or

D
Nr. 36, anul VIII,

£
12 pagini
Martie 2013
dordebasarabi@yahoo.com
dordebasarabia.blog.com
Tel: 0742778041
ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator:
prof. doctor Ion I. Berghia
e Basarabia
Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

95 de ani de la Unirea SUMAR

Basarabiei cu }ara-mam\ S\ ne cinstim martirii

paginile 4-5

(g`nduri versificate) Comunicat

CN-ACPBB
paginile 8-11
pagina 2

Un eveniment
important!

pagina 7

Destinul dramatic
al patriotului
Ion Incule]
pagina 6

Un model demn
de urmat
pagina 12

Povestea Bisericii
maramure[ene
din Soroca

Cu gîndul la Grigore Vieru

Foto:
George
paginile 6-7 Pânzaru

Cu scuzele de rigoare c\ nu a avut posibilitatea s\-i vad\ c`nd

a `mplinit cei 99 de ani, prof. univ. dr. docent Gavril Istrate din
Ia[i ureaz\ conduc\torilor Parlamentului, Guvernului, pagina 5
Academiei [i Ministerului Educa]iei ale României, autorit\]ilor
locale, fo[tilor s\i colegi de serviciu, subalterni [i discipoli mult\
s\n\tate [i succes `n ceea ce face fiecare spre binele }\rii...
Totodat\, Domnia sa, care pentru noi este un viu clasic al
limbii române, mul]ume[te filialei ie[ene a ACPBB pentru vizita
la domiciliu `n ziua na[terii dumnealui.
La mul]i ani, iubite domnule Profesor!
DdB
2 LA ASOCIA}IA CULTURAL| PRO BASARABIA {I BUCOVINA (ACPBB)
Comunicat CN-ACPBB
~n perioada 27 noiembrie – 2 decembrie
2012, Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bu-
covina a derulat la One[ti - România proiectul
DESTINE ROMÂNE{TI. Aceast\ ac]iune de
inedit\ anvergur\, prin num\rul de participan]i,
mobilizare organizatoric\ precum [i a resurselor
financiare alocate, a fost posibil\ datorit\ impli-
c\rii efective a Guvernului României prin De-
partamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Beneficiar al proiectului a fost partenera
ACPBB, Asocia]ia Fo[tilor Deporta]i [i De]inu]i
Politici (AFDDP) [i urma[i ai acestora din R.
Moldova ai c\rei membri s-au bucurat de un se-
jur de 6 zile `n România ca semn al recunoa[te-
rii suferin]elor provocate de masivele deport\ri
din spa]iul exsovietic. ~n timpul sejurului au
fost vizitate obiective istorice, culturale, turisti-
ce [i de cult, au avut loc mese rotunde, intervi-
Cele mai importante ac]iuni la care au
participat membrii Filialei „Constantin
Stere“ din Ia[i a ACPBB `n perioada noiem-
brie 2012 – martie 2013:
a 13 noiembrie - dona]ie de carte (1000 de e-
xemplare, Liceul Teoretic din comuna }ipala,
raionul Ialoveni, Republica Moldova);
a 21 noiembrie - participare la dezvelirea unei
pl\ci comemorative dedicate lui Vladimir
Rusanovschi – jertf\ a persecut\rilor comu-
niste (comuna Ruseni, r-nul Edine]);
a 24 noiembrie - consemnarea Zilei Unirii Bu-
covinei cu România `n cadrul ac]iunii „Amia-
za Cultural\ Bucovinean\“, moderator scrii-
tor dr. Liviu Papuc (Muzeul Unirii din Ia[i);
a 28 noiembrie - organizarea [i moderarea ac]i-
unii dedicate Zilei Unirii Bucovinei cu Ro-
mânia, cu participarea veteranilor Ta]iana
Vlad-Guga din Vatra Dornei [i a veteranului
Vasile Luntraru din Comarna-Ia[i - fost co-
mandant de mitralier\ (Sanatoriul „Codrin“
din Vatra Dornei);
a 29 noiembrie - participare activ\ la ac]iunea
dedicat\ Zilei Unirii Bucovinei cu România
organizat\ de Filiala „Arboroasa“, pre[edint\
prof. Paraschiva Abutn\ri]ei (Vatra Dornei);
a 1 decembrie - participare `mpreun\ cu membri
ai Filialei „Arboroasa“ la manifest\rile dedicate
Zilei Na]ionale a României (Vatra Dornei);
Dor e Basarabia
Orice articol publicat
`n acest periodic
reflect\ punctul de
vedere al autorului [i
nu coincide neap\rat cu cel al redac]iei.
Publica]ia apare la Tipografia „Panfilius“
(Ia[i, strada Lasc\r Catargi, nr. 72, tel. 0232/211.309)
Acest num\r apare [i cu sprijinul financiar
al dlui Marian Clenciu - pre[edintele CN al ACPBB.
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
uri, discu]ii ad-hoc,un spectacol festiv de 1 De-
cembrie la Bac\u, depuneri de coroane, specta-
col festiv popular la One[ti, int`lniri cu oficiali-
t\]i [i membri ai socita]ii civile. Spre satisfac]ia
organizatorului, impresiile au fost pe masur\,
iar mul]umirile adresate organizatorilor [i finan-
]atorului au fost exprimate de c\tre participan]i
`n repetate r`nduri, precum [i consemnate `n
chestionarul de impresii.
Impactul proiectului a dep\[it a[tept\rile
noastre. Noi am aflat lucruri, `ntimpl\ri [i istorii
`nc\ necunoscute, necercetate [i neconsemnate.
Participan]ii s-au sim]it reintegra]i societ\]ii ro-
mâne[ti prin c\ldura [i condi]iile sejurului, prin
participarea nemijlocit\ la s\rb\toarea de 1 De-
cembrie - s\rb\toarea tuturor românilor. S-au
conturat [i convenit noi perspective de colabo-
rare `n domeniul cercet\rii istorice, publicisticii
a 6 decembrie – participare `mpreun\ cu co-
lonel Ioan Abutn\ri]ei din Vatra Dornei, cu
scriitori, preo]i, oficialit\]i din jude]ul
Suceava la dezvelirea bustului mitropolitu-
lui Nectarie de Cern\u]i, lucrare sponsori-
zat\ de c\tre medicul-spigramist Sorin Co-
tlarciuc din Vama-Suceava (comuna Stulpi-
cani, jud. Suceava);
a 7 decembrie - participare `mpreun\ cu
membri ai Filialei „Arboroasa“ la dezveli-
rea bustului profesorului-scriitor Ion Luca
(Vatra Dornei);
a 11 decembrie - participare activ\ la dezbate-
rea „O rela]ie special\: România-Basarabia.
Societatea civil\ [i tipuri de strategii active
privind consolidarea civiliza]iei române[ti“
(Muzeul Literaturii Române din Ia[i);
a 14-16 decembrie – participare activ\ la Zilele
Culturii Nem]ene „Ion Creang\“ (Humule[ti,
Tg.-Neam]);
a 25 decembrie – participare activ\ la Colloque
national „Anatol Len]a – Maitre du mot fran-
çais et Chanteur de la francophonie moldave“
(Universitatea de Stat din Moldova, Chi[in\u);
a 12 ianuarie - participare activ\ la ac]iunea
dedicat\ profesorului universitar clujean Ion
Pop (Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i);
a 15 ianuarie – consemnarea zilei de na[tere a
lui Mihai Eminescu (Parcul Copou din Ia[i);
a 18 ianuarie - depunere de flori la bustul lui
Grigore Vieru cu ocazia `mplinirii a patru ani
de la moartea poetului (Parcul Copou din Ia[i);
a 23 ianuarie - organizarea [i moderarea ac]iu-
nii de prezentare a c\r]ii „Vis de dragoste“,
de Alexandra Derea (Sediul Uniunii Scriitori-
lor din România, Bucure[ti);
a 23-24 ianuarie - discu]ii cu dl. Marian Clen-
ciu - pre[edintele CN al ACPBB, vizit\ co-
mun\ la decanatul Facult\]ii de Litere a Uni-
versit\]ii din Bucure[ti;
a 26 ianuarie - participare la lucr\rile Concursu-
lui de crea]ie „Veronica Micle“ organizat de
Astra Ia[i (Muzeul „Mihai Eminescu“ din
Parcul Copou, Ia[i);
a 11-12 februarie - participare la hramul Bise-
ricii „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din Chi[in\u; din
partea p\rintelui Dumitru Merticariu – vice-
pre[edinte al ACPBB din Ia[i, dona]ie de car-
te religioas\ enoria[ilor prezen]i la serviciul
divin (Chi[in\u);
Dore Basarabia
[i chiar a elabor\rii unui film documentar-isto-
ric pe baza materialelor deja adunate [i a celor
ce vom mai aduna.
Consiliul Na]ional al Asocia]iei Culturale
Pro Basarabia [i Bucovina `[i exprim\ recuno[-
tin]a [i mul]umirile: Guvernului României, De-
partamentului pentru Românii de Pretutindeni -
finan]atori ai proiectului, Prim\riei One[ti, In-
stitu]iei Prefectului Bac\u, filialelor ACPBB
din One[ti, Ia[i, Bac\u, Bucure[ti, Roman, Hu[i.
Felicit\ri cu mul]umiri aducem [i echipei de or-
ganizare - partenerului nostru AFDDPM din
Chi[in\u, personalului DPRP care prin profe-
sionalism, eficien]\ [i angajare au f\cut posibil\
derularea proiectului DESTINE ROMÂNE{TI
`n doar c`teva zile de la angajare la executare.
Responsabil de proiect - Marian Clenciu,
pre[edintele CN-ACPBB,
coordonator - Constantin Rusanovschi,
presedintele ACPBB din One[ti
26 noiembrie 2012, Bucure[ti
a 14 februarie - consemnarea zilei de na[tere a
poetului Grigore Vieru (Parcul Copou din
Ia[i);
a 16 februarie - Amiaz\ Cultural\ Bucovinean\
- edi]ia a XLIX-a, cu participarea acriv\ a
prof. univ. dr. Mandache Leocov, prof. univ.
dr. Ion Agrigoroaiei, a dr. Sorin Cotlarciuc, a
dr. Vasile Diacon, a poe]ilor-epigrami[ti Vasi-
le Larco, Ion Berghia, Vasile Vajoga - pre[e-
dintele Academiei Libere „P\storel“ din Ia[i
[i a scriitorului dr. Liviu Papuc, moderatorul
ac]iunii (Muzeul Unirii din Ia[i);
a 18 februarie – discu]ii pe tema admiterii la
facultate cu posibilitatea `nscrierii unor tineri
români din }ar\ `n institu]ii de `nv\]\m`nt su-
perior din R. Moldova (Chi[in\u);
a 20 februarie – colect\ de carte (profesoara
Maria Gottlieb din Ia[i a donat 90 de c\r]i a-
socia]iei noastre care s\ completeze bibliote-
ca unui liceu basarabean);
a 22 februarie - prof. univ. dr. Gavril Istrate la
99 de ani (felicitare);
a 1 martie - M\r]i[oare la „Bojdeuc\“, cu par-
ticiparea scriitorilor basarabeni Iulian Filip,
Claudia Partole, Iano[ }urcanu, a unei echipe
de la TVM-1 Chi[in\u condus\ de reportera
Silvia Hodorogea, a Claudiei Balaban - direc-
toarea Bibliotecii Na]ionale pentru Copii
„Ion Creang\“ din capitala R. Moldova, a
mai multor oameni de cultur\ din Ia[i `n frun-
te cu moderatorul ac]iunii, poetul Valentin
Talpalaru, elementul esen]ial constituindu-l
pre[colarii, elevii [i adolescen]ii ie[eni `n ]i-
nut\ vestimentar\ popular\ [i cu un bogat
program artistic;
a 2 martie – [edin]\ festiv\ a filialei cu prilejul
sosirii prim\verii, la care s-au felicitat doam-
nele [i, `ntr-un mod special, conf. dr. ing. Ste-
liana Toma care e n\scut\ pe 8 martie; s-a dis-
cutat despre starea de lucruri de la asocia]ie,
despre planurile de perspectiv\, despre con-
semnarea celor 95 de ani dela Unirea Basara-
biei cu }ara etc. (Casa Universitarilor din Ia[i);
a 10 martie - deplasare la Soroca `n leg\tur\ cu
sfin]irea unei biserici maramure[ene;
a 16 martie – comemorarea medicului Mihai
Baltaru - fost membru marcant al ACPBB din
Ia[i (3 ani dup\ plecarea la cei drep]i);
a 24 - 27 martie – consemnarea Zilei Unirii Ba-
sarabiei cu România. £
Dore Basarabia
Dup\ 95 de ani...
C`nd are de urcat dealul, un car reu[e[te dac\
cei din preajma lui `l `mping `n direc]ia cuvenit\.
To]i, bine`n]eles! Lumea `ns\ fiind precum o [tim,
carul adesea st\ pe loc. ~ntr-un caz bun. Dar el
mai poate porni la vale, exact `n sens invers. Pen-
tru c\ i se creeaz\ (sau i se pun) condi]ii! Totodat\,
exist\ tipi deprin[i s\ fie mereu coco]a]i ca pasa-
geri pasivi, `n loc s\ coboare [i s\ se al\ture `m-
ping\torilor transpira]i. Apoi, nu rareori se g\sesc
[i filfizoni care, `mpreun\ cu procreatorii lor, ba-
reaz\ calea vehiculului spre ascensiune.
De sute de ani, cam astfel stau lucrurile la
anumite popoare privind luminarea spiritual\,
ordonarea justi]iei, aprovizionarea cu ap\ [i
hran\, grija fa]\ de mediul ambiant etc. Con-
di]ia esen]ial\ ce se afl\ la temelia progresului
unei na]iuni [i a perpetu\rii ei pe criterii simi-
lare (dac\ nu chiar identice!) cu cele respecta-
te de ]\rile civilizate rezid\, credem, `n aduna-
rea acestei na]iuni `ntr-un tot unitar.
~n martie curent, acei dintre noi care `nc\
mai avem o brum\ de creier, de s`nge [i de
sim] românesc vom consemna 95 de ani de la
Unirea Basarabiei cu }ara. Vom consemna, ci
nu vom celebra! Ne vom aminti cu pietate de
`nainta[ii no[tri care [i-au d\ruit agoniseala,
timpul, s\n\tatea, ba chiar via]a cauzei re`n-
tregirii neamului. Nu vom celebra aceast\ m\-
rea]\ dat\ din istoria românismului doar pen-
tru c\ presa de toate tipurile [i orient\rile din
cele dou\ state române[ti (cu mici excep]ii!) o
neglijeaz\ cu neru[inare mai multe zeci de ani
`n [ir. Nici pentru c\ autorit\]ile locale [i cen-
trale, majoritatea profesorilor [colari [i uni-
versitari, a clerului, a oamenilor de cultur\ [i
[tiin]\, a medicilor [.a. `i ]in hangul acestei
prese alerg\toare dup\ senza]ional (sex, dro-
guri, omoruri, furturi...)! Nu vom celebra-o,
`nt`i de toate, pentru c\ nu are rost s\ ne am\-
gim mereu cu sf`nta iluzie r\mas\ de la unio-
ni[ti! Pentru c\ noi – [i eu, [i tu, [i oricare altul
dintre noi - s`ntem ni[te ordinari nevrednici [i
impoten]i a ne ocroti Patria-mam\ a[a cum ne-
a fost l\sat\ de predecesori! Pentru c\ ast\zi
mai pu]in dec`t oric`nd - am mai spus-o [i voi
spune-o mereu, p`n\ ne vom convinge c\ ceva
se mi[c\ spre bine `n sensul respectiv! - ne g`-
dil\ dup\ ureche nerezolvata problem\ a uni-
t\]ii tuturor românilor! Pentru c\ noi, românii,
nu putem tr\i f\r\ ideologia prostologiei care
a devenit un fel de marxism-leninism `n soci-
etatea noastr\: se arunc\ la p\m`nt bustul lui I.
L. Caragiale din Parcul Copou, tot de aici se
fur\ busturile lui Ciprian Porumbescu, Ni-
colae Gane [i Barbu Delavrancea, un pop\ fa-
ce contraband\ cu etnobotanice, o profesoar\
fur\ bani de la studen]i, iar alta `[i `ndeamn\
elevii s\ completeze r`ndurile minorit\]ilor se-
xuale etc. Alte probleme, inclusiv cea a unit\-
]ii, a demnit\]ii na]ionale pentru astfel de
„modele“ [i, prin urmare, pentru cei „p\sto-
ri]i“ de ele nu mai conteaz\! Ai impresia c\
Michidu]\ cu ochi ro[ii s-a infiltrat `n to]i [i `n
toate, `ncerc`nd s\-[i ia revan[a dup\ pierderi-
le cauzate de destr\marea URSS [i a „lag\ru-
lui“ socialist.
EDITORIAL
de Ion BERGHIA
Nu [tim cum se face [i cum se drege, dar de
la o vreme românul „român“ [i românul „mol-
dovean“ odat\ aburca]i `n je] simt nevoia s\
cocheteze cu nimicnicia, s\-[i etaleze goliciu-
nea g`ndirii, a viziunii asupra st\rii lucrurilor
prezente [i de perspectiv\ de care depinde vii-
torul neamului. Cu aproximativ o s\pt\m`n\ `n
urm\, un t`n\r [i inteligent coleg de baricad\
mi-a adresat urm\toarea `ntrebare: „Actual-
mente, `n ce proiecte de mare anvergur\ s`nt
angrenate plenar toate for]ele politice din Ro-
mânia?“. Sub presiunea acestei `ntreb\ri, g`n-
dul mi-a alunecat mai departe, dezvolt`nd par-
c\ ideea amicului meu: Da for]ele politice din
Republica Moldova? Dar toate acestea din
ambele ]\ri? Acum c`]iva ani, politicienii d`m-
bovi]eni de toate culorile au pus um\rul s\ ba-
ge România `n NATO [i `n UE. ~n 2009, PLM,
PLDM [i PDM cu puteri comune au preluat
conducerea Republicii Moldova de la comu-
ni[ti. Dar a trecut ceva timp [i ale[ii no[tri cu
putere decizional\ au luat ap\ `n gur\, dac\ nu
cumva altceva... ~n cazul `n care demnitarii ar
p\trunde `n profunzimea importan]ei unit\]ii
na]ionale, poate ar „redescoperi“ un proiect
comun pentru to]i românii... Pentru aceasta `n-
s\ e nevoie de materie uman\ de cea mai `nalt\
calitate, de curaj, de sacrificii con[tient asu-
matate etc. ~n plan financiar, de exemplu, ar fi
suficient ca `mbog\]i]ii peste noapte s\ cedeze
circa 10% din „acumularea“ de capital menit
3
grijii fa]\ de via]a lor proprie [i a odraslelor
lor ca proiectul s\ devin\ realitate. Dar numai
un idealist incorigibil poate crede c\ a[a ceva
ar fi posibil. Or, aici se lucreaz\ tocmai invers.
Dovad\ e [i faptul c\ nu a durat prea mult du-
p\ unele succese cu arom\ democratic\ [i tal-
pa iadului i-a uns cu alifie de m\tr\gun\ at`t
pe demnitarii bucure[teni, c`t [i pe cei chi[in\-
ueni, `nc`t bie]ii de ei [i-au pierdut luciditatea
min]ii, declan[`nd adev\rate b\t\lii `n cadrul
propriilor clanuri politice, dar [i `ntre `nse[i
clanuri. Se [tie c\ m\sc\relile („naturale“ sau
provocate de for]ele interesate!) dintre politi-
cieni, dar [i dintre oamenii de cultur\ [.a. nu
numai c\ sporesc audien]a „gloatei“ prostite,
ridic\ dispozi]ia „spectatorilor“ autohtoni [i
str\ini, ci mai constituie o form\ de sl\bire a
identit\]ii na]ionale române[ti ceea ce, `n ulti-
m\ instan]\, pune `n joc `ns\[i existen]a noas-
tr\ ca na]iune. Dar acum, `n martie 2013, la 95
de ani de la Unirea Basarabiei cu }ara, se g`n-
de[te oare cineva serios la existen]a na]iunii
române, cu excep]ia neprietenilor?!
Realizarea oric\rui lucru mai mult sau mai
pu]in important depinde de fiecare dintre cei
interesa]i de el. ~n pofida tuturor aiurelilor cu
sau f\r\ tent\ politic\, s`ntem siguri c\ mama
unioni[tilor din România [i, `ndeosebi, din
Basarabia (actuala R. Moldova) `nc\ tr\ie[te!
Totodat\, zbuciumul acestor fii adev\ra]i con-
teaz\ numai dac\ popa din Constan]a [i al]ii ca
el ar vrea [i ar putea s\ `n]eleag\ c\ gra]ie jert-
fei preo]ilor unioni[ti el ast\zi nu poart\ tul-
pan; dac\ mancurtul din Chi[in\u [i-ar da sea-
m\ c\ mai vorbe[te limba p\rin]ilor [i buni-
cilor s\i datorit\ celor care s-au sacrificat pen-
tru neam [i }ar\; dac\ profesoara din Bucu-
re[ti virusat\ cu lesbianism [i pederastie s-ar
t\m\dui utiliz`nd „medicamentul“ cauzei ro-
mânismului...
Dup\ 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu
}ara, o mai fi `nc\ gustoas\ iarba din jurul Ce-
t\]ii Soroca, mult `ngrijit\ de urma]ii arca[ilor
lui {tefan. La fel de gustoas\ o fi fiind [i cea
de la Hotin, Tighina, Ismail, Cetatea Alb\ - al-
te legendare cet\]i basarabene - pe care o pasc
`n lini[te caii unor venetici. De parc\ ar pa[te
din sufletul marilor b\rba]i ai neamului nostru
care au `nal]at acele cet\]i! De parc\ ar pa[te
din sufletul meu! Dar sufletul t\u, cititorule
drag, ce `]i [opte[te? Nu te `ndeamn\ s\ le vi-
zitezi? Poate m\car `n felul acesta ai auzi
[oapta demnit\]ii noastre... £
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
4 DE LA TISA... P~N’ LA NISTRU
Dor
e Basarabia

S\ ne cinstim martirii
de prof. Doina VOINA, Sighetu Marma]iei

Ziua de 27 februarie 2013 a

stat sub semnul unui eveniment
important pentru membrii [i
simpatizan]ii Filialei „Re`ntre-
girea“din Sighetu Marma]iei a
A.C.P.B.B.: lansarea c\r]ii
„M\rturii despre suferin]ele ro-
mânilor din Basarabia“ prezen-
tat\ [i coordonat\ de monahul
Moise de la M\n\stirea Oa[a din
jude]ul Alba. Ac]iunea s-a des-
f\[urat `n parteneriat cu Proto-
popiatul Ortodox Român din Si-
ghet [i Universitatea Babe[ Bo-
lyai, extensia Sighet `n amfitea-
trul Universit\]ii, unde au fost
prezen]i preo]i, profesori de la
[colile din ora[, elevi, membri ai
asocia]iei, `n num\r nesperat de
mare, ]in`nd seama c\ cei mai
mul]i sunt octogenari. Numele
monahului Moise este cunoscut
multora, deoarece a publicat
cartea „Sfântul `nchisorilor“ ce
cuprinde m\rturii despre Valeriu
Gafencu. Cartea `n discu]ie
„M\rturii despre suferin]ele ro-
mânilor din Basarabia“ se inclu-
de `ntr-un amplu proiect ce va
cuprinde un num\r mai mare de
c\r]i. Ea deschide seria de c\r]i-
document „S\ nu ne r\zbuna]i!“
`nso]ite de DVD-uri cu filme
documentare. Expunerea mona-
hului Moise a fost extrem de in-
teresant\ [i documentat\ din
punct de vedere al informa]iilor.
A fost un mod demn de a pre-
zenta adev\rul istoric de care a-
vem at`ta nevoie. S-au relatat lu-
cruri dureroase despre martiriul
oamenilor disloca]i din locurile
natale [i deporta]i `n Siberia. A-
mintirile supravie]uitorilor au
emo]ionat pe cei prezen]i [i au
expus drama celor care au p\ti-
mit cel mai mult din toate ]inu-
turile române[ti. Prezentarea
monahului Moise, precum [i fil-
mul documentar „Deport\rile `n
Siberia“ au fost o lec]ie de dem-
nitate na]ional\, un `ndemn la
credin]\ [i iubire, adev\ratele
suporturi ale d\inuirii noastre
na]ionale. Dac\ jertfele basara-
benilor [i ale tuturor românilor
refugia]i din pricina caruselului
distrug\tor al istoriei ar fi respec-
tate pentru umilin]ele, durerea [i

Ü
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
 Dore Basarabia
Þ suferin]ele `ndurate, ne-ar fi mai bine azi, `n
istoria contemporan\ at`t de zbuciumat\. Poate
atunci am fi cu to]ii „mai români“, mai fermi [i
mai responsabili fa]\ de valorile spirituale ale
neamului nostru, n-am t\cea, din la[itate, atunci
c`nd al]ii ni le ponegresc. Valeriu Gafencu a fost
un model de profund tr\itor cre[tin [i a murit
martiric. Azi Elie Wiesel (cel n\scut `n Sighet)
a cerut retragerea titlului de cet\]ean de onoare
al ora[ului T`rgu-Ocna lui Valeriu Gafencu, care
[i-a dat via]a pentru un evreu, Richard Wurm-
rand, iar alt evreu, viitorul monah Nicolae
Steinhardt, l-a numit Sf`ntul ~nchisorilor. De ce
at`ta `ncr`ncenare fa]\ de un martir? Cine are
dreptul s\ ne denigreze eroii? De aceea, poate,
la Sighet participan]ii [i-au scrutat sufletele `n-
treb`ndu-se cu lacrimi, dup\ vizionarea filmu-
lui: Cine am fost [i ce devenim? Quo vadis,
Domine?
DE LA TISA... P~N’ LA NISTRU
~ncheiem acest material cu o poezie apar]i-
n`nd fostului nostru coleg de filial\ - profe-
sorul, compozitorul [i poetul Teodor Borca
(1923-2004), o adev\rat\ con[tiin]\ a epocii
sale, care a reprezentat cu cinste [i cu demni-
tate intelectualul român cu dragoste de ]ar\ [i
profund credincios.
~nt`mpinare
~nal]e-se steaguri cu capul de bour
Pe plaiul b\tr`nei Moldavii,
Tot sufletul c`nt\, to]i ochii se-nnour,
Tresalt\-n p\m`nt Basarabii.
Refren:
Basarabie, Basarabie,
Leag\n e[ti de eroi
Basarabie, Basarabie,
Vino `napoi!
Din fagurii limbii de miere curat\
5
Gusta-vei de-acum iar dulcea]a
Moldovei, cu fala din veac, de[teptat\
Luceaf\r vestind diminea]a.
Refren:
La Putna, lui {tefan s\-i sc`nteie spad\,
Iar crucea lui Danil Sihastrul
Aiurea s-alunge norii gr\mad\,
Sur`d\-n t\ria-]i albastru.
Refren:
R\sune-]i de doine [i codrii, [i plaiul,
St\p`n\ pe sf`nta-]i mo[ie,
C\ci {tefan vegheat-au [i Legea, [i Graiul,
{i scrisul latine s\-]i fie.
Refren:
Oare regretatul profesor [i om de cultur\
Teodor Borca ce ar fi spus `n leg\tur\ cu aceast\
obraznic\ `ncr`ncenare fa]\ de un martir? £

Povestea Bisericii maramure[ene din Soroca

de Nina NECULCE, Soroca

G`ndul frumos de a `n\l]a o a doua biseric\ a

Mitropoliei Basarabiei la Soroca (Republica
Moldova) s-a n\scut dintr-o frumoas\ prietenie
a ora[elor Buz\u, Dolhasca (Suceava) [i Soroca.
Doi preo]i prin voca]ie, p\rintele Mihail Milea
de la Buz\u [i p\rintele Gheorghe Saftiuc de la
Dolhasca, `mpreun\ cu exprefectul de Soroca,
inimoasa doamn\ Ana Bejan, [i omul de afaceri
Mircea Moldovan s-au g`ndit c\ `n acest spa]iu
aproape sacru, cu cetatea [tefanian\ p\strat\
foarte bine p`n\ ast\zi se cerea `n\l]at\ [i o bise-
ric\ [tefanian\. Zis [i f\cut. Prima piatr\ pentru
zidirea ei s-a pus [i s-a sfin]it pe 30 octombrie
2010, pe malul Nistrului, nu departe de cetate.
Sf`nta liturghie a fost oficiat\ de un sobor de
preo]i de pe cele dou\ maluri ale Prutului `n
frunte cu ~nalt Prea Sfin]itul Petru - Mitropolitul
Basarabiei. S-a convenit ca parohia s\ poarte
numele „Sfin]ii Martiri Brâncoveni“. ~ns\ prin-
tr-un concurs de `mprejur\ri, planurile p`n\ la
urm\ s-au schimbat. Stilul [tefanian l-a luat cea-
lalt\ biseric\ a Mitropoliei Basarabiei, biserica
„Sf`nta Cuvioasa Parascheva“, care se constru-
ie[te din piatr\, iar Biserica „Sfin]ii Martiri
Brâncoveni“ s-a hot\r`t s\ fie din lemn, `n stil
maramure[ean. Paroh al Bisericii a devenit pre-
otul Sorin Hulu]\, originar de peste Prut, care a
fost hirotonit `n paraclisul Cet\]ii Soroca `n ca-
drul unei slujbe de neuitat: cinstitele fe]e biseri-
ce[ti unite inim\ l`ng\ inim\ au s\v`r[it poate cea
mai frumoas\ slujb\ din c`te a cunoscut Cetatea.
Pentru `nceput, a fost `njghebat un mic para-
clis, unde timp de doi ani s-au oficiat sfintele li- frumoas\, care s-a `n\l]at `n mai pu]in de un an tor pentru cre[tinii care s-au ata[at de acest loca[
turghii. Apoi s-a pus temelia din piatr\ a sf`ntu- cu sprijinul credincio[ilor [i al Statului Român. sf`nt [i de preotul Sorin Hulu]\, `nzestrat cu ha-
lui l\ca[. La `nceputul lunii mai 2012, pre[edin- Duminic\, 10 martie 2013, biserica a fost sfin]i- rul dumnezeiesc. Sfin]irea mare a bisericii se
tele RM Nicolae Timofti, aflat `ntr-o vizit\ la t\ de un sobor de preo]i `n frunte cu ~PS Petru. pace c\ va avea loc pe 16 august curent, atunci
Bucure[ti, a primit `n dar de la Traian B\sescu - La ceremonie au participat membri ai parla- c`nd majoritatea lucr\rilor vor fi duse la bun
[eful Statului Român, biserica din lemn mara- mentelor celor dou\ ]\ri-surori, ai conducerii ra- sf`r[it. Se vorbe[te c\ atunci Soroca va g\zdui
mure[ean, care urma s\ fie asamblat\ la Soroca. ionului Soroca `n frunte cu vicepre[edintele Bo- doi [efi de stat. ~i a[tept\m cu drag `ntotdeauna
Peste mai bine de trei luni primul TIR `nc\rcat ris Ivasi, primarul ora[ului - Elena Bodnarenco, [i pe ei, [i pe tine, cititorule! £
cu materialul lemnos pentru asamblarea biseri- oaspe]i din Ia[i, Suceava, Chi[in\u, Nisporeni,
cii a sosit `n or\[elul nostru nistrean. Me[teri is- Buz\u, Dolhasca, Orhei etc. Cei mai mul]i, bi-
cusi]i din comuna B`rsana (Maramure[) `n frun- ne`n]eles, au fost enoria[ii din ora[ [i din `mpre-
te cu Ilie Ben]a s-au pus pe treab\. P`n\ la c\de- jurimi care simt [i g`ndesc române[te, iar la aga-
rea z\pezilor biserica a fost `n\l]at\. B`rs\nenii pa cu care s-a `ncheiat serviciul divin s-a vorbit
au f\cut o munc\ impresionant\, cum nu s-a mai [i `n alte limbi... Sfin]irea mic\ permite trecerea
aflat prin zona Sorocii. Este o biseric\ foarte `n biserica nou\: paraclisul a devenit ne`nc\p\- Nr. 36, anul VIII, martie 2013
6 REPERE ALE MEMORIEI
Destinul dramatic al patriotului Ion Incule]
Ion Incule] s-a n\scut la 18 aprilie 1884 `n
satul R\zeni, jud. L\pu[na, `n familia de r\ze[i
`nst\ri]i Constantin [i Maria Incule]. A terminat
[coala primar\ `n satul natal cu note foarte bune
[i doar la 10 ani, `n 1894, este admis la {coala
Teologic\ din Chi[in\u, subordonat\ Seminaru-
lui Teologic. A fost coleg de [coal\ cu Vasile
Bârc\ [i Pantelimon Erhan, care vor deveni [i ei
`n viitor deputa]i [i demnitari de stat. A absolvit
[coala cu note foarte bune [i a continuat studiile
la Universitatea imperial\ din Sankt-Petersburg,
la Facultatea de Fizic\ - Matematic\. A terminat
facultatea cu diplom\ de gradul I [i apoi `n anul
1915 [i-a luat [i doctoratul. ~nc\ din anii studen-
]iei, la Sankt-Petersburg, a avut ini]iative politi-
ce cre`nd „Asocia]ia Studen]ilor Basarabeni“. A
fost profesor la mai multe [coli particulare din
Petersburg, unde a predat matematica, fizica [i
astronomia. A publicat articole [tiin]ifice [i a
fost secretar de redac]ie la c`teva reviste cu ca-
racter [tiin]ific. Dup\ revolu]ia burghez\ din fe-
bruarie 1917 care a r\sturnat ]arul [i s-au consti-
tuit soviete ale poporului pe tot teritoriul Rusiei,
Ion Incule] a fost ales pe 27 martie 1917 ca de-
putat din partea Basarabiei `n „Sovietul munci-
torilor [i solda]ilor“ din Petersburg, al\turi de
Kerenski, Tro]ki, Stalin. Numai dup\ dou\ luni,
pe 25 mai 1917, se `ntoarce `n Basarabia, cu a-
tribu]ii `nsemnate, ca emisar al pre[edintelui
Guvernului provizoriu, Al. Kerenski, `mpreun\
cu al]i 40 de profesori, studen]i, intelectuali ba-
sarabeni, pentru a implementa principiile revo-
lu]iei burgheze din februarie 1917. De peste un
secol Basarabia fusese smuls\ din trupul româ-
nesc [i rusificat\. Acum sosise momentul fericit
ca p\m`ntul str\mo[esc s\ revina la România.
Astfel, la 18 aprilie 1917 a luat fiin]\ la Chi[i-
n\u Partidul Na]ional Moldovenesc, care depu-
nea eforturi serioase pentru `nfiin]area unui or-
ganism politic capabil s\ guverneze teritoriul
dintre Prut [i Nistru, abandonat de autoritatea
]arist\, amenin]at cu ocupa]ia de Rada ucrainea-
n\ [i devastat de solda]ii bol[eviza]i [i sc\pa]i de
sub controlul comandan]ilor.
Ion Incule], un apropiat al Partidului Na]io-
nal Moldovenesc si al fondatorilor acestuia -
Daniel Ciugureanu, Pantelimon Erhan, Vasile
Bârc\, Ion Pelivan - a fost ales deputat din par-
tea ]\ranilor, `mpreun\ cu al]i basarabeni veni]i
din Petersburg, `n primul parlament al Basara-
Cu g`ndul la Grigore Vieru
Pe 14 februarie 2013, ziua `n care poetul ro-
mân basarabean Grigore Vieru ar fi `mplinit o a-
numit\ v`rst\, la bustul lui din Parcul Copou a a-
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
biei „Sfatul }\rii“, care a luat fiin]\ la data de 21
noiembrie 1917.
Caracterul s\u calm, abil, `mp\ciuitor, ex-
trem de r\bd\tor, faptul c\ nu lua hot\r`ri pripite
[i nici nu f\cea pa[i nechibzui]i, „simpatia“ de
care se bucura `n ochii majorit\]ii deputa]ilor
din Sfatul }\rii au determinat ca din func]ia de
deputat s\ fie propus [i ales `n func]ia de pre-
[edinte, chiar la data `nfiin]\rii Sfatului }\rii din
21 noiembrie 1917. Ini]ial concep]ia politic\ a
lui Incule] era una de transform\ri politice [i de
men]inere a Basarabiei ca republic\ indepen-
dent\ `n cadrul unei Rusii federative, democra-
tice [i `nnoite. ~ns\, dup\ lovitura de stat a bol-
[evicilor din octombrie 1917, Incule] a realizat
pericolul noii politici [i a optat spre alian]a cu
România. Glasul s`ngelui de român [i implica-
rea `n luptele na]ionale `l fac sa-[i schimbe total
orientarea [i ]elul politic. Urmeaz\ apoi zile pli-
ne de evenimente, care au determinat evolu]ia
viitoare a acestui teritoriu locuit de români. Pe
2 decembrie 1917, Sfatul }\rii declar\ `nfiin]a-
rea Republicii Democratice Moldovene[ti. Pe 6
ianuarie 1918, doar dup\ o lun\ a avut loc o ten-
tativ\ de preluare a puterii din Chi[in\u de c\tre
bol[evici. Sfatul }\rii a chemat expres o divizie
a Armatei Române de la Ia[i pentru pacificarea
provinciei. Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul }\rii a
proclamat cu majoritate de voturi independen]a
Basarabiei fa]\ de Rusia. Se poate u[or observa
c\ `n timp relativ scurt, Basarabia a evoluat de
la ideea unei republici autonome `n grani]ele ru-
se[ti la o republic\ independent\ pentru a-[i p\s-
tra fiin]a statal\ [i autonomia. Pe 23 martie
1918, are loc la Ia[i `nt`lnirea istoric\ `ntre
membrii Consiliului de Mini[tri al României
condus de Alexandru Marghiloman [i delega]ia
Basarabiei format\ din Ion Incule], Daniel Ciu-
gureanu – pre[edintele Consiliului de Mini[tri,
[i Pantelimon Halippa. La aceast\ prim\ `nt`lni-
re de la Ia[i, Al. Marghiloman a propus direct [i
deschis unirea Basarabiei cu România. O astfel
de hot\r`re, de o importan]\ excep]ional\ pentru
viitorul teritoriului cuprins `ntre Prut [i Nistru,
nu putea fi luat\ de o delegatie format\ doar din
c`teva persoane. A[a `nc`t peste 4 zile a fost con-
vocat la Chi[in\u Sfatul }\rii, pentru a discuta [i
supune la vot UNIREA cu ROMÂNIA. La adu-
narea Sfatului }\rii din 27 martie 1918 a fost in-
vitat\ o delega]ie numeroas\ din partea Româ-
de Ionu] L|RGEANU, Ia[i
vut loc un eveniment deosebit. Ac]iunea a fost or-
ganizat\ de c\tre Filiala „Constantin Stere“ din
Ia[i a Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Buco-
vina (ACPBB) la care au participat membri ai
grup\rii respective, membri ai organiza]iei unio-
niste „Ac]iunea 2012“ din capitala spiritual\ a
României, dar [i sus]in\tori ai ideii de re`ntregire
româneasc\ printre care [i autorul acestor r`nduri.
Profesor dr. docent Ion Berghia - pre[edin-
tele filialei ie[ene a ACPBB [i moderatorul ma-
Dore Basarabia
de Margarita VLAD, Ia[i
niei, condus\ de prim-ministrul Alexandru Mar-
ghiloman. ~n deschiderea [edin]ei Sfatului }\rii,
acesta a ]inut un discurs prin care a sugerat des-
chis votarea actului de unire a Basarabiei cu
România. Incule] a subliniat at`t `naintea sedin-
]ei Sfatului c`t [i `n timpul acesteia c\ sus]ine o
unire, dar condi]ionat\ de obligativitatea `nf\p-
tuirii reformei agrare, a introducerii votului uni-
versal, implementarea de reforme de moderni-
zare [i sprijin economic Basarabiei, reprezenta-
tivitate `n Parlamentul României propor]ional
cu num\rul de locuitori [i 2 mini[tri `n guvern.
„Rezolu]ia blocului moldovenesc pentru unirea
Basarabiei cu România“ a fost votat\ `n Sfatul
}\rii cu 86 de voturi pentru, 3 `mpotriv\ [i 36
ab]ineri. Iat\ textul declara]iei: „Republica De-
mocratic\ Moldoveneasc\ (Basarabia), `n hota-
rele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr\ [i ve-
chile grani]e cu Austria, rupt\ de Rusia acum o
sut\ si mai bine de ani din trupul vechii Moldo-
ve, `n puterea dreptului istoric [i a dreptului de
neam, pe baza principiului ca noroadele singure
s\-[i hot\rasc\ soarta lor, de azi `nainte [i pentru
totdeauna se une[te cu mama sa, România“. Du-
p\ Unire, Ion Incule] a sus]inut intergrarea ad-
ministrativ\ [i economica a Basarabiei. A de]i-
nut `n mai multe r`nduri func]ii importante `n
guvern: ministru de interne, ministru al comuni-
ca]iilor [i vicepre[edinte `n Guvernul României,
condus de I. G. Duca (1933 - 1937), senator [i
deputat. La recomandarea savantului Petru
Poni, Ion Incule] a fost ales membru al Acade-
miei Române la 10 octombrie 1918. Starea s\-
n\t\]ii lui Incule] s-a `nr\ut\]it continuu, iar ca-
riera politic\ s-a `ncheiat pe 28 decembrie 1937.
A fost marcat profund de pierderea Basarabiei
lui dragi `n urma semn\rii pactului Molo-
tov–Ribbentrop, c`nd teritoriul pentru care a
luptat s\ se reuneasc\ cu România a fost cedat
URSS-ului la 26 – 27 iunie 1940.
A murit pe 19 noiembrie 1940, la Bucure[ti,
la v`rsta de 56 de ani. Abia dup\ 2 ani a fost a-
dus [i `nmorm`ntat cu onoruri de demnitar, a[a
cum [i-au dorit so]ia [i copiii s\i, la biserica fa-
miliei din B`rnova. Biserica a fost construit\ cu
participarea direct\ a b\ie]ilor s\i George [i Ion
[i a so]iei sale Ruxandra - prin]esa Cantacuzino-
Ba[ot\, `n apropierea vilei de var\ acolo unde `n
zilele vacan]ei familia Incule] [i-a petrecut clipe
frumoase de lini[te [i pace. £
nifest\rii, a oferit cuv`ntul anumitor partici-
pan]i, dup\ care dumnealui a f\cut o succint\
prezentare biografic\ a poetului omagiat.
Astfel, Filimon Siminic - prim-solist la O-
pera Român\ din Ia[i, a interpretat o frumoas\
pies\ muzical\ pe versurile lui Mihai Eminescu,
poet venerat de Grigore Vieru.
Doina Grosu din comuna Holo[ni]a - Soro-
ca (Republica Moldova), licean\ `n Ia[i - condu-
c\toarea grupului „Ac]iunea 2012“ din acest
municipiu: „~n primul r`nd, vreau s\ v\ mul]u-
mesc c\ pe aceast\ vreme, nu tocmai frumoas\,
sunte]i aici, la bustul celui care a fost `nsu[i su-
fletul Basarabiei, la bustul lui Grigore Vieru.
Poetul ar fi `mplinit ast\zi 78 de ani. Ar fi `mpli-
nit, c\ci acum patru ani, `ntr-un accident cum Ü
 Dore Basarabia
Þ zic unii, simplu accident - de fapt nu a fost un
simplu accident, a fost un accident inten]ionat -
[i-a pierdut via]a. Marele poet a luptat prin ceea
ce a scris, prin c\r]ile sale, s\ uneasc\ cele dou\
maluri de Prut. A avut un vis, visul lui a fost u-
nirea. N-a tr\it ca s\ `l vad\ realizat. El ne-a l\-
sat ca mo[tenire acest vis. Noi suntem „datori“
s\ contribuim, fiecare `n parte, la realizarea a-
cestui vis al tuturor românilor: re`ntregirea Ro-
mâniei mari, unirea Basarabiei cu România.
Ne-am adunat aici ca s\ aducem un omagiu u-
nui mare poet al românismului din Basarabia“.
Nichita Danilov - poet, director al Casei de
Cultur\ „Mihai Ursachi“ din Copou: „Cred c\
vremea nu e tocmai ur`t\. Poate c\ nici vremu-
rile chiar a[a cum le percepem noi. Trebuie s\
descoperim undeva [i partea plin\ a paharului,
ca s\ fim `n consens cu Grigore Vieru. El era un
om optimist. A fost un poet [i un om de o sim-
plitate rar\, nemai`nt`lnit\. Poate de aici [i priza
pe care o are la marele public. E un fenomen
probabil care nu se va mai repeta c`t de cur`nd
`n timpurile care vor veni. Nu c\ nu vor fi poe]i
de limba român\ foarte puternici, dar ceva din
percep]ia noastr\ asupra vie]ii [i a poeziei se
schimb\. Spuneam c\ a fost un om simplu. L-am
cunoscut `n c`teva ipostaze. Am avut c`teva `n-
t`lniri - toate memorabile. Cred c\ `ntre via]a [i
poezia lui nu e o linie, ele se unesc, fac parte din
acela[i `ntreg. Poezia lui - am [i scris c`ndva – e
simpl\ ca frunza, ca iarba, ca aerul pe care `l
respir\m, e ceva foarte natural. Poate de aici [i
o anumit\ reticen]\ a elitei noastre intelectuale
care `nc\ nu a ajuns s\ deguste totu[i [i esen]a
artei. Cum la fel de simplu e [i Br`ncu[i. Dac\
`ncepi s\ `l diseci [i s\ `l analizezi `n termi-
nologie modern\, nu [tiu unde ajungem. Pen-
tru c\ poezia lui se adreseaz\ direct sufletului.
Ea e frunz\, e [i cuv`nt, e iarb\: „Mai simplu ca
Un eveniment important!
Pe 21 noiembrie trecut am asistat la dezveli-
rea unei pl\ci comemorative dedicate lui Vladi-
mir (Ilici) Rusanovschi – jertf\ a persecut\rilor
REPERE ALE MEMORIEI
iarba nu pot s\ fiu“. Grigore Vieru a fost [i o
flac\r\ vie. Vede]i, iarba Grigore Vieru a ars,
dar a r\mas verde... Ca s\ vorbesc metaforic,
Grigore Vieru e tot verde. {i chiar c`nd e rugi-
nie e de o splendoare deosebit\, cum vedem
aici `n parcul Copou. A fost un mare spirit [i un
mare poet. Un om care [tia s\ vin\ `ntre oa-
meni, care [tia s\ discute de la opinc\ la vl\di-
c\. {i asta presupune `n primul r`nd un anumit
suflu interior [i o experien]\ uman\ filtrat\ nu
numai `n cuvinte...“.
Profesor universitar, doctor Mihai Toma -
membru al Consiliului Filialei ie[ene a ACPBB:
„Ce reprezint\ pentru noi poetul Grigore Vieru?
Reprezint\ o personalitate care at`t c`t a tr\it s-a
g`ndit la ob`r[ii, la neamul din care se trage, la
neamul din care ne tragem, la România. {i,
Doamne, c`t a[ vrea s\ nu spun lucrurile acestea,
dar am s\ le spun: c`t de mult sem\n\m noi, româ-
nii! Tare mult sem\n\m... Chiar zilele acestea ci-
team `n gazete ce se `nt`mpl\ la Chi[in\u [i f\-
ceam o compara]ie cu ce se `nt`mpl\ [i ce s-a `n-
t`mplat la noi. Asta este jum\tatea goal\ a paharu-
lui. Poate c\ am putea fiecare dintre noi s\ facem
ceva pentru ca aceste lucruri s\ nu se `nt`mple. S\
nu ne dep\rt\m unii de ceilal]i. S\ nu ne dep\rt\m
de locurile noastre, de rolul nostru [i s\ nu `nc\l-
c\m ceea ce Dumnezeu ne-a dat s\ tr\im pe aces-
te meleaguri ca ni[te fra]i. Anul acesta suntem
mai mul]i aici dec`t `n anul trecut. Poate anul vii-
tor vom fi [i mai mul]i. Dar nu numai aici, fiecare
la locul `n care suntem [i c`t mai putem - unii mai
mult, al]ii mai pu]in - s\ g`ndim [i s\ spunem ceea
ce g`ndim sincer, f\r\ a face altceva dec`t a g`ndi
`n sensul apropierii noastre, a românilor“.
Mircea Verusi - celebru realizator de emisi-
uni muzicale la Radio Ia[i, `ndr\git datorit\ lor
p`n\ dincolo de Nistru: „L-am cunoscut pe Gri-
gore Vieru dup\ anul 1990, plimb`ndu-se la Su-
de Fr. IONIC|, Edine]
comuniste. Placa-basorelief cu chipul celui co-
memorat a fost amplasat\ pe fa]ada [colii din co-
muna Ruseni, raionul Edine], R. Moldova. Vla-
7
per Copou `n Ia[i. {i la un moment dat, `l v\d cu
dezinvoltura, elegan]a [i frumuse]ea aia spiritu-
al\. {i `i spun: „Maestre, v\ salut\ Mircea Verusi
de la Radio Ia[i!“. Adev\rul este c\ primisem de
la el din cas\ o caset\... Grigore Vieru la o pia-
nin\ un pic dezacordat\ c`nt`ndu-[i versurile. A
fost o nebunie... A doua zi a fost invitat de Gri-
gore Ilisei la radio [i era de o... Nu se poate spu-
ne! Cred c\ `n familiile noastre nu exist\ prie-
teni adev\ra]i cu harul \la...“.
Nicolae Gori din comuna Gura B`cului - A-
nenii Noi (R. Moldova), student la Cluj-Napo-
ca: „Acum [ase ani, c`nd pentru prima dat\ am
p\[it [i eu pe România de ast\zi, nu pe cea care
ar trebui s\ fie, la `nceput, `nainte de a p\[i pe a-
cest p\m`nt sf`nt, la fel ca [i Grigore Vieru, am
avut un vis. {i, mai bine zis, o idee pe care am
vrut s\ mi-o pun `n practic\. A[a cum zicea ma-
rele poet Grigore Vieru, „Dac\ unii au visat o
via]\ `ntreag\ s\ zboare `n cosmos, eu toat\ via-
]a am vrut s\ trec Prutul“. {ase ani de zile pe ca-
re i-am petrecut `n mare parte la Cluj, m-au a-
dus cu sfin]enie [i cu dragoste mai aproape de
fra]ii mei, pentru c\ fra]ii no[tri sunt românii. La
fel ceea ce suntem [i ceea ce ar trebui s\ simt\
copiii de mici `n Republica Moldova de ast\zi“.
Apoi, marele interpret de oper\ Filimon Si-
minic a citit poezia „Poetul neamului“ pe care
so]ia domniei sale, doamna Paraschiva Simi-
nic, i-a `nchinat-o lui Grigore Vieru (aceast\
poezie, dar [i una apar]in`nd poetului Nichita
Danilov, precum [i alte detalii pot fi v\zute [i
ascultate pe internet-google, la adresa dordeba-
sarabia.blog.com `n `nregistrarea video din
data de 14 februarie 2013).
Ac]iunea cultural\ s-a `ncheiat cu depunerea
de flori la bustul poetului, cu un pahar de vin
fiert, cu fotografierea `n grup [i cu g`ndul la o
nou\ `nt`lnire asem\n\toare. £
dimir I. Rusanovschi s-a n\scut `n anul 1892, la
Ruseni (la acea vreme `n judetul Soroca) [i a
murit la 10 iulie 1951, la Berkulievsk, reg. Ke-
merovo (Rusia). Este absolvent al {colii Agri-
cole din Grin\u]i, cu specializarea inginer hotar-
nic. Fidel Sfatului }\rii, a fost unul dintre con-
duc\torii militari ai unit\]ilor na]ionale moldo-
vene[ti. Dup\ Unire, este trimis `n Balcic, ca vo-
luntar `n Armata Român\. A fost arestat la 21 iu-
lie 1940 [i condamnat la 22 martie 1941, murind
`n deten]ie. Fusese c\s\torit cu Lidia Crocos din
Clocu[na [i au avut trei copii: Zinaida, Raisa [i
Tatiana. Cu el `n exil s-au aflat numai mama [i
Tatiana. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.
La slujba de pomenire [i la dezvelirea pl\cii au
participat rude ale omagiatului de pe ambele ma-
luri ale Prutului `n frunte cu ing. Constantin Ru-
sanovschi – pre[edintele Filialei ACPBB din
One[ti-Bac\u (foto), conducerea [colii din locali-
tate, c`]iva cons\teni [i un mare grup de membri
sau simpatizan]i ai Asocia]iunii „Astra“ din Ro-
mânia. Dup\ ce au servit b\utura [i bucatele ce le-
au fost oferite, cei din urm\ s-au gr\bit s\ plece, iar
ac]iunea oficial\ a continuat cu un frumos specta-
col sus]inut de elevii [colii din localitate. £
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
8 95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROM+NIA
Versurile pe care vi le propunem `n
continuare (diverse ca valoare artis-
tic\, dar toate av`nd acela[i numitor)
au fost solicitate de c\tre redac]ia
revistei „Dor de Basarabia“ [i s`nt
publicate `n ordinea sosirii lor pe
adresa noastr\. Mul]umim, [i pe
aceast\ cale, autorilor – prieteni [i
confra]i de idei.
DdB Emil Ianu[ (Horodnic de Sus,
Suceava):
George Corbu (Bucure[ti):
Despre un anume vecin
Pe cel ce, crud, ne-a ciop`r]it,
V\z`nd `n trupul ]\rii-o prad\,
S\ ia aminte de-o s\ cad\
Blestemul ca meteorit!
România [i Republica Moldova
Sunt dou\ state române[ti.
Dac\-ai uitat din care e[ti,
S\ nu te duci la ghicitoare:
~ntreab\-l pe {tefan cel Mare!
Nicolae M\tca[ (Bucure[ti):
Doamne, -adun\-mi-le-n una
Zicea c\ m\ liberase,
Când, de fapt, m-a ocupat.
Mun]i [i mare `mi luase,
F\r\ }ar\ m-a l\sat.
Nu-]i pierzi muma-n joc de dame,
Nu po]i graiul s\ ]i-l schimbi.
M-a f\cut cu dou\ mame,
M-a f\cut cu dou\ limbi.
Var nestins a pus pe rou\,
Gard de s`rm\ peste r`u.
Mi-a t\iat inima-n dou\,
S\-mi ]in sim]urile-n fr`u.
Doamne, -adun\-mi-le-n una:
Suflul, limba, }ara, muma.
Ion Diviza (Chi[in\u):
Rela]ii fr\]e[ti România - R. Moldova
Nu suntem iconocla[ti,
Am pornit pe-o cale dreapt\:
Ne-mp\c\m din an `n Pa[ti,
Ne unim la sf`ntu-a[teapt\.
Arm\ strategic\ la Chi[in\u
Oric`t s-ar afla de tare
Nu ne-ar bate hoarda slav\,
Dac\ n-ar avea-n dotare
Coada de topor moldav\.
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
Iulian Bostan-Gohor (Gala]i):
Fluviul p\timirii noastre
Prezentul nu ne mai adun\
S\ ne re`ntregim trecutul,
Doar lacrima ni se-mpreun\
{i-o vars\-n Marea Neagr\...Prutul.
~n amintirea Podului de flori
S\ refacem vechea vatr\,
Visul nostru,-al tuturor,
Trebuia un pod de piatr\
{i nu unul...trec\tor!
Rug\ basarab\
Doamne, arde-ne `n par\,
Dar prime[te-ne zapisa:
România e o [ar\
De la Nistru p`n’la Tisa!
Lui Antonescu
D\ iar ordin, Mare[ale,
S\ trec Prutul cu martirii
{i-o s-auzi `n catedrale
Clopotele Re-Unirii!
Dan Norea (Constan]a):
Dorin]\
~mi doresc un mariaj etern
Celebrat pe Prut, un r`u intern,
~ntre-un mire - Negrul de Purcari
{i-o mireas\ - Grasa de Cotnari.
S\ fie incest?
Am vrut s\ `mi g\sesc o muz\
Plec`nd din Nistru spre Carpa]i,
Dar moldovencele refuz\
Argument`nd c\ suntem fra]i.
Vasile Larco (Ia[i):
„Podul de flori“ dintre România
[i Rep. Moldova
Podul, una din probleme,
Rezolvat\-i, negre[it,
Dar p\cat c\ de o vreme
Florile s-au vestejit!
Visul de unire a Basarabiei cu România
Reunirea e fireasc\
{i s-or desp\r]i iar ele
C`nd o fi s\ se-nt`lneasc\
…Dou\ drepte paralele!
Ionu]-Daniel }uc\ (Constan]a):
Românului de peste Prut
Citind prezentul [i trecutul,
Tu, frate drag, te l\mure[te,
C\ ne desparte numai Prutul,
Dar contrabanda ne une[te.
Grani]a democra]iei
Acum vreo dou\zeci de ani,
C`nd defilam `n alt registru,
S-a spart un zid pe la germani
{i s-a reconstruit pe Nistru.
Dor e Basarabia
Ion Cuzuioc (Chi[in\u):
Un ]\ran basarabean `n Parlamentul
României
- De la patruzeci* `ncoace
Suntem da]i `n urm\rire,
Fiindc\ ne dorim doar Pace
{i o nou\ Re-Unire.
Basarabia c\tre NATO
Dup\ ce-ai ajuns la Prut,
Eu te rog, `ntinde-o m`n\
{i-mi ajut\-al meu ]inut
Tot cu inima român\!
*28 iunie 1940, ocuparea Basarabiei de c\tre URSS
Violetta Petre (Constan]a):
***
Stau surorile de-o parte
Fiecare pe un mal,
Neputin]a le desparte
Lacrim\ pe-un g`nd de val...
***
Cine soarta scrie-n carte
Cum c\ cine [i cu cine?
Basarabia-i departe
De români [i nu e bine...
Constantin Iordan (Constan]a):
Istorie...
Basarabia, o sor\
{i `n Munc\ [i la Hor\...
Au v`ndut-o, ne-au luat-o,
Dar ne-om `nt`lni `n... NATO.
~ntâlnire...
Bine-a]i venit de peste Prut
Voi, fra]i r\pi]i de m`ini str\ine;
S\ povestim sub un Tei mut,
C`t ne-a fost R\u `n Dor de Bine!
Lauren]iu Ghi]\ (Bucure[ti):
Specific local
Pot s-afirm, `n mod sinistru,
Paradoxul cunoscut,
C\ la margine de Nistru
E de-a dreptul slut la Prut!
Dorin]\
C`nd ne va fi la to]i mai r\u,
(C\ci sti]i [i voi, necazul vine)
S\ ne-nt`lnim la Chi[in\u
{i-atuncea ne va fi mai bine!
Gavril Moisa (Cluj-Napoca):
Constatare
Mul]i din ale[ii prea iubi]i
Nu `[i doresc s\ fim uni]i
{i strategia lor e bun\,
C\-i mai u[or s\ ne supun\...
Milit\reasc\
De la România Mare
To]i s\rb\torim trecutul,
~ns\ am o `ntrebare:
Oare c`nd mai trecem Prutul?!
Dor e Basarabia
95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROM+NIA
Vasile Pl\cint\ (Gala]i):
Devieri politice
M\-ntreab\ zilnic un p\rinte:
- De ce e[ti pururi ab\tut?
- La Cel de Sus un dram de minte
Cer pentru-ai mei de peste Prut…
Promptitudine
Am venit `n România
{i-am trecut prin vam\ Prutul
Ca s\ pot din Slobozia
S\ `ngrop de tot trecutul.
George Petrone (Ia[i):
Dup\ 95 de ani
Restaur`nd din mers trecutul,
To]i cei cu inima român\
Sorbi-vor ca pe Milcov Prutul
Spre-a-[i da din nou m`n\ cu m`n\.
Destinul Moldovei din st`nga Prutului
Gr\i Vod\ {tefan c`ndva:
„Moldova, s\raca de ea...“
{i ru[ii, pe voie s\-i fac\,
L\sar\ Moldova s\rac\.
Nicolae Petrescu (Pite[ti):
Dulce Basarabie
Basarabie iubit\,
Vino iar la tine-n }ar\
C\ de c`nd ai fost r\pit\
Venetici r\i te-ngherar\.
Basarabia [i restul lumii
~n discu]ii to]i evit\
S\ `]i dea vreun ajutor,
C\ ai fost atunci jertfit\
{i cu ajutorul lor…
Vasile Darie (Madrid):
Fratelui de peste Prut
{i de a[ [ti c\ rusul crap\,
M\ obsedeaz\ un cuv`nt:
Chiar dac\ ne desparte-o ap\,
Suntem o ap\ [i-un p\m`nt!
Nu suntem la `n\l]ime
Pe-nl\crimatul plai basarabean,
Pe care s-a `ntins ruseasca hus\,
Nu pot s\ cred c\ Marele {tefan
Ar fi r\bdat s-aud\ limba rus\!
Constantin Iura[cu-Tataia (Ia[i):
Nostalgie
Nistrule, tu m\rgioar\
De moldoveneasc\ ]ar\,
Tu pe vremea lui {tefan
Nu erai ucrainean.
Istoria, bat-o vina!
{tim, Nistru-a fost odinioar\
Hotar de româneasc\ ]ar\,
Dar sub amenin]\ri de cnut
Scr`[nind, l-am str\mutat pe Prut.
Petru-Ioan G=rda (Cluj-Napoca):
Aparent, toat\ lumea vrea Unirea
Hai s\-ndeplinim un ]el
{i s\ facem UNIUNE:
Vreau [i eu, [i tu, [i el!
Cine (m\-sa!) se opune?
Frustrare
De[i de vi]\ milenar\,
~n lumea asta de mizerii
S\ nu po]i f\uri o ]ar\
C`nd al]ii f\uresc imperii?...
Dan-Teodor D\nil\ (Corbasca,
Bac\u):
Prin unire...
Ne-am `ntregit mo[ia str\mo[easc\
L\sat\ de Traian [i Decebal,
S\ stea Moldova-n matca ei fireasc\,
Nu roab\ sub ciubota de muscal!
Act istoric
Cre[tini fiind, cu-acela[i Dumnezeu,
Firesc, Moldova am lipit-o }\rii,
C\ românesc p\m`nt a fost mereu,
Din Bucovina p`n-la buza m\rii!
Eugen Pop (Cluj-Napoca):
Moldoveneasc\
Schimb`nd st\p`ni dup\ st\p`ni,
Sunt printre vechi basarabeni
Ce au r\mas [i-acum români
... proru[i sau proucraineni!
O alt\ unire
Va fi cea mai frumoas\ s\rb\toare
Pe plaiul str\mo[esc f\r’ de hotar
C`nd vom putea `ntinde-o cram\ mare
Din Cricova [i p`n\ la Cotnar...
Ioan Todera[cu (Coste[ti, Vaslui):
La 27 martie 1918, Basarabia
s-a unit cu }ara
A fost o zi superb\, c\ci - fire[te -
Unirea e un lucru minunat,
{tiind c\ unde-s doi puterea cre[te;
P\cat c\, `ntre timp, ne-au divor]at…
Un prim pas c\tre Unire
Sufletist fiind din fire,
Nu pot sta cuminte-n banc\
{i-am decis - pentru unire -
S\ m\-nsor cu-o moldoveanc\!
Nicolae-Paul Mihail/Nicomah
(Sinaia):
Fraternitate
S\ fii basarabean de r`ndu-nt`i,
S\ nu te temi de cei ce te-mpresoar\;
Oriunde-ai fi, tot moldovean r\m`i
{i e[ti român curat la tine-n ]ar\.
P\s\ri c\l\toare
~n cuiburi vechi, basarabene,
Arogan]i [i inestetici,
Au puit prea mult\ vreme
Numai cucii sovietici.
9
Mihai Danielescu (Ploie[ti):
Vrem Unire
Vrem Unire, vrem Unire,
Strig\ ei de se `neac\
{i tot ei, s\ nu v\ mire:
D\, Doamne, s\ nu se fac\.
Solu]ie
O Unire str\mo[easc\,
Care ve[nic se am`n\,
St\ `n regula fireasc\:
S\ `ntinzi discret o m`n\.
Ion Bindea (Cluj-Napoca):
Precum se cuvine
A[a [i gl\suie[te slova
{i binecuv`ntat\ fie
C\ [i Republica Moldova
Va fi eterna Românie.
Unire-n cuget [i-n sim]iri
Vorbe multe, r\u rostite,
Se opresc acum la vam\;
Pentru noi sunt potrivite
Doar un cuget [i o mam\...
Florina Dinescu (Ploie[ti):
Basarabia
De du[mani e tot mai roas\,
~ns\ ea nu se destram\
{i r\m`ne tot frumoas\!
Mo[tenire de la mam\...
Durere
Mamei amintiri r\m`n
Cu un chip mult adorat:
Un copil adus la s`n
Care iar i-a fost furat...
Georgeta-Paula Dimitriu (Ia[i):
E[arf\ alb\ la basarabeni
E[arfa alb\-n zi de s\rb\toare,
E obiceiul vostru str\mo[esc.
~nseamn\ pace, dragoste-mp\care,
E dorul de p\m`ntul românesc!
Mama
Si ast\zi cheia casei o p\streaz\,
Dar casa nu mai e, suntem departe,
C\ci Prutul pe noi, fra]ii, ne desparte,
Iar lacrimile glia ne-o br\zdeaz\.
Elis R=peanu (Bucure[ti):
Situa]ie paradoxal\
Românul cu românu-i frate,
Dar vremurile sunt haine:
Tr\ind `n state separate,
Românul e vecin cu sine.
Rug\ciunea românilor de peste Prut
~ntoarce-}i, Doamne, fa]a `nspre }ar\
{i-ajut\-ne s\ ne-adun\m Acas\,
S\ nu mai fim „românii de afar\“,
~mpin[i, ca sluga, la un col] de mas\.
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
10
{tefan-Cornel Rodean (Sibiu):
Situa]ii dramatice la Prut
(rude apropiate tr\iesc `n sate
situate de o parte [i de alta a râului)
Cuprin[i de dor [i ve[nic „`nseta]i“,
C`nd simt c\-i cople[e[te chinul,
Românii pleac\ peste Prut la „fra]i“:
Acolo e mai ieftin vinul...
Unionist\ (~n ritm amfibrahic)
De dou\ decenii la Prut „se fac valuri“,
Unirea r\m`ne un sf`nt ideal,
Av`ntul e mare pe ambele maluri,
Dar ne `nec\m ca ]iganul la mal.
Florian Saioc (Tg.-Jiu):
O ultim\ dorin]\
O, dragi români, `n suflet [i-n rostire
Se mic[oreaz\ clipa-mi de b\tr`ne]e grea,
Dar c`nd v\ ve]i da mina din nou `ntru unire
La marea s\rb\toare v\ dau [i mina mea.
Cu ea de mult\ vreme am `nceput a scrie
Idealul românesc: UNIRE PE VECIE,
Iar cei care ne vor tot `n str\inii cle[ti
S\-[i cate idealul `n stepele ruse[ti!
Barbu I. B\lan (Cluj-Napoca):
Basarabiei str\bune, la 95 de ani
de la Unirea cu România
Destinul t\u a fost cumplit,
Dar fiii nu te vor supus\
Ortacilor din r\s\rit -
Prieteni buni cu votca rus\.
Anivers`nd evenimentul
Unirii, cu fra]ii de-o seam\,
Eu `mi doresc s-apuc eventul
Venirii iar la }ara-mam\!
Ion Ruse (Constan]a):
Moldova si România
La cele doua ]\ri, bag seam\,
G`ndind, putem s\ fim [i logici:
Surori de sunt, de-aceea[i mam\...
Difer\ ta]ii biologici?
Durere
A[ merge la Ion Diviza,
{i-mi pare, Doamne,-at`t de r\u,
C\ fra]ii `mi vor pune viza,
De vreau s-ajung... la Chi[in\u!
Viorel Martin (Bucure[ti):
Dorul
Mi-e dor de busuioc, mi-e dor de dealuri,
Mi-e dor de satu-n care m-am n\scut
De Prutul ce se zbate `ntre maluri...
Mi-e dor de fra]ii mei de peste Prut!
Flori pe Prut
Peste Prut, necontenit,
V\d c\ fra]ii se adun\:
Dumnezeu ne-a h\r\zit...
Viitorul `mpreun\!
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROM+NIA
Efim Tarlapan (Cluj-Napoca):
Regelui Mihai, la v`rsta matusalemic\
N-a fost rege mai dihai
Ca al nostru brav Mihai:
~n rezbel, cu rusu-n fa]\,
A dat... }ara pentru via]\!
Aceluia[i
Titluri, case, majestate,
Le recape]i, r`nd pe r`nd,
Dar s\-mi spui, dac\ se poate,
Basarabia pe c`nd?...
{tefan Al. Sa[a (C=mpina):
Basarabia
Mi-o amintesc ca pe o sor\
C\-i glia noastr\ româneasc\,
Ce printre lacrimi ne implor\
Cu ]ara s\ se reuneasc\.
Dorin]a
Str\in\-n propriul ei p\m`nt,
~n Basarabia [i dorul
E jur\m`ntul unui sf`nt,
Privindu-[i peste Prut izvorul.
Aurel Buzg\u (Cluj-Napoca):
Str\inii `n Basarabia
Multe veacuri `ncercar\
S-o preschimbe-n „alt\ ]ar\“,
Dar pe ea o cucere[te
Cine simte române[te.
Ivan
N-a fost om ca el mai slut
C`nd a stat jandarm la Prut,
Nici fiin]\ mai frumoas\
Dup\ ce-a plecat acas\.
Nae Bunduri (Bra[ov):
Moldova urma[ilor, urma[ilor…
Afirm cu toat\ ging\[ia:
Moldova-i floarea dintre spini,
Cu r\d\cini `n România
{i ofilit\ prin vecini!
***
Sub talpa crudului gigant,
Moldova n-a f\cut demersuri,
Ci doar un gest mai elegant:
Ea a visat frumos `n versuri…
Gheorghe Leu (Br\ila):
Unor moldoveni
~nspre Unire azi spera]i?
Cei din Guvern par s-o am`ne!
Deci voi, `n cor s\ le c`nta]i
Doar lor „De[teapt\-te, române!“
Teritoriu sentimental
Fiind urma[i ai vechilor martiri,
Vom spune ca odinioar\:
„S\ fim uni]i `n cuget [i-n sim]iri!“,
Desigur, `n aceea[i ]ar\…
Vasile B. G\d\lin (Cluj-Napoca):
Sus fruntea…
{tiu c-ai urcat Golgota lui Iisus
Prin foc trecut\ [i prin sabie,
Fii demn\ [i ridic\ fruntea sus:
Uni]i s\ fim iar, Basarabie!
Dor
e Basarabia
Cred `n Unire
Sfid`nd mult pactul perimat,
Pornesc `n zbor ca vrabia
S-aduc l`ng\ `ntregul nat
Pe sora-mi… Basarabia!
Nicolae Mihu (Sibiu):
P\rere
Ca români, suntem buni fra]i
{i-nspre }ar\ tragem noi:
Facem pa[i mari, importan]i
... `napoi!
Podul de flori
Ne-am `nt`lnit sub nou blazon
La Prut, ca patrio]i din fire,
{i am c`ntat la unison
„Pe-al nosru steag e scris uimire!“.
Gheorghe Zarafu (Bucure[ti):
La Soroca
La Soroca lui {tefan,
Pe p\m`nt basarabean
Orice românesc ]\ru[
E `nconjurat de ru[i,
Dar ]\ru[ul – la aman –
Poate fi [i buzdugan!
***
C`nd ni s-a t\iat cuv`ntul
PATRIE [i ne-a durut,
Eminescu-a fost ca v`ntul:
N-avea grani]\ la Prut!
Vasile Vajoga (Ia[i):
Avatar...
Istoria pe file poart\-n c\r]i
Dureri `n\bu[ite de martiri,
C\ România-i rupt\-n trei pe h\r]i
Unite doar `n cuget [i sim]iri.
„Unitate“ politic\ la Chi[in\u
Dup\ cum le st\ `n fire
To]i au c`te-o op]iune:
Unii - c\tre o unire,
Al]ii - c\tre-o...uniune!
Zamfira Moldovan (Vatra Dornei):
~ndemn
Te m`nie, românule, [i du-te
S\ ceri p\m`ntul ]\rii `napoi,
Cu ape [i p\duri, cu cerbi [i ciute,
Cu oase de martiri [i de eroi!
Te m`nie, românule, [i du-te,
Nu z\bovi c\zut `n adormire!
Adun\-i pe acei ce vor s\ lupte
Pentru dreptate [i re`ntregire!
Viorica G\inariu-Tazl\u (Baia Mare):
C\tre urma[ii unioni[tilor
}inutul Basarabiei nu moare:
E floare `n buchetul ]\rii;
Pe to]i ce i-au adus onoare
S\ nu `i d\m nicic`nd uit\rii!
De semeni `n p\m`nt gr\unte,
La Domnul mul]umiri de-aduci,
Române, pleac\-]i a ta frunte
Cu g`ndul la cei de sub cruci!
Dor e Basarabia
95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROM+NIA
Gheorghe B\l\ceanu (Ia[i):
Sim]\minte fr\]e[ti
F\lo[i b\rba]i, voinici de peste Prut,
~i simt ca fra]i, iar fete, m`ndre flori,
C`nd str`ng la piept [i dulce le s\rut,
Ce simt v\ jur c\ nu-i ca la surori!
{i uite-a[a, Republica Moldova!
Sim]ind c\ pot s-ajung\-n mod legal,
Mai mult dec`t vreun [ef de bloc sau scar\,
C`]iva români, g`ndind original,
{i-au inventat pe loc o nou\ ]ar\!
11
Ta]iana Vlad-Guga (Vatra Dornei): De la Podul de Flori
C`ndva a fost un pod de flori
Cons`ngenilor din Chi[in\u Ce pentru-o clip\ ne-a unit
Fra]i iubi]i din Chi[in\u, {i ne-a produs destui fiori:
Spre voi pururi g`ndu-mi zboar\, Azi florile s-au ve[tejit.
{i la bine, [i la r\u...
C`nd ve]i reveni `n }ar\?
Place ori ba altor neamuri, Nistor I. Bud (Baia Mare):
Cauza v\ este dreapt\: Dor basarabean
Scutura]i str\ine hamuri,
Românimea v\ a[teapt\! M`ndr\ patrie str\bun\
Cu glasul dulce românesc,
Azi dorul t\u `mi c`nt\-n strun\:
Gheorghe Bl\naru (Ia[i): S\ scap de lag\rul rusesc.

Petru B\ne[ti (C`mpina, Prahova): Dor Dor de unire

Doru-mi-i de codru, lunc\, Ne arde-un dor ne]\rmurit
*** De izlazul cu mioare, S\ fim iara[i laolalt\,
Al unirii magic rost, De-o Unire ne-ntrerupt\ – Dar sentimentul ne-a murit
Cum Poetul pl`nsu-ni-s-a, F\r\ vame[i la hotare. {i d\m cu b`ta-n balt\.
Este drumul Nistrul-Tisa Doru-mi-i de Mare, Munte
F\r\ ru[i `n avanpost. {i de Dun\rea albastr\,
Care poart\-n valuri stele,
*** Lumin`nd fiin]a noastr\. Arcadie Chir[baum (F\get, Timi[):
Scrie `ntr-un vechi registru
C\ aveam vama pe Nistru, ***
Apoi Nistru-a fost tradus Ionel Iacob-Bencei (Timi[oara): E Basarabia cu }ara -
Prut de... „musafirul“ rus. Acela[i s`nge curge-n vine,
Noi, românii... E Chi[in\u cu Timi[oara,
De veacuri am fost desp\r]i]i Basarabeanca [i cu mine!
Vasile Til Blidaru (Buz\u): De dictatori, tembeli [i zbiri,
P\cat c\ nu suntem uni]i ***
Sacrificiile unirii M\car `n cuget [i-n sim]iri! Sunt inimi dou\ care ard
Iubita mea basarabeanc\, {i nim\nui nu da-vom bir
Aprinzi `n mine iar trecutul... Justi]ie nistrean\ C\ ne desparte doar un gard
C`nd scot to]i banii mei din banc\, Stalinismul `nc\ mu[c\ De cimitir!
Simt c\-tre noi dispare Prutul! {i sechelele r\m`n:
Un nevinovat st\-n „cu[c\“
Conversa]ie cu o localnic\ Numai pentru c\-i român. Ioan Marinescu-Puiu (Cluj-Napoca):
La Nistru, undeva spre sear\,
~ntreb o t`n\r\ frumoas\: Unioni[ti „deci[i“
- Tu nu visezi la alt\ ]ar\? Gheorghe Culicovschi (Buz\u): Ne lupt\m [i vrem unire,
- Eu nu-s a[a de somnoroas\! Dar ne pa[te un deochi:
Sorginte Bem tot Prutul c-o sorbire
Doamnei Lidia Culicovschi [i celorlal]i care, pe
Ica Ungureanu (Buz\u): ambele laturi ale Prutului, au acela[i nume cu noi {i-l sorbim mai mult... din ochi.
La Culicovo-n b\t\lie,
Te vreau l`ng\ mine ~nving\tori au fost o mie. Premoni]ie
Unirea? Na]iunea a f\cut-o Dovad\? Numele ce port Curge Prutul cu-nd`rjire,
Din dragoste de }ar\, preacurat\; E mo[tenit, nu-i de import! Intre dou\ ]\ri hotar;
Azi, `mpotriva celor ce n-au vrut-o, Fra]ilor, `n neunire
Ar trebui s-o facem `nc-o dat\! A fi sau a nu fi dare... Vom avea sf`r[it amar!
Zece mii sticle de vin...
Basarabiei, cu dor Se cuvin? Nu se cuvin? Lidia Grosu (Chi[in\u):
Vreau s\ tr\im `n fericire, Pre]ul este piperat?
Uni]i pe veci, dar, din p\cate, Cine? Cui s\ `l fi dat? Soare românesc, `ntregirea...
Nu poate exista Unire ...{i `n zadar mai mu[c\ din senin,
C`nd nu exist\ UNITATE.
Vasile Vorobe] (Ipote[ti, Suceava): Gr\bind, de putrefac]ie, mi[carea-i,
Un leninist `n clocot de venin,
Mariana Dobrin (Pite[ti): Fixa]ie contra... naturii Ce mai sufoc\-un r\s\rit de soare
R\zb\t\tor – prin str\mo[esc latin
La Chi[in\u ni[te „eroi“
S\ ne de[tept\m! Se sr\duiesc din r\sputeri Spre ale românismului hotare,
Ai no[tri fra]i de s`nge S\-ntoarc\ ROATA `napoi: Sfin]it mereu cu dorul de-ntregiri
Sunt desp\r]i]i de noi Din „m`ine“ s\ se-ajung\-n „ieri“. Prin crucea sacr\-a lui {tefan cel Mare.
{i sufletul ne pl`nge
Chem`ndu-i `napoi! Poloboacele lui Donici
Avem aceea[i mam\, Model s-a vrut cu fiecare
Acela[i port [i grai, ~n Parlament, dup\ scrutin:
C`t mai r\bd\m, cu team\, Cel gol e dat la Guvernare,
S\ piar\ neam [i plai?! Iar Opozi]iei – cel plin...

Traian Br\tianu (Constan]a):

Vinul [i unirea
Ca s\ nu v\ ]in cu vorba,
V\ spun f\r\ p\rtinire:
C`nd bei vinul din Moldova
Ai mereu chef de unire.

Nr. 36, anul VIII, martie 2013

12
Un model demn de urmat
S\ vezi [i s\ crezi: f\r\ tancuri, cavalerie,
avioane, artilerie, rachete etc. „ru[ii“ au ajuns
la Piatra-Neam] [i se impun pe toate c\ile. Bi-
ne`n]eles, legale!
Cel despre care v\ relatez s-a n\scut `n a-
ceea[i zi cu Grigore Vieru - la 14 februarie,
dar `n ani diferi]i: cunoscutul poet - `n 1935,
la Pererita (Briceni, fostul jude] Hotin), iar Si-
dor Rusu (foto) - `n 1959, la P`rli]i (Ungheni).
A[adar, ambii au copil\rit `n apropierea r`ului
Prut, de unde probabil vine aceea[i atitudine
cald\, aceea[i stim\ fa]\ de tot ce e românesc,
aceea[i pornire de a fi una cu plaiul nostru
str\bun. ~n 1974, Sidor Rusu termin\ {coala
de opt clase din localitatea natal\, `n 1978 -
Colegiul de Muzic\ din ora[ul B\l]i, dup\ care
un timp activeaz\ ca profesor de acordeon,
acordeonist al orchestrei „L\utarul“ din ace-
la[i ora[. Ulterior, este student al Institutului
de Arte „Gavriil Muzicescu“ din Chi[in\u,
apoi studiaz\ muzica [i metodica pred\rii ei la
Institutul Pedagogic „Alecu Russo“ din B\l]i.
~n perioada 1981 - 83 e dirijor al orchestrei
„Strugura[“ din Ungheni. Tot de pe atunci iau
contur primele sale colabor\ri cu orchestra
„L\utarii“ condus\ de maestrul Nicolae
Botgros. ~ntre 1983-1989 dirijeaz\ orchestra
„L\utarul“ din B\l]i, timp c`nd `ncepe s\ com-
pun\ muzic\ [i s\ participe la diverse concur-
suri pentru orchestrele de muzic\ popular\ din
Republica Moldova, av`nd lucr\ri men]ionate
cu premiile 2 [i 3. Printre acestea amintim pie-
sele muzicale „Husar“ pentru orchestra de
muzic\ popular\ (pies\ preluat\ de Ion Pala-
de), numita „{i s\-mi c`nte o vioar\“, „Sus pa-
harul“, „Codrule, m\ria ta“ etc. interpretate
de-a lungul anilor de Tamara Chi]aniuc, N\t\-
li]a Proca [.a. At`t cu „Strugura[ul“ unghe-
nean, c`t [i cu „L\utarul“ b\l]ean a avut turnee
`n Germania, Algeria, Fran]a, Serbia, Grecia
etc. ~n 1990, [i-a continuat colaborarea cu Ni-
colae Botgros, a fost angajat profesor de acor-
deon la Facultatea Clase Primare [i Muzic\
Boii beu [i oile se tund...
de Ion POPOV, responsabil de politici culturale,
Pretura sectorului Botanica, municipiul Chi[in\u
Nu [tiu cum se `nt`mpl\ c\ limba român\ r\m`-
ne mereu batjocorit\ at`t de-o parte, c`t [i de cea-
lalt\ a Prutului. Dac\ cei peste 20 de milioane `i
dau mereu cu servici, salar, poz\, ora doispreze-
ce, doisprezece milioane, doisprezece mii etc. (`n
loc de serviciu, salariu, fotografie, ora dou\spre-
zece, dou\sprezece milioane, dou\sprezece mii...),
apoi dup\ mai bine de dou\zeci de ani de c`nd a re-
venit `n albia ei fireasc\ este `nc\ vorbit\ foarte
Nr. 36, anul VIII, martie 2013
MUZICA {I LIMBA - DOU| BUNE SURORI
din B\l]i. ~n vacan]ele de var\ din anii 1993 [i
1994, a lucrat prin contract `n }ar\. ~n 1997,
[i-a redob`ndit ceta]enia român\ [i a fost anga-
jat profesor la {coala Popular\ de Art\ din
Piatra-Neam], unde numai peste un an, `n
1998, a deschis prima clas\ de acordeon din
România [i - pentru prima dat\ `n acest frumos
ora[, la Liceul de Art\ din localitate, a `nfiin]at
o catedr\ de folclor. Apoi, cu sprijinul I{J
Neam], al inspectorului de muzic\ Alexandru
Lupu [i al directorului Mih\i]\ Albu, a deschis
clase de nai, ]ambal [i canto popular. ~n 1999,
devine asistent universitar [i profesor al mo-
dulului de folclor (instrument) la filiala din
Piatra-Neam] a Colegiului de Muzic\ „Gheor-
ghe Dima“ din Cluj-Napoca. Colaboreaz\ cu
orchestra „Floricic\ de la munte“ a Centrului
pentru Cultur\ [i Art\ „Carmen Secularie“ din
Piatra-Neam] `nc\ din 1997. Satisfac]ia profe-
sional\ a dasc\lului-muzician Sidor al lui mo[
Ion Rusu din P`rli]ii Ungheniului basarabean
prost [i de mul]i cet\]eni ai Republicii Moldova.
Ace[tia nu depun m\car un mic efort `n cultivarea
graiului matern, `nl\tur`nd, cel pu]in, m\car rusis-
mele care nu dispar nicicum din comunicarea coti-
dian\ a popula]iei noastre de rind, ba chiar [i a
multor pretin[i intelectuali (profesori, medici, in-
gineri, arti[ti, func]ionari publici etc.). Este greu de
`n]eles [i faptul c\ p`n\ `n prezent pe panourile pu-
blicitare se admit un [ir `ntreg de gre[eli [i calchi-
eri ca: „Ne-am deschis!“, „Felicit\ri cu s\rb\toa-
rea!“ etc., de parc\ aceste [i alte fraze-tip asem\n\-
toare ar fi de acum o norm\ literar\. Mai mult ca
at`t, unii cona]ionali de-ai no[tri, care vorbesc cum
potrivesc ei (mai bine zis, cum le tr\sne[te prin
cap), `ncearc\ s\-i corecteze chiar [i pe cei ce vor-
besc o limb\ `ngrijit\, cum se cuvine, `ndemn`ndu-i,
Dore Basarabia
de Nana DOCHIA, Ia[i
(cum `i place chiar domniei sale s\-[i zic\!) re-
zid\ `n discipolii s\i cu care se m`ndresc p\-
rin]ii acestora, [colile absolvite de ei, jude]ul
Neam] [i nu numai... Printre ei se afl\ c`nt\-
rea]a de muzic\ popular\ Alina-Maria Carna-
riu, acordeoni[tii Victor Chistol (care acum
studiaz\ la Consevatorul din Floren]a, Italia),
Mihai Laz\r, Andrei Apetri [.a. Dintre actualii
s\i elevi, drept cei mai buni cu care a ob]inut
mai multe premii la concursuri na]ionale [i in-
terna]ionale `i consider\ pe Emmy-Costelu[
Dumitru (premiul 1 [i finalist al Concursului
„Emanuil Elenescu“ din Piatra-Neam], pre-
miul 1 [i trofeul Concursului „Aulodia“ din
Bra[ov, locul 1 la Concursul „Art Estival“ Bra-
[ov), Daniel N\stase (premiul 1 la Concursul
„Emanuil Elenescu“, premiul 1 la „Art Esti-
val“ Brasov), Emanuel Arsinti (locul 1 la
„Aulodia“ Brasov, locul 1 la sec]iunea muzic\
popular\ la „Art Estival“ Brasov, locul 2 la
sec]iunea divertisment „Art Estival“ Brasov,
locul 1 „Emanuil Elenscu“), Andrei Aflorei
(locul 2 la „Emanuil Elenescu“), Andrei Apa-
tie (locul 1 la „Aulodia „ Brasov, locul 1 la
„Emanuil Elenescu“), Andrei Gafton (premil
1 la „Art Estival“ Brasov, premiul 2 la „Ema-
nuil Elenescu“), Sebastian Boboc (premiul 1
[i premiul pentru cel mai t`n\r participant la
„Emanuil Elenescu“) [.a. Remarc\: la sf`r[itul
anului trecut, profesorul Sidor Rusu a avut
recitalul clasei de acordeon unde au participat
15 elevi-instrumenti[ti, printre ei fiind Sebas-
tian Boboc [i Matei Mosor – doi dintre cei pa-
tru nepo]i ai maestrului pe care `i are p`n\ `n
prezent de la cele trei fiice ale sale. Sper\m ca
`ntr-un viitor nu prea `ndep\rtat s\ audiem o
orchestr\ de muzic\ popular\ româneasc\ al-
c\tuit\ din „ru[i“ - români basarabeni pe care
s-o conduc\ simpaticul, talentatul [i harnicul
bunic Sidor Rusu, pentru nepo]i [i pentru alte
neamuri apropiate sau `ndep\rtate - un model
demn de urmat. Le ur\m tuturor s\n\tate [i
mult succes!
cu mullt tupeu, s\ se exprime cum le pare lor c\ ar
fi bine [i folosind ni[te expresii de mitocani.
~n continuare ne vom referi la dou\ dintre a-
ceste „mostre“. C`nd este vorba despre oamenii
care consum\ b\uturi alcoolice (aici intr\ [i al-
coolicii), „\[tia“ cer cu vehemen]\ s\ se folo-
seasc\ verbul „a cinsti“ [i nu verbul „a bea“,
pentru c\ ultimul, `n opinia lor, este ofensator [i
ar trebui folosit doar pentru dobitoace, replic`nd
dur [i cu aere de mult\ `n]elepciune: „Boii beu
(corect - beau) - oamenii cinstesc!“. O alt\ „co-
rectare“ stupid\ [i deranjant\ este cea prin care
tot „\[tia“ o fac pe de[tep]ii, aten]ion`nd vorbi-
torii ce folosesc corect verbul reflexiv „a se tun-
de“ [i ripost`ndu-le b\d\r\ne[te cu o expresie la
fel de proast\ ca [i prima: „Oile se tund - oame-
nii se frezeaz\!“. E regretabil c\ unii vorbitori
preiau arbitrar astfel de expresii [i le utilizeaz\
f\r\ s\-[i dea seama c\, de fapt, risc\ a se `nscrie
`n r`ndurile alor „\[tia“.
~n final s-ar potrivi, credem, urm\torul `n-
demn: S\ fim aten]i cum ne exprim\m exact ca
[i la ceea ce consum\m auzind [i citind! £