1

2
[STĂ
[STĂ]] I. St
Stănesccu şa. Dispozitive pentru maşini unelte. Proiectare, construcţie. E.T.
ănes E.T. Bucureşti, 1979
[ŢIP]] I.A.Ţiporin şa. Construcţia dispozitivelor pneumatice
pneumatice şi pneumatice.
pneumatice. E.T.
E.T. Bucureşti, 1962
[VAS] S. Vasii-Roşculeţ şa. Proiectarea dispozitivelor. E.D.P.
E.D.P. Bucureşti, 1982
[CAR] *** Jig and Fixtu
Fixture
re Handbook,
Handbook, Carr
Carr Lane Manuf. Co, third edition,
edition, USA
[ION] Fl. Ionescu şa. Mecanica fluidelor şi acţionăr i pneumatice şi pneumatice. E.D.P. Bucureşti, 1982
[OPR] A. Oprean. Hidraulica maşinilor unelte. EDP
EDP.. Bucureşti, 1983
STAS
STAS 7145-* (corespunde ISO 1219- *) Semne convenţionale. Acţionări
Acţionări hidrostatice şi pneumostatice
STAS
STAS 6965/1-* (corespunde ISO 5598- *) Terminologie.
Terminologie. Acţionări hidrostatice şi pneumostatice

Documentaţie firme

[CAR] Carr Lane Manuf. Co. USA, www.carlane.com

[ROE] Roemheld Gmbh. Germania, www.roemheld.com
[PAR
[PAR]] Schr
Schrae
aede
derr Be
Bellllow
ow,, US
USA,
A, www.parker.com
[SMC] SMC, GB, www.smcpneumatics.co.uk

3
 Dispozitivele
Dispozitivele de prinde
prindere
re cu sistem
sistemee pneu
pneumatic
maticee de fixare a semifa
semifabrica
bricatelor
telor păstrează majoritatea
avantajelor dispozitivelor acţionate hidraulic şi au ca agent de lucru aerul comprimat la o presiune de
4..4,5 MPa
AVANTAJE:
- este diminuat efortul depus de operator datorită motoarelor pneumatice care rea realilizea
zează
ză for
forţele de
ţele
fixare
- creşte productivitatea datorită timpului redus de acţionare
- se pretează la automatizare
- pot fi alimentate şi comandate simultan mai multe dispozitive având posibilitatea de realizare a unor
comenzi centralizate
- majoritatea elementelor constructive ale unui sistem pneumatic sunt
sunt tipizate proiectarea fiind foarte
uşoară iar unele componente (motoare pneumatice) sunt chiar şi standardizate
- uleiul introdus in ungator asigură automat ungerea componentelor în mişcare din circuitul
pneumatic
- actualmente unităţile de putere pneumatice, sunt compacte, putând fi plasate pe MU sau alături,
montate şi demontate foarte rapid;
4
DEZAVANTAJE:

-dispozitivele acţionate pneumatic nu sunt silenţioase, în comparaţie cu cele acţionate hidraulic.

-folosirea dispozitivelor acţionate pneumatic nu se  justifică din punct de vedere economic decât pentru serii

mijlocii şi mari de fabricaţie

-consum energetic ridicat datorită pierderilor de aer comprimat.din retea şi tehnologic

-există pericol de coroziune care apare la sistemele acţionate pneumatic din cauza vaporilor de apă;

5
 Schema de principiu a unei acctionari pneumatice.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11

retea aer comprimat

1-acumulator
2-robinet
3-filtru cu ungator
4-regulator de presiune
5- manometru
6-
7-Supapă de siguranţă
8-Supapă de sens unic Fig. 1
9-Distribuitor
10-Motor pneumatic
11-Drosele
6
 În construcţia de dospozitive de prindere se utilizează frecvent motoarele pneumatice liniare (MPL) şi motoarele
pneumatice cu membrană.
Caracteristicile motoarelor pneumatice
- caracteristici statice : presiune-debit;
- caracteristici mecanice: forţă-viteză pentru MPL;
Performanţele motoarelor pneumatice [ION]

2F
F

a
c

F F F

d
b

Fig. 2

7
 Cele mai des întâlnite pneumatice liniare utilizate în acţionarea dispozitivelor de prindere sunt reprezentate în figura de
mai sus.
Funcţie de natura agentului care lucrează în cele două camere ale cilindrului MPL se clasifică în:
- MPL cu acţiune simplă (simplu efect) la care readucerea la poziţia iniţială se face
f ace pe cale nepneumatică (arc), fig. 2a
- MPL cu acţiune dublă (dublu efect), fig. 2 b.
Funcţie de tipul tijei pistonului:
- MPL cu tijă bilaterală (fig. 2 d)
- MPL cu tijă unilaterală (fig. 2a,b,c)
Motor pneumatic pentru forţ e mari (fig. 2 c)

Fig. 3 Motor pneumatic cu membrană cu dublu efect

8
Fig. 4 Posibilităţi de montaj ale cilindrilor pneumatici.
9
10
  A c ţ ionarea
 Ac i onarea pneumohidrostatica a dispozitivelor
reprezintă modul de acţionare mecanizat prin care forţa
de acţionare este realizată cu ajutorul aerului comprimat
şi al uleiului mineral sub presiune ce lucrează în unităţi
pneumohidrostatice cunoscute sub denumirea de
multiplicatoare ( amplificatoare) pneumohidrostatice.
Energia aerului comprimat este utilizată pentru
realizarea unui salt de la presiunea  joasă a acestuia la
presiunea  înaltă a uleiului folosit în motorul hidraulic ce
dezvolt
voltă ele de acţionare mult mai mari decât la
ă forţele
acţi
acţion
onar
area
ea pneu
pneuma că în instalţii mai simple,mai ieftine
matitică
şi care necesită un volum de ulei mult mai mic decât
i n s t a l a ţ i i l e h i d r a u l i c e . .

11
 8 7

1 pa 6

• 2
pu

3 5
pu
4

Fig.5 Schema de principiu al unui multiplicator pneumohidraulic

1-cilindru de joasă presiune

2-piston hidraulic
3-cilindru de inaltă presiune
4-conducte de ulei
5-motor hidraulic
6-tija motor hidraulic
7-semifabricat
8-distribuitor 12
Fig. 6  Acţionare pneumohidrostatică cu piston.

13
Multiplicatoarele pneumo hidrostatice pot fi:
1. Cu acţ iune
iune directă ce asigură fixarea semifabricatelor într -o
-o singură fază
2. Cu actiune succesivă ce asigură fixarea semifabricatelor în două faze şi anume :fixare prealabilăcu o valoare mică a
fixarea semifabricatelor
forţei de fixare şi fixare definitivă cu forţa de fixare necesară
Din punct de vedere constructiv aceste multiplicatoare pot fi separate, ataşate, sau incluse în corpul dispozitivului sau
pot fi cu piston sau cu membrană

a
Fig. 7 [VAS]
14
c
15
16
[STĂ
[STĂ]] I. St
Stănesccu şa. Dispozitive pentru maşini unelte. Proiectare, construcţie. E.T.
ănes E.T. Bucureşti, 1979
[ŢIP]] I.A.Ţiporin şa. Construcţia dispozitivelor pneumatice
pneumatice şi hidraulice.
hidraulice. E.T.
E.T. Bucureşti, 1962
[VAS] S. Vasii-Roşculeţ şa. Proiectarea dispozitivelor. E.D.P.
E.D.P. Bucureşti, 1982
[CAR] *** Jig and Fixtu
Fixture
re Handbook,
Handbook, Carr
Carr Lane Manuf. Co, third edition,
edition, USA
[ION] Fl. Ionescu şa. Mecanica fluidelor şi acţionăr i hidraulice şi pneumatice. E.D.P.
E.D.P. Bucureşti, 1982
[OPR] A. Oprean. Hidraulica maşinilor unelte. EDP
EDP.. Bucureşti, 1983
STAS
STAS 7145-* (corespunde ISO 1219- *) Semne convenţionale. Acţionări
Acţionări hidrostatice şi pneumostatice
STAS
STAS 6965/1-* (corespunde ISO 5598- *) Terminologie.
Terminologie. Acţionări hidrostatice şi pneumostatice

Documentaţie firme

[CAR] Carr Lane Manuf. Co. USA, www.carlane.com

[ROE] Roemheld Gmbh. Germania, www.roemheld.com
[PAR
[PAR]] Schr
Schrae
aede
derr Be
Bellllow
ow,, US
USA,
A, www.parker.com
[SMC] SMC, GB, www.smcpneumatics.co.uk

17
 Dispozitivele de prindere cu sisteme hidraulice de fixare a semifabricatelor păstrează majoritatea
avantajelor dispozitivelor acţionate pneumatic (vezi cursul  Acţionarea pneumatică a dispozitivelor), la
acestea adăugându-se alte avantaje care decurg din do
două
uă pr
prop
opri
riet
etăţ
ăţii es
esen
enţiţiale: ule
ale uleiul
iul este prac
practic
tic

incompresibil; presiunile de lucru sunt mult mai mari decât ale aerului comprimat (uzual se lucrează

cu ulei la 400 bar faţă de aerul comprimat care are 6 bar).

- datorită presiunilor mari diametrele motoarelor de acţionare sunt mult mai mici, în consecinţă
gabaritul dispozitivelor acţionate H este mai mic decât a celor acţionate P;

- din motivul expus mai sus, se elimină necesitatea utilizării unor amplificatori de forţă mecanici, fapt
ce duce la mărirea compactităţii sistemelor de fixare, la simplificarea lor constructivă, la mărirea
rigidităţii;

- controlabilitatea parametrilor uleiului este mai bună decât a aerului comprimat, de unde rezultă o
controlabilitate superioară a forţelor aplicate, a timpilor de răspuns, transmiterea forţelor de strângere are
loc fă
fără
ră şo
şocuri (uleiul este practic incompresibil);
curi 18
 - ul
ulei
eiul
ul asigură autom
automat
at ungerea compo
ungerea componente
nentelor
lor în mişcare din cir
circui
cuitul
tul hidr
hidrauli
aulic,
c, nu există

coroziunea care apare la sistemele acţionate P din cauza vaporilor de apă;

- forţele mari de fixare, gabaritul mic al sistemelor de strângere acţionate H fac posibilă plasarea pe

acelaşi dispozitiv a mai multor semifabricate , fenomen avantajos dpdv economic;

- dacă mecanismele acţionate H au autofrânare, sau sistemul este prevăzut cu acumulatori H, motorul

electric al unităţii de putere este conectat doar în perioadele când este necesară strângerea sau desfacerea

semifabricatului, fapt care duce la reducerea consumurilor de curent electric ;

- actualmente unităţile de putere H au dimensiuni mici, sunt compacte, putând fi plasate pe MU sau

alături, montate şi demontate foarte rapid;

- dispozitivele acţionate H sunt silenţioase, în comparaţie cu cele acţionate pneumatic.

19
1. Presiuni de lucru ale uleiului [Car] :
- presiunea nominală ≈ 400 bar;
- presiunea maximă (rezervă 25 %) < 500 bar;
- presiunea minimă ≈ 100 bar.
2. Fluidul de lucru : ulei mineral pentru instalaţii hidrauluice STAS
STAS 9506 -**;
3. Temperaturi de lucru (DIN ISO 1219):
- temperatura mediului = -10 0 C ... 50 0 C;
- temperatura uleiului = +10 0 C ... 60 0 C;
- într-un sistem H închis la o variaţie de 1 F presiunea creşte cu ≈ 6 bar. Protecţia se realizează prin
supape de siguranţă.
4. Viteze admisibile ale pistonului motorului hidraulic liniar (DIN ISO 1219): 0.01 m/s … 0.25 m/s.
5. Sisteme de conectare a subsistemelor dispozitivului acţionate hidraulic:
5.1. Tubulatură plasată deasupra plăcii de bază a dispozitivului.
5.2. Tubulatură plasată dedesubtul plăcii de bază a dispozitivului.
5.3. Sisteme cu căi pentru uleiul hidraulic integrate în placa de bază a dispozitivului.
5.4. Sisteme cu căi pentru uleiul hidraulic integrate în placa de bază a dispozitivului şi alezaje pentru
20
instalarea modulelor.
6. Timpii de fixare [CAR]
Notaţii:
- t1: timp de expansiune a uleiului la presiune joas ă;
- t2: timp de aplicare a forţei finale, uleiul este la presiune înaltă;
Timplu t1 se calculează în ipoteza că volumul de ulei necesar expansiunii fiecărui sistem al dispozitivului
este cunoscut, deasemenea se cun
cunoaşte şi debitul pompei.
oaşte

V   l [1]
t 1 
d 
Unde V este volumul de ulei cerut de toate sistemele dispozitivului, l este procentul din cursa totală
acoperit în t1 (uzual 50%), d este debitul.
Una din căile de reducere a t1 este de a plasa sistemle de fixare cât mai aproape de suprafeţele de
strângere ale semifabricatului (V scade).
După ce se efectuează cursa de aprop apropiere
iere este necesară pomparea unui volum suplimentar de ulei
pentru a se atinge presiunea nominală de lucru. Timpul asociat, t2 depinde de: compresibilitatea uleiului
(4% la o presiune de 500 bar); de expansiunea conductelor (0.05 mm/1m); volumul de  încărcat în
acumulator (da
(dacă
că ex
există). Relaţia de calcul este similară rel. 1.
istă)
Pentru a reduce timpul de fixare se setează presiunea de declanşare a supapei de succesiune la o
valoare cât mai mică posibil. Dacă sunt mai multe supape de succesiune se set seteaz
ează
ă dif
difere
erenţele de
nţele
presiune la valori minime (vezi fig. 12).
21
 7. Schema de principiu a unei acctionari hidraulice.
Componente specifice ale ac ţionării hidrostatice a dispozitivelor de prindere

Fig. 6 Fig. 7
Supape normal închise (SNI fig. 6a), supape normal deschise (SND fig. 6b). SNI se folosesc ca supape de siguranţă
(supape maximale, vezi schema din fig. 7a) unde se utilizează pentru protecţia sistemului la suprapresiuni. SNI din fig. 7b se
foloseşte ca protecţie a sistemului H şi la menţinerea în circuit a unei anumite presiuni constante advând rolul de supapă de
deversare. 22
Supape de sens unic (unisens SR) sunt SNI care au rolul de a permite fluidului să tr
treacă într-un singur sens. Se montează
eacă
pe conducta de aspiraţie sau de refulare în imediata apropiere a pompei, pentru a nu permite sistemului H să se golească de
fluid în timpul opririi pompei. Lipsa supapei de reţinere poate duce la dezamorsarea pompei dacă acesta este plasată
deasupra nivelului fluidului din rezervor. SR funcţionează tot timpul, deci introduc o rezistenţă H, care trebuie să fie cât mai
mică.
Supape de contrapresiune (SCP) au o co const
nstruc
rucţie
ţie si
similară SR şi se folosesc pentru crearea unei contrapresiuni pe
milară
conducta de evacuare, cu efecte benefice asupra mişcării uniforme a motorului

Fig. 9b [CAR]

Supa
Supape
pele
le unis
unisen
ens
s pilo
pilota
tate
te permit menţinerea strângerii
semifabricatului chiar dac
dacă
ă por
porţiunea din circuitul H între unitatea de putere
ţiunea
şi dispoz
dispoziti
itivul
vul de pri
prinde
ndere
re pie
pierde
rde pre
presi
siune
une din ca
cauza
uza une
uneii defecţiuni.
Supapa menţine presiunea din circuitul H din aval până la o comanda prin
linia pilot care o deschide.
Fig. 9a
23
 În construcţia dispozitivelor de prindere se utilizează reazeme suplimentare care rigidizează semifabricate strângând

pe acee
aceeaşi
aşi direcţie cu do
direcţie două
uă fo
forţe egale şi opuse. Dacă strângerea se face cu doi cilindri H plasaţi în opo
rţe opoziţie şi nu se prevăd
ziţie

supape unisens pilotate sistemul nu va funcţiona deoarece la împingerea pe o direcţie nu se opune nici o rezistenţă.

Obs. Comanda pilotată (comanda indirectă): poziţia elementului mobil este determinată de modificarea presiunii de comandă

pe un element suplimentar (pilot de comandă)

Fig. 9c

24
Supape de reducţie (SRE, vezi fig, 10 ) sunt supape de reglare normal deschise cu drenaj extern, reglează presiunea în aval
la o presiune mai mică sau cel mult egală cu cea din amonte.

Multiplicator de presiune H (MuH) – efectuează multiplicarea presiunii uleiului dintr -un circuit primar (joasă
multiplicarea directă a presiunii
presiune) într-unul secundar (presiune înaltă). MuH permit utilizarea uleiului la presiune joasă din circuitul MU şi amplifică
presiunea pentru necesităţile dispozitivului
dispozitivului de prindere.MuH nu este destinat şi furnizării de debit ci doar
doa r are rolul de
multiplicare a presiunii, deci intră în acţiune numai după de organul de lucru a atins semifabricatul şi mişcarea a încetat.

Notaţii
- D1, p1, c1 - diametrul pistonului, presiunea, cursa pistonului
din circuitul primar
- D2, p2, c2 - diametrul pistonului, presiunea, cursa pistonului
din circuitul secundar
Fig. 11a - ip- factorul de amplificare a presiunii

1
  D  
2 ic  i p
    D12      D22  p2
 p1   p2 ; i p    1  iar raportul de transmitere a curselor:
4 4  p1   D2  

Fapt ce argargume
umente
nteză
ză obs
observ aţi de mai sus referitoare la utilizarea multiplicatorului doar în faza statică, volumul de ulei
ervaţi
disponibi
disponibill în multi
multiplic
plicator
ator treb
trebuie
uie să acopere compresibilitatea uleiului ≈ 1% la p=15 p=1500 bar
bar,, şi deformarea elastică a
conductelor ≈ 1cm3 la 1 m liniar de conductă la p=100 bar.
Supape de succesiune (SSU) sunt supape de reglare normal închise cu orificiul de ieşire legat la circuitul de presiune

(la consumator), reglează presiunea în amonte .

25
 Drosele

a. Drosel pe conducta de
intrare a MH: fluidul care ajunge
la MH are pierderi, fluidul
f luidul se
 încălzeşte, fapt ce
ce generază alte
pierderi în MH.
b. Drosel pe conducta de
evacuare: se elimină
dezavantajele de la montajul a.
c. Drosel în derivaţie: faţă
de b are un randament superior.

Fig 12 [ION] Locul de montare a droselului

Releul de presiune (presostat) conţine un contact electric acţionat la atingerea unei valori prereglate a presiunii de
intrare. Acesta poate fi folosit în dou
două
ă situaţiiii: la scăderea presiunii sub un prag (fenomen apărut de exemplu la pierderi mari
situaţ
de ulei cauzate de spargerea unei conducte, distrugerea unei etanşări) presostatul decuplează electric pompa; când se
lucrează cu acumulator presostatul deconectează pompa dacă s-a atins presiunea nominală de lucru. 26
Acumulatorul hidraulic (AH) este un rezervor de energie hidro hidrostatică şi are următo
statică următoarle funcţiii:
arle funcţi
- asigură energia H pentru o periad
periadă
ă scurtă de timp în cazul căderii pompei;
scurtă
- din considerente economice, când apar vârfuri de consum de scuscurtă
rtă durată (vezi fig 13) a dimensiona pompa pentru a
durată
furniza debitul maxim este neeconomic;
- din motive funcţionale: AH asociat cu orificii de laminare este un amortizor eficient contra vibraţiilor  conductelor,
vibraţiilor pompei etc.

Unităţi hidrostatice de putere (UHP*) Alimentarea cu agent fluidic se face de la o unitate de

putere compactă, car
aree se instalează în pro
proxim
ximita
itatea
tea
dispozitivului, şi care poate furniza uzual presiuni p [100 ...
500 bar] şi debitele necesare aplicaţiilor  tip dis
dispoz
poziti
itivv de
prindere.
prindere. Se urilizează cur
curent
ent tre
treii var
varian
iante
te de unităţi de
pute
putere
re:: cu acţio
acţionare
nare electrică (UHPE), cu acţionare
electrică
pneumatică (UHPP) şi mai rar manuală (UHPM). Acestea
conţin câ
câte
te o pompă, rezervor, aparatură de co
contr
ntrol
ol şi
sigu
sigura
ranţă şi au capacitatea de a alimenta dispozitive care
nţă
utilizează motoare hidraulice cu simplu sau dublu efect, unul
sau mai multe dispozitive plasate pe plăci de bază diferite,
sau pe o sin
singur
gură
ă placă.
placă

Fig. 13 [ION]
27
 În construcţia de dospozitive de prindere se utilizează frecvent motoa
motoarele
rele hidrau
hidraulice
lice liniare (MHL) şi rar motoarele
liniare
hidraulice de rotaţie (MHR) cu paletă. Când se doreş
doreşte
te obţinerea unei mişcări de rotaţie, de obicei se utili
obţinerea utilizeaz
zează
ă soluţia MHL-
soluţia
mecanism de transformare R-T
R-T..
Caracteristicile motoarelor hidraulice [ION]
- caracteristici statice H: presiune-debit;
- caracteristici mecanice: forţă-viteză pentru MHL, cuplu-vite
viteză
ză unghiulară pentru MHR;
unghiulară
- caracteristici de pierderi mecanice, hidraulice ( pentru Φ<32 mm pierderi ulei <= 0.35 cm 3 pentru 1000 cicluri la cursă
de 100 mm, pentru Φ>40 mm pierderi ulei <= 0.7 cm 3 în acele
aceleaşi condiţiiii )
aşi condiţ
Performanţele motoarelor hidraulice [ION]
- precizia de deplasare a elementului efector al MH, element de performanţă important pentru sistemele cu reacţie
(feedback) de poziţie;
- frecvenţa de acţio
acţionare
nare limită: frecvenţa proprie a elementului acţionat pentru care se obţine o viteză de răs
limită răspun
punss dată în
dată
condiţii impuse apriori. MH trebuie să aibă o frecvenţă proprie mai mare cu 2 ... 3 Hz decât frecvenţa elementului acţionat;
aibă
- performanţele tranzitorii;
- stabilitatea st
stat
atic
ică
ă şi di
dina
namică: stabilitatea statică-capacitatea MH de a restabili un nou regim staţionar  la modificare
mică
forşei sau cuplului rezistent în condiţiile în care timpul nevând un rol importnat; stabilitatea dinamică : ... timpul având un rol
important.
Performanţele de mai sus sunt realizate de către MH integrat în toa
toată
tă ins
instal
talaţi
aţia
a hid
hidrau
raulică.
lică 28
 Fig. 14 [ION]

Cele mai des întâlnite MHL (cilindri hidraulici) utilizate în acţionarea dispozitivelor de prindere sunt reprezentate
reprezentate în figura
de mai sus.

Funcţie de natura agentului care lucrează în cele două camere ale cilindrului MHL se clasifică în:
- MHL cu acţiune simplă (simplu efect) la care readucerea la poziţia iniţială se face pe cale nehidraulică (mecanică-arc,
pneumatică ), fig. 13 c (cilindru cu poiston) şi d (cilindru plonjor sau cilindru cu plunjer);
- MHL cu acţiune dublă, fig. 13 a şi b.

Funcţie de tipul tijei pistonului:

- MHL cu tijă
tijă bilaterală (fig. 13 a) la care S1=S2 şi V1=V2;
- MHL cu tijă unilaterală (fig. 13 b cilindru diferenţ ial)
ial) la care S1≠S2 şi V1 ≠ V2;
≠S2 29
 MOTOARE HIDRAULICE CU SIMPLU EFECT VERSUS CU DUBLU EFECT

În majoritatea cazurilor sunt raţionale pentru acţionarea dispozitvelor motoarele hidraulice cu simplu
efect deoarece cele cu dublu efect sunt mai complicate, mai scumpe plus tubul atură dublă.
tubulatură
La motoarele hidraulice cu piston, cu simpl ă acţiune există riscul să pă pătr
trundă în camera cu arc
undă
lichide de răcire ungere utilizate la aşchire, unele fiind agresive chimic.
Motoarele H cu dublu efect se utiutiliz
lizeaz
ează
ă dacă:
dacă
- acţio
acţionează
nează lanţu ri cinematice care opun rezist
lanţuri rezistenţă
enţă apreciabilă la cursa de întoarcere;
apreciabilă
- la dispozitive de gabarit mare, la care dacă s-ar utiliza motoare cu simplu efect viteza de întoarcere
ar fi puternic influenţată de forţele de frecare, vâscozitatea uleiului;
- la dispozitive de prindere automate la care este importantă sincronizarea acţiunii componentelor.

TIPURI DE MOTOARE LINIARE HIDROSTA

HIDROSTATICE
TICE

1. Motor liniar H, cu piston, cu dublă

acţiune, fără amortizare la capete de cursă, cu
corp filetat în capace.
p=200 bar; vmax=0.5 m/s;F1=9.8 ... 100.5 KN;
F2=5.7 ... 61.2 KN.

Fig. 15 [ION]

30
 2. Motor liniar H, cu piston, cu dublă acţiune, cu
amortizare la ambele capete de cursă , cu corp filetat în
capace.
p=200 bar; vmax=0.5 m/s; F1=9.8 ... 100.5 KN; F2=5.7 ...
Fig. 16 [ION] 61.2 KN.

SOLUŢIA CONSTRUCTIVĂ DE FRÂNARE A PISTONULUI LA CAPĂT DE CURSĂ

Fig. 17
31