Mare Weissbluth, medic pediatru cu o carier’ de treizeci de ani, este si un cercetitor de frunte in domeniul somnului la copii. In 1985 a fondat Centrul pentru Tulburari de Somn din cadrul Children’s Memorial Hospital, Chicago, sia fost profesor de Pediatrie clinica la Scoala de Medicina a Universitagii Northwestern. Dr. Weissbluth a descoperit ci somnul influengeazi temperamentul si c& problemele de somn au legitura cu colicile infantile. Studiul de refering’ realizat de acesta, pe durata a sapte ani, privind somnurile diurne a accentuat importanta odihnei din timpul zilei. A sctis capitole despre problemele de somn in cadrul manualelor pentru medici pediatri, a susfinut numeroase prelegeri pentru grupuri de paringi si a fost invitat la emisiunea The Oprah Winfrey Show. De acelasi autor: Sleep Consult (2012), Healthy Sleep Habits, Happy Twins (2009), Your Fussy Baby (2003), Crybabies (1984). Dr. MARC WEISSBLUTH SOMN SANATOS PENTRU UN COPIL FERICIT PROGRAM PAS CU PAS PENTRU UN SOMN CARE DUREAZA TOATA NOAPTEA Prefata de CINDY CRAWFORD Traducere din limba engleza de BIANCA PAULEVICI a cremaHealthy Sleep Habis, Happy Child A Step-by-Step Programme for a Good Night's Sleep Dr. Mare Weisbluch ‘Copyright © 1987, 1999, 2003, 2015 Mare Weissbluth, Trustee, Mare Weisbluch Revocable Trust ‘Copyright prefaya © 2003, 2015 Cindy Crawford -Malkumiri urmatorilor pentru permisune dea republia rexel AsociaiaPsihologilor American: un atiol de Carl D. Williams {nttolat Case Report: The Elimination of Tantrum Behaviour bby Extinetion Procedures, apiru in Journal of Abnormal and Socal Pychlogy, 1959. Copyright © 1959 American Pxychological Association. ‘Republica cu permisiuneaedicorului ya autoru Dr. Karen Pierce: Capialul 12, inetulae,Paringicompereni, «opi competent” de dr. Karen Perce. Copyright © 1999 Karen Pierce, MD. Republica eu permisuncasutoats. Toate deepturilereervate a Edivura Litera OB. 53: C.P. 212, sector 4, Bucuresti, Rominia tel. 021 319 6390: 031 425 1619; 0752 548 372 e-mail: comenzi@liters.0 Ne putet viria pe Somm santos pentra wn copil fercit Program paseu pas pentru un somn care dreazd toata noaptea Dr. Mare Weissbluth Copyright © 2017 Grup Media Litera pentru versiunes in limba romina “Toate drepeurile ezervate ‘Traducere din limba englez8: Bianca Paulevici/Graal Soft Editor Vidraje yf Redactori: Camelia Bidagcu, Carmen Sefania Neacyu ‘Copertis Flori Zahia “Tehnoredactare 5 prepress: Ana Virrosu Descrierea CIP a Bibliocecii Nationale a RomAniei WEISSBLUTH, MARC Soma sinitos pentru un copil fret, Progeam pas eu pas Penteu un soma cate dureazs toati noapeea/ Dr. Marc Weissbluth, trad, Bianca Paulevii ~ Bucuresti: Litera 2017 I. Weissbluch, Mare T Paulevici, Bianca (erad) ISBN 978-606-33-1698-2 821,133.131=135.1 Cuprins Profata: (Cindy Crawford) . Cum si folositi aceasta carte . Introducere . . Partea I CUM DORM CoPuT CapiToLut 1. De ce este somnul sinatos atit de important? Carrrout 2. Un somn sinatos si strategii pentru somn CaprroLut 3. Probleme de somn gi solugii. ...........4+ 153 Caprrowut 4, Somnul, agitagia extrema/colicile sitemperamentul .......c0.00008 Partea alla CUM ist POT AJUTA PARINTII COPIM SA DEZVOLTE OBICEIURI DE SOMN SANATOASE Caprrotut 5. De la o luni la patru luni +253 Carrrowut 6, De la cinci la dowasprezece luni. 2312 Carrrowut 7. De la 13 la 36 de luni. - 390 Caprrozut 8. Copii de varsta pregcolara - 427 Caprro.ut 9. Copii de varsta scolara si adolescenii .... 452Parteaa IIl-a ALTE TULBURARI $1 PREOCUPARI LEGATE DE SOMN CaprroLut 10. Probleme de somn speciale 473 499 Caprrovut 12. Paringi competenti, copil competent ... 544 Caprro.ut 11. Evenimente si preocupari speciale . . Caprrorur 13. Avantajele si dezavantajele altor abordiri ale problemelor de somn ... 566 S71 601 Aceasta carte ii este dedicata Lindei WeissbluthCapitolul 1 De ce este somnul sanatos atat de important? Sugarii si copii aflagi ined lao virstd frageds [pot fi] atacapi de (J starea de veghe pe timpul nopgii Aulus Cornelius Celsus* Lipsa de somn la copii gi ingrijorarea cauzati de acest lucru sunt chestiuni foarte vechi. Somnul sanatos pare un lucru simplu si fires pentru nou-niscugi. Acestia adorm si dorm fara pic de efort. Totusi, tiparele lor de somn se modifica si evolueazd pe masur ce creierul se maturizeaza in primele cdteva saptamani si luni de viagé. Astfel de modificiri pot duce la ,confuzia zi/ noapte ~ perioade lungi de somn in timpul zilei si perioade lungi de veghe in timpul nopyii. Este un lucru deranjant, dar este doar 0 problema de sincronizare. Now-nascutul adoarme si doarme fara dificultate. Totusi, dupa cateva siptimani Aulus Cornelius Celsus (cca 25 i.Hr.-50 d.Hr,) a fost un medic si enciclopedist roman, Este cunoscut pentru lucrarea sa De Medi- ina, singura sectiune rimasi dintr-o enciclopedie pe care a sctis-o. (ned) 25Dr. Mare Wersssure ‘SoMN SANATOS PENTRU UN COPIL FERICIT de viap’, p&ringii pot transforma ritmuri si tipare de somn naturale in obiceiuri de somn. ‘Multi paringi sunt surpringi ci obiceiurile de somn san’- » Natural toase mu se dezvolta in mod automat. De fapt, paringii pot si ‘Toti bebelusii au perioade de agieasie i plans. Me Ra ae z sacar “Tosi piringii se frimanta cnd trec prin astfel de perioade. chiar ajuci sau ingreuneazi dezvolearea de obiceiuri de somn Tolcacieived a ig eicenia ieee »NATURAL* VERSUS ,NENATURAL* sinitoase. Bineingeles, copiii vor adormi spontan cand sunt Cu ct un bebelus se agité sau plinge mai mule, cu arar doarme epuizagi — ,picatul lat" este o necesitate biologic’! Dar este un mai pugin, lucru nes&natos, deoarece extenuarea (deseori identificata prin ‘Cu cat bebelusul doarme mai pugin, cu atat paringii dorm mai comportamentul ,extrem de agitat* care precedi momentul pa Cu cat piringii dorm mai pugin, cu atat le este mai greu si igh linigteasca bebelusul Rusdele si prietenii vor si ajute la linistirea bebelusului si cei- acela in care copilul pica lat de oboseala) afecteaza interactiu- nile sociale normale si chiar si procesul de invagare. Nu ar tre- bui sa presupuneti cd este ceva ,firesc” ca tofi copii si devin’ Ialyi se agteape’ ca acestia sii sprijine pe paring morocnogi sau irascibili la sfargitul zilei. Copiii bine odihniti Aliptarea si dormicul impreuni cu bebelusul sunt modalicayi nu se comporti asa. cficace de lini Inainte si apari electricitatea, radioul, televizorul, calcula- »Nenatural toarele si naveta pe distange lungi pentru a ajunge la locul de Stinsalarea urband (agornote, voc!, camioane, merval Ja cum- pe ‘i - re pirituri, efectuarea diversclor treburi) poate interveni in somnul munca, copiii se culcau mai devreme decat o fac cei din ziua de bebelusuli. astzi. S-ar putea ca orele de culcare tirzii care sunt astizi atit Ingraiiea pe iy deca coplr (ieptindh 2% abot Gopi de populare si fie la fel de ,,firesti* precum credinga ,fireasca* chiar cand incepe si devina obosit sau prea multi stimulare) ar depasita conform careia bebelusii mai grasi sunt mai sinatosi. putea interveni in somaul bebelusului. Convingerile rispindite sau. popalare despre ce anume este Izolarea social care o obligi pe mama si fie r'spunzitoare de t linistirea si somnul copilului poate fi un motiv de stres pentru firesc, normal sau snatos nu sunt intotdeauna adevarate. In NaS ne aaa ae plus, cind te gindesti la cresterea copiilor, s-ar putea si para Stilul de viatd modern, ocupat inseamni ci paring au multe ceva natural" si iei in considerare practici parentale folosite in lucruri de facut si pugin timp la dispozitie; uneori trebuie si igi ia culturi traditionale. $i anume, alaprarea frecventa zi si noapte copiii cu ei chiar si in timpul orelor de somn, si dormicul impreuna cu cel mic, plimbacul lui intr-un port- Mamele sunt nevoite sa plece zina de acasét pentru a munci, le este dor si se joace cu bebelugul lor gil yn ereaz pina tarziu, bebe, ca al fl merealsproape de copa eats se reac hocea Tait sau mamele trebuie sd facd naveta pe distange lungi $i se AAsfel de lucruri mu sunt mereu practice pentru anumite fami- sung deh soviet, Yea anes gad Beg pr Iii gi chiar gi in cazul celor care aleg acest stil de viag ,natural”, treaz panda o ord prea tire pot interveni agitatia extrema/plansul/absenga somnului sau Buniciéintervin in rutinele de somn. factori snenaturali” 26 27Dr. Mare WerssanuT Dr. Christian Guilleminault, care, impreuni cu dr. William C. Dement, a fondat cea mai buna revista din lume privind cercetarile din domeniul somnului, m-a invayat si iau in considerare cinci principii fundamentale cind vine vorba despre ingelegerea somnului: 1. Creierul care doarme nu este un creier care se odihneste. 2. Creierul care doarme functioneazi diferit de creierul treaz. 3. Activitatea si munca creierului care doarme au un scop. 4, Procesul de adormire se invari. 5. Este necesar si fi oferim creierului aflat in curs de dez- voltare suficient’ odihna pentru a-si dezvolta capacita- tea de concentrare. Somnul mengine mintea alerta si calma. Noaptea, in tim- pul fiecirui somn scurt se reincarci bateria creierului. Faptul de a dormi bine crete puterea mingii asa cum ridicarea de greutagi dezvolté muschi mai puternici, deoarece atunci cind dormi bine, nivelul de atentie sporeste si ffi permite sa fii rela- xat fizic si alert mental in acelasi timp. Atunci te afli in cea mai buna forma: Asa cum vei descoperi pe masura ce citesti aceasta carte, cand copiii invara si doarmi bine, invari sisi mengind 0 stare de veghe optima. Notiunea de stare de veghe optima, sau vigilenga optima, este importanta, deoarece avem tendinga si ne gan- dim iner-o maniera simplistd la a fi treji sau adormigi. Aga cum ciclul nostru de 24 de ore consti din mai multe stari decat cele numite diurne si nocturne, tot aga exist gradapii — pe care le numim zori si amurg ~ in cadrul somnului gial starii de veghe. In timpul somnului, nivelurile variaza de la somn profund. la treziri pargiale; in timpul starii de veghe, nivelurile variazd de laa fi treaz pe deplin la a fi amegic. 28 ‘SoMN SANATOS PENTRU UN COPIL FERICIT Importanga starii de veghe optime e cum nu se poate mai mare, Daca copilul dumneavoastri nu doarme cit are nevoie, s-ar putea sa para fie somnoros, fie hiperalert, Daca oricare dintre aceste stari persist prea mult, rezultatele sunt aceleasi: un copil cu 0 dispozigie proasta si un comportament greu de controlat, si cu siguranti un copil care nu este dispus sa se bucure sau si profite din plin de multitudinea experiengelor de invigare care i se ofe Tinand cont de stilurile noastre de viagé ocupate, cum si res- pectim programele de somn din tinpul zilei si orele regulate de culcare seara? Chiar este adevirat ca ti pot face ri bebelusului meu daca ti ofer dragoste in timpul noptii, cand plange dupa mine? Cum pot fi siguri ci somnul este intr-adevir atét de important? Sunt un parinte rau daca copilul meu plange? Daca plange noaptea, nu e din cauza unui sentiment de insecuritate? Sunt intrebari pe care mi le adreseazi numerosi pi mengioneazi deseori ci diverse articole sau cirti pe care le-au citit par si sprijine idei diferite, asa ci ajung la concluzia ca, intrucat intreaga chestiune este ,atét de controversata*, ar pre- fera si lase lucrurile aga cum sunt. Daci considerati c& cel mic nu doarme bine si nu suntegi de acord cu sugestiile din aceasta carte, atunci intrebagi-va cat ar trebui sa asteptagi ca sa vedeti o imbunacagire. Trei luni? Trei ani? Daci ascultati pirerea unui profesionist care sustine ci trebuie si petreceyi mai mult timp cu copilul dumneavoastra in timpul nopgii ca sa il faceti si se simt& mai sin siguranga‘, intrebati-l pe respectivul: ,Cand voi sti cd suntem pe drumul cel bun?" Nu asteptati mule timp. Gandigi-va la ce a scris dr. Charles E. Sundell, medicul respon- sabil de Sectia pentru Copii din cadrul spitalului ,Prince of Wales" din Anglia, in 1922: ,Succesul in tratarea lipsei de somn. la sugari este un standard bun dupa care se pot estima rabdarea Eiimi 29Dr Mare Weisssturn si indemanarea unui specialist’. Tot el a mai scris: ,Un bebelus care nu doarme este un repros la adresa celui care are griji de el sill face pe acesta vinovat de un oarecare egec in ceca ce priveste ingrijirea oferita". Deci si nu credeti cd este o chestiune contem- porani aceca a ingrijoririi cu privire la lipsa de soma. Adevarul este ca cercetirile moderne cu privire la starile de somn/veghe nu fac decit si confirme observatiile ficute de specialisti precum dr. Sundell cu mai bine de 80 de ani in urma. Acesta scria: ‘Trebuie si rezistagi cu varie tentagiei de a amana ora de culcare a bebelusului pentru ca acesta si poata fi admirat de rude sau prieteni sau pentru ca bona lui si poati finaliza © treabi pe care 0 desfisoari, Un copil somnoros care este sinut treaz igi epuizeaza rapid energia si intra intr-o stare de agitatie irascibila, iar cind se fac in sfirsit pregitivi pentru culcarea lui, sar putea si fie prea extenuat ca sé se linisteasca. Regularitatea obiceiurilor asigur’ sinitatea unui sugar. Restabilirea unei rutine regulate, chiar si dupi o pauzi scurti, necesiti deseori perseverenta plina de ribdare din partea bonei, si chiar daca s-ar putea ca cel mic si protesteze citeva opti fermitatea rareori dd gres in a obpine rezultatul dori Ficcare bebelus este unic. Copiii se nasc cu trisituri indi- viduale care le afecteazi cantitatea de activitate fizici, durata somnului sia perioadelor de plins. Dar ei sunt diferiti gi in alte moduti, mai subtile, Unii sunt mai usor ,de citie’; para avea pro- grame de masi si somn previzibile. Acestia au tendinga si pking mai putin si si doarmi mai mult. Copii obisnuii, adic’ aceia al cdror comportament pare si urmeze un tipar, reugese de obicei ise linigteasca singuri; adorm mai usor si cind se trezesc noap- tea adorm la loc fir ajutor. Dar nu vi invinovagigi daca aveti 30 ‘SoMN SANATOS PENTRU UN COPIL FERICIT un bebelus care plange mule si nu prea reuseste si se linisteasca singur. Aspectul acesta gine doar de noroc, chiar daca obiceiurile sociale s-ar putea sa influenteze parerea despre acest lucru. Chiar si in cadrul societatilor in care mama il gine mereu pe pe copil, find mereu disponibili pentru aliptare si alinare, tot exista diferenge mari intre bebelusi in ceea ce priveste agitagia gi plinsul. Mama compenscazi leginindu-i sau aliptandu-i mai mule, $-ar putea chiar si nici nu se astepte ca bebelusul si doarma singur, departe de ca. Pe misuri ce ce, copilul s-ar putea si impart patul cu piringii pe 0 duratd lungi, Nu este neapirat un lucru bun sau rau; este doar diferit de asteptarile celor mai multe familii occidentale din clasa mijlocie. Asadar, nu numai ci bebelusii dorm diferie, dar gi senti- mentele paringilor sunt condigionate in moduri diferite in functie de astepririle societtii cireia fi apartin. Nu uitati ci nu exist moduri universal ,corecte“ sau ,gresite“ ori stiluri snaturale® versus ynenaturale” de a creste copiii. Societigile mai pugin dezvoltare nu sunt neaparat mai ,naturale" si astfel mai sinatoase* in ceea ce priveste metodele de crescut copii. Laurma urmei, stricnina si laptele de vaca sunt la fel de ,natu- rale', dar au efecte complet diferive atunci cdnd sunt ingerate. Gradul in care suntem deranjagi de faptul ca sugarul plange sau de obiceiurile de somn nesinitoase ar putea si reflecte partial propriile noastre asteptiri referitoare la ce inseamna si fim piringi ,buni*, Vrem si il purtim in brage pe bebelus tot timpul sau vrem sa il Lisim jos uneori, si doarma? ati 0 poveste adevarati: 0 pringes din Arabia Sauditi a venit intr-o zi la mine la birou pentru o consultatie, insoriti de medicul ei pediacru saudit instruit in Anglia si de dadaca sau- died inscruita in Anglia, precum gi de alte dows femei, pentru a 31Dr. Mare Weissenurit discuta despre obiceiurile de somn ale copiilor familici regale. Pediatrul a descris metodele rispindite printre aristocragii britanici in secolul al XIXlea. Asemenca doicilor instruite din Anglia secolului al XIX-lea, dadaca din Arabia Saudita il putea fine mereu in brage pe copi dormea din simplul motiy ca doica avea la randul ei servitori! Aceste dadace subalterne nu erau la fel de bine instruite, ast- fel ci in sarcina lor cadeau treburile domestice in procesul de crestere al copiilor. ‘Majoritatea paringilor nu au bone care si ingrijeasci copii. Trebuie si se bazeze pe propriile abilitigi. Aga ck dack ne deranjeazi foarte mult faptul cA cel mic plange sau ne simpim. vinovagi ci nu am fi paringi ,buni', s-ar putea ca acest luctu si stea in calea dezvoltirii unui sim al competentei. S-ar putea si avem impresia ci nu putem influenga tiparele de somn ale copilului nostru. Din nefericire, acest mod de a gindi poate pregiti cerenul pentru viitoare tulburari de somn. Problemele de somn nu perturb numai nopgile unui copil, «igi zilele, ficindu-l mai neatent, incapabil si se concentreze si usor de distras. De asemenea, il fac si mai impulsiv fizic, hiperactiv sau lenes. Dar atunci cind copii dorm bine, ei sunt vioi, capabili si inveye gi si creasca in armonie. Cand paringii sunt prea dezordonagi, inconsecvengi sau prea ingrijoragi ori atunci cand exist probleme nerezolvate intre ¢i, problemele de somn rezultate converg, cauzind episoade de veghe si de plans excesive in timpul nopgii. Nu trebuie si presupunei pur gi simplu ci cei mici trebuie si treaci prin diferite ,etape" la diferite varste si c4 aceste etape creeaza in mod inevitabil probleme de somn. Adevarul este ci, dupa varsta de trei sau patru luni, toti copii pot invita I pringesei in timp ce acesta 32 SOMN SANATOS PENTRU UN COPIL FERICIT sa doarma bine. Procesul de invagare se va desfasura la fel de natural precum invagatul mersului. Vestea proasta este ci unii paringi creeaz probleme de somn. Vestea buna este ca parintii le pot preveni, precum gi rezolva pe cele care apar. Paringii care prefer’ 0 abordare mai progresiva (plans controlat sau extinctie treptata) in locul unei abordiri lure (ignorare sau extinctie) se pling de ,recidive" frecvente. In general, motivul pentru care o abordare progresiva tinde si aiba mai putin succes pe termen lung este acela ci dureazi mai mult siexistd intotdeauna perturbari naturale ale somnului, precum boli sau concedii. Restabilirea ulterioara a rutinelor de somn sinatoase folosind o abordare progresiva devine foarte stre- santa pentru paring, Mai multe zile sau siptimani de abordare progresiva fi epuizeaza deseori, asa ci acestia renunga si revin la obiceiuri, Paringii care au folosit cu succes extincgia stiu ci s-ar putea si aiba parte de o noapte - doar una - de plin- sete dup ce se intore acasi dintrun concediu scurt sau dintr-o vizita facuta rudelor. Adevarul este ci unii paringi trec succesiv de la o atitudine ferma la una permisiva gi invers, astfel incét nu pot si obgina rezultate. Bi fac adesea confuzie intre ceea ce si-ar dori ei din par- tca copilului si comportamentul efectiv al copilului. Motiv pen- tru care un jurnal de somn, despre care voi vorbi mai tarziu, poate fi un instrument util care si vi ajute si consemnagi ce facegi de fapt si cum reactioneazi copilul dumneavoastra. La urma urmei, succesele" pe termen scurt s-ar putea si reflecte doar perioade scurte in care copilul dumneavoastra ypic’ lat noaptca din pri- cina unei extenuiri cronice. Sau imbunatitirile efective in ceea ce priveste obiceiurile de somn ar putea fi atat de nesemnificative, incat perturbarile normale provocate de concedii, calatorii, boli sau alte probleme sa il afecteze constant pe copilul inca obosit si veel 33Dr. Marc Wersssiur si provoace ,recidive" repetate in cadrul cirora acesta se trezeste des in timpul nopfii sau refuza sa se culce. In schimb, paringii care aplicd cu succes o abordare dura — firi ocoliguri — pentru a imbunitigi obicciurile de somn observa un progres imediat, fird efecte diunitoare de durata. Acesti copii au mai puine recidive gi igi revin mai rapid si mai bine dupi perturbirile firesti ale rutinelor de somn. Cand vedem ci o metoda chiar ,functioneazi* 0 perioada, acest lucru ne da curaj si fim fermi in cea ce priveste tiparele de somn gi si repetiim procesul, la nevoie. Nu pot sublinia indeajuns cat de important este ca paringii sa inceapa din timp sa igi ajute copilul sa invege sa doarma bine. INFORMATII PRACTICE Daca incepeti antrenamentul pentru somn din vreme, vegi avea sanse mari si prevenifi problemele de somn. Cand incepefi din timp, eliminagi accesele de plans inde- lungate si problemele cu somnul. Procesul de a adormi fara ajutor este 0 abilicate si, la fel ca in cazul oricirei abilitagi, este mai usor si fi inveti pe algii de la bun inceput obiceiuri bune decat si corcetezi obicciuri proaste mai tarziu. De asemenea, succesul vine doar dupa o perioada de exersare. Numeroasele relatiri personale din aceasta carte ~ contri- butia unor paringi grijulii si atengi - ar trebui si fie o motivatic {n plus ca si il invagagi pe cel mic obiceiuri sinatoase devreme sau ca si remediagi problemele de somn gi, astfel, sd wd bucurapi cu adevarat de el! S-ar putea ca unii paring si aiba nevoie de ajutor profesionist pentru a stabili in casa rutine rezonabile gi organizate, pentru a aplana conflictele dintre paringi sau pen- tru ar ajuta pe un copil mai mare si depageasc’ o problema de 34 Sonn SANATOS PENTRU UN COPIL FERICIT somn bine inridicinata. Pentru a mengine un somn sinitos pentru copilul dumneavoastri mic, trebuie si avegi curajul de afi fermi fir si vi simgigi vinovagi sau si va temegi ci acesta va fi suparat pe dumneavoastri sau c& va va iubi mai pugin. De fapt, cea mai buni reget pe care o pot oferi este crearea unui cimin plin de iubire, cu copii si paringi odihniti. Nicicdnd n-a existat Copil mai minunat, dar ind a adormit, a lui mama s-a bucurat. Ralph Waldo Emerson Cit de mult inseamna un somn sinatos pentru copiii nostri! 35