Sunteți pe pagina 1din 2

Sindromul obsesiv-compulsiv

Include:
1. ideile obsesive
2. amintirile obsesive
3. reprezentările obsesive
4. ruminaţiile ideative
5. aritmomania şi onomatomania
6. verificările obsesive
7. ritualurile

1. Ideile obsesive :
- idei persistente străine sau contrare nevoilor, intereselor şi situaţiei
subiectului, care asediază psihismul, nu pot fi controlate voluntar şi parazitează
câmpul conştiinţei şi libertatea de acţiune;
- în dinamica lor, aceste idei - fundamendate pe selectarea şi interpretarea
distorsionată a informaţiilor - conduc spre o nesfârşită serie de ipoteze sterile, lipsite de
sens = boala lui „de ce”, „dacă”, „poate”.
- ca urmare apare un comportament nesigur, ambitendent, lipsit de
spontaneitate, cu intenţii de act obsesive – compulsiuni, prin intermediul cărora subiectul,
pentru a-şi diminua starea tensoinală, înlocuieşte acţiunea legată de conţinutul temei
obsesive cu acte deformate, ridicole, stereotipe, cu efect anxiolitic, numite ritualuri.

2. Amintirile obsesive – rememorarea penibilă a unor momente şi experienţe


jenante existenţiale.

3. Reprezentările obsesive – idei parazite care contrazic realitatea şi dezvoltă


scenarii imaginare cu tematici negative, aşa cum se întâmplă în cazul obsesiei prin
contrast - idei obsesive contrare sentimentelor, normelor etice şi valorice ale subiectului;

4. Ruminaţiile ideative – preocupări sterile, fără finalitate, extrem de


anxiogene, cum ar fi hipnomania sau problematizarea infinită a somnului, precum şi a
altor teme referiotare la originea vieţii şi a divinităţii supreme;

5. Aritmomania şi onomatomania – cu acordarea de semnificaţii improprii


sau funeste cifrelor şi numerelor repetzate; (aritmomania – obsesia numerelor şi
operaţiilor aritmetice, bolnavul efectuând calcule multiple şi inutile, deşi este conştient de
inutilitatea lor; onomatomania – tendinţa obsesivă a unui subiect de a-şi aminti numele
tuturor persoanelor pe care le-a văzut şi cunoscut cândva).

1
6. Verificările obsesive – legate de instalaţiile de gaz, apă, sau de accesul în
locuinţă.

7. Ritualurile
 cu motivaţie obsesivă în mania compensării – repetarea întotdeauna
simetrică a unui gest;
 în boala scrupulelor – pedanteria extremă în toate actele, cu organizarea
fixă şi securizantă a ambianţei, în atingerea cuiva de un anumit număr de ori;
 au motivaţie fobică în ablutomanie – spălarea repetată a mâinilor şi a
părţilor mai expuse ale corpului din misofobie sau bacilofobie;
 nu au o motivaţie aparentă- ritualurile magice;

Elementele acestui sindrom se întâlnesc în:


 stări de surmenaj
 personalităţi anxioase şi obsesiv-compulsive.
 în tulburarea nevrotică anxioasă, fobică şi obsesivă
 debutul schizofreniilor
 depresiile vârstei a treia

- manifestările sindromului obsesiv perturbă deci derularea şi eficienţa


acţiunilor individuale şi îndepărtează persoana de o lume care nu poate fi niciodată
suficient de bine controlată;