Rolul lipidelor

- reprezinta vehicol si solvent pentru vitaminele A,D,K

- au rol profilactic, realizand un strat protector la suprafata smaltului
- s-a demondtrat incidenta scazuta a cariei la italieni, eschimosi – popoare ce consuma
cantitati mari de grasimi

Mecanismele de actiune ale lipidelor

- inlocuiesc glucidele in alimentatie

- filmul depus reduce timpul de clearance si degredarea enzimatica din cav. buc.
- realizeaza o bariera de protectie impotriva actiunii acizilor
- inhiba glicoliza prin efectul antimicrobian al unor acizi grasi

Rolul proteinelor

- intervin in formarea matricei organice a smaltului si dentinei

- cel mai importanti aminoacizi: arginina, lizina
- pierderea de proteine (diaree, hemoragii, febra prelungita) determina cresterea incidentei
cariei dentare

Rolul vitaminelor

- intervin in mineralizarea si dezvoltarea dintilor

- apar modificari de forma (displazii) sau de mineralizare (hipoplazii)
- nu influenteaza dintele complet format
- sunt importante: vitamina A, B1, C, D

Rolul sarurilor minerale

- intervin in mineralizarea smaltului si dentinei

- regleaza schimburile tisulare, intervin in metabolismul apei si in reglarea presiunii osmotice
- intre smalt si saliva exista un permanent schimb ionic, ce asigura in anumite conditii oprirea
evolutiei cariei dentare

Rolul microorganismelor in etiopatogenia cariei dentare

Placa bacteriana

- sistem ecologic microbian cu activitate metabolica intensa, format din celule unite intre ele si
de dintre printr-o matrice organica
- materia alba – celule epiteliale, bacterii, leucocite, fara structura placii
- supragingivala (coroana, marginala) si subgigngivala

Aspect clinic

- masa de culoare alb-galbuie, evidenta prin colorarea sau palparea cu sonda

- acumularea se aprecizeaza la interval de 1 ora si maximum 30 zile
- rata de formare si localizarea difera (alimentatie, salive, igiena, varsta) iar depunerea se face
pe dinte, gingie, materiale dure din cav. buc.
Compozitie

- 80% microorganisme, leucocite, macrofage, celule epiteliale

Streptococus sanguis

- se leaga direct de smalt si serveste ca atasament altor bacterii

- contribuie la aparitia cariei dentare si a bolii paradontale

Lactobacillus acidophilus

- apare in numar mare in leziunile initiale (pata alba cretoasa)

- este asociat cu caria in dentina si leziunea carioasa avansata

Streptococii

- determina leziunea carioasa independent de tipul de tesut dur (smalt, cement)

- determina scaderea constanta si indelungata a sub pH-ul critic 5,5
- fermenteaza o mare varietate de glucide, elibereaza rapid si masiv acizi in mediu

Streptococcus salivarius

- microorganism dominant in primii ani de viata

- la copii reprezinta 98% din totalul florei bacteriene

Streptococcus mutans

- dominant si agresiv in flora microbiana a placii bacteriene

- contine enzime ce favorizeaza atasarea, produce acid lactic
- are sute de gene cu rol in aparitia cariei dentare

Alti constituenti ai placii

- celule epiteliale , leucocite, eritrocitele – apar constant, adiacent gingiei ulcerate

Etiologia leziunii carioase

- leziunea este un proces dinamic

- inainte de aparitia cavitatii are caracter reversibil
- la suprafata smaltului au loc procese succesive de demineralizare si remineralizare
 Teorii etiopatogenice ale cariei dentare
- unul dintre cele mai studiate capitole ale petologiei umane
- teorii externe: cauze exterioare ce actioneaza asupra dintelui ducand la dislocarea prismelor
de smalt

- teorii interne: factori interni dependenti de dezechilibre matebolice sau neuroviscerale

1. Teoria chimico – parazitara Miller

- caria incepe la suprafata smaltului prin demineralizarea produsa de acizi
- in bresa creata patrund apoi microorganisme acidogene si proteolitice care continua procesul
- prismele de smalt alterate se prabusesc, se formeaza cavitati, cu evolutia leziunii
- Miller nu indica un anumit reprezentant al florei bacteriene

Dezavantaje

- lipsa cariilor in spatii retetive la indivizi caractivi desi au valori optime de pH

- vindecarea cariilor incipiente
- aparitia brusca de carii multiple la persoane care nu au modificat nivelul de igiene orala sau
alimentatia

- recidivele de carie la acelasi dinte in ciuda tratamentului corect

2. Teoria protetica Gottlieb

- proces initial de dezintegrarea a substantei organice in urma actiunii microorganismelor
proteolitici
- procesul incepe in smalt, de-a lungul zonelor cu continut ridicat de substante organice
(lamele, fisuri, smocuri, substanta interprismatica)
- apar spatii microscopice in care patrund microorganismele acidogene

Argumente

- pigmentarea galben-brun a leziunii dupa eliberarea de pigmenti sub actiunea enzimatica a

stafilococului auriu
- acumulare de amino acizi liberi la limita dintre pata alba cretoasa si smaltul sanatos
- multe microorganisme proteolitice in dentina cariata
- in dentina dezintegrarea substantei organice procede demineralizarea

Contra argumente

- pigmentarea galben-bruna nu este patognomonica proteliziei

- fractiunea acidosolubila a substantei protetice din smalt exclude liza ei doar prin mecanism
proteolitic
- imposibilitatea degradarii colagenului dentinar fara o prealabila demineralizare in mediu acid
- inocularea de microorganisme protetice nu duce la carii
Concluzie: este o teorie localizatece nu ia in considerare aspecte legate de actiunea mediului bucal,
rezistenta tesuturilor dure dentare si integrarea dintelui in economia organismului

3. Teoria proteolizei si chelatiunii Schnatz si Martin

- cariile sunt efectul demineralizarii tesuturilor in urma reactiilor de chelare
- chelatul – complex format din ionul de Ca si radicali organici, intr-o structura inelara
- se caracterizeaza printr-o mare stabilitate chimica
- dovedeste posibilitatea demineralizarii si la alte valori de pH decat cele acide

Critici

- substanta organica din smalt este atat de redusa incat pierderea de ioni de Ca ar fi
nesemnificativa
- chelatorii din mediul bucal leaga mai rapid Ca din aceasta zona decat pe cel din smalt

- chelatorii sunt rezervoare de Ca pe care il elibereaza in conditii de acidifiere a mediului,

avand un rol protector

4. Teoriile etiopatogenice interne

- organotropa – tesuturile dentare se integreaza in economia organismului prin unitatea
biologica formata cu saliva si sangele (pulpa dentara)
- enzimatica – excitatiile patologice de la nivelul SNC produc modificari biochimice ale limfei
dentinare
- neurodistrofica – la baza bolii carioase sta o tulburare a centrilor nervoti trofici

Deficiente

- tratamentul corect al cariei asigura oprirea evolutiei procesului

- eficacitatea metodelor de profilaxie prin fluor
- stimularea neodentinogenezei prin coafaj indirect
- aparitia cariilor la persoanele cu alimentati preponderent glucidica