Din Secolul 20, nr.

300
 Beckett considera că arta nu trebuie să fie expansivă, ci dimpotrivă, să însemne o
contragere – reduce expresie până la variațiuni ale unor monosilabe
 Curios însă: „cu cât piesa țintește mai strâns spre absoluitatea unei boabe de neant, cu
atât reflectă mai irepresibil vastitatea lumii...”
 cuvintele lui sunt asemenea unei muzici, pe care trebuie să o asculți de mai multe ori
pentru a o înțelege
 Martin Esslin – pag. 66: „Pe scenă Beckett a rupt cu tradiția pieselor bine scrise,
construite cu trei acte, cu puncte culminant, și a introdus împreună cu alți importanți
autori, cum ar fi Cehov, ideea dramei ca succesiune de imagini nonrealiste ale
condiției umane, cu accent pe elementele vizuale și poetice.”
 Emil Cioran: „Beckett este unul dintre cei ce te fac să admiți că istoria este o
dimensiune de care omul s-ar fi putut lipsi.” – 138