Seminar de DC 3

Decizia nr. 799/2011

Autorul sesizării
Președintele României a inițiat revizuirea Legii fundamentale la propunerea
Guvernului, coform articolului 150, alineatul 1 din Constituție: ”Revizuirea Constituției poate
fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului...”. Însă, Curtea Constituțională
însăși se autosesizează în cazul proiectelor de revizuire a Constituției, în temeiul articolului
146, litera a) la final. Astfel, ea poate fi văzută ca un ”coautor”.
Obiectul sesizării
Verificarea a priori a constituționalității proiectului de revizuire a Constituției și
condiția îndeplinirii cerințelor constituționale de formă și de fond privind această revizuire
formează scopul sesizării.
Motivarea sesizării
”Prin noua reglementare propusă se urmărește se urmărește atingerea următoarelor
finalități”:
- trecerea la un Parlament unicameral;
- necesitatea unor adaptări și ajustări ale Constituției la realitățile sociale actuale;
- clarificarea instituțională și reglementarea unor soluții care să elimine blocajele
dintre ele, asigurând o mai bună cooperare.
Deciza Curții 
Curtea a decis că ”proiectul de lege pentru revizuirea Constituției a fost inițializat cu
respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constituție.” În plus constată că 5 modificări sut
neconstituționale și supune atenției Președintelui României niște observații cu privire la o
serie de dispoziții din proiectul de lege. În rest, celelalte prevederi nu contravin dispoziților
constituționale.

Motivarea deciziei Curții

Articolul referitor la proprietate
Prin proiectul de revizuire s-a dorit eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8), potrivit
căruia ”Caracterul licit al dobânzii se prezumă.” Au mai existat în trecut astfel de încercări de
revizuire (în 1996 și în 2003), cu același scop. De fiecare dată în trecut cât și în prezent,
Curtea a constat că această eliminare a prezumției atinge garanția dreptului de proprietate al
unei persoane. Astfel, ”ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun,
sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului.”
În plus, această dorință de revizuire încalcă limita materială a revizuirii constituției
conform art. 152 alin. (2): ”..., nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat
suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sua a garanțiilor acestora.”
Prin urmare, eliminarea prezumției caracterului licit al dobândirii averii este
neconstituțională.
Articolul referitor la CSM
Proiectul de lege urmărește modificarea structurii CSM prin mărirea numărului
reprezentanților societății civile și scăderea proporțională a magistraților ceea ce nu este
constituțional, deoarece ar produce o imixtiune pronunțată a politicului și a autoității
leguitoare în autoritatea judecătorească, ingerință manifestată prin numirea celor 6
reprezentanți ai societății civile de către Parlament, respectiv de către Președintele României.
Prin urmare, modificarea structurii CSM este neconstitușională, deoarece încalcă
limita materială a revizuirii, și anume ”aduce atingere garanției constituționale care consacră
independeța justiției”.
O altă problemă a constat în dorința modificarii art. 133 alin. (5) în vederea luării
hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin vot deschis. Modificarea este dezirabilă,
căci astfel s-ar garanta drpeturile fundamentale de acces liber la justișie și de apărare. Votul
deschis și motivarea hotărîrilor conduc la transparența CSM și întăresc supunerea sa
cerințelor constituționale, în cazul în care asupra deciziilor planează suspiciuni care nu sunt
motivate.
Curtea a dorit să atragă atenția necesătății revizuirii art. 133 alin. (7), conform căruia
”hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile, cu excepția
celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).” Astfel, în prezent, articolul ar încălca accesul
liber la justiție prin interzicerea recursului la justiție, cu privire la astfel de hotărâri, drept
stipulat în articolul 6: ”Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a
libertăților și a intereselor sale legitime.”

Bratu Șerban-Mihai G.104