[Type text]

SISTEMUL DE DREPT FRANCEZ - continuare:

Dreptul civil a ramas in continuare un drept creat de legea scrisa (drept legal), pe
cand dreptul constitutional, considerat un drept funamental al sistemului, este
un drept jurisprudential, creat prin solutiile judecatorilor.
In concluzie, dreptul franceza are o structura unitara, fiind fundamentar pe
dreptul scris (legea scrisa), jurisprudenta avand un rol secundar.

Sistemul jurisdictional:

Jurisdictii de ordin judiciar:

a). Jurisdictii de fond:
Tribunalele de mare instanta (Tribunaux de Grande Instance); curti cu jurati,
Tribunale corectionale (delicte); Tribunal de Police (contraventii)

b). Gradul 2 de jurisdictie:

Curtile de Apel
Sunt organizare la nivel regional, judeca atat pentru starea de fapt, cat si pentru
motive de drept (formula consacrata in doctrina este ca judeca atat in fapt, cat si
in drept)

Judeca apelurile impotriva tirbunalelor de mare instanta, dar si contra

hotararilor jurisdictiilor specializate. In materie penala, exista o Camera
corectionala, care judeca apelurile impotriva hotararilor tribunalelor de politie
si corectionale. Exista si o Camera de instructie, care judeca infractiunile, atunci
cand acestea sunt crime de gradul 1 (crima este infractiunea cu cea mai mare
gravitate).

In penal: Apelul contra verdictelor Curtilor cu jurati (Cours d'assises):

Din 2001, verdictele pronuntate de aceste curti pot fi atacate cu apel la o noua
Curte cu jurati, al carei complet se compune din 3 judecatori de cariera si 12
jurati:

In varful ierarhiei se afla Curtea de Casatie (Cours de Cassation), care

inseamna gradul inaltelor jurisdictii, curte care judeca doar in drept, faptele fiind
stabilite de instantele ierarhic inferioare. Curtea de Casatie caeridica legalitatea
hotararilor Curtilor de Apel, dar are si misiunea de a asigura aplicarea unitara a
legii.

! Jurisdictiile administrative sunt separate de cele de drept comun. S-a spus

despre dreptul administrativ francez ca este mai mult un drept al judecatorilor,
ceea ce a impus ca necesara si organizarea unor tribunale separate. Intalnim,
astfel:

- tribunale administrative, ce asigura gradul 1 de jurisdictie

-Curti administrative de apel, ce asigura gradul 2
-Conseil d'Etat (Consiliul de Stat; este Curtea Suprema
Administrativa a Frantei), aflat in varful ierarhiei, reprezinta gradul inaltelor
jurisdictii, alaturi de Curtea de Casatie.

1/C11
[Type text]

Conseil d'Etat judeca recursurile contra Curtilor Administrative de

Apel (verifica legalitatea hotararilor pronuntate), fie recursurile pentru exces de
putere; exista 38 de tribunale administrative si 8 Curti Adminitrative de Apel

In afara celor doua jurisdictii, judiciara si administrativa, exista Tribunalul de

conflict (Tribunal de conflit). Acest tribunal a fost creat pentru conflictele de
competenta intre jurisdictiile judiciare si cele administrative si este compus din
membri ai Consiliului de Stat si membri ai Curtii de Casatie.

Izvoarele dreptului francez

Legea scrisa (latto sensu) este principalul izvor de drept, dreptul francez fiind
considerat un drept legal.

Jurisprudenta este izvor de drept in doua cazuri:

1. Jurisprudenta Consiliului Constitutional care se publica in Jurnalul oficial si

este obligatorie erga omnes.
2. Jurisprudenta Curtii de Casatie si a Consiliului de Stat, in materia interpretarii
si aplicarii legii.

Sistemul german de drept

Structura sistemului. Formarea dreptului german

Dreptul german s-a format in mai multe etape:

-prima etapa: de la sfarsitul antichitatii si zorii Evului mediul si pana la sf

secolului al XIX-lea:
Dreptul german a fost influentat de Imperiul Romano-Germanic (Imperiul incepe
in 843, inainte de a avea acest nume, si a rezistat pe timpul catorva secole;
dreptul din aceasta perioada este un drept feudal)

-a doua etapa, sfarsitul secolului al XIX-lea: Este un secol ce conduce la unitatea

nationala. (1867-1871)
Dreptul evolueaza in aceasta perioada de la un drept tipic feudal la un drept
divizat, intati dupa ducate, apoi state. Dreptul penal are un caracter neunitar,
initial cutumiar, apoi, a devenit un drept cu caracter preponderent scris.

In 1874 a fost creata o comisie pentru redactarea Codului civil german

(prescurtat BGB- Burgerliches Gesetzbuch), Comisie care a luat decizia sa nu
urmareasca nicun model prestabilit, ci sa compare sistemul juridic din statele
germane, astfel incat sa gaseasca cea mai buna solutie, dar aceasta comisie a fost
inlocuita de o alta comisie. Totusi, in 1896, Codul civil a fost votat, a fost
promulgat, dar nu a intrat in vigoare decat la 1 ianuare 1900.
BGB este total diferit de Codul civil francez; are cinci carti si cuprinde o parte
speciala si una generala.

2/C11
[Type text]

-a treia etapa: perioada interbelica

Se observa un fenomen de criza a dreptului.

-a patra etapa: dupa cel de-al doilea Razboi Mondial

Germania s-a divizat in doua state: Republica federala Germania (RFG), avand la
baza modelul statului occidental, si Republica Democrata Germana (RDG),
supusa modelului socialist si sferei de influenta sovietice

-etapa a cincea: dupa caderea comunismului

Unificarea politica a Germaniei, in 1990 a determinat si unificarea dreptului

german, unificare facuta sub egida Constituiei din 1949, ce a restabilit statul de
drept pe intreg teritoriul Germaniei. Rezulta trei consecinte majore:

>>promovarea dreptului constitutional a insemnat si promovarea dreptului

supranational, adica aplicarea dreptului european (in special, a tratatelor
fondatoare ale UE) si Conventia europeana a drepturilor omului.

>> toate dispozitiile din ramurile de drept (in special de civil) sunt aliniate
dreptului constitutional. Au avut loc reforme tehnice importante in dreptul penal
si procedura penala, pornindu-se de la principiul legalitaii (nullum crimen sine
lege). Procedura releva un sistem intermediat, intre familia anglo-saxona si
sistemul francez de drept. Este un sistem acuzatorial, dar care este imbunatatit,
atenuat, prin institutii, precum dreptul la aparare, detentia provizorie etc.

>>reformarea dreptului privat

Au aparut noi ramuri: dreptul familiei, dreptul persoanlor handicapate. S-a
reformat falimentul si dreptul obligatiilor.

Sistemul jurisdictional

Exista jurisdictii oridnare si specializate

1. Jurisdictiile ordinare sau de drept comun:

Sunt numai in materie civila si penala; intalnim:
-la nivel bazic: Tribunalul cantonal, de prima instanta, asigurand gradul 1 de
jurisdictie.
-de la 5000 euro, competenta apartine Tirbunalului regional (insemnand gradul
2 de jurisdictie), tirbunal care judeca in complete de 3 judecatori litigii, atat in
materie civila, cat si in materie penala. In materie penala exista urmatoarea
structura: Marea Camera penala (judeca in prima faza) si Mica Sectie/Camera
Penala. Intalnim apoi Tribunalul regional superior cu complete formate din 3
judecatori (inseamna tot gradul 2 de jurisdictie), sunt echivalentul Curtilor de
Apel din sistemul nostru, judecate in materie civila, mai precis apelurile
impotriva hotararilo pronuntate de Tribunalul regional.

3/C11
[Type text]

-in vf ierarhiei se afla Curtea Federala de justitie (gradul al 3-lea de juridictie).

Curtea Suprema Federala judeca atat in civil, cat si in penal.

Jurisdictii specializate:

Exista 4 jurisdictii speciaizate: jurisdictii administrative, de dreptul muncii,

sociale si fiscale. Tribunalele administrative, tribunalele sociale si tribunalele de
dreptul muncii au numai trei grade de jurisdictie, iar tribunalele financiare
numai doua.
In materie administrativa, sunt Tribunale administrative, Curti Administrative de
Apel si Curtea Federala Adminsitrativa (din Leipzig); analog sunt in dreptul
muncii si in materie financiara-fiscala. La celelalte jurisdictii, la nivelul cel mai
inalt se afla Curtea Federala de Finante (din Munchen), curtea Federala Sociala
(la Kassel), Curtea federala a Muncii (Erfurt).
! Toate curtile federale sunt egale intre ele !
Desi exista jurisdictii ordinare si jurisdictii specializate, acestea sunt organizate
dupa principiul unitatii puterii judecatoresti

c). Jurisdictia constitutional

Este exercitata de Curtea Constitutionala Federala, creata in 1949, fiind

constituita din 16 judecatori, impartiti in doua camere (are sediul la Karlsrihe).
In fiecare camera sunt cate 8 judecatori. Desi nu face parte din jurisdictiile
ordinare, totusi, face parte din puterea judecstoreasca: orice judecator poate
sesiza Curtea Constitutionala.
Judecatorii Curtii Constitutionale Federale sunt desemntati de Parlament,
jumatate de Bunesdtag si jumatate de Bundesrat.

Corpul juristilor este formal din judecatori, procurori, avocati si personal

auxiliar. Judecatorii (Richter) sunt exclusiv de cariera, se bucura de o mare
independenta si odata ce au promovat examenele, ei sunt numiti pe viata. Nu pot
fi delegati, detasati sau transferati fara consimtamantul lor, adica sunt
inamovibili si irevocabili. Judecatorii sunt ierarhizati, recrutarea lor se face prin
intermediul ministrului justitiei din fiecare land, iar cei federali depind de
Parlamentul federal.

Procurorii (Staatsanwalt) sunt independenti, dar independenta lor nu este la

fel de mare ca cea a judecatorilor.

Avocatii (Anwalt) trebuie sa promoveze acelasi examen ca si judecatorii si

procurorii. Profesia de avocat este liberala.

Izvoarele dreptului german

Ca si cel francez, sistemul german de drept este tot un ssitem legal, unde legea
scrisa este izvor principal de drept. Exista autoritate de lucru judecat (nu se
poate judeca de doua ori aceeasi speta), dar nu exista o hotarare judecatoreasca
unica, in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme de drept, pt ca

4/C11
[Type text]

formearea dreptului de catre jurisprudenta gemrana se poate realiza doar in

urma hotararilor judecatoresti succesive, din care sa fie excluse reguli de drept,
pe care, ulterior, legiuitorul sa le absoarba in acte normative. Contributia
jurisprudentei la crearea dreptului este globala, generala.

In cadrul legii scrise, un loc special il are Constitutia federala. Constitutiile

landurilor trebuie sa fie conforme cu aceasta.
Tratatele internationale la care Germania este parte fac obiectul unei legi de
aprobare si au forta normativa egala cu a legii.
Conceptia germana este aceea ca toate regulile esentiale pentru societate trebuie
cuprinse in legi scrise. Spre deosebire de francezi, care sunt adeptii codificarii,
germanii folosesc si reglementarea unei materii printr-una sau mai multe legi
scrise.

Jurisprudenta, in general, in familia romano-germana nu este izvor de drept, nu

creeaza norme de drept, judecatorul doar aplica legea. Dar, in dreptul german,
exista doua cazuri cand jurisprudenta este izvor de drept. In cazul interpretarii
legii si in cazul lacunei legii, judecatorul are o libertate mai mare in interpretarea
legii decat cel francez.
Astfel, daca in urma folosiri imetodelor de interpretare rezulta mai multe
interpetari posibile, judecatorul o va aplica pe cea care determina ca acea lege sa
fie conforma cu Constitutia. Regula de drept stabilita pe cale de interpretare are
aceeasi forta normativa cu legea interpretata.
Daca legea este lacunara, judecatorul are libertatea de a crea o regula noua in
baza echitatii si a principiilor generale ale dreptului.

Sistemul musulman de drept

Dreptul islamic este un drept religios, care se caracterizeaza prin doua aspecte:

> sistemul islamic nu apartine unui stat, ci comunitatii musulmane din intrega
lume; se aplica acelor persoane care sunt de religie musulmana si nu unui singur
stat. Exista insa si state care au adoptat ca religie nationala oficiala religia
musulmana si atunci sistemul islamic se aplica pe teritoriul aelui stat.

> cand sistemul islamic se aplica pe teritoriul unui stat musulman, acest lucru
inseamna ca statul respectiv nu are competenta de legiferarea in toate domeniile,
asupra tuturor relatiilor sociale esentiale pt societate, lasand ca anumite relatii
sociale sa fie reglementate de normele religioase.

Sistemul islamic de drept se clasifica:

-dreptul islamic clasic (cel al teologilor musulmani). Astazi este foarte putin
aplicat in statele musulmane i se mai spune si Sharia. Cuprinde un ans de norme
religioase desprinse din Coran (anumite versete din Coran sunt considerate ca
fiind de drept) precum si din interpretari ale teologilor musulmani cu privire la
faptele si cuvintele invatatorului Mohammed.

5/C11
[Type text]

-dreptul islamic modern, presupune pe langa normele eligioase aplicarea

normelor laice, fenomen caracterizat de doctrina ca pluralism juridic. I se mai
spune si drept pozitiv sau drept modern al tarilor islamice si contine elemente de
drept islamic clasic, dar si alte norme care deroga de la sistemul clasic.

Din punctul de vedere al structurii sistemului islamic, aceste contine trei parti:

-prima parte este reprezntata de anumite versete din Coran (in materie penala,
in materia dreptului de proprietate, materia dreptului familiei). In materie
penala sunt sase infractiuni preluate din Coran (ucide, abjurare, adulterul femeii,
de a bea vin si de a manca carne de porc); in materia proprietatii (singurul
proprietar al pamantului este Allah -> l-a transmis in administrare oamenilor);
au un concept asemanator cu pater familias (tatal este seful, conducatorul
familiei; ia deciziile); in materia dreptului familiei, un musulman se poate
casatori cu o femeie crestina, dar copiii sunt obligatoriu crescuti in religia tatalui.
O femeie musulmana nu se poate casatori cu un barbat crestin.

- a doua parte este reprezentata de idjma: cuprinde interpretari ale cuvintelor

proeftului Mahommed, precum si ale faptelor din viata sa; aceste interpretari au
dat la randul lor nastere la reguli de drept.
Jurispurdenta nu este izvor de drept, Judecatorul interpreteaza legea in vederea
aplicarii ei, dar nu are libertatea judecatorului din sistemul anglo-saxon.
- a treia parte: ijtihad

6/C11