosind T r a n s m i t ă toiul U n i v e r s a l . Repetaţi t o t
ce v - a m spus acum. A p o i plecaţi şi vă întoarceţi cît
mai r e p e d e acasă. V ă v o i aştepta. D e ce nu transmit
eu însumi ştirea ? Fiindcă vocea mea nu poate fi c a p ­
tată d e microfoane. Deci. rniine dimineaţă. Sinteţi de
acord ?
C o n v i n s mai mult de tonul sincer; direct al v i z i t a ­
torului. Dan încuviinţă.
— A c u m să d o r m i m . T r e b u i e să vă treziţi d e v r e m e .
Cu mine nu vă faceţi p r o b l e m e , mă descurc.
Şi eu un „ N o a p t e b u n ă " uşor se ghemui în fotoliu.
* apărat şi i-au alungat pe invadatori. Sinteţi eroul lor.
R a z e l e soarelui pătrundeau t i m i d e printre şirurile
de n o r i . U n d e v a , acolo sus, cineva ameninţa omenirea.
O ameninţa şi p e M o r e n a . Cu ce d r e p t ? O r i c i n e ar fi
ei, îi v a împiedica.
Parcul V e s e l i e i . C u p o l e l e aurite străluceau înnebu­
nitor în bătaia soarelui dimineţii. V e r d e a ţ ă continuă,
copaci stufoşi, impunători, iarbă fragedă şi grasă. V i ­
zitatori mulţi, pălăgioşi.
R e a l i z a r e a T r a n s m i ţ ă t o r u l u i U n i v e r s a l era d e dată
recentă. Tn parcuri ie de distracţii din m a r i l e orasc se
instalaseră staţii de emisie, d e unde oricine se putea
adresa lumii întregi. Postul funcţiona p e o frecvenţă
b i n e cunoscută tuturor şi se bucura de multă p o p u l a r i ­
tate. Tn p r i m e l e luni. staţiile fuseseră l u a t e cu asalt,
fiecare voind să-si facă auzită vocea în cele patru
vînturi. Cu timpul, doritorii s-au rărit. N u erau mulţi
cei care a ' ^ u c e v a de spus.
P l i m b î n d u - s e p r i n t r e construcţiile ce adăposteau
".'...-Mi-le locuri. Dan zări în cele din urmă uşa g a l -
!>"nă a Transmiţătorului U n i v e r s a l . Tsi luă tichetul si
aşteptă, d e o a r e c e !>eculcţul portocaliu, „ocupat", era
aprins.
După un sfert de oră îi veni rîndul. R e p e d e , fără
pauze, transmise mesajul, după care părăsi cabina l i ­
niştit, ca un o m care şl-a î m p l i n i t misiunea. î n d r e p t î n -
du-se spre ieşirea din parc.
* suţa mică, albă. pe care se afla telefonul. Cu toate
N u se âuzeatl sirene d e alarmă, nici maşini a l e p o ­
liţiei nu se zăreau. Totuşi. Dan era convins că se v o r
lua măsuri pentru a fi descoperit şi prins. N u îi era
teamă.
Un fior scurt îl pătrunse. O mină străină părea că
î> umblă prin creier. Tsi dădu seama că cineva încearcă
să-i sondeze g î n d u r i l e . i l o t ă r î t , merse mai departe, fără
să-i pese că-1 dureau m i i n i l e , picioarele, capul. Se
închise în sine, aşteptînd ca interferenţa să înceteze.
N u a v e a v o i e să se oprească acum, in final. Supunîn-
du-şi voinţa unui efort e x t r a o r d i n a r , simţi cum dure­
rile încetează brusc. I se aplicase testul nesiguranţei
individului v i n o v a t . O greşeală si totul era pierdut.
N u avea v o i e să se lase înfrînt. Se pregăti să pără­
sească parcul. încă puţin si . . . în faţă îi apăru M o r e n a .
Pentru o clipă, g î n d u r i l e ii fură răscolite ca de furtună.
— Nuuu. începu să strige nebuneşte, nu, nu !
S e pomeni in pat, transpirat, cu inima hătind pu­
ternic. P r i n faţa ochilor ii jucau steluţe roşiatice. Bă­
tăi în uşă. Se ridică încet.
— Toc ! Toc ! Toc |
Deschise tisa. în faţa lui stătea un bărbat înalt, pu­
ternic, îmbrăcat într-un costum alb.
— Pot să intru ? !
Intrară în h o l V i z i t a t o r u l îl privi suri/ind.
— Nu. nu aţi visat. T o t u l s-a petrecut cu adevărat.
Aţi acţionat eu mult curaj si hotărî re. Pămîntenii s-au
Vă aşteaptă.
A l t a m i r a b e z u l arătă spre fereastră. A b i a atunci
Dan percepu rumoarea de afară. R i d i c i n d un colţ al
perdelei, văzu v a l u r i l e î n v o l b u r a t e ale mulţimii. Se în­
dreptă spre balcon ; atunci sună telefonul. Se întoarse
din drum.
— Alo?
— Dan ?
Receptorul că/u cu un z g o m o t nsor pe măsuţa m i ­
că, albă. Ginduri răscolite ca de furtună.
— N u , murmură ; strigă apoi : Nuu, nu !
Si din nou se trezi, in v r e m e ce petale roşii de
trandafir cuprindeau cerul.
T e l e f o n u l . Se ridică, d e data aceasta hotărit să
răspundă.
— A l o ? Sint Stebo Colbas. N u includeţi. V r e m să
vă ajutăm. Pasul greşit încă nu a fost făcut.
Imediat auzi cunoscutele bătăi în usă. Strînse
pumnii încăpăţînat si .şopti, mai mult pentru sine :
— Nu ...
Steluţe roşii sclipeau pe cerul indigo.
Dan zăcea în patul răvăşit, fixind CO privirea mă­
acestea, tresări cind aparatul începu să sune. Ilidică
receptorul.
— Alo ?
— Dan ?
Simona Pap

Juriul concursului anual de proză scurtă, ediţia a VH-a, 1987. avînd următoarea compo­
nenţă : M I R C E A O P R I T A (preşedinte) M A N D I C S G Y O R G Y , VIOREL M A R I N E A S A . DORIN
D A V I D E A N U şi L U C I A N V A S I L E S Z A B O a acordat următoarele premii :
Premiul I — SERGIU SOMEŞ A N (Braşov) pentru povestirile „Să n-o săruţi pe Isabel" şi
.,'1
• ă şi-un copil în ploaie".
Premiul al II-lea — MIRCEA P O P A (Sibiu) pentru povestirea „Cu o dimensiune în plus".
Premiul al IlI-lea : SORIN F R A N C I S C (Galaţi) pentru povestirea „Vecinul meu".
Au mai fost distinşi cu menţiuni N I C O L A E C. A R I T O N (Tulcea) şi V I O R E L M I H A L C E A
(Bacău).
Lucrările pentru concursul „ H E L I O N '88", dactilografiate la două rînduri, în patru exem­
plare, si nedepăşind zece pagini, vor fi expediate pînă la 30 aprilie 1988 (data poştei) pe adresa
clubului HELION : Str. Paris, 1, c p . 1900 Timişoara.
Nu « s i e obligatorie apartenenţa la un cenaclu, club sau cerc de anticipaţie pentru a par­
ticipa la concursul organizat dc către clubul „HELION".

•57 H E L I O N — magazin al clubului dc anticipaţie

D e b u t S. F.
Casa
printre nori,
omul printre
stele
T r a n s p i r a din plin. S t r o p i i de sudoare se p r e l i n ­
geau încet p e obraji, s p r e bărbia de unde cădeau apoi
silenţios pe linoleumul decolorat. S e Intîmpla, cîteodată,
ca o picătură sărată să ajungă pe b u z e l e f r e m ă t ă t o a r e
şi atunci. încruntindu-se. omul se ştergea cu m î n c c a
roasă de o prea Îndelungată întrebuinţare. P r i v e a
seiful, luminat d e raza îngustă a lanternei, asemenea
unui şarpe d i n junglă ce-şi fixează victima, h i p n o t i -
zlnd-o. D a r , pentru el. lucrurile stăteau invers.
P a r t e a cea mai p r i m e j d i o a s ă a acţiunii trecuse
fără nici un incident. I i trebulseră aproape zece m i ­
nute, ce s-au scurs cu încetineala veacurilor, pentru a
f a c e Inofensiv robotul-paznic d e la intrarea î n ca­
meră, o c o m p l e x ă cameră de luat v e d e r i cu m e m o r i e .
In semiobscuritatea î n c ă p e r i i , luminată rar d e flash-
urile p a t r u l e l o r a e r i e n e , desluşise cu uşurinţă ţinta
escapadei sale nocturne : seiful.
T r e m u r î n d , se a p r o p i e , cu paşi înăbuşiţi, la doi
metri d e e l . Era d e un tip ultramodern, dotat cu
cele mai sofisticate aparate de identificare şi n e u t r a ­
lizare a musafirului nepoftit, incepînd cu anii, n u m ă r u l
de la pantofi, date e x a c t e despre r u d e l e pînă la al
treilea grad şi t e r m i n i n d cu paralizia temporară. T o a t e
acestea l e ştia din p r o p r i e e x p e r i e n ţ ă . . . Şi cum omul
învaţă numai din greşeli, se precipită spre tabloul de
comandă al computerului casnic ce-şi ducea, prăfuit,
veacul într-un colţ întunecos al încăperii unde a v e a u
loc lupte de e x p a n s i u n e î n t r e colonii d e păianjeni m i ­
nusculi. Z ă b o v i a p l e c a t asupra lui p r e ţ d e c î t e v a m i ­
nute, t i m p in care făcu i r e m e d i a b i l K . O. seiful a m e ­
ninţător. S e îndreptă d e spate Icnind, a v î n d z u g r ă v i t ă
pe chip bucuria victoriei unui copil ce a reuşit să
desfacă o maşinuţă pentru a-.şi satisface curiozitatea,
întoarse raza lanternei spre seif. încet, ca p e n t r u a
nu-şi dezvălui prea d e v r e m e un secret. Brusc, c h i ­
pul i se schimonosi ca după o l o v i t u r ă primită în p l e x ,
năpădindu-1 o frică animalică ce-I dicta să p l e c e de
acolo, dar era prea tîrziu, o ştia, şi oricum ar fi fost
o prostie din partea Iul să se întoarcă acum, cind îşi
II E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
v e d e a visul cu ochii. S e simţea ca într-o cuşcă, fără
ieşire, închis împreună cu un animal, un monstru
misterios şi totodată periculos ce-i spiona din umbră
f l e c a r e mişcare aşteptind, parcă, momentul prielnic
pentru a-1 i n h ă ţ a . . . S e scutură ca apucat de friguri,
î n c e r c ă să se încurajeze, o speranţă Iluzorie. S e găsea
practic într-o capcană căreia cu toate că 1-a făcut i n o ­
f e n s i v e majoritatea curselor, au m a i rămas totuşi cîteva
c a m u f l a t e abil prin m o b i l e , pereţi sau podea, de o mînă
satanică, răuvoitoare. S i m ţ i impulsul sălbatic de a o
lua la fugă, să treacă prin g e a m u l î m p o d o b i t de z e c i l e
de stele, purtătoare de lumi stranii, ce străluceau reci,
respingătoare, să e v a d e z e din acest univers sinistru în
care, atotstăpînitoare, noaptea acoperea ca un giulgiu
o a m e n i i , casele, p o m i i , d i n d u - l e o factură ireală, n e -
pămîntească, coborîtă parcă din p o v e ş t i l e de groază ce
bîntuiau cu atîta ferocitate paşnicele orăşele de m a i
demult. A b i a se putu stăpînî să nu urle. Cu ochii î n r o ­
şiţi se apropie, clătinindu-se, de seif. I i atinse carcasa
rece a v î n d simţămîntul acelora ce p e timpuri îşi vîrau
de bună v o i e capul în g u r a v r e u n u i leu înfometat.
Brusc reveni la realitate. Sc ghemui in faţa safe-
ului cu urechile ciulite, atent la cc-1 mai mic zgomot,
mereu în gardă şi începu, cu m î i n i l e tremurinde. să
f o r m e z e cifrul magic, un „Sesam d e s c h i d e - t c al t i m ­
u
purilor m o d e r n e . N u era un profesionist, se afla l a a
doua „ s p a r g e r e " . P r i m a eşuase, fiind făcut inofensiv
pînă în clipa, cind, furioasă, stăpina c a m e r e i îl depa-
raliză. A e r u l din c a m e r ă d e v e n i înăbuşitor, p ă r i n -
du-i-se că pereţii pulsează într-un r i t m nebun, u m -
flindu-se, asfixiindu-1, zdrobindu-î oasele sub
e n o r m a presiune, apoi retrăgîndu-se lenţi, martori muţi
ai unei c r i m e stranii prin însăşi natura el. îşi dădu
seama că mi mai p r i m e ş t e aer, astfel încît luă ini­
ţiativa de a-şi da jos haina punînd-o sub genunchi.
Ducea o luptă cu sine. f i i n d la sfîrşitul puterilor, şl
cu t i m p u l . . . se uită l a ceas şi, în aceeaşi clipă. î n ­
c r e m e n i . S e afla de peste cinci o r e în faţa seifului ce
ţinea, cu dinţii parcă, de tezaurul aflat în spatele
unui adevărat zid d e fier. Era f e r m hotărît să lase
totul, baltă, să revină cu altă ocazie, sau, poate, nici­
odată . . . încercă pentru ultima oară . . . Brusc, auzî
un declic, şi încet, cit pe-acî să scîrţîle, uşa seifului se
deschise aidoma gurii unui rechin hămesit, lăsînd să
ia f o r m ă un cerc negru, decupat din noaptea nesfir-
şită a spaţiului. S e ridică în picioare, ca hipnotizat,
crezîndu-se v i c t i m a unei halucinaţii, înfigîndu-şi fără
milă unghiile in p a l m e , apoi se destinse, stors de
v l a g ă . A p r i n s e lanterna, p r o f a n î n d interiorul safe-
ului. Inima-i bătea să-i spargă pieptul. î n g h i ţ i în
sec. T r e m u r a ca înaintea unei execuţii. Cu ochii mari
introduse mina liberă. . . . s i m ţ i că a m e ţ e ş t e . . . P r i n s e
cu Infinite precauţii s t i c l a . . . o p r i v i îndeaproape,
în t i m p ce un zimbet i se lăţea p e faţă. făcînd l e g ă ­
tura dintre urechi. O clătină, apreciind atît substanţn
ce se zbenguia clipocind jucăuşă, cit şi marca de pe
etichetă. Cu o mină exaltată o duse la g u r ă . . .
Dimineaţa, soţia îl găsi într-o stare de n e d e -
yns. în__camera unde ascunsese d e el ultima sticlă d e
whisky. Doar cu un an în urmă fusese proclamată
prohibiţia
Adrian Chifu
68
A v e r s ă cu a n t o l o g i i • •.
Un salt surprinzător în numărul antologiilor de în discuţie putem distinge ambiţia de a „ c a r t o g r a f i a "
texte science fiction, s u r v e n i t cînd ne aşteptam mai teritoriul anticipaţiei după criterii tematice.
puţin, tinde să depăşească in doi ani (cel puţin nu­ P o a t e că numai acest lucru (încă neîncercat la
meric), totalul apariţiilor similare din ultimii două­ noi) este suficient pentru a face o t r i m i t e r e spre t e m e ­
zeci d e ani. rara şi ambiţioasa Mare enciclopedie a sciencc-Jictio-
Fenomenul poate fi interpretat ca o acumulare a nului, apărută sub î n g r i j i r e a unui colectiv in Livre
potenţialului creator al aşa numitului „nou v a l * ( d e f i ­ de poche in nu m a i puţin d e 36 de v o l u m e .
nit în Povestiri despre invenţiile mileniu/ui ///: „ti­ C r i t e r i i l e aplicate d e antologatorii francezi, v i z i ­
neri scriitori d e anticipaţie grupaţi In jurul revistei b i l e clar in o r i c a r e din v o l u m e , sînt d e natură să
.Ştiinfd ţi tehnică" — pag. 166 . .) ai cărui reprezentanţi o f e r e o i m a g i n e clară şi cit d e cit completă a d o m e ­
nu şi-au găsit decit cu r a r e e x c e p ţ i i altă c a l e d e a f i r ­ niului tematic parcurs : f i e c a r e din v o l u m e reuneşte
mare. Că n u este tocmai aşa v o m v e d e a In c e l e ce ur­ autori anglo-saxoni, t e x t e publicate pină in l'J75.
mează. t e m e l e p o v e s t i r i l o r i.iscriindu-se într-un „ m e t a - t e x t "
O planetă numită anticipaţie (Junimea. 1985 ; nu de natură să ilustreze a v a t a r u r i l e motivului, expus
v o m discuta despre ea, e c o u r i l e articolului semnat d e intr-o introducere fără m a r i pretenţii, dar realizată
Yoicu BuKariu în Luceafărul sint încă proaspete). cu aparatul critic corespunzător.

Nici un zeu in cosmos (Ed. Politică. 1085). Povestiri Această i m p r e s i e d e construcţie solidă nu o r e g ă ­
despre invenţiile mileniului III (Ed. Ştiinţifică şi Enci­ sim, din păcate, in a n t o l o g i i l e noastre, unde spaţiul
clopedică. 1986. P o r e s t i r i ciberrobotice (idem, 1986) şi este împărţit in m o d e g a l i n t r e autorii noştri şi cei
Cosmos XXI — Intimplări dintr-un univers al păcii străini, cei din urmă dind ( v a i !) greutate v o l u m e l o r
(Ed. Politică, 1987), sint titlurile a n t o l o g i i l o r semnate In aproape toate cazurile.
de A l . M i r o n o v în c o l a b o r a r e cu Dan Merişca, Mihai Ir» general alegerea textelor străine este bine
Bădescu şi G e o r g e V e n i a m i n . In toate v o l u m e l e luate făcută, oferind chiar surprize plăcute, cum ar fi
povestirile lui Harry Harrison şi Gérard Klein din
.Viei un z, u m Cosmos, R o b e r t Ueinlein, Cordwair.er
Smi'.h şi fraţii Strugaţki din P o v e s t i r i despre intvn-
ţiile mileniului III, Isaac A s i m o v şi F r é d é r i c P o h l din
Povestiri ciberrubotice, de exemplu.
Textele româneşti, însă, se sprijină in bună
măsură tot d e braţul „ v e c h i u l u i v a l " , cel nou lăsind
în urmă de prea m u l t e o r i o a m a r ă i m p r e s i e de tra­
ducere a unui text străin, ori d e lucru făcut la c o ­
m a n d ă cu sculele aflate la indemină. Sînt şi e x c e p ţ i i
dar, în cadrul antologiilor, incă neconcludente. Reţeta
succesului apusean nu se p o a l e adapta identic la noi.
căci, cel puţin in literatură, duce la un aspect de
artificial, de produs de serie crescut in seră, inapt
să reziste in afara atmosferei călduţe care, zice-se,
domneşte in „fandom". Se naşte astfel o legitimă
întrebare : care să fi fost criteriul selecţiei textelor
autorilor noştri ? A u existat e l e intr-adevăr ?
O a r e 466 d e n u m e r e din defuncta Colecţie nu
puteau oferi un material r e a l m e n t e interesant şi d e m i
de a fi readus la lumina tiparului ? Ca să nu mai v o r ­
b i m de fanzine. reviste si a l m a n a h u r i . . . Aceasta
cu atît mai mult cu cit a n t o l o g i i l e nu par a-şi p r o ­
pune să lanseze autori, ci să impună atenţiei un gen
literar. Să impună sau să binedispună ?

U E L I O N — magazin *> c l u b u l u i d e anticipaţie

 Microscop

Lipsa aparatului critic, invocata d e Voicu B u g a -

riu, este o lacuna reala in primul caz şi o necesitate eaşi rubrică a revistei studenţeşti („Fără romantism
in cel d e al doilea ; nu distrezi o masa d e cititori cu d e s p r e v i a ţ ă " ) ne v a mărturisi toată gama de p r o c e ­
e x p u n e r i de critica şi istorie literară. d e e licite şi ilicite pentru a a j u n g e la nesprraln ocazie.
Dar e g i d a sub care au apărut v o l u m e l e ne î n d r e p ­ Eforturile de grămătic şi „ l o g i c i a n " , ajung la graniţa
tăţeşte să a v e m pretenţii m a i m a r i şi să ne aşteptăm
penibilului prin citarea trucată, înserierea unor frag­
la introduceri cel puţin d e n i v e l u l colegilor noştri
francezi. In locul lor a v e m t e x t e d e b o r d i n d un entu­ m e n t e rupte de context, analiza atentă a greşelilor lor
ziasm contagios, dar lipsit d e conţinut. Iar In Cos­ d e dactilografiere sau prin „ p u n e r e a la p u n c t " a unor
mos XXI se strecoară chiar erori g r a v e : Soldat, nu opinii autorizate, aparţinind altor critici.
spune nu ! d e G o r d o n Dickson este d e fapt Soldat, nu
întreba! (Soldier, ask not ! — pag. 6 ) , iar Am gură Emfaza gazetărească, desfăşurată p e o întreagă pa­
si nu pot să urlu de H a r l a n Ellison este N-am gură gină (mă rog, numărul e d u b l u ) , amendează stilistica
si trebuie să urlu (I h a v e not m o u t h and I must
oralităţii, orizontul cultural al personajelor, răstălmă­
scream ; pag. 7).
cind, după bunul plac pasaje întregi din povestire.
A c e s t e a ar fi. in parte, minusurile seriei d e a n ­
tologii apărute _in a v e r s ă " , de natură să stirneascâ Radu Eugeniu Stan înfierează elemente lexicale
aversiuni şi animozităţi, dar fără indoialâ ignorate (detalia, drastice tratamente), p r o p u n î n d , în schimb, t e r ­
d e m a r e l e public. Că( 1 adevăratul cititor al acestei m e n i noi după l e g i încă neştiute d e lingviştii romani
serii nu se interesează d e aspectele critice. Din pă­
Onalialagium şi coplum) şi sintagme uluitoare (o dei fi­
cate seria nici nu este de natură să-i deştepte aseme­
nea preocupări lează la sănătoasa). E drept, probabil cu aceeaşi ri­
g o a r e lingvistică s-a propus publicarea unei schiţe si'.
Spiridon Corbii
NODURI DE CIRCULAŢIE, semnată de G e o r g e Lazăr
in c a r e pleonasmul (marilor aglomerări urbane) c o n ­
f u z i i l e In folosirea locuţiunilor („de-a lungul pereţilor
unor clădiri imense, inutile, se aflau benzi rulante") fac

Maturizare
casă bună cu „ n o d u r i " d e logică într-un spaţiu tipo­
g r a f i c foarte restrlns.

Maturizarea p r e c i x c duce, peste ani, după cum s-a

văzut, la o etică si m o r a l ă gazetărească dubioasă. F o r ­

precoce ţarea, cu şperaclu, a sertarelor în care se găsesc ma­

nuscrise e un nou tip al criticii d e i n t i m p i n a r e . un t e ­
ritoriu cucerit, g r a ţ i e vajnicului cornentator-publicist
d e pe m a l u r i l e Bahluiului, R a d u Eugeniu Stan.

Opinia studenţească, revistă a Consiliului U.A.S.C. Ioan Tudor Făgeţanu

din Centrul Universitar laşi, a reuşit să adune in nu­
mărul dublu 7—8/1986, atîtea „ p e r l e " gazetăreşti, cit P.S.
a l t e reviste studenţeşti într-un cincinal. Tit luri super-
A m ajuns şi noi, pe a l t e căi. In posesia colecţiei, din
bisime : Punere la punct; Recoltă frumoasă; Cel mai
eficient hotel din judeţ; Pur şi simplu îmi place; păcate incompletă, a scrisorilor de a m o r ale lui R. E.
Şcoala făcută pe bucăţele; America ogarului intelec­ Stan. Recenzia lor o v o m publica într-un număr viitor.
tual sau Et in America Ego !; Promiţător, rezonabil şi P e d e altă parte, o m u l ţ i m e d e autori, posesori ai
mai jos; p a r a d o x u r i e c o n o m i c e , enunţate cu d e z i n v o l ­
tură : „deşi nu-şi face planul. „ T r a i a n " - u l a d e v e n i t cel unor v o l u m i n o a s e manuscrise nepublicate (pentru de­
mai eficient hotel din judeţ (pag. 5 ) ; anunţuri prin care pozitarea cărora nu le mai ajunge spaţiul de acasă) s-au
se comunică respectarea L e g i i Presei, alte anunţuri arătat foarte interesaţi de perspectiva unor comentarii
p r i v i n d un Spectacol rotat susţinut de cenaclul Quasar,
si solicită adreaa, precum şi numărul de telefon, a bi­
atestări de ziarişti in urma unei p r o g r a m e speciale stu­
denţeşti, la pagina ;t a f l ă m că V o r o n e ţ u l se află Intre necunoscutului comentator R.E.S., specialist In c o m e n ­
C i m p u l u n g M o l d o v e n e s c si V a t r a Dornei. Dai c e nu tariul anticipat, 0 nouă specie a criticii S.F.
a f l ă m in această revistă ? ! A f l ă m , spre e x e m p l u , cum
I n disperare de cauză s-ar putea să se adreseze Ca­
un copil cu n u m e l e Hadu Eugeniu Stan a început să se
maturizeze brusc la 6 ani (mai precis între 5 si 6 a n i ) . sei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi pen­
(Jricum înainte d e a m e r g e la şcoală. Precocitatea a c e a ­ tru medierea transmiterii o p e r e l o r pe traseul cunoscut.
sta s-a datorat, după propria-i mărturisire (pag. li) unor
dezbateri serale, in holul si pe scara blocului al cărui I.T.F.
locatar cu cinste era, ale c o l e g i l o r de generaţie pă­
trunşi d e „atmosfera de e m u l a ţ i e creatoare de pe în­
treg (s.n.) cuprinsul c a r t i e r u l u i " .

Această m m ie de a se da in spectacol se p a r e că-1 CLUBUL IIELION — organizează ediţia a

bintuie in continuare pe fostul copil al cartierului. V-a a concursului de traduceri din limba ro­
R a d e Kugeniu Stan.
mână intr-o U m b i străină a p o v e s t i r i l o r ş.f. pu­
Un spectacol-eoupe, vecin cu poezia dadaistă, ne p r o ­
blicate în ultimii zece ani de către autori ro­
pune R.E.S. la pag. 16 (rubrica Ochelari de critic), por­
mâni în reviste sau edituri din România. Tra­
nind de la g r e ş e l i l e d e d a c t i l o g r a f i e r e ale unui manu­
ducerile, dactilografiate Ia două rfnduri, în trei
scris „ M a i d a n u l cu e x t r a t e r e s t r i i " , semnat d e Constan­
e x e m p l a r e , menţionind corect revista, editura si
tin Cozrniuc.
anul apariţiei, v o r fi e x p e d i a t e pe adresa clubu­
„ D e aceea, a m fost cu utit mai )ericit cind a m avut
lui Helion (Casa U n i v e r s i t a r i l o r . Str. P a r i s nr. 1,
nesperata ocazie d e a o b ţ i n e immuscrisul ultimei saie
1900 T i m i ş o a r a ) pină la 15 o c t o m b r i e P>87).
contribuţii in domeniu." (sublinierile ne aparţin). P r o ­
babil că intr-o altă i n t e r v e n ţ i e a publicistului, la a c e ­

ii E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 70
 Pe scurt despre proza scurtă

C o m e n t a r i i l e de mai j o s — su­ lei morţi a p r o p i a t e s î n t . . . ei înşişi.

Silviu Genescu
mare, dar critice — sint rezultatul Un mod subtil de a spune că
unui proces de selecţie prin lecturii adesea vina propriei morţi noi o Luciile
si se v o r p o l e m i c e . P r i n exemplele purtăm. Fortăreaţa ar fi efortul con­
ne c a r e le aduc In discuţie, c o m e n ­ structiv p e care-1 o p u n e m temerilor T e x t u l , a p ă r u t in Paradox, '83,
e perfect in sistemul său de refe­
tariile noastre propun implicit un noastre fundamentale. întrebarea
rinţă. S.F.-ul este aici mai mult o
model al prozei S.F. Fără a încerca care r ă m i n e in faţa cititorului la undă, o vibraţie uşoară într-un
sâ-1 creionăm aici, să spunem to­ sfirşitul lecturii — şi care f a c e din cîmp realist. Stilistic, „Euellle-
tuşi cu v e d e m v i i t o r u l S.F.-ului pe „ F o r t ă r e a ţ a " o e x c e l e n t ă proză p r o - nu v ă d e ş t e greşeli. Expresia e sub­

blematizantă — e dacă nu chiar ordonată perfect temei, registrului

linia angajării în d e z b a t e r i l e ce f r a -
nostalgic d a r reţinut în care n a r a t o ­
minlă pe omul dintotdeauna (rezol­ această î n v e r ş u n a r e d e a construi o
rul îşi plasează discursul. .Semnifi­
vate, sub raport artistic, in felul „ f o r t ă r e a ţ ă " c a r e să ne a p e r e de noi caţia generoasă a acestei povestiri —
propriu genului si al calităţii cit mai înşine e aceea c a r e ne declanşează imposibilitatea comunicării, sau,
inalte). auto-agresiunea. D e p e urma căreia atunci cînd aceasta e posibilă, g r a ­
tuitatea ei i r e m e d i a b i l ă — o pla­
v o m „ n i u r i " sau nu. Căci finalul lasă
Cele care urmează sint pole­ sează p r i n t r e piesele de e x c e p ţ i e a l e
problema morţii in suspensie, din-
mice din încă o pricină : textele genului. P l a s a r e a acestei problema­
du-ne astfel prilejul de-a medita tici In registrul S.F.-ului e o abili­
aparţin unei generaţii de prozatori
mai departe. tate a autorului. A c e e a d e a se r e ­
tineri — «noul val S.F.". Selecţia
Ovidiu l'eciran întoarce, vorbind despre angoasele
operaţii de BOl v i z e a z ă şi contura­
altei lumi decit cea cotidiană, la n e ­
rea — lacunar, e v i d e n t , dar surprin- liniştile noastre d e zi cu zi.
zlnd citeva coordonate e s e n ţ i a l e ale
scrisului acestor autori — profilu­
O. P.
Sorin Tamaş
lui acestei generaţii literare S.F.
sub raportul deschiderii către anu­ Alina matei
m i t e t e m e şi modalităţi de e x p r e s i e .
S e Intimplă c e v a ciudat cu schi­
ţa aceasta : se construieşte dintr-o
serie de fapte fie improbabile, fie
incredibile. Deşi bunul simţ li se
î m p o t r i v e ş t e . In final ajung să im­
Ovidiu Bufnilă pună o ciudată coerenţă, strâbătind
straturile succesive d e scepticism ce
protejează cititorul. Situaţia e atît
Fortăreaţa de neobişnuită. Incit sfîrşim prin a
accepta c o n v e n ţ i a propusă de autor :
Text de m a r e e c o n o m i e a mij- v o m considera fireşti, într-un cadru
nefiresc, .şi a l e g e r e a culorii mov
W clor, in care naraţiunea se d o ­
I>entru ochii viitorului copil, şi acea
vedeşte condusă cu m i n ă experţii
nemotivată dorinţă de a fotografia
s p r e efectul final, „ F o r t ă r e a ţ a " e un
a doctorului, dacă ţinem seama de
e x e m p l u — aş zice — clasic pentru
numărul scenelor similare la care
modul cum o m a r e temă poate fi
asistase pină a t u n c i . . .
..pusă in scenă" cu m a x i m ă eficien­
Renunţind la e x p l i c a ţ i i , mizind
ţă. T e m a morţii — prezentă aici sub
doar p e sugestie, autorul reuşeşte
un aspect particular al ei ( „ . . . ş i ţie
v i surprindă o situaţie umană stiin-
ţi-c frică si nu atît d e ea / m o a r t e
ţifico-fantastică, a l e cărei ecouri se
(n.n.) / ci de felul in c a r e v e i m u r i " )
răsfring asupra lumii d e azi. Ceea
e „ d e t u r n a t ă " din planul realului (al ce nu e puţin lucru pentru această
realului propus de text, d e s i g u r ) in schiţă, una din cele mai valoroase
ea secund, al subiectivităţii. Dacă lucrări ale Almanahului Anticipaţia
iniţial moartea prin insetarc ii a m e ­ '87. Iată că nu cantitatea . . .
ninţă pe cei doi protagonişti ai
. K . r t â r e ţ e i " , in final cauza posibi­ Lucian Ionică

71 H U I l i s — m a g a z i n al c l u b u l u i de a o U c l p a t i e

Cătălin lonescu
Vitrina
R ă z b o i u l a rămas acelaşi, deşi
a r m a m e n t u l şi echipamentul a d e v e ­
nit mai sofisticat. De v i n ă sint numai
oamenii. Ei işi adaptează lumea î n ­
conjurătoare cu ajutorul tehnicii,
dar se „ a u t o c o n s e r v ă " ca specie. îşi
r e z o l v a lesne p r o b l e m e l e cu ajuto­
rul a r m e l o r , a v i n d grijă să nu facă
un tărăboi p r e a m a r e . Istoria este
v e c h e şi r ă m î n e aceeaşi. U n i i atacă,
ceilalţi rezistă. Jungla, ea însăşi o
încleştare a forţelor naturii, î n v ă ­
luie conflictul inteligenţelor supe­
rioare. Sfîrşitul luptei, oricit de î n ­
depărtat ar f i , l e v a a d u c e celor
oprimaţi victoria. M e r c e n a r i i intu­
iesc acest lucru. Banii şi forţa bru­
tală pot să l e îndeplinească p o f t e l e
trupului, dar nu p o t să l e m u r d ă ­
rească sufletul. A s i s t ă m la o dramă
psihologică. U n d e v a , in subconştien­
tul lui A b d a r , există o oază d e l u ­
ciditate, un refugiu al Frumuseţii.
El i l redescoperă in v i s , in f i e c a r e
noapte. S e simte alterat, prins la
mijloc, î n t r e «ciocan şi n i c o v a l ă , I n ­
tre Bine şi Rău.
M e r c e n a r u l nu p o a t e să spună
adio a r m e l o r . O m u l nu p o a t e stră­
bate strada cu v i t r i n e . N i c i una din
cele două feţe a l e U n i v e r s u l u i nu-1
mai acceptă. Sentinţa a fost pronun­
ţată. A b d a r Z y t r u s m o a r e , Insă V i ­
sul Frumuseţii r ă m i n c l a i n d e m l n a
oamenilor. In palmă, fostul comba­
tant strînge o bucată din sticla unei
posibile v i t r i n e .
Povestirea (in Argonaut nr.
8/1984) este o parabolă a cău­
tării Absolutului. Eroul principal
îşi depăşeşte cadrul, războiul, d e
aceea el v a fi e l i m i n a t . In puţine
pagini, lucrarea reuşeşte să n e pună
întrebări şi să n e sugere/e răspun­
suri. Este un p r i l e j d e meditaţie
despre condiţia omului c o n t e m p o r a n .
O vitrină In sticla căreia ne
odihnim.
Gyorffy GyttrfS
Alexandru Ungicreanu
Artele marţiale moderne
(II)
Surprinzătoare această tentativă
a lui Al. Ungureanu (Avertisment
pentru liniştea planetei, Ed. A l ­
U C L I O . N — magazia al clubului de
Pe scurt d e s p r e proza scurtă
batros, 1985) de a-şl desăvirşi
Cristian T. Popescu
prima luptă a copiei cu o r i g i ­
nalul. A c e s t „2 r o m a n " , alăturat Cassargoz
unui titlu ce a făcut carieră în ci­
tatele despre cele m a i bune povestiri Este una din acele nuvele
S T . româneşti, indică o succesiune, s.f. care se menţine la suprafaţă, nu
lasă speranţa unei continuări, deşi atit p r i n ideea s.f. (aici un simplu
un maliţios s-ar putea întreba reto­ p r e t e x t ) , sau personaje (scoase parcă
ric : „ Q u i d prodest ?". L u i însuşi in din m a g a z i a de produse tipizate a
nici un caz, căci a căzut în c a p ­ s.f.-ului c o m e r c i a l ) , cit prin structura
cana p r o p r i e i creaţii. Lipsită d e f i o ­ abruptă a finalului, capabil să sus­
rul noutăţii, povestirea işi păstrează cite interpretări variate.
farmecul prin parfumul f l o r i l o r de
prun şi a l atmosferei de grădină j a ­
poneză la ora ceaiului. Vitalitatea
textului este insă integral a l i m e n ­
tată d e p r i m a v a r i a n t ă , ca şi î n t r e ­
gul eşafodaj al acţiunii.
Puse alături c e l e două texte con­
tinuă lupta eroului : „ C a r e este
copia şi care este originalul ?", iată
prima întrebare care izbucneşte
după t e r m i n a r e a lecturii. I n t e n ţ i o ­
nează M a r e l e M a e s t r u (Hei !) să n e
o f e r e o suită de i m a g i n i a l e aceleiaşi
confruntări, metaforă a luptei cu
sine ? A t u n c i , h a j i m e !
Doru Pruteanu
Zodiac
Există aici, d e fapt, două t e x t e ;
suita d e instrucţiuni care nu spun
nimic, n i m ă n u i , inutilă şi lipsită d e
sens, cu o p o n d e r e exagerată în sub­
stanţa textului şi naraţiunea p r o -
prlu-zisă, densă şi sugestivă, scrisă
cu sobrietate şi d o v e d i n d o bună cu-
Conceput într-o manieră voit
uoaştere a meşteşugului literelor,
şocantă, textul evoluează în c l m p u l
capabilă din fericire să reziste asal­
stilistic al prozei d e senzaţie, cu un
tului „ i n f o r m a t i c " al subtextului-
limbaj încărcat d e durităţi (tirfă.
p r o g r a m (oare de c e nu a fost scris
curvă, ejaculat e t c ) , cu eroi-surogat
in limbaj d e a s a m b l a r e ? ) .
care debitează o filozofie de birt
O p o v e s t i r e (in antologia . P o ­ (timpul : hazna infectă, realitatea :
vestiri c i b e r r o b o t i c e " , Ed. Ştiinţifică o tirfă cu care s-au i-uUat toţi filo­
şi Enciclopedică, 1986) cu un aer „ e z o ­ zofii ; o curvă pe care nu se poate
t e r i c " , minată de epatarea voită a
pune bază), Intr-un mediu social d o ­
cititorului cu un p s e u d o - e x p e r i m e n t minat d e căcăciosi plini de bani etc.
literar, eşuat din cauza alegerii Caracteristicile generale a l e n u ­
tipului de „ l i m b a j " d e p r o g r a m a r e , velei o încadrează In stilul gotic al
inferior faţă d e ceea c e ne-am
anilor 1760—1820, definit d e către
putea aştepta de la calculatorul David P u n t e r in T h e l.itorature of
unei alte generaţii. Ar fi fost Tcrror ( 1 9 8 0 ) : caracter stereotip,
d e p r e f e r a t un F O R T H sau L I S P stăpinirea suspansului, emfază In
acestei m i x t u r i d e B A S I C cu F O R ­ descrierea terifiantului, cu inserţii
T R A N , dacă nu o c o n v e r s a ţ i e a p r o a ­ bogate din nciv american guthir,
pe n o r m a l ă ; aşa c u m n e îndeamnă
după acelaşi a u t o r : grotescul psi­
actualitatea să e x t r a p o l ă m . . . hic, obsesii psihologice (Filozofu'),
anticipaţie 72
Pe s c u r t d e s p r e p r o z a s c u r t ă

acces slab la l u m e a o b i e c t i v ă , so- fiindu-nc sugerată o altă f o r m ă de fit — 1 buc.

etate decăzută psihic şi social, cu sclavie. paf — 1 buc.
iz putred, v i o l e n ţ a ca m o t i v cheie, Dona I z a l b a nu-si bruschează ptaf — 1 buc.
tonul general nesănătos, oroare, sclavul, ci II supune unui n e î n t r e ­
ptiu — 1 buc.
"bsesie. rupt „ j o c a l n e r v i l o r " c a r e c u l m i ­
nează prin c u m p ă r a r e a androidei poc — 1 buc.
Chiar dacă din punct de v e d e r e
s.f. nuvela nu spune n i m i c (în a c e ­ Deia Brabante şi r e p r o g r a m a r e a el. pleosc — 1 buc.
laşi v o l u m . P o v e s t i r i ciberrobotice, !n fapt. în m o m e n t u l în c a r e se î n - Lipsită d e obiectivitatea auto­
Fr. P o l i i dezvoltă mult mai sugestiv timplă acest lucru (sinteeamaiurtiă-
rului, o b i e c t i v i t a t e c a r e reprezintă
o idee asemănătoare), cu toate i m ­ ilinlume. va spune de acum înainte,
tocmai caracteristica principală a
p r e c i z i i l e stilistice, uneori ridicole la nesfirşit. f a t a ) , autorul „rosteşte"
acestui gen ( m i c i i cititori sînt mult
(începu să exploreze circular, incet prima silabă a cuvîntului „ m e s a j " .
mai e x i g e n ţ i cu literatura destinată
si sistematic, cimpul vizual. Dădu M o d u l în c a r e o rosteşte D e cei de-a
doua. în final, nu este m e n i t să-1 lor. decît o m a r e parte a celor m a r i ) ,
repede peste el (pag. 372) — nu peste proza nu rezistă nici măcar la o
eimp ci peste c e v a v a g cunoscut, contureze. A c e a linişte d e sfîrşlt d e
toate, abandonarea propriului trup analiză mai sumară sau la o p r i m ă
sau : . . . acoperită pînă sub ochi de citire.
o barbă neagră, si la fel de rinji- ca pe o p o v a r ă şi. în acelaşi t i m p ,
toare (pag. 373) — nu barba, f i ­
gura . . . e t c ) , cit şi a atmosferei g e ­
frica, nu d e m o a r t e , ci d e n o n - e x i s -
tenţă. sînt, tatr-o c o m p a r a ţ i e , o in­ Traían Urdefl
nerale, dominată d e o v i o l e n ţ ă b i n e florescenţă la capătul povestirii
sugerată dar nu p e măsura scopului e r e , deschisă, ne oferă nu o paletă
propus, ceea ee-i reuşeşte autorului d e culori, ci una de g î n d u r i .
aici este o p l o n j a r e a t e x t u l u i Intr-o Ovidiu Bufnilă
dimensiune nouă. nebănuită.

Deşi a v e m un produs tipic c o ­ Fa ir play

mercial, forţa de sugestie a nara­
ţiunii lasă să se î n t r e v a d ă un autor
care, adus pe făgaşul a d e v ă r a t al
Tndor Negoiţă M a r e creator de terifiant în r î n -
durl puţine ( v e z i cu adevărat r e ­
literaturii, ar pute? crea lucruri i n ­
Zărghitul marcabila p o v e s t i r e Domino din Va­
teresante, eliberîndu-se de masca
tra, 20 oct. 1982. pp. 16—15 / ! ' ) . O v i ­
anglo-saxonă sub care-şi ascunde
diu Bufnilă face o concesie (Cronica.
talentul...
Despre proza de anticipaţie 29 oct. 198?. p. 6 ) . încereînd un fel
Constantin Cozmiuc pentru tineret si copil s-a v o r b i t d e u m o r negru d e succes în Fair
destul de puţin şi nu chiar de bine plai/. A n r o n p c că-i reuşeşte si asta.
p o a t e din cauză că acel care o prac­ .Ia»- e de p r e f e r a t simţul pentru at­
tică se feresc mai întotdeauna de mosferă, respiraţia dintre rlnduri.
această catalogare. încărcată, parabola abia încropită
din cealaltă ^celelalte). Bufnilă poate
„ Z ă r g h i t u l " (în A l m a n a h u l A n ­
scrie p l â c t literatură vandabilă,
Ovidiu Bujnilă ticipaţia '87) nu-şi p r o p u n e să fie
r l e c î n d de la m o t i v u l nu prea-prea
decît o astfel de povestire. Subiectul
/dar. fiind v o r b a de haz. încă m e r -
ei : 3 copii si doi roboţi eşuaţi p e
Povestind, cel care <-».-.> - _se spune că unii oameni con­
o insulă pustie.
tinuă să e x i s t e în conştiinţa c e l o r ­
doarme Există un m o m e n t c a r e a r f i lalţi si că oricînd n e pot a narea pe
nutut. p r o b a b i l , schimba soarta aces- strada*. Şeful aer viciului f'nanelar.
O o b s e r v a ţ i e a p a r e de la început t ° i povestiri. A c e l a în c a r e copiii află doborît de un infarct ne terenul de
necesară. P r o z a lui O v i d i u Bufnilă despre existenţa m o r ţ i i . D a r după un tenis, reia după v r e o două luni p a r ­
(In „Povestiri ciberrobotice", Ed. pasaj în care autorul oscilează între tida cu partenerul său f a v o r i t , insta­
Ştiinţifică si Enciclopedică. B u c u ­ a continua sau nu, abandonează latorul, adică omul instalat între
reşti, 1986) nu are puncte de t a n g e n ­ această pistă. Din narate ! Ceea ce t i m p cu drepturi d e p l i n e în casa pri­
tă şi nici d e intersecţie cu cea a lui r ă m î n e reprezintă prea puţin chiar mului.
Kurt Vonnegut. Nu vizează niel si pent'-u eonii. P e n t r u că :
umorul negru, nici farsa, este l i p ­ 1) P e parcursul p o v e s t i r i i , au­ V r e m si no? continuarea. Deo­
sită d e zburdălnicia şi seninătatea torul demonstrează întreprinderea camdată scorul este egal.
lui B i l l y P i l g r i m . Dacă s i m ţ i m n e ­ anumitor o b s e r v a ţ i i asupra c o m p o r ­
voia unei raportări. poate este mai tamentului copiilor, nu însă si cu­
n i m e r i t s-o f a c e m la G. G. M a r q u e z . noaşterea psihologiei lor.
A v e m în faţă. in mod cert, o *1 Desigur, există proză c a r e nu
p r e t i n d e transmiterea unul
Sorin Siminn şi Dan Merişca
voce aparte, care neglijează aproa­ mesaj,
pe total „recuzita S.F.", păstrînd dar atunci se aşteantă o compensa­
' l ' . i r minimum, de strictă utilitate fe Bdttsfl de desfăşurarea acţiunii. Nedumerirea
în economia povestirii. M i z a pusă Această rroz, ! este lipsită de mesaj
3

in |oe tata alta decît cea a „socului si. în pepirţşi t i m p , de acţiune.

tehnologic" sau a l o v i t u r i l o r d e tea­ 3) P r o z a prezintă o abundentă O schiţă (In acelaşi număr din
tru. Eite rea a sondării naturii d e onomatopee, o e v i d e n t ă a aces­ Cronica) — tot scurtă si tot p e r c u ­
umane, n meditaţiei. tora ni s-a părut r> "-°s-3ră pentru d e ­
r tantă ! M o t i v u l savantului solitar si
monstrarea r e l o r a f i r m a t e mai sus : senil, maşina de călătorit in t i m p —
D e l » Rrabante, frumoasa an-
sursă de i r o n i e şi degringoladă,
droldA din generaţia D a u n e si eroul ftiu — 19 buc. pastişa ( o a r e ?) o r g a n i s m e l o r vea-
iHtvetti'H. i e luhe*e. Sint în pro­ b a m — 19 buc. (7 consecutive) '•'îui următo- („Direcţia Patrulelor
prietatea unor stăplni d i f e r i ţ i . Insă
tu-dum — 9 buc. T e m p o r a l e " , „Biroul de recuperare a
se întlmtSC dimineaţa. î n a i n t e de î n -
bang — 3 b u c . obiectelor pierdute"). Povestioară-
eeperea lucrului, pe malul mării.
poantă scrisă d e nişte oameni c a r e
Pare donr o drngo*te nlmplă sl cu­ au-aauuuu-ai-aia-u-aaaa — 2 buc. stiu să-şl l i v r e z e marfa (chiar şi de
rată. C l t e milioane de nrlnvl n-au
b a m - b a - r a m — 1 buc. compromis). Umor c a r e se v r e a
trfiit-o, înainte ca ea t ă fie scrisă
dur-du-rum — 1 buc. nonşalant, dar care acuză o anumită
aici (a cita oară ?). Amendamentul
crispare.
r>c care-1 aduce O B M t v t t J teme. jiii — 1 buc.
Insă, nuanţează rezultatul obţinut. spiuuu — 1 buc. Viorcl Marineasa

73 R E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anii< i p a ( i -
 Itinerarii

a O şedinţă de e x c e p ţ i e a p r o ­ eonţinînd lista cenaclurilor, cercuri­ diate p e adresa clubului HELION

g r a m a t cenaclul „ M a r ţ i e n i i " al A s o ­
ciaţiei Scriitorilor din Bucureşti in
ziua de, (bineînţeles) marţi 28 a p r i ­
l i e 1987.
A citit proză s.f. M i r c e a N e d e l -
ciu <.i a fost didCUtati cartea
Isterii I n s o l i t e " semnată d e O v i d
Crohmălniceanu (Ed. Cartea R o m â ­
nească. 19B6).
Şedinţa a fost condusă de către
scriitorul R o m u l u s Bărbulescu.
P e marginea povestirii
e.ril la rronosrop. semnată d e M i r ­
c e a N e d e l c i u . au luat cuvîntul O v i d
S. Crohmălniceanu. Ioan
l e f t e r . M i r c e a Cărtărescu. Toan B u -
duca (toţi din partea cenaclului
Junimea al U n i v e r s i t ă ţ i i ) şi A d r i a n
Rogoz. Ton Hobana, V i c t o r B î r î ă -
dcantJ. Florin Mannlosru. Sanda Ba­
dian din partea cenaclului
Spicuim citeva r o r b i r i : FI. M a -
n ol eseu - t e x t u l lui M . N . este un t e x t
plural, o p r o v o c a r e la adresa citito­
r u l u i " ; A . R o g o z „ o r i c e literatură
pxDerimentală este s . f : I. Bogdan
T.efter .un nou statut al stereotipiei
l i t e r a r e . . . m o d e l u l utopic. îl consti­
tuie intervenţia în r e a P : I o n Hobana
.factorul ludic trebuie s u b l i n i a t . .
invenţia urmează intenţiei
l u i * : O v . Crohmălniceanu
lansează o idee o r i g n a l ă s.f. teoria
:
împrăstierii v î r s t e l o r " : Ioan Budnra.
„un s.f. aparent, redus la f o r m ă na­
rativă. Există o conştiinţă a c o n v e n ­
ţiei". F l o r i n l a r u _se manifestă un ni­
v e l al referenţialitătii. T o a t e p a r a n ­
tezele Implică u n p r e z e n t " : M i r c e a
r 5 r t ă » - e s c M .stilistica lui M . N . este
c e a obişnuită, excesul d e r a ţ i o n a l i ­
tate este un defect al literaturii s.f."
F l o r i n M a n o l e s c u a prezentat în
cfteva o a e l n l . cu pertinenţă, rarteq
lui O v i d C r o h m ă l n i c e a n u « A l t e I s ­
torii I n s o l i t e " .
A l t e intervenţii n o t a b i l e : A. Ro­
goz. M . Cărtărescu. M . NedoIHu.
Florin laru. Ton H o b a n a . .Sanda R a -
dian. P e t r e S o l o m o n . O s w a l d H n - v r
*FLEACURI o schiţă semnată
de ISAAC ASIMOV este tradusă
în Luceafărul nr. 3/1987 de către
L i g i a T o d a n . B i n e scrisă, b i n e tra­
dusă, schiţa a r e o Intrigă care-i mai
degrabă poliţistă, decît s.f.
• Editura Albatros anunţi pen­
tru 1 0 R 7 rttovn Hffţtni interesante :
'.fITTAIT r,n a m e ^ c t t . NIK*: TON
H O B A N A . FMlSrW.A VIE: I \
ORIZONT a c f a s t A CONSTELA­
Ţ I E feutef^n* ^e t e x t e româneşti*.
CRISTIAN POPESC! T CASSAR-
G07. : T M P L O Z T A (antologie de p r o -
7 ă s.f. din lit. universală si din au­
tori r o m â n i ) .
Totuşi e foarte puţin, mal ales
că două titluri a ' i fieurat în planu­
r i l e e d i t o r i a l e din anii trecuţi.
• Q U A R K 16. buletinul informa­
tiv al cenaclului Quasar din Taşi.
lor şi cluburilor de anticipaţie din (Str. P A R I S N R . 1. c. p. 1 900 T I M I ­
ţară, redactat de căt.'e Dan M e r i t a , Ş O A R A ) , în patru e x e m p l a r e , pînă
riscă să se t r a n s f o r m e într-un buletin la lă mai 1988.
al erorilor. I n f o r m a ţ i a vehiculată nu
este deloc „ l a z i " . In special în ra­ a P r e z e n t a t elogios de către c r i ­
„Alte zul cenaclurilor n e m o l d o v c n e ş t i . ticul M i h a i C o m a o în nr. 3/278/1987
al Suplimentului literar-artistic al
• In luna ianuarie 1986. Casa T i ­ Setatei! Tineretului BOGDAN FI-
neretului din T i m i ş o a r a a găzduit o C E A C c o n v i n g e încă o dată prin-
e x p o z i ţ i e personală d e grafică pc tr-o p o v e s t i r e scurtă ştiinţifico-fan-
teme stiinţifieo-fantastice a unui tatică „ S l N T U N I C " . I n fişa d e p r e ­
foarte tinăr artist plastic timişorean, zentare este anunţat un v o l u m d e p o ­
Primul
PETRU ZMED. vestiri p r e d a t editurii Albatros. In
planul editorial pc 1987 nu figurează.
P o a t e in 199;».
• Editura „FACLA" a înscris
Bogdan
in planul editorial al anului 1987 un
roman ştiinţifico-fantastie al unui • P r i m u l fanzin tipărit din B u l g a ­
universitar timişorean, W i l i a m Ma­ ria F E P (Fantastica. Euristica, P r o g -
rin. Spicuim din prezentarea redac­ nostica) a apărut in anul 1984. E d i ­
ţiei „un român ştiinţifico-fantastic tor clubul de
: anticipaţie „IVAN
întemeiat pe sugestiile şi pe proce­ E F R E M O V * d;n Sofia. O p t pagini,
MnrtlenU.
deele ficţiunii m o d e r n e * . format A 2 . în condiţii g r a f i c e exce­
T i t l u l romanului este „ T a i n e l e lente.
Roboţilor*. R e ţ i n e m , din cuprinsul foarte
bogat, c i t e v a titluri - A r t ă . fantastic
• A n u l 1986 se constituie ca
şi fantastologie : I n t r e e n i g m e şi in­
unul din cei foarte buni pentru
teligenţă artificială ; Noosfera : N e ­
s.f-ul românesc. verosimila realitate şi v e r o s i m i l u l
A u apărut citeva cărţi fie refe­ fantastic : Planeta stiintifico-fantas-
rinţă : . A L T E I S T O R T I I N S O L I T E * tică. P r i n t r e semnatarii (si redactorii
de O V i n S. C R O H M Ă L N I C E A N U : Fen-ului) n u m e o u n o s c u t e : Ivailo
autoru­ . L I T E R A T U R A Dl! A N T I C I P A Ţ I E " Runev. Atanas Plavov. Teodor Re-
.autorul (voi. m de I O N H O B A N A : . I N S U - z i v , M i r o s l a v P o p o v , I\an D i m i t r o v .
I E I . E F E R I C I T E " de H O R I A ARA­
MA ; V I C T O R A N E S T I N „ Î N A N U L
a Revista MăgtO&n a început să
4 000 S A U O C Ă L Ă T O R I E L A V E - publice p r o z e cu un n i v e l Ideatic
NUS". e d i ţ i e critică realizată de si estetic deasupra mediocrităţii.
N u m a i în p r i m e l e trimestre al anu­
C O R N E L R O B U (cd. D A C I A ) : S O -
lui 1987 a v e m două e x e m p l e eloc­
L O M O N M A R C I T S „ A R T A .ŞI Ş T I I N ­ v e n t e : p r o z e l e semnate de O v i d i u
ŢA" : KAREL CAPEK .FABRICA Hurduzeu şi V i c t o r Niţă.
DE A B S O L U T " şi „ K R A K \TIT~. tra­
a U n număr dedicat în exclusi­
ducere şi postfaţă de J E A N G R O S U ;
vitate literaturii s.f. ecologiste a rea­
„EXISTA ALTE FIINŢE IN COS­ lizat magazinul VtOA editat în 1986
M O S ?*, v o l u m î n g r i j i t de către TT- de c ă t r e Asociaţia Scriitorilor s.f.
B E R I U T O R O (Ed. P o l i t i c ă ) . L U M I ­ maghiari.
LE DE F I E R de M . VERESS ZSU- P r i n t r e numeroasele proza MB
ZSANNA şi M A N D I C S GVORGY află si cea semnată de PUSKAS
(Ed. K r i t e r i o n ) . I M R E . „ C U C U L * , prezentată In cu­
prinsul acestui număr.
a Puternicul club de anticipaţie
a T o c m a i cînd căpătase oarecare
din K A T O W I C E ( P o l o n i a ) , editorul contur, a v i n d şi tendinţe de e x i g e n ­
buletinului lunar F I K C J E (cu un ţă literară. Argonaut, suplilmentul
nivel d e i n f o r m a ţ i e mult peste media s.f. al cunoscutei reviste ieşene de
europeană), a organizat. între 29 mai cultură C O N V O R B I R I LITERARE,
a dispărut în neant. Să fie d e v i n ă
şi 1 iunie 1986. în condiţii optime. si lunga eclinsă a cenaclului Qua-
P O L C G N '86. Congresul scriitorilor sai la nedorita sucombare ? !
M cluburilor de a n t i c i p a ţ i e poloneze.
a B I B L I O T E C A N O V A . caietul
I n aceeaşi perioadă a v e a loc. la T i ­
de critică, t e o r i e şi istorie literară,
mişoara. H E L I O N '86. O î n t î m p l a r e
xerografiat, editat de clubul de an­
bună.
ticipaţie „ H E L I O N " , in colaborare
cu cenaclul „ H . G. W e l l s " din T i m i ­
a CONCURSUL ANUAL DE
PROZA SCURTA HELION '88 îşi va şoara, v a fi din nou la dispoziţia
cunoscătorilor printr-o e d i ţ i e spe­
cunoaşte laureaţii la sfîrşitul lunii
mai lî'88. L u c r ă r i l e , care nu trebuie cială realizată în luna iunie 1987.
să depăşească z e c e pagini, dactilo­
grafiate la două rînduri, v o r fi e x p e ­ Cornel Secu

H E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie 74

 CENTRUL
DE
CHIMIE TIMIŞOARA
OFERĂ
DOZ PENT
ACID PIQNIC
.presiune. 2 bar
Ml l/l
MOAR Biras
oterisitcî : turaţie 55-280 rol/mie
volum 950 cc
OPOMPE C u
CIRCULAŢIE
caracteristici debit mau 5 1 / l i
presiune max 0,25 bar
fffiV -lcolaborări neutra reinlyarea unor
probleme lin
dumneavoastră

75 H E L I O N — magazin al clubului dc anticipaţie

II E L 1 O N — magazin al clubului de anticipaţie 7 O
ÎNTREPRINDEREA DE DETERGENTI T I M I Ş O A R A

Calea Buziaşului nr. 3

1 9 0 0 Timişoara
tel. 83115

EMULGATORI PENTRU PESTICIDE

PRODUSE PE B A Z A DE A G E N Ţ I DE S U P R A F A Ţ A ETOXILAŢI ŞI
SOLVENŢI PENTRU OBŢINEREA CONCENTRATELOR EMULSIO-
NABILE DE INSECTICIDE ŞI ERBICIDE :

E M U L G A T O R AC, LN _ pentru produse tip Triflurom

E M U L G A T O R C37, 0C64 —
pentru insecticide organofosforice tip
Carbetox

EMULGATOR F,5 pentru insecticide organofosforice tip

Sinoratox

E M U L G A T O R F22 — pentru produse pe bază de triclor di-

paratonil-etan

E M|U L G A T 0 R 128 — pentru produse tip Dibutox

E M U L G A T O R F46 — pentru produse tip Lindan

E M U L G A T O R LN pentru Trifurom

EMULGATOR A 46
pentru produse pe bază de dinosebace-
tat

^ M U L G Ă T O R I I A U R O L U L DE A REDUCE T E N S I U N E A S U P E R F I C I A L A A EMUL­
SIILOR. A S I G U R Î N D A S T F E L O P U L V E R I Z A R E UNIFORMA; PERMIT PĂTRUNDEREA
SUBSTANŢE] A C T I V E INSECTICIDE ŞI Î N LOCURI GREU ACCESIBILE. N U S l N T F I T O T O -
XICE. PRODUSELE S l N T BIODEGRADABILE, DECI N U P R E Z I N T Ă P E R I C O L U L DE P O ­
LUARE A APELOR.
DEOARECE N U A U T E N D I N Ţ A P R O N U N Ţ A T A DE S P U M A R E N U CREEAZĂ D I ­
F I C U L T Ă Ţ I IN O P E R A Ţ I A DE P U L V E R I Z A R E .

77 H E L 1 O N - magazin al clubului de anticipaţie

 no num
TIMIŞOARA STR. GH. L A / A R NR. 9
T E L 961/3 00 78 T X 43 380

VA OFERĂ FAMILIA DE

CALCULA lOAfE Pi RSONALE

- TIM -

Domenii de utili/are acoperind cele m a i d i v e r s e conector pentru d e z v o l t ă r i (conectare in reţea de

preocupări : proiectarc-cercetarc, industrie, a u t o m a t i ­ calculatoare, cuplare d e unitate duală mini floppy
zări, gestiune, i n v ă ţ ă m i n t - c d u c a ţ i e , medicină sâiiăt.ile, disk e t c . ) ;
agricultura, familial şi altele. interfeţe : seriulă RS232C şi paralelă pe 8 biţi per-
miţind cuplări «le i m p r i m a n t e ;

ZX-TIM compatibil soft cu S I N C L A I R Z X - S P E C T R U M ;

resurse s o f t : c o m p i l a t o a r e ; asumbloare/dczasam-
— c o m p a t i b i l soft cu Z X - 8 1 al firmei S I N C L A I R ;
bloare, p r o g r a m e educative, p r o g r a m e aplicative,
— microprocesor Z 8 0 A Ia frecvenţa 3.25 M I ! / ; jocuri etc.
— m e m o r i e sistem : 8 Ko E P R O M (extensie posibilă in fabricaţie curentă la F M E C T C . l i v r a b i l in d i ­
pină la 1G K o ) ; verse variante, dupa perifericele care i se ataşea/ă.

— memorie utilizator: i ; ! G Ko R A M (extensie posi­

bilă pină Ia 04 K o ) ;
T I M -N

— afişare pe T V alb/negru ; microprocesor Z80A la frecvenţa 3.5 M H z ;

— format de a f i ş a r e : 24 rinduri a 32 car.u tei .• s.m m e m o r i e R O M : 2 K o . extensibilă pină la G4 K o ;

2 5 6 x 1 9 2 puncte in r e g i m rezoluţie mărită ; memorie R A M : 192 K o , relocabilă pe blocuri de
1G K o ;
— interfaţă cu casetofon obişnuit ;
afişare pe : T V alb/negru sau color, monitor alb/ne­
— tastatură plată Q W E R T Y cu 40 t a s t e ;
gru sau color ;
— conector pentru extensii ;
i n . i l i a rezoluţie la afişare : 320 l'Xl puncte, 16 cu­
— s o f t w a r e d e ba/ă : m o n i t o r I O şi interpretor B A S I C ; lori cu F L A S H . H K K . I I T ;
— două regimuri de lucru : F A S T . S L O W ; interfaţă cu casetofon obişnuit ;
— resurse s o f t w a r e : c o m p i l a t o a r e i ' O R T H , L I S P , p r o ­ tastatură Q W E R T Y perfecţionată, detaşabilă ;
g r a m e educaţionale, p r o g r a m e aplicative, jocuri etc. ; i n t e r f e ţ e : serialii R S 2:12(". paralela permiţind cu­
— in fabricaţie la F M E C T C in semestrul 2 l'»87. la plări de i m p r i m a n t e sub C P / M .
preţ accesibil publicului. sistem de o p e r a r e : B A S I C S P E C T R C M sau C P / M
pe GU K o cu 80 caractere/linie. încărcabil la a l e g e r e
pe dischetă ;
TIM-S
o unitate duală mini floppy disk inclusă şi posibili­
- - microprocesor ZMlH la frecvenţa 3.5 M I I / sau ti MII/. ;
tate de cuplare a incă unei unităţi ;
— memorie ROM : lo Ko conţinind interpretorul
multiple dezvoltări posibile prin adăugarea de pla­
BASIC ;
chete : funcţionare in reţea locală sub protocol
— m e m o r i e R A M : G4 K o ; „token-passing". interfeţe analog-numcricc pentru
— m e o r i e R A M video : 10 K o ; comanda proceselor industriale, joystick e t c . ;
— afişare p e : T V alb/negru, monitor alb negru sau compatibil cu S I N C L A I R Z X - S P E C T R U M ;
color, în r e g i m : a l f a n u m e r i c , grafic sau editare, uti- bibliotecă software cuprin/ind : monitoare, compi­
li/ind 8 culori cu F L A S H . H K K . I I T ; latoare F O R T I I . C. P A S C A L , editor de texte, asam-
— interfaţă cu casetofon o b i ş n u i t ; bloare/de/asambloare, jocuri, programe educative
— tastatură plată Q W E R T Y cu 40 taste plus dublarea etc.
tastelor de cifre z e c i m a l e şi m o d ; in fabricaţie in trimestrul 4/1987. la F.M.E.C.T.C.

II E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 78
 NTREPRINDEREA DE LACURI Şl VOPSELE

AZUR"
T I M I Ş O A R A — STR. CHIMIŞTILOll NR. 1

Promovînd progresul teh­

nic, aplicînd r e z u l t a t e l e
cercetării ştiinţifice în p r o ­
ducţie, I.L.V. „ A Z U R " p r o ­
d u c e şi livrează:
o nouă s e r i e d e E m a i ­
luri c u u s c a r e la aer, p e n ­
tru interior şi e x t e r i o r , în
c e a m a i variată g a m ă c o ­
loristica:

SERIA 5072

Produsele se aplică cu pistolul sau

pensula pe suprafeţe metalice, lemn
sau zidărie. Dau pelicule dure, elasti­
ce cu bune rezistente la intemperii.

H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
 ELECTROMOTOR
1900 TIMIŞOARA ; 21 BD. REPUBLICII ; TELEPHONE 1 38 56 ; Telex 71323 ; ROMANIA

M O T O A R E ELECTRICE TIP N C M

» SINGLE P H A S E
LOAD CAPACITOR
INDUCTION MOTORS
WITH I N C R E A S E D
TORQUE, T Y P E
t NCM

TEH M O T O R S TYPE NCM

A R E D E S I G N E D F O R G E N E R A L DRIVES.
PROTECTION: I P 4 ; VOLTAGE: 220V;
FREQUENCY 5 0 Hz.

11 I I I 11 \ — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie 80
 CONTOR TRIFAZAT
DE ENERGIE ACTIVA
C U D U B L U TARIF Şl D U B L U
INDICATOR DE PUTERE
MAXIMA 1 C A 2 IMDT

A p a r a t u l e s t * d e s t i n a i înre­
gistrării e n e r g i e i electrice a c t i v e
consumate îndeosebi d e consu­
m a t o r i i i n d u s t r i a l i , în reţele cu
t r e i sau p a t r u f i r e si măsurării
concomitente a puterii maxime
absorbite de consumatori.

Ti ii

APARAT MAGNETOELECTRIC
DE T A B L O U TIP M P 40

Aparatele magnetor ctrice

M P 40 se utilizează în «. >mati-
zâri, telecomunicaţii, a p a r a t u r a
medicală si în d i f e r i t e instalaţii
i n d u s t r i a l e d e curent c o n t i n u u şi
curent a l t e r n a t i v p e n t r u măsura­
TIMIŞOARA r e a c u r e n t u l u i şi a t e n s i u n i i .

calea
buziasului
nr.