Suicid = act conştient de automutilare, înţeles cel mai bine ca o stare

de rău a unui individ neajutorat, stare generată de o situaţie pentru

care actul suicidar pare cea mai bună soluţie

Caracteristici stare
1. căutarea expresă a unei soluţii
2. stimulat de o durere psihologică intolerabilă
3. stressat de frustrări ale unor nevoi psihologice
4. sub imperiul emoţional al neajutorării şi disperării
5. stare psihologică de ambivalenţă
6. cognitiv – îngustarea perceperii soluţiilor posibile, ignorarea unora
chiar accesibile
7. tendinţa de a acţiona – demisionare în faţa problemelor, de a scăpa
de ele
8. ante va comunica intenţia unor persoane importante pt el
9. formă posibilă a patternurilor de coping pe care persoana le poate
adopta de-a lungul existenţei

Suicid bizar – motivat psihopatologic (SP floridă):

- halucinaţii imperative
- fenomene de automatism mental

Psihiatrul intervine în:

- faza presuicidară – evaluare risc suicidar
- după o tentativă suicidară, din care o parte pot fi parasuiciduri

Parasuicidul
- tentativă aparent suicidară a unei persoane care nu doreşte, de fapt,
să moară, ci o face din alte motive / demonstrativ (şantaj emoţional,
pedepsirea unor persoane pe care le consideră vinovate pt frustrările
sale)
- cel mai frecvent în situaţii problematice de ordin social / familial
- nu există o tulburare psihică amjoră, ci cel mult o tulburare de
personalitate (histrionic, narcisic)

Suicidul
- atent plănuit şi disimulat
- realizat prin mijloace mult mai periculoase
- mai frecvent la bărbaţi
- persoane cu tulburări psihice certe

Tentativa de suicid
- comisă impulsiv, într-o manieră ce predispune la desconspirare
- mijloace mai puţin periculoase

1
 - mai ales la femei
- situaţii reactive – sociale, interpersonale
- fără tulburări psihice patente

Factori de risc
1. climatic – sărbătorile de iarnă („depresia festivă”), primăvara, vara
2. vârsta – creşte la 40-45 ani, maxim la vârstnici; dar şi în adolescenţă,
adult tânăr
3. sex – bărbaţii comit suicid mai frecvent (femeile – TS), şi prin metode
mai periculoase; riscul creşte la femei la vârste înaintate
4. naţionalitate – est-europeni, scandinavi, japonezi
5. religie – mai frecvent la protestanţi (decât la catolici, evrei)
6. rasa – mai frecvent la albi
7. socio-profesionali: grad mai mic de socializare (celibatari, văduvi,
separaţi, divorţaţi), clase sociale extreme (şomeri, imigranţi, deţinuţi –
oameni de afaceri, grad educaţional înalt), mediul urban
8. recente tentative / ideaţii suicidare
9. acces facil la mijloace violente
10. plan elaborat, disimulare
11. istoric familial – suicid, pierdere parentală precoce, TA, familie
dezorganizată
- categoria diagnostică
 tulb depresivă  delirium
 dependenţe  demenţa la debut
 tulb bipolară  panica
 tulb psihotică
- boli somatice
 cu prognostic grav, la debut
 durere insuportabilă
 cc în faze dureroase, terminale
 boli ce presupun consum mare de mdm
- stări reactive după stressori majori şi recenţi
- semne psihotice
 halucinaţii auditive imperative, depreciative
 idei de autoacuzare
 idei suicidare

Orice urgenţă psihiatrică trebuie evaluată din perspectiva riscului

suicidar.
Prevenţia suicidului – obiectiv prioritar al asistenţei psihiatrice de
urgenţă.

Riscul suicidar – TS + ideaţia / preocupările suicidare

2
 - evaluare risc – pornind de la:
 motivaţie
 perseverare ameninţări
 APP, AHC – suicid, boli psihice
 ex psihic

- FR
 istoric de TS
 vârstnic
 izolare socială, afectivă

- TS – mai frecvente la tineri, mai reuşite la vârstnici

Boli psihice – în perioada de stare riscul e scăzut datorită inhibiţiei

pm; riscul este mare în fazele de debut şi rezoluţie
 depresii – delirante, anxioase, stuporoase, de involuţie
 SP (hebefrenică)
 sdr delirant
 psihopatie impulsivă
 alcoolism

Elemente de alrmă
- insomnie cronică (în partea a 2-a a nopţii)
- somn agitat, cu vise cu conţinut auto/heteroagresiv
- depresii accentuate matinal
- idei micromanice de culpă, inutilitate
- sentimente de autodevalorizare, inferioritate
- idei hipocondriace delirante
- idei obsesive
- scădere ponderală
- agitaţie anxioasă
- rigiditate afectivă, agresivă
- inhibiţie pm, pierdere interes, iniţiativă
- inhibiţie sexuală
- repulsie faţă de boală, simptome
- halucinaţii imperative
- delir mistic, de persecuţie
- refuz comunicare
- insesibilitate la influenţele din mediu
- impulsivitate, agresivitate
- adicţii

3
 - suspiciozitate, neîncredere

Intervenţia

Scop spitalizare
- îndepărtare temporală de familie
- mediu supravegheat permanent
- îndepărtare de obiecte periculoase, toxice, mdm
- trt supraveghet
- asigurare linişte, calm, siguranţă
 pt timp suficient – pt a evita remisiunea aparentă sau disimulată

Tratament
- ECT + medicaţie de susţinere în – sdr Cotard, melancolia
stuporoasă
- AD – TAD
 doze eficiente – dozele prea mici – absenţă efect antidepresic cu risc
crescut; dozele prea mari – dezinhibare cu risc crescut
 supraveghere – evitare raptus melancolic, anxios
 AD pot accentua anxietatea – se vor asocia cu anxiolitice

- NL – psihoze, deliruri

Antenţie
 monoterapia poate creşte riscul suicidar
 S/H/A nu influenţează depresia
 administrând doar NL în depresii  accentuare inhibiţie
 AD cresc anxietatea  se asociază cu anxiolitice