Rezervația naturală Vadul lui Isac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Rezervația naturală Vadul lui Isac

Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
 Coordonate 45°44′51″N 28°16′09″E
Suprafață 68 ha  
Modifică date / text 
Vadul lui Isac  este o rezervație naturală silvică în fostul raion Vulcănești,

actualmente raionul Cahul, Republica Moldova.

Cuprins

 1 Descriere

 1.1 Arbori

 1.2 Arbuști
 1.3 Ierburi

 2 Statut de protecție

 3 Note

 4 Bibliografie

Descriere[ modificare | modificare sursă]

Rezervația este amplasată la est de satul  Vadul lui Isac din raionul Cahul, la o altitudine de
99-154 m. Se întinde de la începutul unei vâlcele până în apropiere de Valul lui Traian. Este
administrată de Întreprinderea Silvică Manta V, în cadrul subparcelelor 142A-142R.[1]

Aria protejată este atribuită la categoria ecosisteme forestiere de  stejar pufos (Quercus

pubescens) și stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) din sudul Moldovei.[2] Găzduiește
120 de specii de plante.[3] Solul este cernoziom xerofit de pădure.[1]

Arbori [modificare | modificare sursă]

După compoziție și structură, sunt identificate trei tipuri de arborete, toate pure. [1]

Arboretele natural fundamentale sunt de productivitate inferioră, cu o suprafață de 41,4  ha.

Sunt înregistrate în 5 subparcele. Predomină stejarul (Quercus robur, Quercus
pedunculiflora, mai puțin Quercus pubescens), dar cresc și câteva exemplare de păr (Pyrus
pyraster) și glădiță (Gleditsia triacanthos). Stejarii au răsărit în anii 1920, au înălțimea de 12-
15&nbspm și diametrul tulpinii de 31-38 cm.[1]

Arboretele total derivate de stejar au o suprafață de 0,6  ha. Se găsesc în subparcelele 142J
și 142L. Copacii au răsărit în anii 1940, au înălțimea de 15 m și diametrul tulpinii de 20 cm.
[1]

Arboretele de  salcâm ocupă 24,7 ha, dintre care 12 ha sunt arborete total derivate, iar
12,7 ha sunt arborete artificiale de producție inferioară. Salcâmii au fost sădiți către sfârșitul
anilor 1990.[1]

Rata de renegerare naturală a stejarilor din aria protejată este joasă. Aceștia fructifică rar,
ghinda este afectată de vătămători, iar în anii cu fructificare abundentă puieții prinși sunt
înăbușiți de vegetația ierboasă.[3]
 Arbuști [modificare | modificare sursă]
Deși pădurea nu este deasă, stratul arbuștilor este slab dezvoltat. Arbuștii cresc solitar și nu
formează pâlcuri. Au fost identificate următoarele opt specii:[3]
 porumbar (Prunus spinosa)
 soc (Sambucus nigra)
 spinul-cerbului (Rhamnus
cathartica)
 măceș (Rosa
spinosissima, Rosa canina)
 păducel (Crataegus
monogyna)
 Achillea collina Becker
 Achillea setacea Waldst. et
Kit.
 Aegonychon purpureo-
coeruleum (L.) Holub
 Ajuga genevensis L.
 Agrimonia eupatoria L.
 Alliaria petiolata (Bieb)
Cavara et Grande
 Allium rotundum L.
 Arabidopsis thaliana (L.)
Heynh.
 Arctium lappa L.
 Artemisia absintum L.
 salbă moale (Euonymus
europaea)
 sânger (Swida sanguinea)
Ierburi [modificare | modific
are sursă]
Teritoriul ariei protejate este
acoperit de ierburi în
proporție de 90-100%.
Primăvara devreme
 Artemisia austriaca Jacq.
 Artemisia vulgaris L.
 Asparagus officinalis L.
 Atriplex patula L.
 Ballota nigra L.
 Berteroa incana (L.) DC
 Betonica officinalis L.
 Botriochloa ischaemum (L.)  Cephalaria uralensis (Murr.)
Keng
 Bromopsis inermis (Leys.)
Holub
 Buglossoides arvensis (L.)
Johnst.
înflorește  vioreaua (Scilla
bifolia), brebenelul (Corydalis
solida), grâușorul (Fiaria
verna)
și celnușa (Ornitogalum
oreoides).[3]
În total, au fost depistate 106
specii de plante ierboase,
dintre care trei sunt plante
rare (evidențiate cu aldine):[4]
 Calamagrostis epigeios (L.)
Roth
 Campanula persicifolia L.
 Canabis ruderalis Janisch.
 Carex michelii Host
 Centaurea diffusa Lam.
 Centaurea solstitialis L.
Roem. et Schult.
 Chaeroplyllum temulum L.
 Chamaecytisus
lindemannii (V. Krecz.)
Klaskova
 Cichorium intybus L.
 Cirsium arvense (L.) Scop.  Goniolimon  Nepeta parviflora Bieb.

 Clinopodium vulgare L. besserianum (Schult) Kusn  Origanum vulgare L.

 Convolvulus arvensis L.  Hieracium pilosella L.  Ornithogalum

 Coronilla varia L.  Hierocholoe odorata (L.) oreoides Zahar.

 Corydalis solida L. Beauv  Phlomis tuberosa L.

 Cynoglossum officinale L.  Hypericum perforatum L.  Plantago lanceolata L.

 Dactylis glomerata L.  Inula britannica L.  Plantago stepposa Kuprian.

 Echium vulgare L.  Inula hirta L.  Poa angustifolia L.

 Elytrigia repens (L.) Nevski  Knautia arvensis (L.) Coult.  Poa bulbosa L.

 Eryngium campestre L.  Lamium purpureum L.  Polygonatum latifolium Desf.

 Euphorbia cyparissias L.  Lappula squarrosa (Retz.)  Potentilla arenaria Borkh.

 Euphorbia stepposa Zoz Dumort.  Potentilla argentea L.

 Lavathera thuringiaca L.  Potentilla recta L.

 Falcaria vulgaris Bernh.
 Leonurus cardiaca L.  Ranunculus
 Fallopia convolvulus (L.) A.

Love  Linaria genistifolia (L.) Mill. meyerianus Rupr.

 Festuca valesiaca Gaudin  Malabaila  Salvia nutans

 Ficaria verna Huds. graveolens (Spreng.) Hoffm.  Salvia pratensis L.

 Medicago romanica Prod.  Scilla bifolia L.

 Fragaria vesca L.
 Melandrium album (Mill.)  Senecio vernalis Waldst. et
 Galium molugo L.
Garcke Kit.
 Galium octonario (Klok.) Soo
 Melica transilvanica Schur  Sonchus arvensis L.
 Galium verum L.
 Melilotus officinalis (L.) Pall.  Taraxacum officinale Wigg.
 Geranium divaricatum Ehrh.
 Mentha spicata L.  Thalictrum minus L.
 Geum urbanum L.
 Muscari neglectum Guss.
 Torilis arvensis (Huds.) Link  Verbascum phlomoides L.
 Trifolium alpestre L.
 Trinia multicaulis (Poir.)
Schischk.
 Urtica dioica L.
 Valeriana officinalis L.
Statut de
protecție[modificare | modific
are sursă]
Obiectivul a fost luat sub
protecția statului prin
Hotărîrea Sovietului de
Miniștri al RSSM din 8
ianuarie 1975 nr. 5, când a
devenit arie protejată de
păduri valoroase. Statutul de
protecție a fost reconfirmat
de Legea nr. 1538 din 25
februarie 1998 privind fondul
ariilor naturale protejate de
stat, în care aria a fost
atribuită rezervațiilor naturale
silvice.[3] Deținătorul funciar
al rezervației era, la
momentul publicării Legii din
1998, Gospodăria Silvică de
Stat Cahul.[5] Între timp,
aceasta a trecut în gestiunea
Întreprinderii Silvice Manta V.
[1]
Este afectat arboretul, stratul 1.
de ierburi și solul. Cauza
principală este
 Vicia dumetorum L.
 Vicia tenuifolia Roth
 Vicia villosa Roth
 Vinca herbacea Waldst. et  Viola suavis Bieb
Kit.
organizarea  picnicurilor pe 2.
teritoriul rezervației și
extragerea solului cu tot cu
iarbă.[3]
Aria protejată a fost studiată
amănunțit în vara anului
2005 de către un grup de
specialiști de la Grădina
Botanică
(Institut) a Academiei de
Științe a
Moldovei (Postolache,
Chirtoacă & Lazu 2005),
care au alcătuit „pașaportul”
rezervației.
Note [modificare | modificare
sursă]
^ a b c d e f g Postolache, Chirtoacă &
Lazu 2005, p. 5.
 Vincetoxicum
hirundinaria Medik.
 Viola ambigua Waldst. et Kit.
 Viola arvensis Murr.
 Xeranthemum annuum L.
^ Postolache, Gheorghe (). „Probleme
actuale de optimizare a rețelei ariilor
protejate pentru conservarea
biodiversității în Republica
Moldova”. Buletinul Academiei de
Științe a Moldovei. Științe biologice,
chimice și agricole (4(289)): 3-17.
3. ^ a b c d e f Postolache, Chirtoacă &
Lazu 2005, p. 6.
4. ^ Postolache, Chirtoacă & Lazu 2005,
p. 6-8.
5. ^  „Legea nr. 1538 din 25.02.1998
privind fondul ariilor naturale protejate
de stat” . Parlamentul Republicii
Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
Bibliografie [modificare | modif
icare sursă]
 Postolache, Gheorghe;
Chirtoacă, Vasile; Lazu,
Ștefan (decembrie 2005).
„Aria protejată „Vadul lui
Isac"”.  Mediul Ambiant (6

(24)): 5-9. ISSN  1810-9551 .

v • d • m

Baurci · Boguș · Cabac
Moisei · Hligeni · Leordoaia
silvice Răzeni · Nemțeni · Ocnița
Răzeși · Scăfăreni · Seliște-Leu
Noi) · Voinova (r. Călărași)
de plante
Bugeac · Cahul · Cernoleuca
medicinale
mixte Cantemir · ecosistemul acvatic „Lebăda albă”

 Materiale media legate de

 Categorii: 

 Categoria IV IUCN

 Rezervații naturale din Republica Moldova

 Raionul Cahul

Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

Căutare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
Limbi
Adaugă legături
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
 JUltima editare a paginii a fost efectuată la 13 august 2019, ora 09:00.
 uAcest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
m
pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
p
 Politica de confidențialitate
t
 Despre
o Wikipedia

 Termeni
sn
ea
 Dezvoltatori
av
 riStatistics
cg
 haCookie statement
t
 iVersiune mobilă
o
n
