7/16/2019 Ferma Vaci

I. Cuprinsul planului de afaceri: 

I. Cuprins

II. O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii

IV. Plan de Marketing

V. Plan operational

VI. Management si organizare

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

VIII. Plan financiar

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 1/19
7/16/2019 Ferma Vaci

II. O descriere generala a afacerii 

Firma S.C. „BOVIS” S.R.L. s-a infiintat in 06.06.2011 , cu un capital social integral privat de
7000 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J 55/2653/2011, cod unic de
inregistrare: R 349766. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta „cresterea
taurinelor in sistem intensiv in ferme specializate”. 

Ferma de taurine este amplasata in regiunea de Sud a tarii in apropierea orasului Oltenita,
Judetul Calarasi, Comuna Curcani. Ferma este construita dupa normele sanitar  – veterinare
privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea fermelor zootehnice .

La ora actuala ferma detine 3 adaposturi, o magazie pentru furaje, un fanar, sursa proprie
de apa, energie electrica de la reteaua existenta iar accesul de face pe drumul judetean 4.
Aceasta ferma a fost concesionata pe o perioada nelimitata de timp iar in contract a fost
stipulata si posibilitatea de cumparare in timp.

Prezentul plan de afaceri este intocmit in vederea stabilirii unui set de obiective pentru
primii 5 ani de activitate, dupa cum urmeaza: pentru primul an de activitate ne-am propus
obtinerea unui efectiv taurin ce va fi valorificat, de aproximativ 200 capete.

Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de

femele
laptelui.introduse la reproductie si construirea unui laborator propriu de prelucrare a

Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 50% a efectivului de sacrificat si

reinvestirea profitului din primii 2 ani de activitate in construirea celei de-a doua locatii, in
 judetul Ilfov.

In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul construirea propriului nostru abator, la
ferma din Calarasi, unde sa sacrificam taurinele si o crestere a efectivului de productie, per
ansamblu, adica atat a fermei din Calarasi cat si a celei din Ilfov, de 200%, fata de cel de al
treilea an de activitate.

Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului, fata de anul
precedent.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 2/19
7/16/2019 Ferma Vaci

III. Produse si servicii 

Produsul oferit

Datorita faptului ferma noastra urmareste valorificarea resurselor furajere si a conditiilor

naturale pe care le detine zona judetului Calarasi, aceasta va fi populata cu vaci din rasa
Baltata romaneasca si Pinzgau.

Pentru a justifica obiectivul mai sus precizat, vom face o scurta descriere a raselor de taurine
ce vor popula ferma.

RASA BALTATA ROMANEASCA s-a format la inceput in Ardeal, Banat si Bucovina, in

 jurul anilor 1860, avand la baza rasa Sura de Stepa prin absortia cu rasa Simmental
importata din tarile vest europene. In prezent aceasta rasa este raspandita in Banat,
Bucovina, Ardeal si in judetele Prahova si Buzau.

Animalele au culoare baltat alb cu galben de diferite nuante, capul fiind de regula alb ca si
picioarele, de la genunchi si jarete in jos. Greutatea vacilor variaza intre 550 - 700 kg, a
taurilor intre 840 – 920 kg, iar a viteillor la fatare intre 38 – 40 kg. Eate o rasa de la care se
obtine pe parcursul unui an o productie de lapte de 3000  – 35000 l , in conditii de furajare
normala, cu 3,8% grasime. De asemenea, este recunoscuta si ca o rasa buna producatoare
de carne. Pentru imbunatatirea acestei rase se folosesc tauri din rasa Simmental.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 3/19
7/16/2019 Ferma Vaci

RASA PINZGAU s-a format in Austria. Este putin pretentioasa. Culoarea este visinie
cu un desen caracteristic (prezinta o zona de culoare alba care creste progresiv de la greban
catre crupa, crupa fiin de culoare alba ca si partea interna a membrului posterior si partea
interna a abdomenului, formand inele deasupra articulatiei genunchiului si jaretului).

Vacile au o greutate in jur de 400 – 600 kg, taurii 850 – 1.100 kg, iar viteii au la nastere 40 – 
45 kg. Productia de lapte este de 2500 – 3000 l/an cu 3,8% grasime. Se preteaza sistemului
seiintensiv de ingrasare, randamentul la sacrificare fiind de 58%. A participat ca forma
paterna la formarea rasei Pinzgau de Transilvania.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 4/19
7/16/2019 Ferma Vaci

IV. Plan de Marketing 

Promovare 

Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor
mai apropiate abatoare din tara, a marilor centre comerciale si a atragerii de posibili clienti
de pe piata externa. Pentru piata externa vom folosii site-ul www.farmingads.com, unde ne
vom prezenta intreaga oferta. De asemenea vom crea si un website in 3 limbi de circulatie
internationa, unde ferma va fi prezentata in intregime. De asemenea se va alege o campanie
de tip “postare anunturi” in toate ziarele de anunturi publicitare, cat si pe toate site -urile
mari de anunturi agricole. Pentru publicitate vom opta la aplicarea de banere pe site-urile
online din domeniu, care au un trafic de peste 100 de mii vizitatori pe luna.

Concurenta 

Intotdeauna am considerat concurenta ca fiind unul dintre cele mai importante parti ale
unui produs. Pe noi ne motiveaza faptul ca avem parte de concurenta. Raportat la marimea
fermei, atat din punct de vedere al suprafetei, cat si din punct de vedere al efectivului de
taurine, avem doi principali concurenti.

Dintre acestia, unul dintre concurenti are propriul laborator de prelucrare a laptelui, dar si
un lant propriu de magazine de desfacere al carnii si preparatelor din carne de vita. Celalalt
concurent, s-a axat pe exportul de carne in tarile din cadrul Uniunii Europene.

Consumatorii

In mod indirect, consumatorii nostrii sunt toate persoanele care consuma lapte si carne de
vita. In mod direct clientii nostrii vor fii toate firmele care doresc incheierea unui contract de
livrare produse cu societatea S.C. BOVIS S.R.L. .

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 5/19
7/16/2019 Ferma Vaci

V. Plan operational  

Personal 

Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :

- un administrator;

- un contabil;

- 2 medici veterinari;

- 4 ingrijitori.

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Administratorul
reprezinta societatea fata de autoritatiile
a societatii, de
stat,toate
terti competentele
si in justitie, efectueaza toate actele
de administrare si gestionare avand necesare pentru a
actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte
de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile
financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura
supravegherea constanta a taurinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.

Activitatile desfasurate in ferma au fost stabilite in functie de cerintele biologice ale

animalelor,
rand cerintelede nutritionale,
scopul urmarit in exploatare
confortul si de
biologic, fluxul tehnologic.
particularitatile Au fost vizate
reproductiei in in
etc., iar primul
al
doilea rand au fost vizate cerintele biologice privind secretia si ejectia laptelui si cerintele de
calitate ale laptelui proaspat muls. Datorita faptului ca laptele este un produs organic
perisabil, fluxul tehnologic a fost stabilit astfel incat mulsul, colectarea, depozitarea si
livrarea laptelui sa se poata face fara a deprecia calitatea acestuia.

In stabilirea programului de lucru am avut in vedere ca, pe parcursul a 24 ore, o vaca trebuie
sa ingere cca 0,8 kg SU pentru un litru de lapte produs, ca trebuie mulsa de cel putin doua
ori la un interval de 12 ore intre mulsori, ca trebuie sa se odihneasca pentru a favoriza
rumegarea, digestia ruminala si secretia laptelui si ca trebuie sa se miste (plimbarea zilnica),
pentru a favoriza stimularea proceselor neuro-endocrine.

Pentru a putea fi executate in timp util, activitatile cuprinse in programul de lucru se

desfasoara intre orele 5 – 11 si 15 – 20 , rezervand intervalele dintre 20 – 5 si 11 – 15 pentru
repausul fiziologic al animalelor.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 6/19
7/16/2019 Ferma Vaci

Firma 

Firma S.C. „BOVIS” S.R.L. s-a infiintat in 06.06.2011, cu un capital social integral privat de
7000 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J 55/2653/2011, cod unic de
inregistrare: R 349766. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta „cre sterea
taurinelor in ferme specializate”. 

Ferma este condusa de unicul asociat care are si functia de administrator, rezolvarea
problemelor financiare si contabile sunt in subordinea contabilului, ferma mai are contracte
de colaborare cu 2 medici veterinari care se ocupa si de supravegherea celor 4 ingrijitori.

Ferma este amplasata in apropierea Comunei Curcani, terenul pe care s-a ridicat
constructia propriu-zisa este proprietatea personala a asociatului, deci nu se plateste chirie
pentru spatiul locativ. Ferma are o suprafata de 2.500 metrii patrati, pentru stabilirea
suprafetei de constructie s-a tinut seama de respectarea conditiilor necesare cresterii
animalelor, conforme atat cu legislatia in vigoare din Romania, cat si cu normele Uniunii
Europene, dupa cum urmeaza:

- la amplasarea fermei s-au tinut cont in primul rand de criteriile sanitar-veterinare

referitoare la izolarea crescatoriei de taurine fata de zonele locuite, asigurand un cordon
sanitar nepopulat imprejurul fermei de 1.500 m;

- apoi s-a luat in calcul posibilitatea crearii cailor de acces pentru aprovizionarea cu furaje si

alte materiale;
- in cele din urma, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il
au colectarea si deversarea dejectiilor ;

In ferma noastra exploatarea femelelor se va realiza in stabulatie libera.

Exploatarea în stabulatia libera este un sistem de întretinere, care permite aplicarea celor
mai avansate tehnologii din domeniul exploatarii vacilor de lapte, concomitent cu asigurarea
unui
confort tehnologic sporit.
Avantaje:
- Mulsul se efectueazã pe platforme de muls, cu instalatii de mare productivitate, cu multe
subansamble de automatizare complementare: muls asistat de calculator, alegerea
automata a
vacilor suspecte de afectiuni, a celor în calduri, sau cele planificate la control. Igienizarea si
dezinfectia instalatiei de muls poate fi automatizata în întregime.
- Confortul vacilor de lapte este satisfacut într-un grad mult mai mare decât în sistem legat.
Animalele sunt mai putin îngradite în miscari, alegându-si locul de odihna si de furajare.
Astfel vor
manifesta bine potentialul productiv.
- Gradul de mecanizare – automatizare (tehnicizare), este net superioar sistemului legat,
productivitatea muncii fiind ridicata.
- Calitatatea laptelui este independenta în mare masura de muncitor. În cazul sistemelor

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 7/19
7/16/2019 Ferma Vaci

automate, laptele nu vine în contact cu aerul din grajd. Sala de muls este bine igienizata,
laptele
ajunge prin intermediul conductelor în bazinul de racire si rapid este racit la + 4 0C.
- Vacile în calduri se depisteaza mai eficient ( adesea automat pe baza detectorului de
miscari )

Caracteristicile constructiei: 

Reglementarile privind bunastarea animalelor au ca scop principal mentinerea confortului

privit sub toate aspectele tehnologice, inclusiv conditiile de lucru ale îngrijitorului. Aceste
reglementari sunt menite pentru a prevenii si a înlatura conditiile de întretinere si
exploatare necorespunzatoare care afecteaza sanatatea si echilibrul biologic a animalelor,
chiar daca aceste aspecte prezinta anumite avantaje economice (de exemplu aglomerarile
excesiv de mari de animale, alei prea înguste, zone de odihna neconfortabile,
comportament brutal, etc.) În mod evident respectarea prevederilor privind bunastarea
animalelor are un efect pozitiv asupra productiei realizate. Cu toate ca aceste norme sunt în
mod clar stipulate, din nefericire, datorita unor cauze multiple sunt de multe ori ignorate.
Prevederile se refera în primul rând la confortul de cazare. În cazul vacilor de lapte,
 întretinute în stabulatie libera, cu asternut permanent trebuie asigurat 4mp suprafata de
odihna, frontul de furajare minim admis este de 0,7m pe vaca, aleea de circulatie trebuie sa
fie suficient de larga (minim 2,6m), iar alea de furajare dimensionata la 3,7m (daca nu sunt
amplasate boxe deschise opus zonei de furajare). Un aspect important îl reprezinta prezenta
nervurilor pe suprafata pardoselii astfel încât acestea sa devina nealunecoase.

Confortul de microclimat se realizeaza prin volumul mare de aer pe vaca, respectiv de minim
30mc,grajdurile prevazute cu deschidere la coama si fanta de admisie sub strasina
reprezinta solutia cea mai buna, chiar daca adapostul se transforma în grajd rece. Sub
aspectul microclimatului si a cheltuielilor aferente realizarii lui se recomanda utilizarea
adaposturilor semideschise în care înaltimea mare a grajdurilor favorizeaza o buna
ventilatie.

 În cazul stabulatiei libere cu boxe de odihna, dimensiunile boxelor trebuie sa permita odihna
confortabila a vacilor.

Un grajd bine conceput asigura satisfacerea cerintelor de confort, cazare si a eficientei

economice a exploatatiei:
 _ Dezvoltarea exploatatiei ca numar de animale (proiectarea modulara).

 _ Utilizeazarea mecanizarii avansate.

 _ Permite modernizarea tehnologiilor.

 _ Nu afecteaza sanatatea animalelor.

 _ Nu afecteaza calitatea productiei realizate.

 _ Nu poluaza mediul înconjurator.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 8/19
7/16/2019 Ferma Vaci

Rolul adaposturilor pentru bovine se poate rezuma în urmatoarele:

 _ Protejeaza animalele de precipitatii (mai ales zona de odihna trebuie protejata).

 _ Protejeaza animalele de curenti de aer si de vînt.

 _ Asigura confort de odihna, de furajare, si de miscare.

 _ Asigura microclimat optim - sistemul de ventilatie trebuie sa functioneze foarte

bine.

 _ Protejeaza animalele de umiditate excesiva.

 _ Protejeaza animalele de caldura excesiva. Frigul, de obicei ,nu este un factor,

limitativ al productiei de lapte.

Conditiile, care trebuie îndeplinite pentru a avea un grajd considerat bun sunt:

 _ Terenul unde se construieste grajdul sa fie uscat, ferit de curenti de aer

 _ Cota terenului trebuie sa fie mai inalta, în caz contrar se ridica pardoseala grajdului din

soclu. În aceste conditii apa pluviala si purinul din grajd pot fi usor canalizate si nu se

infiltreaza sub grajd.

 _ Pentru protejarea grajdul de umezeala infiltrata din sol, de vânt si eventual de foc se

recomanda plantarea unor copaci la spatele grajdurilor. Radacinile copacilor absorb

umezeala de sub grajduri, inclusiv purinul infiltrat. Perdeaua biologica creata de copaci

micsoreaza poluarea aerului si pe timp de vara mentine un aer mai proaspat, racoros.

 _ Materialele de constructii sa fie cele specifice zonei, cât mai ieftine.

 _ Pentru animale mari înaltimea grajdului sa fie de cel putin 3,5m pâna la pod.

 _ Standul sa nu fie prea scurt, fiindca sunt afectate membrele posterioare a animalelor.

 _ Sa aiba ventilatie buna.

 _ Sa fie luminoase si geamurile sa se deschida de sus în jos.

 _ Se recomanda montarea unui numar de doua usi automate pentru fiecare grajd, una cu
deschidere spre interior , iar cealalta spre exterior, animalele fiind astfel obisuite sa intre

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 9/19
7/16/2019 Ferma Vaci

pe una din ele si sa iasa pe cealalta.

 _ Pardoseala cea mai buna este cea de beton, cu pante adecvate pentru scurgere.

Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului :

- colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna
de apa din boxe;

- canalele pentru dejectii sunt prevazute cu prea-plin, sub forma de sifon, care preia o
parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare;

- canalele cu perna de apa din compartimente le golim periodic, la intervale de 50-80

zile si le spalam apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea
sedimentelor colmatate;

- apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte
de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor
grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin
sedimentarea suspensiilor;

- apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima
decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de
autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor;

-si se deshidrateaza
partea solidadupa
ramane
carepeseplatforma formandu-se
poate folosi o patura
ca ingrasamant de namol unde fermenteaza
in agricultura;

- pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei vom utiliza pentru curatenia
mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm.), cu mare randament, iar pentru
dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda
caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile
dezinfectate;

Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale:

- se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul
sanitar este o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si este prevazuta cu sala
de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru
de interior, aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri;

- toata zona cu hale pentru animale este imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si
gardul exterior al unitatii exista, o zona de protectie sanitara;

- pentru autovehicule, accesul in unitate se face numai printr-un dezinfector si numai in

zona de protectie pentru punctele speciale, cum ar fi, rampa de incarcare sau buncarele de
furaje.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 10/19
7/16/2019 Ferma Vaci

Toate aceste informatii fiind spuse, trebuie sa precizam ca ferma respecta toate normele si
cerintele in vigoare pentru asigurarea dezvoltarii unei activitati de durata.

Domeniul de activitate 

In ceea ce priveste domeniul de activitate, ne axam momentan pe cresterea si

comercializarea taurinelor. Animalele vor fi livrate “in viu” abatorului “Vitas” cu care am
negociat un contract de preluare al acestora, iar o parte din lapte va fi livrat firmei „Tnuva”,
cu care de asemenea am incheiat un contract pe 2 ani.

Tinand cont de faptul ca majoritatea oamenilor sunt consumatori de carne de vita si de

produse lactate, iar orasele din zona au un numar mare de locuitori, nu ne facem griji in
privinta esecului acestei ferme in viitor, pentru ca, nu se pune problema nedurabilitatii
consumului de produse provenite de la aceste animale , sau, cu atat mai putin renuntarea la
consumul acestora.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 11/19
7/16/2019 Ferma Vaci

 VI. Management si Organizare 

Management 

Conducerea va fi executata de administratorul fermei, care este si unicul asociat, Stancu

Nicolae, absolvent al Facultatii de Economie Generala din cadrul Academiei de Studii
Economice, cu experienta in conducerea unei ferme de 10 ani.

Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie,

efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii comerciale, avand toate
competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si
operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si
valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul
obiectivelor societatii.

Organizare 

Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Studii Economice, Bucuresti, sectia
Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent,
doctorand in contabilitate.

Vasile Marian si Bucur Alexandru, sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin
programul de ocupare a fortei de munca, ei fiind anterior someri. Ambii sunt absolventi ai
Facultatii de Medicina Veterinara, Bucuresti.

Cei doi medici siconstanta

supravegherea ingrijitorii,taurinelor
lucreaza in doua
din schimburi
ferma, pentru
evitandu-se a se putea
astfel, asiguraincidente.
eventualele

Ingrijitorii au fost selectati tot prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste
posturi nefiind necesare anumite calificari.

Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati
eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada
sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de
productivitatea fiecarui angajat in parte.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 12/19
7/16/2019 Ferma Vaci

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare  

Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 1.500.000 lei. Datorita faptului ca

asociatul are varsta de 35 de ani, a putut accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea
Europeana in valoare de 900.000 lei, restul de 600.000 lei sunt contributie proprie.

Previzionarea efectivului de taurine 

- efectivul de pornire: 78 femele, 5 masculi

- numar fatari femele pe an: 2

- fatari totale pe an: 156

- media viteilor fatati de o femela: 1

- vitei obtinuti in total per an: 156

- pierdei in maternitate: 10%, adica 16 vitei

- vitei intarcati: 140

- pierdei in cresa: 4%, adica 7 vitei

- vitei trecuti la ingrasare: 133

- pierderi la ingrasare: 1%, adica 2 vite

- efectivul de taurine obtinut = 131 capete

- numarul de taurine ce va fi vandut la abator in vederea sacrificarii: 81 

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 13/19
7/16/2019 Ferma Vaci

VIII. Plan financiar 

Previzionarea veniturilor 

Venituri din vanzarea efectivului de vitei:

81 * 100 kg/bucata * 6,5 lei/kg = 52.650lei 

Observatie, pretul in viu/kg la abator este mult mai mic decat pretul de “targ”. Eu am ales
pretul de abator. La abator in momentul de fata pretul este de 6,5 Ron/kg.

Venituri din vanzarea laptelui :

78* 35 l * 5 lei/l = 13.650 lei 

Previzionarea cheltuielilor 

Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat, de catre ferma pentru fondul de salarii: 28.55%

Total cheltuieli anuale cu salariile:  

144.000 lei * 1.2855% = 185.112 lei 

Cheltuieli cu furajele, inclusiv TVA 

Pentru a nu ne complica cu detalierea consumului de furaje pe diverse stadii de crestere /

ingrasare a taurinelor, vom lua in calcul un consum mediu de furaj de 15 kg/cap femela/zi si
20 kg/cap mascul/zi

Furajarea femelelor:

365 zile * 78 femele * 15 kg/zi = 427.050 kg furaj

427.050 kg * 1 leu/kg = 427.050 lei 

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 14/19
7/16/2019 Ferma Vaci

Furajarea masculilor:

365 zile * 5 masculi * 20 kg/zi = 36.500 kg furaj

36.500 kg * 1 leu/kg = 36.500 lei

Furajarea viteilor :

Furajarea viteilor sugari este cea mai costisitoare perioada din exploaterea lor motiv pentru
care trebuie sa introducem cat mai timpuriu si alte furaje in alimentatie in stransa corelatie
cu dezvoltarea sistemului digestiv si a posibilitatii acestuia de a valorifica anumite tipuri de
furaje .Intarcarea viteilor sugari se face de la varsta de 50 de zile varsta la care trebuie sa
consume o cantitate de 0.7 kg nutret combinat pentru ca intarcarea sa se poata face in
conditii optime iar stresul de intarcare sa fie suportat mai usor.

Pana la varsta de 50 de zile furajul de baza este laptele,datorita dezvoltarii mai reduse a
prestomacelor in cantitatile recomandate mai jos iar dupa perioada colostrala( 3-5 zile
)pentru reducerea cheltuielilor se va administra inlocuitor de lapte.

In primele 5 zile este recomandat ca vitelul sa beneficieze de o cantitate de 5 l colostru/zi

,de la 6-10 zile 5 l inlocuitor de lapte (2.5 l dimineata si 2.5 l seara).In aceasta perioada
vitelul poate consuma aprox. 150 gr furaj combinat pe zi ,apa la discretie si incepe sa se
deprinda si cu fanul.Intre 11-35 de zile cantitatea de lapte va creste la 7 l /zi ,furaj combinat
400 gr/zi , apa la discretie si creste si capacitatea de a consuma fan.La varsta de 36-50 zile
cantitatea de lapte scade la 3l/zi, creste cea de furaj la 600 gr precum si cea de fan la aprox

200 gr zi.
Pana la varsta de 65 de zile se va administra furaj combinat starter ,pana la 100 zile furajul
de crestere la discretie urmand ca la 180 de zile acesta sa se administreze in cantitate de 3
kg/zi.In primele doua saptamani de viata sporul mediu zilnic este de 600 gr/zi iar pana la
varsta de 3 luni sporul este in medie de 715 gr, varsta la care va avea o greutate de 100 kg (
la varsta de 12 luni greutatea acestuia va atinge aproximatix 300 kg).

90 zile * 131 vitei * 0,715 kg/zi = 8.430 kg furaj

8430 kg furaj * 2 lei/kg = 16.860 lei

Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA  

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 15/19
7/16/2019 Ferma Vaci

Total cheltuieli: 
480.410 lei + 185.112 lei + 90.000 lei = 755.522 lei

Total venituri: 24.199.500 lei 

Total cheltuieli: 755.522 lei 

PROFITUL brut = venituri – cheltuieli = 23.443.978 lei

PROFITUL net = profitul brut – impozitul pe profit = 23.443.978 lei  – (16% * 23.443.978 lei) =
19.692.941 lei 
Incepand cu al 2 lea an, investitia initiala este amortizata iar ferma va intra pe profit.
In concluzie, proiectul este fezabil.

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 16/19
7/16/2019 Ferma Vaci

DOCUMENTE ANEXE:

PLANURI FERMA :

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 17/19
7/16/2019 Ferma Vaci

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 18/19
7/16/2019 Ferma Vaci

CONSTRUCTII EXISTENTE:

-  Fanar

-  Magazie furaje

http://slidepdf.com/reader/full/ferma-vaci 19/19