Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sâmbătă, 11 ianuarie 2020, de la ora 16, în Sala Scoarțelor, veți putea urmări
scurtmetrajele #eroiuitati realizate de Docuart. Într-o lume „viralizată”, proiectul
#eroiuitati își propune să recupereze valori naționale pe nedrept uitate. #eroiuitati
aduce în discuție personalități care au produs schimbări, au inovat şi au fost exemple
de urmat în timpul vieții lor, dar ale căror nume au intrat într-un con de umbră. Ei sunt
politicieni, doctori, poeți, artiști, aviatori sau oameni de știință, care au avut o contribuție
importantă în domeniul lor de activitate, participând astfel la formarea valorilor
românești pe plan național și internațional.
Pianista Ilinca Dumitrescu este o artistă care a concertat în oraşe de pe cinci continente, peste 40
de ţări, 34 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Şi-a început studiile la Bucureşti, printre
profesorii săi numărându-se Cella Delavrancea şi Mihail Jora. Este absolventă, cu distincţia maximă
“Diploma de Merit”, a Conservatorului “Ceaikovski” din Moscova, la clasa maeştrilor Stanislav Neuhaus şi
Iakov Flier. Deţine o discografie semnificativă, în România şi S.U.A, cu lucrări de Scarlatti, Mozart,
Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu, Messiaen ş.a. A predat cursuri de măiestrie în Cehia, S.U.A,
Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaysia. Face parte frecvent din juriile internaţionale ale unor
concursuri de pian. Este deţinătoare a multor distincţii, printre care amintim: Premiul Academiei Române
(1995), Premiul Institutului Cultural Român (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004),
distincţia “Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana” (2005). Doctor în Muzică la
Universitatea Naţionala de Muzică din Bucureşti. În 1980 a devenit solistă concertistă. Între anii 1994 –
2006 a fost Director al Muzeului Naţional “George Enescu” din Bucureşti. A fost Director – coordonator al
Departamentului Muzical din Televiziunea TVH şi realizator al emisiunii “Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi”.
Viziunea artistică a lui Gabriel Prundeanu de a cola materialități diverse pe pânza pictată convine
conceptului său de ilustrare a contrastelor realității înconjurătoare, atât de ofertantă formal și informal.
Gabriel Prundeanu invadează spațiul pictural cu fragmente de textile, carton, pânză de sac, a căror
corporalitate o contrapune diluției cromatice și dripping-urilor compozițiilor ce provoacă privitorului dorințe
tactile. Modul de compunere al elementelor colate creează, pe lângă asociații cognitive, accentele
necesare unei compoziții abstracte de forță și expresie lirică. Compozițiile sale poartă acel sens puternic
al unei energii concentrate pe alăturări minimaliste ce încântă ochiul. (Diana Savu – critic de artă)
Stelian Ghigă experimentează modul de așternere a culorii pe suprafețele generoase ale pânzelor.
Sistemul compozițional pe care îl adoptă se bazează pe principiul unei simetrii, evitând însă
absolutizarea ei, fie pe cel al unor efecte optice generate de jocul de semne, tușe, suprapuneri
dezordonate de culoare, mizând pe un iluzionism al acestora. În unele lucrări ale sale transpare vag o
geometrie internă în care ordinii îi este opus arbitrarul, în altele, identificăm, fără prea mare greutate,
repetitivitatea unor suprafețe modulate, a unor rețele voit lipsite de elanurile dramatice ale unei cromatici
stridente, ce măresc efectul vizual de continuă mișcare. (Roxana Bărbulescu – critic de artă)
INTRARE LIBERĂ!