[Type text]

Norma juridica

1.Notiunea si trasaturile normei juridice

Definitia normei juridice = regula de conduita, cu caracter general, tipic si

obligatoriu, ce reglementeaza o relatie sociala, regula adusa la indeplinire de
bunavoie sau, in caz de nerespectare, prin constrangere statala

Trasaturile normei juridice:

1. Caracter general = regula de conduita pe care o impune norma de drept

reprezinta un comportament universal, al majoritatii membrilor societatii si unul
izolat, particular, special al unei anumite persoane.
!doua observatii:

a). norma de drept nu are misiunea de a cuprinde si descrie toate situatiile in

care se aplica si toate conduitele posibile

b). norma juridica continua sa fie generala chiar daca nu se aplica pe intregul
teritoriu national, pt ca poate privi doar anumite parti din teritoriu (de exemplu,
Legea privind protectia biosferei Deltei Dunarii etc.) sau numai anumite categorii
de persoane (de exemplu, Legea privind statutul cadrelor militare, Legea privind
statutul functionarilor publici, sau statutul personalului vamal; sau norme care
se refera la anumite autoritati unipersonale: Presedintele Romaniei, primul-
mistru etc.)

Norma juridica este generala si in cazul autonomiei locale, care presupune

descentralizarea adminsitrativa <descentralizarea = existenta unei autoritati sau
a unor agenti proprii in teritoriu, care au competente proprii, puterea de a emite
acte normative proprii si de a lua decizii pentru comunitatile locale pe care le
reprezinta; in Ro exista trei autoritati ale autonomiei locale: primarul, Consiliul
Local si Consiliul Judetean> si deconcentrarea serviciilor publice. Toate normele
juridice continua sa se aplice pe intregul teritoriu, chiar daca exista anumite
norme specifice anumitor provincii, judete sau comune, elaborate in baza
autonomiei locale.

*Faptul ca au puterea de a emite acte normative proprii pt teritoriul local si cu

privire la administratiile locale pe care le reprezinta nu inseamna ca normele
juridice cuprinse in acele acte normative nu sunt generale; generalitatea normei
nu se pierde din cauza autonomiei locale.
Toate actele normative emise de catre autoritatile locale trebuie sa fie conforme
cu toate legile in vigoare si cu Constitutia statului.
Generalitatea este considerata necesara, dar nu o trasatura distinctiva a normei
juridice, pentru ca generalitatea este inerenta oricarei reguli sociale, nu numai
celei de drept.

Generalitatea trebuie analizata sub un dublu aspect:

-continut
-forma

1/C3
[Type text]

Sub aspectul continutului: norma trebuie sa fie generala, pentru ca ea trebuie sa

respecte principiul egalitatii si al securitatii juridice. Egalitatea: norma sa fie
aceeasi pentru toti, indiferent de conditia materiala, sociala, preofesionala etc.

Securitatea juridica= norma juridica trebuie sa fie independenta de

particularitatile individuale (de ex, legea fixeaza pentru toti varsta majoratului la
18 ani, indiferent de maturitatea reala a fiecaruia).

Generalitatea sub aspectul aplicarii(formei): norma se aplica indiferent daca este

cunoscuta de toti sau nu (principiul nemo censetur ignorare legem=nimeni nu
poate invoca necunoasterea legii; nu avem de a face, totusi cu o prezumtie de
cunoasterea efectiva a legii; sunt si exceptii: eroarea de drept; este vorba de o
fictiune juridica.

2. Caracter abstract, impersonal = norma juridica este formulata intr-o maniera

abstracta, nefiind legata de o persoana anume.
Multitutidea de situatii si ipoteze normative sunt reglementate sintetic, abstract,
fiind ignorate interesele particulare ale unei anumite personae

3. Caracter tipic = norma juridica propune un model de conduita, un tipar; in

fapt, ea abstractizeaza un comportament repetat, desprins din ceea ce este
general, universal.
Norma juridica selecteaza ceea ce este comun, obsinuit, repetabil, la majortiatea
membrilor societatii, surprinde identicul si formuleaza o conduita-tip, drept
model de urmat pentru toti.

4. Norma juridica implica un raport intersubiectiv = destinatarii normelor sunt

intotdeauna oamenii, care trebuie sa indeplineasca prescriptiile reglementate de
acestea; norma presupune un raport interuman, o interactiune umana; chiar
daca obiectul lor de reglementare vizeaza bunuri sau relatii patrimoniale ale
acestora.

5. Caracterul obligatoriu= este de esenta normelor juridice, pt ca acest caracter le

diferentiaza de celalalte norme
-inseamna ca acea conduita prescrisa de norme trebuie sa fie urmata de toti
destinatarii ei; norma juridica nu este o facultate, conformarea cu conduita
prevazuta nu este lasata la libera apreciere a subiectului, pt ca neindeplinirea
normei atrage raspunderea juridical

Obligativitatea normei implica 2 aspecte:

-obligativitatea se regaseste in toate normele juridice independent de forma

actului normativ in care sunt cuprinse (legi, OG, HG etc.)
-obligativitatea nu depinde de frecventa cu care se aplica norma. Chiar daca o
norma nu s-ar aplica niciodata, acest lucru nu inseamna ca nu este obligatorie.

2/C3
[Type text]

2.Structura normei juridice

A. Structura logica
B.Structua tehnico-legislativa

A. Structura logica= 3 elemente: ipoteza, dispozitie, sanctiune

-ipoteza - descrie imprejurarile determinate sau relativ determinate in care se

aplica dispozitia si sanctiunea, arata calitatea unei anumite persoane (profesor,
magistrat, cetatean, strain, apatrid, sot sau sotie, parinte, copil etc.) sau o
identificare generica (persoana fizica, juridica etc.). Ipoteza se clasifica in:
ipoteza determinata (descrie precis, concret, delimitarile in care se aplica) sau
ipoteza relativ determinata (contine o forumalare generica ale acestor
imprejurari, neparticularizandu-le).

-dispozitia - cuprinde drepturile si obligatiile destinatarilor normei de drept.

Este comandamentul normei si poate fi permisiva, lasand la latitudinea partilor
sa aleaga conduita de urmat, fara a se impune un anumit model; imperativa (nu
se poate deroga de la ea, nu exista exceptii) sau prohibitiva (cuprinde interdictii).
Se clasifica in dispozitie determinata sau relativ determinata
-disp. determinata cuprinde o concretizare, o reglementare generica, a
drepturilor si obligatiilor destinatarilor
-disp. relativ determinata nu are o reglementare precisa, ci doar o indicare a
drepturilor si obligatiilor

-sanctiunea = arata urmarile nefavorabile ale nerespectarii ipotezei sau

dispozitiei.

Clasificare:

-sanctiuni pozitive (cuprind masuri de stimulare); negative (cuprind masuri de

reprimare a conduitei neconforme);
-sanctiuni formale (statale, oficiale) si neformale (din partea societatii; blam
public; mediatizarea faptei comise si a infractorului);
-sanctiuni determinate (concrete) si relativ determinate;
-sanctiuni alternative (se aplica ori una, ori alta: pedeapsa amenzii sau pedeaspa
inchisorii) si cumulative (ex: pedeaspa inchisorii si a interzicerii unor drepturi,
decaderea din drepturile parintesti etc.)
-dupa ramura de drept pot fi: sanctiuni penale, adminsitrative, civile, disciplinare
etc.
-dupa natura lor, pot fi: sanctiuni care afecteaza patrimoniul, persoana (privarea
de libertate), drepturile sau actele sale (nulitatea)
-norme atipice: normele de drept penal <intr-o opinie minoritara s-a sustinut ca
aceastea au doar dispozitie si sancitune; intr-o alta opinie, majoritara, si normele
de drept penal au toate cele 3 elemente, ipoteza fiind esentiala, nefiind nevoie
explciarea ei separata> (ipoteza este subinteleasa); normele de drept
international public=drept consensual <bazat pe acordul de vointa al statelor,
state aflate pe pozitie de egalitate juridica; exista, totusi, norme prevazute si cu

3/C3
[Type text]

sanctiuni, dar sanctiuniile sunt reglementate numai pt situatii exceptionale>

(lipsa sanctiunii)

B. Structura tehnico-legislativa

Alineat, articol, paragraf, capitol, titlu, carte/carti (pt. coduri)

-ceea ce este important este faptul ca o norma juridica poate fi surprinsa fie intr-
un singur articol, fie in mai multe alineate ale aceluiasi articol, fie cuprinsa in mai
multe articole
-nu este obligatoriu ca norma de drept sa se regaseasca exclusiv intr-un singur
artoicol/alineat

3.Clasificarea normelor juridice

1. Dupa ramura de drept

2. Dupa sfera de aplicare: norme generale (se aplica in toata ramura, de ex, dr
civil pt tot dreptul privat), speciale si exceptie.

Principii: specialia generalibus derogant=normele speciale deroga din normele

generale - se aplica regula speciala; generalia specialibus non derogant; exceptio
est strictissimae interpretationis

3. Dupa forta juridica a actului normativ: norme din legi, OG, OUG, HG, decrete
prezidentiale, hotarari ale Consiliului Judetean etc.

4. dupa structura logica (ipoteza, dispozitie, sanctiune): norme complete (au

toate elementele) si incomplete (se compelteaza cu alte norme)
Normele incomplete se clssifica: norme de trimitere (trimit sau se completeaza
cu norme fie din cuprinsul aceluiasi act normativ, fie cu norme din alte acte
normative, dar preexistente) si normele in alb (se compelteaza cu dispozitii
viitoare, care urmeaza sa fie adoptate; de ex: )

5. Dupa intensitatea incidentei: norme-principii (sunt normele directoare sau

cardinale, cuprinse in tratate, conventii internationale si in Constitutie)

6. Norme de organizare si functionare a anumitor institutii statale (Legea privind

Avocatul Poporului, Legea privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale etc.; prevad atributiile, modul de desfasurare a activitatii).

7. dupa modul de reglementare a conduitei: norme permisive (=prevad

posibilitatea alegerii conduitei de catre subiect, nemaiputand si nici interzicand o
conduita anume); norme onerative (obliga la o anumita actiune; de ex, obligatia
de intretinere a parintilor fata de copii, precum si viceversa; obligatia autorului
accidentului de ciruclatie de a transporta victima la spital etc.); prohibitive
(interzic un anumit comportament, obliga la o inactiune sau abtinere de a comite
o fapta, de ex., interzicerea casatoriei intre rude pana la gradul 4 inclusiv)
Normele prohibitive si cele onerative sunt norme imperative (specifice dreptului
public)

4/C3
[Type text]

Normele permisive (specifice dreptului privat) pot deveni si ele imperative.

Capacitatea acelor norme de a se transforma le atrage denumirea de norme
supletive.

8. Dupa caracterul sanctiunii (pozitive sau negative): norme stimulative (care

incurajeaza un anumit comportament si il favorizeaza) si norme punitive (ce
reprima o conduita)

4. Actiunea normei juridce

1.In timp
Exista trei momente ale duratei in timp a unei norme juridice: intrarea in
vigoare, activitatea propriu-zisa a normei si iesirea din vigoare
Intrarea in vigoare: principiul nemo censetur ignorare legem; regula intrarii in
vigoare a legilor si a OG la 3 zile calendaristice de la data publicarii lor in M.of. al
Romaniei; celalalte acte normative intra in vigoare la data publicarii lor in M. of;
actele UE=la data cuprinsa in continut sau la 20 de zile dupa publicare
!Exceptii: prevederea unei alte date in cuprinsul actului (ex, in 30 de zile sau 90
de zile de la data publicarii etc.)
Izolarea unei parti a teritoriului statal cand este imposibila cunoasterea legii;
eroarea de drept (o persoana se insala cu ocazia incheierii unui act juridic in
privinta consecintelor legii, in sens ca daca le-ar fi cunoscut, nu mai incheia
actul).

Actiunea propriu-zisa a normei: principii si exceptii

Norma juridica are caracter activ, adica nici nu retroactiveaza, nici nu
ultraactiveaza, ea se aplica numai pentru viitor.

Rezulta principiul neretroactivitatii legii (norma juridica nu se aplica situatiilor

aparute/create anterior intrarii sale in vigoare=>tempus legis actumœ)
Exceptii: a). normele care dezincrimineaza, normele penale mai favorabile
infractorului, norme contraventionale mai favorabile contravenientului
b). retroactivitatea expresa

5/C3