Sunteți pe pagina 1din 23

VIRGIL ENATESCU

VIRGIL RADU ENATESCU

DIALOGUL MEDIC- BOLNAV

Editura Dacia Cluj-Napoca, 2007

Descrierea

CIP a Bibliotecii

ENA.TESCU,

VIRGIL

Nationale

a Romaniei

Dialogul medic - bolnav / Enatescu

Virgil, Virgil

Radu Enatescu.

- Ed. a 2-a, rev. - Cluj-Napoca:

Dacia, 2007

Bibliogr. Index ISBN 978-973-35-2169-3

1. Enatescu,

Virgil Radu

61

CUPRINS

INTR 0 DUCERE

~

9

1. DEFINlREA

DOMENIULUI

DE CERCETARE

13

2. CRITERIUL

VIZIUNII

TRIDlMENSIONALE

A

MATERIEl

SUBST ANT A, ENERGIE,

INFORMATIE

16

2.1. SCURT

[STORIC

~

16

2.2. CONCEPTELOR

DEFINIREA

17

2.3. PSIHICULur

DEFINIREA

DIN PUNCT DE VEDERE

INFORMATIONAL

19

2.3.1.

Un model al nivelelor

inJormafionale

ale psihicului

22

2.3.1.1. Nivelul

biofizic

25

2.3.1.2. Nivelul

biochimic

25

2.3.1.3. Nivelul neuronal-sinaptic

27

2.3.1.4. Nivelul

circuitelor

neuron ale

31

2.3.1.5. Nivelul retelelor neuronale

31

2.3.1.6. Nivelul noogen

32

2.3.1.7. Nivelul

operatiilor

logice nereflectate

33

2.3.1.8. Nivelul filtrului verbalizarii ~ial reprezentarilor

figurative

35

2.3.1.9. Nivelul

operatiilor reflectate

37

2.3.1.10. comunicarii

Nivelul

interumane

(limbajului)

39

2.3.1.11. microgrupului

Noosfera

39

3.0

CLASIFICARE

A TERAPIILOR

SISTEMULUI

NERVOS

41

3.1.

TERAPliLE

PRIN

SUBSTANTA

41

3.1.1. Nivelul ionic submolecular

41

3.1.2. Nivelulmolecular

42

3.1.3. ~'ipsihochirurgia

Neurochirurgia

43

3.2. PRIN

TERAPIILE

ENERGIE

44

3.3. INFORMATION

TERAPIILE

ALE

45

.

3.3.1. Dialog, eject placebo

45

3.3.2. Psihoterapii

specializate

46

3.3.2.1. Psihoterapii

prin comunicare

46

3.3.2.2. Tehnici

de autocontrol

47

3.3.2.3. Psihoterapia

comportamentala

47

3.3.3.

Terapia prin bioJeedback

48

3.3.4. Terapia de resocializare

4. UN MODEL

GENERAL

DE CLASIFICARE

3

A TERAPIILOR

53

55

4.1.

TERAPIILE

PRIN SUBSTANTA

55

4.1.1.

Terapii chirurgicale

:

55

4.1.2. Chimioterapia

55

4.1.3. Terapia prin transjuzie

4.1.4. Dietoterapia

4.1.5. Protezarea

4.2. TERAPII

PRIN ENERGIE

56

56

57

57

 

4.2.1. Terapia prin radialii cosmice o$ienergii naturale

 

58

4.2.2. Terapia prin energii create artificial, selectate, db'yate o$icontrolate

58

4.3.

TERAPII

INFORMATIONALE

 

59

4.3.1.

Terapia injormalionalaprin

intermediul suportului

de substanla

60

4.3.1.1. Imunizarea

60

4.3.1.2. Desensibilizarea

 

60

4.3.1.3. Blocajul

anestezic

60

4.3.1.4. Infiltratiile

61

4.3.2. Terapia informalionala

avand energia ca suport al semnalului

62

4.3.3. Terapia injormalionala prin comunicare interumana

 

63

4.3.3.1. Comunicarea

verbala

63

4.3.3.2. Comunicarea

nonverbala

64

4.3.3.3. Comunicarea

extrasenzoriala

64

4.3.4. Terapia de autocontrol,

autoreglare

 

65

4.3.5. Terapia de reintegrare sociocomunicanta o$iergoterapia

 

65

5.

PSIHOTERAPIA

SI

IATROGENIA

PRIN

COMUNICARE

DIN

PERSPECTIV A.INFORMATIONALA.

68

 

5.1. PSIHOTERAPIA

68

5.2. PRIN COMUNICARE

IATROGENIA

 

71

5.2.1. Criteriul cantitativ

72

5.2.1.1. Cantitate insuficienta

72

5.2.1.2. Cantitate

excesiva

72

5.2.2. Criteriul calitativ

73

 

5.2.2.1. de organ

Nevroza

 

73

Depresiile

5.2.2.2. mascate

74

5.2.2.3. Diagnosticul

prin excludere

74

6.

CONDITIILE

TEHl\TJCE ALE DIALOGULUI

MEDICAL

76

6.1. FACTOR!

SOCIALI

CE INFLUENTEAZA

DIALOGUL

MEDIC-BOLNAV

76

6.2. FACTOR!

TEHNICI.

81

6.2.1. Medicina

hipocratica

81

6.2.2. Medicina

moderna

82

6.3. POZITIA

MEDIC

- TEHNICA

MEDICALA

84

 

4

6.3.1.

Scurt istoric

84

6.3.2.

Condifiile

etapei actuale

85

6.3.2.1. Relatia medic - tehnica de calcul-

informatica

89

6.4.

POZITIA

BOLNAV

- TEHNICA

MEDICALA

90

7. RELATIA

MEDIC

- BOLNA V - TEHNICA. MEDICALA.

93

7.1. MODELUL

CLASIC

93

7.2. MODELUL

HIPERSPECIALIZAT

95

7.3. MODELUL

OPTIM

96

7.4. MODELUL

DE EXAMINARE

IN ECHIPA

98

7.5. MEDICINII

MODELUL

C!BERNETICE

101

8. ANALIZA

COMUNICA.RII

DUPA. CRITERIUL

CANTITATIV

I08

8.1. DE DOMINANTA

INDICELE

108

8.2. COMUNICARII

ETAPELE

109

8.2.1.

Raportul

zntre etape

110

8.3.

MODELE

DE DOMINANTA

PE ETAPE

110

8.3.1. Medicina

defamilie

110

8.3.2. Medicina

specializata

111

8.3.3. Psihiatria

112

8.4.

NECESITATEA

OPTIMIZARu

DIMENSIONARII

ETAPELOR

114

8.4.1.

Etapa I

114

8.4.1.1. Cupar~a prematura

114

8.4.1.2. Dilatarea

excesiva

115

8.4.2.

Etapa a II-a

115

8.4.2.1. Scurtarea

excesiva

115

8.4.2.2. Dilatarea

exagerata

115

8.4.3.

Etapa a III-a

116

8.4.3.1.

Scurtarea

excesiva

116

8.4.3.2.

Dilatarea

exagerata

116

9. CALITATIV A.A COMUNICA.RII

ANALIZA

ll7

9.1.

DATELE

PRIMARE

117

9.1.1. Ierarlzia subiectiva

a bolnavului

118

9.1.2. ierarhizanta

Selecfia

a medicului

118

9.1.3. matricial de

Mode/ul

reprezentare

a ierarhiilor

118

9.2.

PROBLEMA

ECONOMISIRU

TIMPULUI

DE EXAMINARE

119

9.2.1. Timpul

bolnavului

mai mic dedit

al medicului

119

9.2.2. Timpul

bolnavului

mai

mare decat al medicului

120

9.2.3. Relevanfa

diagnosticului

120

9.3. STRATEGIA

COMUNICARII

PE ETAPE

122

5

9.3.1.

Prinla etapa

122

9.3.2. A doua etapa

 

122

9.3.3. A treia etapa

123

10. ANALIZA

TRADUCERII

COMUNICARII

VERB ALE

124

10.1. LIMBAJULUI BOLNAVULUI

TRADUCEREA

10.2. DINSPRE MEDIC SPRE BOLNAV

TRADUCEREA

125

128

10.2.1. Limbajul

medical criptic hiperspecializat

129

10.2.1.1. Supraestimarea

interlocutoru1ui

 

129

10.2.1.2. Dezinteres

pentru

psiho1ogia

bo1navu1ui

129

10.2.1.3. Efort

de impunere

In fata auditoriu1ui

130

10.2.1.4. Mascarea

1acune1or

 

130

10.2.2. Limbajul

medical vulgarizat

131

Fortarea

10.2.2.1. obtinerii

simpatiei

132

Obtinerea

10.2.2.2. empatiei

132

 

10.2.3. Limbajul

medical adecvat

 

132

10.2.4. Particularita/i

ale dialogului

cu copiii

133

11.

TEHNICA

DIALOGULUI

IN

MEDICINA

ARHAICA

~I

MITURILE

MEDI CINII M 0DERNE

 

136

11.1. PARALELA INTRE TEHNICA MITULUI $1 PSIHANALIZA

137

11.2. MODELULGENERAL IMPUS DE PSIHOLOGIABOLNAVULUI

141

11.3. MITURILE MEDICALE MODERNE

144

11.3.1. Modelul

infectios

.'

144

11.3.2. tehnicii ,~ial energiilor

Mitul

145

11.3.3. vointei ,~ial tehnicilor yoga

Mitul

146

12. ASPECTE

TBANSCULTURALE

DE TANATOLOGIE

~I PROFILAXIA

TAN ATO FOBIEI

148

12.1. MOARTEA PSIHOGENA

149

12.2. SUPRAVIETUIREA PSIHOGENA

153

12.2.1. Tentativa psihoterapeutica

Gntefil1em

12.3. TANATOFOBIA $1 PROFILAXIA EI

154

155

13.

PSIHOSOMATICA

~I TEORIA

CORTICO-VISCERALA

160

14.

DEFINlREA

COMUNICARII

EXTRAVERBALE

IN

CADRUL

DIALOGUL UI MEDI C-BOLN AV

 

166

14.1. DEFINIREA DOMENIULUI MEDICAL AL COMUNICARII EXTRAVERBALE

14.2. ELEMENTE DE COMUNICARE EXTRAVERBAL.A.IN DIALOGUL BOLNAVULUI

166

CU MEDICUL

170

6

14.2.1.

Gestica

170

14.2.2. Fondul sonor al vorbirii

176

14.2.3. Solidaritatea

canalelor

extraverbale

 

178

14.3.

ANALIZA

COMUNICARrI

MEDICULUI

PE CANALELE

EXTRAVERBALE

181

14.3.1.Dinamica

modelelor

de comunicare

184

 

14.3.2.

Modelul

sonor al psihoterapiei

 

185

15.

UN

MODEL

PRACTIC

DE

RELAXARE,

AUTOCONTROL

~I

DESENSIBILIZARE

 

192

15.1.

MODEL

DE AUTORELAXARE

193

15.1.1. COl1vorbireaintroductiva

:

193

15.1.2. Formularile

exerci{iului

194

15.2. PRINCIPII

ALE BIOFEEDBACK-ULUI

198

15.3. UN

MODEL

DE DESENSIBILIZARE

200

15.3.1. inva{area

relaxarii

201

15.3.2. Exersarea

reprezentarilor

imaginare

202

15.3.3. Desensibilizarea

in imaginar

202

15.3.4. Rezultate

203

16. SECRETUL

MEDICAL

~I CONVINGERILE

RELIGIOASE

205

16.1. SECRETUL

MEDICAL

205

16.2. CONVINGERILE

RELIGIOASE

207

16.3. VINDECA.TORII

MlRACULO$I

$1 MEDICINA

208

17.

MODELUL

MATEMATIC

AL

STRATEGIEI

COMUNICARII

MEDICULUI

CU BOLNA VUL

211

17.1.

PRINCIPII

GENERALE

211

17.1.1. Desfa~urarea

primei

etape

211

17.1.2. etapei a doua

Pregatirea

211

17.1.3. etapei a doua

Strategia

212

17.1.4. etapei a treia

Pregatirea

212

17.1.5. etapei a treia

Strategia

212

17.2.

MODELUL

MATEMATIC

AL STRATEGIEI

DIALOGULUI

212

18.0 SINTEZA

A STRATEGIEI

COMUNICARII

MEDIC-BOLNAV

226

BIBLI OGRAFIE

240

SUMMARY

- THE DOCTOR- PATIENT

DIALOGUE

254

7

INTRODUCERE

Pe parcursul a 35 de ani, am dezvoltat 0 abordare informafionala a fenomenelor psihice, toate cu finalitate in psihzatrie ~i in psihoterapie. Daca in anii de inceput realizarile din domeniile informaticii ~i ale medicinii nu erau suficiente pentru a convinge ~i, chiar mai mult, pregatirea de cultura

generalii

nu beneficia

de cuno~tinfe informatice,

azi avem

toate premizele

pentru a explica, accepta ~i aplica beneficiile oferite de interdisciplinari-

tate. Mai mult, avem satisfacfia ca 0 mare parte din afirmafiile noastre,

facute

in urma.cu decenii, s-au confirmat.

Singurul

lucru, pe

care ni-l putem

imputa,

este faptul

ca volumele

noastre "Dialogul medic-bolnav" ~i "Comunicarea extraverbala" nu am

reu~it sa Ie publicam intr-o limba de circulafie care sa Ie faca accesibile comunitafii ~tiinfifice internafionale. Doar articole separate, cu parfi ale

lucrarilor

la congrese inter-

noastre,

au fost

comunicate

~i publicate

nafionale. Din aceste motive se reediteaza ~i in limba engleza. "Dialogul medic-bolnav" a fost abordat ~tiinfific, medical de profesorul M Balint, de la Londra care a publicat ~i primul volum despre rela{ia medic - bolnay - sora medicala. Deceniul ~ase nu beneficia de cuno~tin{ele actuale, iar abordarea psihanalitica, facuta magistral este cu totul diferita de modelul actual de gandire al majorita{ii medicilor. in deceniul al optulea, incepand cu 1973 noi am ini{iat analiza iatrogeniei prin comunicare, folosind instrumentele ciberneticii. Cercetarea noastra a dezvoltat, treptat, analiza cibernetica a dialogului medic-bolnav, care a fost recunoscuta ca valoare ~i priori tate la Congresul Interna{ional de Cibernetica de la Namur (Belgia) din 1976. Atunci lucrarea "Dialogul medic-bolnav", realizata de V Enatescu ~i L. Codreanu a fost clasata pe locul al III-lea, ca valoare dintre lucrarile sec{iunii Cibernetica sistemelor vii. intreaga activitate medicala se desfa~oara pe fundalul psihologic

realizat de rela{ia dintre medic ~i bolnav. Aceasta rela{ie este, in majoritate,

determinata

Importan{a acestui factor psihologic in vindecare a fost sesizata inca din antichitate, fiind inclusa, prin norme de conduita medicala, in tezaurul achizifiilor empirice de arta a vindecarii.

de dialoguI purtat

de ei pe parcursulintalnirilor

succesive.

9

Dialogul vizeaza cel pufin doua scopuri majore ~i anume: infor- marea medicului in vederea stabilirii diagnosticului sau urmaririi efectelor

terapiei ~i instituirea unei psihoterapii eel pufin intuitive sau intelective.

Aceste obiective se realizeaza prin procesul

de comunicare.

Fenomenele

de

comunicare sunt determinate de personalitafile, mai bine-zis de particu-

laritafile personale intercorelate.

ale celor doi subiecfi

ce se constituie

in doua elemente

Analiza ~tiinfifica a acestui fenomen, cu pondere fundamentala In activitatea umana, este posibila Intr-o incidenfa interdisciplinara, In care medicina benejiciaza de aportul metodologic al ~tiinfelor- comunicarii ~i illformafiei (44, 47, 167). De altfe I, inse~i personalitafile celor doi factori inclu.}i In comuni- care sullt realizate sau dependente ~i de structurarea lor. Psihogeneza lor se constituie In baia de comunicare inter-umana, In baia de limbaj, din care ponderea gnozica maxima 0 are limbajul verbal, principalul myloc de

reflectare a realitafii obiective ~i totodata tezaur inestimabil de concepte .;i

experienfa sociala Ponderea

individuale ~i, ca un caz particular in psihoterapie sau tehnica de vindecare

(74, 87, 164, 166).

mare

a

comunicarii

in psihogeneza,

in relafiile illter-

prin comunicare impune, ea 0 neeesitate, studierea modelelor ~i faetorilor

de eomunieare in eorelgfie eupsihologia

Aria fenomenelor

interpretabile

medicala (124,143,144,196,199).

prin

teoria generala

a eomuniearii

sau prin 0 teorie generala a informafiei este foarte larga. ineercand 0 restrangere a ei doar la problemele ridicate de medicina, ba chiar mai mult numai la aspectele psihologiei medicale ~i ale psihiatriei, grupul feno- menelor ramane extrem de vast (11,12,114,142,150,159,176,181,183, 193). Aria de larga extincfie faptica face dificila abordarea experimentala,

fara 0 prealabila fondare a cercetarii pe un sistem logic, unitar, axat pe un sistem de jilozojie a eereetarii care sa permita atat eoneeptualizarea

elementelor nou aparute In aeest domeniu,

baza unui model desehis, care sa genereze eercetarea, sa 0 stimuleze, fara Insa a 0 zneorseta In limitele caracteristice cunoa$terii actuale (46, 55, 115,

cat ~i 0 interpretare unitara, pe

190).

a unui

domeniu dintr-o singura incidenfa sau printr-o singura metodologie a cercetarii, indiferent de fenomenul studiat. Consideram eereetarea ~i ~tiinfa

ea un ~ir de aproximari sueeesive a adevarului, a modelelor ee refleeta

Ne pare

absurda

oricepretenfie

de

explicare

exhaustiva

10

realitatea fara a fi obligatorie epuizarea tuturor aspectelor posibile, dedit zn masura necesitatii dictate sau impuse de practica sociala, profesionala sau de impulsul gnozic specific uman. in acela,Ji timp, nu 0 data, am fost frapat de absurditatea limitarilor

cunoa,Jterii umane declarate cu mare aplomb de cei ce confunda CUllOa,J- terea umana cu cunoa,Jterea proprie sau limitele posibilitalilor cunoa.Jterii umane cu limitele posibilitalilor proprii de informare (40, 46). Lafel, exista, uneori, confuzia prin care un domeniu ,Jtiinlific trebuie

so

specifice unei anumite

debutat ca neconformiste,

se

limiteze

la

un

numar finit

de

metodologii,

declarate clasice sau

,Jtiinle. Ace,Jti cercetatori uita ca actualele metode au

ca noutafi considerate

metamedicale.

ar

apare firesc semnul de zntrebare daca noul este diferit de vechi, in ce masura aduce un di.Jtig in cunoa,Jtere, daca cumva nu exista nici 0 deosebire intre ce se incearca .;i ce s-a mai zncercat. Neaparat, noul impune

un salt calitativ ce este definit printr-o diferenla calitativa in gandire care, in general, depa.Je.;te limitele oferite de cunoa,Jterea anterioara, pe care 0 include In cazul In care nu 0 neaga ca ,Jieronata.

De altfel, daca noul ar fi

acceptat fara

nici un fel

de rezistenle.

Un astfel de domeniu

nou se contureaza

In prezent

In cadrul infor-

maticii ,Jiciberneticii medicale ,Jianume domeniul patologiei comunicarii .;i

al c011lportamentului., in el se

carii medic-bolnav (46, 61, 65, 72, 113, 155).

in ultimii ani, din Informatica

include ,Ji analiza

informalionalfi

a comuni-

medicala s-a desprins

0 ramura mult

mai specifica fenomenelor vii, numita bioinformatica, iar conlucrarea dintre mai multe discipline centrate pe sistemul nervos .;i gandire au format

grupul neuro,Jtiinlelor.

Modelarea

relelelor

neuronale

constituie

un alt ca,Jtigpentru

infor-

matica medicala. De asemenea, progresele din inteligenla artificiala adllc argumente pentru inteligenla naturalfi. Multe din previziunile noastre se contllreaza CCtrealitali In cadrllillnei evollllii fire.;ti a cunoa.;terii umane.

11

1. DEFINIREA

DOMENIULUI

DE CERCETARE

Medicina, ca practica sociala, i~i gase~te justificarea in obiectivul sau central, major, de vindecare sau stapanire a suferin!ei umane, intreaga activitate medicala este centrata pe acest deziderat, caruia, in ultimele

secole, i s-a mai adaugat acela de prevenire, de profilaxie a imbolnavirilor.

In cadrul procesului

de vindecare,

un rol important

11joaca

c1imatul

psihologic, in care se des:fa~oara, ca pe un fundal, activitatea medicala. Aceasta atmosfera este realizata, in principal, de comunicarea dintre medic ~i bolnav. Obiectul cercetarii noastre il constituie tocmai acest dialog, cu scop de optimizare a comunicarii, atat in avantajul diagnosticului cat ~i pentru cre~terea efectului sau psihoterapeutic. Condi!iile particulare ale acestui dialog se datoreaza, in primul rand, starii de handicapare biologica realizata prin boala, care are, in mod cert, rasunet, cel pu!in de moment, asupra personalita!ii bolnavului ~i a modului sau de participare in comunicare. In al doilea, rand statutul medicinii ~i implicit statutul medicului in microgrupul de apartenen!a a bolnavului aduc o nota specifica, psihosociala, cu implica!ii in rezultanta psihologica a dialogului medic-bolnav. Aceasta rezultanta poate sa aiba 0 consecin!a pozitiva, un efect psihoterapeutic, de favorizare a vindecarii, in cons ens cu efortul medical. Efectul placebo demonstreaza rezerva uria~a de resurse psihologice in corectarea bolii, in vindecare ~i sanogeneza, resurse ce a~teapta sa fie valorificate sistematic de practica medicala.

erori in comunicarea

dintre

peutice, fenomene pe care noi Ie-am definit ca iatrogenie prin comunicare

Pe de alta parte,

medic

~i bolnav

este po sibil ca datorita

sa apara

efecte

nedorite,

unor

contrare

scopurilor

tera-

(45,47,48).

Obiectul cercetarii noastre vizeaza abordarea ~tiin!ifica, experimen- tala, obiectiva a dialogului medic-bolnav, utilizand modelele oferite de studiul comunicarii interumane cu instrumentele psihocibemeticii. Neglijarea rela!iei psihologice prin comunicarea medic-bolnav in planul cercetarii medicale ~tiin!ifice ~i experimentale a fost determinata, in mare parte, de faptul ca domeniul nu este cuantificabil, nu se preteaza la rigurozita!ile experimentarii, iar teoriile medicale nu il cuprind de~i nu il neaga.

13

Abordarea

descriptiva

a relatiei medic-bolnav,

a problemelor

ridicate

~tiintifica de autori

de psihologia

medicala

a fost :tacuta cu multa acuratete

romani

(182), G. Ionescu (125), ~i intr-o anumita masura C. Enachescu

langa valoarea ~tiintifica deosebita, aceste lucrari au avut ~i rolul de a realiza la noi 0 deschidere spre psihologia medicala. o analiza diferita, din incidente strict specializate, a ·relatiei dintre

medic

vizand, in prim plan, aspectele de sociologie medicala. Aspectele de etica ~i

pedagogie medicala au constituit preocuparea central a a .lui P

analiza plina de rafinament :tacuta actului medical, ce include ~i dialogul (22). Dezvoltarea aspectelor etice intr-o concretizare normativa, ce include

~i responsabilitatea medicala, a fost dezbatuta, din toate incidentele posibile, de catre R. Ozun ~i R. Poenaru pe parcursul unei trilogii (156, 157, 158).

Aceste lucrari includ ~i aspecte privind comunicarea :tara ca aceasta sa constituie subiectul central.

o centrare a preocuparilor pe problemele educatiei ca terapie, cuprinzand ~i relatia medic-bolnav, 0 are AI. Sen in lucrarile sale, iar N. Damian (31) vorbe~te despre influenta personalitatii medicului in relatiile sale cu bolnavul.

o deschidere plina de indrazneala a aspectelor privind biocomuni- catia, ce se implica ~i in dialogul medical, 0 intalnim la D. Constantin (27). Relatiile dintre medic ~i bolnav, in lucrarile sale, depa~esc limitele unui simplu dialog verbal aducand, in prim plan, problemele atat de dificile ale zonelor ce abia acum se releva cunoa~terii ~tiintifice prin ramuri moderne psihotronica. Despre dialogul dintre medic ~i bolnav, chiar mai mult despre dialogul dintre calculator ~i bolnav, face referiri Ed. Nicolau (151) care, pe langa fornlatia profesional ~tiintifica strict specializata, este dublat de 0 vasta cultura enciclopedica a aplicatiilor cibernetice in medicina ~i biologie. Prima-Iucrare privind iatrogenia verbala in clinica de cardiologie am intalnit-o la e.G. Yepez. In lucrarea de fata, ne propunem sa abordam acest domeniu din incidenta informationala. Nu excludem posibilitatea altor metodologii ~i nici nu avem pretentia rezolvarii exhaustive a intregii problematici ridicate de comunicarea dintre medic ~i bolnav. Consideram ca ~i criteriu de validare a cercetarii, in primul rand, utilitatea sa, aspectul pragmatic de eficienta

ca

dintre care, in primul rand, trebuie citati V. Sahleanu,

A. Athanasiu (37, 38). Pe

~i bolnav a fost efectuata de G. Popescu ~i S. Radulescu (167),

Branzeu in

dintre medic ~i bolnav

14

pentru practica medicala. o abordare $tiintifica, obiectiva, a dialogului medic-bolnav, este posibila utilizfmd modelele formalizate oferite de studiul informational al comunicarii interumane. Interpretarea sistemica $i informationala a fenome- nului de comunicare medic-bolnav deschide 0 perspectiva noua in medicina teoretica, de intelegere $i modelare a fenomenelor psihoterapeutice in practica medicala, de invatare a unor strategii de utilizare a modelelor de comunicare in scop terapeutic. Pe langa ca$tigul practic $i teoretic adus medicinii, nu poate fi neglijata valoarea argumentarii unor fenomene, ce

scapau cunoa$terii $tiintifice, pana nu demult considerata arta, talent, afini-

de efect sugestiv plastic sau

tate $i explicate intr-o plurisemie literar.

In incheiere trebuie sa amintim contributia adusa de profesorul M. Balint de la Londra, pentru 0 interpretare psihanalitica, deosebit de vasta a dialogului $i re1atiilor dintre medic $i bolnav. Aceasta abordare este total diferita de abordarea no astra $i nu este centrata pe mecanismele comuni- carii. Convingerea no astra este ca ambele lucrari, atat a profesorului Balint cat $i a noastra, sunt valoroase, se completeaza reciproc, abordand acela$i fenomen din incidente $i cu instrumente total diferite. Poate de aceea unele concluzii sunt foarte apropiate sau foarte asemanatoare (8, 9).

terminologica,

15

2. CRITERIUL VIZIUNII TRIDIMENSIONALE MATERIEl

A

SUBSTANTA., ENERGIE, INFORMATIE

2.1. Scurt istoric

Cunoa$terea

umana,

pe

parcursul

milenarei

sale

aproximari

a

realita!ii, a In!elegerii $i stapfmirii naturii, a operat, consecutiv, cu no!iunile

$i

materiei, ale realita!ii obiective. Astfel, caracteristicile de volum, greutate,

densitate etc. au fost cunoscute $i folosite in verificarea compozi!iei aliajelor utilizate la confec!ionarea coroanelor regale Inca din antichitate (Arhimede).

trecute,

conceptele

de substan!a,

energie

$i informa!ie,

ca proprieta!i

diferite

ale

Energia

a

constituit

tema

principala

a

$tiin!ei

secolelor

culminand cu termodinamica

Secolul al XIII-lea marcheaza in Europa $i anume in Anglia, existen!a unei industrii textile bazate pe mori de apa, instala!ii relativ mici, ce nu dispuneau deeat de 0 putere de 5 c.P. Ma$ina lui Papin e pus a In practica In 1705 de New Comen $i Cawley servind la evacuarea apei din mina. Watt i$i aduce contribu!ia la perfec!ionarea ma$inii cu abur in 1769

(151).

Dezvoltarea crea!iei tehnice devanseaza mult teoria. Tem10dinamica se dezvolta ulterior. Stiin!a despre caldura Incepe cu termometria lui G.D. Fahrenheit (1686-1736). Diferen!ierea temperaturii de cantitatea de caldura este rncuta de J. Black (1728-1799). Teoria caldurii, mai exact teoria matematica a propagarii caldurii, se bazeaza pe lucrarile lui J.J. Biot $i lB.

l Fourier publicate In anii 1807-1811 (Max von Laue, Istoria fizicii, citat

151). Medicul J.R. Mayer (1842) sus!ine posibilitatea transformarii tehnice

a caldurii In lucru mecanic $i a lucrului mecanic in caldura. W.R. Grove

enun!a principiul conservarii energiei (W.R. Grove, The Correlation Of Physical Forces, London, 1846), idee formulata independent $i de R.L.F.

Helmholtz, cu un an mai tarziu. R.E. Clasius (1850) $i W. Thomson (1854) enun!a al doilea principiu al termodinamicii. Pe alta direc!ie, In secolul al XVI-lea, William Gilbert (1540-1603) experimenteaza 0 ma$ina simp la, electrica, dar abia in 1831 Farraday

ca punct nodal al electricita.!ii $i al

descopera fenomenul de induc!ie,

secolului al XIX-lea.

16

motoarelor electrice. Faza calitativa noua, experimentala ~i cu concluzii teoretice este concretizata in legile Coulomb (1736-1806), prezentate la Academia de $tiinte Franceza, in 1784. Ideea de camp introdusa de

Farraday

Kirchhoff (1824-1887) stabile~te relatiile esentiale ill studiul retelelor electrice.

este esentiala

pentru dezvoltarea

modelelor

fenomenelor

electrice.

Contributia

lui Maxwell

(1831-1879)

la studiul oscilatiilor

deschide

faza modema a cercetarilor electromagnetismului, iar Hertz, pe baza acestor

date, reu~e~te sa puna in evidenta experimental undele electromagnetice, cu

aplicatii in radio, electronica,

telecomunicatii.

In mecanica,

ideile

fundamentale

fusesera

formulafe

in antichitate,

dar Newton (1642-1727) este acela care a pus bazele mecanicii prin lucrarea sa fundamentala Principiile matematice ale filozofiei naturale, definind raportul intre mas a ~i forta. Robert Hooke stabile$te in domeniul elastic raportul dintre forta aplicata ~i alungire. Mecanica newtoniana ~i legea lui Hooke au permis proiectarea rationala a ma$inilor, a mecanismelor, a constructiilor etc. Relatia dintre masa ~i energie, stabilita de Einstein, a completat, in mod genial, relatia dialectica dintre cele doua caliHiti ale materiei. Anul 1948, moment oficia1 de recunoa~tere a sintezei rezultatelor comune din psihologie, fiziologie, electronica ~i matematica, realizata de

Norbert Wiener ~i st~diul statistico-matematic al coinunicarii realizat de Shannon, aduce in planul cunoa~terii umane 0 noua dimensiune a lumii reale, informatia. Dupa cum afirma chiar Wiener, informatia nu este nici

substanta

nici energie (207). Important

de semnalat

pentru noi este aportul

deosebit

de valoros

adus cunoa~terii

umane

de catre precursorii

romani

ai

cibemeticii: Daniel Danielopolu, initiatorul biocibemeticii, al teoriei sistemelor biologice ~i al medicini cibemetice; $tefan Odobleja care a elaborat, pentru prima oara in lume, 0 viziune cibemetica generalizata (1939), pomind de la psihologie; Paul Postelnicu care a pus bazele modelelor electronice ale sistemelor cibemetice (208).

2.2. Definirea conceptelor

un grad

crescut de dificultate, deoarece ele depa~esc aria unei singure ~tiinte, avand

o valoare de generalizare deosebita (42, 66).

Definirea

celor trei calitati

ale realitatii

obiective

prezinta

17

Pomind de la aceste premise privind substanta, energia 9i informatia

ca proprietati ale realitatii obiective, noi Ie concepem ca 9i calitati

de concepte filozofice 9i 9tiintifice cu caracter interdisciplinar. Ele sunt proprietati necesare 9i fundamentale ale existentei realitatii obiective, fiind recunoscute la toate nivelele de organizare a lumii materiale, inclusiv la nivelul materiei vii (66, 72). La noi in tara, V. Sahleanu a demonstrat 9i dezvoltat teoretic va:loarea acestor trei concepte ill lucrarea $tiinta $i filozofia informatiei (1972), lucrare cu valoare predictiva pentru cercetarea medieala (182). Ontic, aceste proprietati sunt indisociabile, funetionand In inter- dependenta, iar, epistemologic 9i gnoseologic, ca obiecte ale cunoa9terii 9tiintifice ele reprezinta calitati diferite, eu legitati diferite, ireductibile una la cealalta, calitati ale existentei unui fenomen sau grup de fenomene (66, 72). Substanta nu poate fiinta In afara unei structuri, existenta structurii fiind determinata functional prin stabilirea unui echilibru homeostazic intre elementele ei (echilibru energetic 9i informational prezent de la structurile microcosmosului atomic pana la structurile marelui cosmos, de la materia amorrn, anorganica sau structurile cristaline pana la cea mai complexa forma a sistemelor vii).

cu valoare

Figura Dr. 1 - Relatia realitate/substanta,

18

, ,

energie, informatie

Evolutia ~l mteractiunea energiilor este posibila in acela~i timp

tocmai in virtutea unor procese de reglare, cu alte cuvinte, a unor procese

informationale ~i prin actiunea asupra unui suport material

de substanta.

La randul ei, insa~i informatia nu poate exista in afara unu.i suport

sau substrat substantial ~i energetic, chiar suportul semnalului fiind de natura materiala la fel ca ~i calea de comunicare: 0 informatie independenta

de un suport material ~i rnra efect asupra

cum ea, informatia nu poate fi redusa la calitati1e de substanta ~i energie cu toate ca se afla intr-o a~a de mare interdependenta cu ele. Subliniem ca aceasta afirmatie are 0 valoare deosebita in intelegerea fenomenelor psihice, ce au ca suport de substarita sistemul nervos. In conditiile cunoa~terii ~tiintifice actuale, se impune dezantropo- morfizarea informatiei, care nu este totuna cu ,,~tirea". Refuzul unor autori de a accepta statutul obiectiv al legilor informatiei, dupa atatea decenii de existenta ~i dezvoltare a cibemeticii, nu-~i gase~te deeat 0 justificare subiec- tiva, in modelele intuitionist-introspective axate pe demonstratii retorice, ce aduc in amintire perioada geocentrismului din astronomie (informatia este doar ceea ce eu inteleg sau culeg din realitate, la fel cum mi~carea planetelor

acestuia nu se poate concepe, la fel

este in jurul pamantului a~a cum 0 vad eu). Se face abstractie de existenta reala a unei retele de prelucrare obiectiva a informatiei cum este la ora

actuala Intemetul, cu s~stemele de calcul distribuite pe intregul glob.

2.3. Definirea mational

,

psihicului din punet de vedere infor-

a infor-

matiei,

complexitate.

informatia realizeaza, urmeaza, structurari diferite calitativ, similare

nivelelor de organizare Dupa parerea

informatiei, similare unei chimii generale, in paralel cu definirea unor

domenii

chimica, biologica,

Consideram

in cadrul

Dar,

ca exista nivele calitative

carora

sistemul

psihic

la fel cum materia

diferite de organizare

cel mai

diferite

inalt

constituie

grad

de

~i

are nivele

de organizare

a substantei ~i energiei.

no astra, este posibila

fiecarui

myel

de

psihologica,

validarea

unei teorii

a

informatiei

generale

a

(tehnica,

specifice

structurare

sociala etc.).

19

Ar fi absurd sa negam existenta legilor comune ale biochimiei sistemului nervos cu ale chimiei generale in planul substantei sau legile comune ale biofizicii, biopotentialelor neuronale cu cele ale fizicii generale in planul energiei. Tot a~a de absurda ar fi ~i negarea legilor comune ce guvemeaza bioinfonnatica ~i in eazul nostru specific fenomenele psiho- informationale cu legile unei teorii generale ale informatiei. Convenim sa definim, din punct de vedere informational, psihicul

drept cea mai inalt specializata functie biologic-informationala, prima cu caracter specific uman, constituita ca rezultat al celui mai inalt grad de inte-

grare sistemica,

organizate (66). Funetiile psihieului, ea funetii informationale, realizeaza aceea~i interdependenta dintre substanta, energie ~i informatie, existenta la toate nivelele de organizare a realitatii. Suportul de substanta al functiilor psihice este reprezentat de sub- stratul anatomic, histologic ~i biochimic al sistemului nervos uman. Organi- zarea acestui sistem atinge eel mai inalt grad de complexitate existent in scara biologiea a evolutiei sistemelor vii. Orice alterare a acestui sistem cibemetie, la nivel macroscopic sau microscopic (in analogie cu nivelul de hard), are consecinte, mai mult sau mai putin evidente (in raport de capaci-

tatea de compensare ,a sistemului nervos), asupra functiilor psihice al caror sediu material de substanta il reprezinta. In acest sens, pledeaza tulburarile psihice determinate de modificari ale substantei nervoase: tumori cerebrale, hemoragii cerebrale, atrofii corticale, traumatisme, intoxicatii. Mai mult, se poate vorbi despre 0 localizare anatomica (spatializare specifica unui volum de substanta cu 0 anumita topografie) a unor functii psihice, distribuite pe arii corticale, lobi, circumvolutiuni, structuri nervoase. Argumentele, in acest sens, au fost grupate de neuropsihologie ~i neuro-cibemetica, ramuri relativ noi, avand ca obiect tocmai definirea corelatiei dintre substratul anatomic al sistemului nervos ~i functiile psihice (vezi "Elemente de neuro- psihologie" (19)). Prioritatea volumului "Elemente de neuropsihologie" a stimulat, la

mult cercetarea no astra. Neuropsihologia a

prezentat 0 dezvoltare deosebita, stimulata de aparitia unor tehno1ogii cum

momentul respectiv, foarte

de adaptare ecologica ~i sociala a sistemelor vii, superior

ar fi computer tomografia sistemului nervos, rezonanta magnetica nucleara, PET -ul, precum ~i nanotehnologiile ~i neuro~tiintele.

20

Substratul functional, predominant energetic, cu implicatii informa- tionale ~i psihologice, a constituit obiectul de studiu al neurofiziologiei, din care s-a desprins, ca 0 ramura aparte, psihofiziologia. Studiile de biochimie ~i farmacologie, cu influent a asupra compor- tamentului, ar putea fi situate la interferenta neuropsihologiei cu psiho- fiziologia. De~i esentiale, aceste funetii prin interventia lor asupra mecanis- melor de transmitere a informatiei, de prelucrare a informatiei, de memorare a informatiei ele singure nu pot explica, integral, fenomenele psihice ci doar partial un substrat al acestora. Dupa opinia noastra, in consens cu alti autori, aspectele psihologice, de~i au ca suport substratul morfo- functional al sistemului nervos, sunt ireductibile la functia nivelelor anatomo-fiziologice ale sistemului nervos, ele reprezentand un accentuat determinism social. Cunoa~terea acestei functii complexe nu este posibila in afara analizei relatiilor intersubiective umane, care se produc, in mod obiectiv, prin multiple canale de comunicare (66, 71, 77). Substratul anatomo-fiziologic al sistemului nervos creeaza conditia functionala, necesara dar nu ~i suficienta, a formarii psihicului. Comuni- carea intersubiectiva, mediul social ~i limbajul sunt necesare pentru a determina aparitia psihicului pe acestfond biologic, morfo-functional

integru al aparitiei omului ca produs social cultural. in atentia psihologilor, sociologilor, psiholingvi~tilor, psihiatrilor ~i antropologilor a stat, cu priori-

tate, filonul principal verbal articulat.

al comunicarii

interumane

~i anume canalullimbajului

Se

pot

opera

simplificari

impuse

de

metodologia

cercetarii, cu

conditia de a se avea in vedere raportul de la nivel ontic, dintre cele trei calitati fundamentale ale materiei: substanta, energie ~i informatie. Totodata, se are in vedere ca din incidenta studiului abordat, informatia are un caracter

preponderent

substanta ~i energie caracteristica semnalului, cailor de comunicare ~i

sistemelor

Studiul psihiatriei este fondat pe investigarea proceselor comunicarii interumane (materie prima oferita psihiatrului pentru a deduce alterarile psihice, alienarile, evolutia recuperarii). Fenomenele comunicarii inter- umane constituie un obiect al cunoa~terii, care timp indelungat, datorita absentei unui aparat epistemologic adecvat s-a dovedit dificil conceptuali- zarii ~tiintifice propriu-zise. Pe de alta parte, in contextul unor doctrine

social,

intersubiectiv,

a ei.

dar

nu

tara

un

suport

material

de

de prelucrare

21

filozofice generale asupra psihicului, tributare fie unor conceptii idealiste, fie unui materialism naiv, bazele psihice ale comunidirii interumane nu-~i puteau gasi reflectarea capabila de a orienta cercetarile spre legitatile obiective, care determina aceasta zona a realitatii. Comunicarea interumana reprezinta, in esenta, un ansamblu de procese informationale caracteristice, avand 0 determinare anatomo- fiziologica, psihologica ~i socioculturala. Insa~i natura obiectiva a acestor fenomene rec1ama un studiu ~tiintific, care sa utilizeze metodologia pusa la dispozitie de ~tiinta general a a informatiei.

l-<

Q)

.•

•.

(,)

.~"

.•

•.

2.3.1. Un model al nivelelor informa{ionale

ale psihicului

Cuno~tintele acumulate in psihologie, in medicina ~i, in special in

neuropsihiatrie au dus la realizarea unor modele ale functiilor psihice. Aceste modele c1asice au putut fi dezvoltate ~i din perspectiva cibemetica. De altfel, cibemetica in stare nascendi s-a bazat foarte mult pe cuno~tintele

despre sistemul nervos, cautand elemente comune in diferitele

c1asic este

facut dupa blocuri ce reprezinta perceptia, memoria, afectivitatea, gandirea, limbajul etc. Recunoa~tem valoarea acestor modele dar ele nu satisfac, in totalitate, nevoia no astra de a intelege mecanismele de prelucrare a infor- matiei in sistemul psihic.

~tiinte.

Modelul

c1asic sau avand ca origine modelul

psihologic

N

0

I=:

Q)Gust

~

0

8

(,)

0

Q)

;><

Auz

Vaz

Tactil

Visceroceptori

'C

Olfactie Memorie -.

Propri oceptori

Gandire

Motivatie

Afecti vitate

Atentie

Comportament Limbaj

Figura Dr. 2 - Modelul clasic cibemetic

Noi

am

cautat

0

cale

noua,

care

sa

al functiilor

psihicului

completeze

aceste

modele,

pomind de la structura informatiei pe nivele de complexitate ~i cali tate diferita de cea tehnica. Astfel, informatia la nivelul tehnic, la nivelul general

22

al tuturor fenomenelor informationale, inclusiv biologice, are 0 zona bazala de model statistic, U$or formalizabila matematic. De asemenea, acest nivel statistic este mult mai U$or recognoscibil $i inteligibil pentru gandirea pragmatica.

$i cu

legi noi ce necesita un nou efort de abstractizare. La urmatorul nivel, care,

de asemenea, este general lumii reale, indiferent de structura acesteia, apare

nivelul gnozic care este specific

vorbi de un nivel gnozic elementar de adaptare $i supravietuire, adesea programat din na$tere, genetic, instinctual. Un alt nivel, superior acestuia se

obtine prin invatare, prin instruire, prin experienta proprie, specific

animalelor

Peste

acest nivel, insa, apare un nivel semantic,

mai complex

fiintelor vii $i inteligentei artificiale. Putem

superioare

dar $i inteligentei

artificiale din sistemele

expert.

Superior

acestui

nivel informatia

devine

autocontrolabila

de model

euristic, . specific uman

Aceasta reflect are nu este posibila 'in afara limbajului, a vorbirii interioare (silence speach), a conceptualizarii vorbirii 'in' cuvinte $i reprezentari figurative. Insu$i psihicul uman face salturi, 'in performante, bazate pe

care

are

ca

$i caracteristica

esentiala reflectarea.

evolutia tehnologica

a prelucrarii

informatiei.

 

Pragmatic

Euristic

Gnozic

Semantic

Statistic

Figura

Dr. 3 - Nivelele

de complexitate

a informatiei

Cultura antica, parra la aparitia scrisului, a fost memorata $i trans- misa oral: Iliada, Biblia, Ghilgame$. Aparitia scrisului large$te difuzarea cuno$tintelor $i imbogatirea limbajului. Aparitia tiparului duce la rasp an- direa larga a cunoa$terii umane, cu transformari sociale evidente prin democratizarea cunoa$terii, iar media modema, 'impreuna cu telefonia cresc capacitatea de circulatie a informatiei, apropiindu-se de informarea globali- zata 'in timp real.

23