TULBURARE AFECTIVA BIPOLARA

Problematica TAB

 Dezechilibre afective profunde

 Rata mare a suicidului
 Abuz de substanţe
 Inactivitate profesională
 Costuri economice semnificative

Definire si diagnostic

Tulburarea afectivă bipolară cuprinde în realitate un grup heterogen de tulburări caracterizate prin modificări
ciclice ale dispoziţiei, cogniţiei şi comportamentului

EPISOADE MANIACALE SAU EPISOADE HIPO MANIACALE SAU EP. MIXTE

SI DE OBICEI EP. DEPRESIVE

2 subtipuri primare de TAB:

 TAB tip 1- episoade maniacale sau episoade mixte
 TAB tip 2-episoade hipo maniacale si depressive

1. Depresia majoră
 dispoziţie depresivă sau pierderea interesului şi a plăcerii
 cel puţin 2 săptămâni
 cel puţin 5 simptome depresive
 afectare subiectivă şi funcţională
 nu este cauzat de consum de substanţe sau o afecţiune somatică

2. Mania
 dispoziţie euforică, expansivă sau iritabilă
 cel puţin 7 zile
 cel puţin 3 simptome maniacale
 episodul se asociază cu oricare dintre următoarele:
o afectare funcţională marcată
o spitalizare
o simptome psihotice
 nu este cauzat de consumul de substanţe sau o boală somatică

3. Episodul hipomaniacal
 Aceleaşi criterii ca la episodul maniacal, cu excepţia:
 durata episodului poate fi de 4 zile
 nu se asociază cu afectare funcţională marcată, spitalizare, simptome psihotice
 4. Episodul mixt
 episodul îndeplineşte simultan criteriile pentru manie şi depresie
 durează cel puţin 7 zile

TABLOUL CLINIC

1. SIMPTOME DEPRESIVE

• dispoziţie depresivă

• pierderea interesului şi a plăcerii

• scădere / creştere ponderală semnificativă

• insomnie / hipersomnie

• agitaţie / inhibiţie psihomotorie

• oboseală / pierderea energiei

• sentimente de inutilitate sau vinovăţie excesivă

• dificultăţi de concentrare

• idei suicidare

2. SEMNE DEPRESIVE

• pierderea libidoului

• tulburări menstruale

• treziri matinale

• variaţia diurnă a dispoziţiei (dimineaţa)

• constipaţie

• uscăciunea gurii

• cefalee

3. Simptome psihotice – halucinatii si/ sau idei delirante

Aspecte clinice particulare- Trăsături melancolice

 dispoziţia = “durere morală”

 depresia este mai intensă dimineaţa
 treziri matinale
  inhibiţie până la stupor sau agitaţie
 pierdere în greutate semnificativă
 culpabilizare excesivă sau inadecvată
 cronicizarea (min. 2 ani)
 formele rezistente
 pattern sezonier
 debut post-partum
 pseudodemenţa
 dubla depresie

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC – DEPRESIA

 15% dintre depresivi se sinucid

 recurenţa depresiei - 75%
 depresia durează aprox. 10 luni
 50% remisiune, 30% remisiune parţială, 20% cronicizare

-MANIA

 recurenţa maniei - 45%

 mania durează 3 – 6 luni
 15% remisiune, 50 – 60% remisiune parţială, 25 – 30% cronicizare

-OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

 reducerea severităţii şi a frecvenţei episoadelor

 restaurarea funcţionării şi a QoL
 reducerea riscului suicidar
 creşterea capacităţii pacienţilor de a-şi controla tulburarea şi propria viaţă

SCHIZOFRENIA

Schizofreniile sunt caracterizate prin distorsiuni fundamentale şi specifice ale gândirii, percepţiei şi ale afectelor
care sunt neadecvate sau tocite. Câmpul de conştiinţă clar şi capacitatea intelectuală sunt de obicei menţinute,
deşi unele deficite cognitive se pot instala în decursul timpului. Tulburarea implică funcţiile de bază, care dau
unei persoane sentimentul unicităţii, identităţii şi autonomiei sale.

Boală multifactorială similară din acest punct de vedere cu cancerul.

Modelul stress-vulnerabilitate - o vulnerabilitate pentru schizofrenie prezentă din copilăria timpurie, are un efect
patologic asupra dezvoltării până în adolescenţă şi se exprimă ca boală în jurul vârstei de 20 de ani.

STUDIILE ELECTROFIZIOLOGICE

Traseele EEG relevă variate modificări:

 vârfuri după deprivarea la somn

  activitate alfa scăzută
 activitate theta şi delta crescută

Asemănarea schizofreniei cu tabloul clinic al epilepsiei de lob temporal a condus la ipoteza localizării unei
leziuni posibile la acest nivel.

NEURODEZVOLTAREA

 prematuritatea
 hipoxia
 travaliul de lungă durată
 infecţie virală
 incompatibilitate Rh
 factorii nutriţionali
 creştere de volum a ventriculilor cerebrali la 7 din 8 pacienţi cu istoric de complicaţii obstetricale sau
traumatisme craniene perinatale

CATEGORII SIMPTOMATICE

 Simptome pozitive – halucinaţii, delir

 Simptome negative – aplatizare afectivă, scăderea productivităţii gândirii şi a limbajului (alogie),
anhedonie, abulie,dezorganizarea – fluxul şi conţinutul gândirii, comportamentul şi atenţia.

Subtipurile de schizofrenie sunt definite de predominanţa unei categorii de simptome în momen-tul

examinării, deoarece acestea se pot modifica pe parcursul evoluţiei bolii.

 Schizofrenie paranoidă
 Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică)
 Schizofrenie catatonică
 Schizofrenie nediferenţiată
 Schizofrenie reziduală

TREI FAZE EVOLUTIVE – ȚINTE TERAPEUTICE

A. FAZA ACUTĂ
- simptome psihiatrice severe
- dezorganizarea severă a gandirii
- accentuarea simptomatologiei negative

INTERVENȚIE DE URGENȚĂ
- Controlul agitatiei si securizarea comportamentului
- Scadere productivitatii psihotice
- Stabilirea unei relatii terapeutice, a functionalitatii si a retragerii in sine

B. FAZA DE STABILIZARE
- SCADEREA SEVERITATII SIMPT. PSIHOTICE
- DUREAZA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA DEBUT SAU EP ACUT
 TERAPIE PE TERMEN MEDIU
- Stabilizarea simpt. Pozitive si negative
- Controlul asupra simoptomatologiei depresive
- Stabilirea dozei terapeutice
- Masuri de suport psiho-social
- Mentinere compliantei la tratament

C. FAZA DE STABILITATE
- Simptome de severitate scazuta
- Simpt reziduale
- Simpt nonpsihotice
- Defect simptomatic

TERAPIE PE TERMEN LUNG

- Prevenirea revaderi
- Reintegrarea sociala, ocupationala, in viata cotidiana
- Optimizarea calitatii vietii

DEMENȚA ÎN BOALA ALZHEIMER – TABLOU CLINIC

FACTORII PRINCIPALI DE RISC

 VÂRSTA
 Istoric familial
 Sex feminin
 Factori de mediu
- Traumatisme cranio-cerebrale
- Niveluri crescute ale colesterolului
- Stimulare intelectuală modestă (use it or lose it)
 Ipoteza rezervei sinaptice

EXAMENUL PSIHIATRIC INDICĂ O AFECTARE COGNITIVA MEDIE

 Teste de memorie modificate (adaptate vârstei şi educaţiei)

 Performanţe cognitive generale în limite normale
 Desfăşurarea normală a activităţilor zilnice
 Fără semne clinice specifice demenţei
 Acuze subiective referitoare la scăderea memoriei şi atenţiei

SINDROMUL DEMENȚIAL

 Tulburări de memorie şi atenţie

 Alte tulburări cognitive

 - Afazia – pierdere tot / parțială a facutății de a comunica prin limbaj
- Apraxie – lipsă de coordonare in miscari
- Agnozie – pierdere funcții intelectuale de recunoaștere
- Tulburări ale funcţionalităţii executive

 Apariţia unor modificări în funcţionalitatea socială şi ocupaţională, reprezentând un declin evident de la

nivelul anterior de funcţionalitate

 + Tulburări de comportament
 + Tulburări psihotice
 + Absenţa conştientizării fenomenelor patologice

EVIDENTIEREA SIMPTOMELEOR CLINICE PRECOCE

 Familia sau rudele observă modificări ale memoriei, personalităţii sau funcţionalităţii
 Semnul întoarcerii capului
 Dificultate în a-şi aminti date, ezitări de limbaj, anxietate
 Minimalizarea şi/sau raţionalizarea greşelilor

FACTORI CLINICI CARE INDICA UN DECLIN RAPID IN SD

 Afazia

 Concomitenţa unor boli vasculare

 Semne precoce extrapiramidale

 Vârsta înaintată

 Simptome psihotice precoce

 Sex masculin, necăsătoriţi

DEPRESIA

Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:

 tristetea sau lipsa de speranta

 pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.

Alte simptome pot fi:

 pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar

 creterea sau diminuarea nevoii de somn
 sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice
miscare necesita un mare efort
  senzatie de oboseala permanenta
 sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
 ganduri recurente de moarte sau de suicid.

In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2
saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este
diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba
de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.

In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi
vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei
pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care
interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom
premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera
serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.

Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de
atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:

 dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari

 probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
 pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
 sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
 autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
 lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.

Alte simptome de depresie pot fi:

 mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
 cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
 plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
 uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
 sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).