Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De-a lungul timpului*sanatatea* a cunoscut mai multe definiţii , cea mai es folosita e cea emisă
de Organizaţia Mondială a Sănătăţi i (O.M.S) şi anume: " Sănătatea reprezintă integritatea sau buna
stare fizică , psihică şi socială a individului şi colectivităţilor "
Nu este suficient sa examinam un produs, ori sa gustam sau sa mirosim alimentele pentru a înţelege
daca sunt bune, ci trebuie sa stim originea acestuia , a producatorului si a sigurantei alimetare ce o ofera.
De asemenea daca lucrezi in productie, sistemul alimentar conteaza mult respectarea tuturor
masurilor si cerintele de siguranta impuse de catre echipa de calitate HACCP , care a implementat inca
de la inceput un cod disciplinar de respectat igiena si evitarea riscurilor de contamninare pe lantul de
productie si distributie a alimentului dar si a angajatului.
A). Efectuarea analizei pericolelor si a riscurilor expuse prin aplicarea unui set de actiuni
Scopul acest este de a identifica pericolul și prezența microorganismelor, paraziților a sau altor
corpuri străine care ar putea pune în pericol sănătatea consumatorului .
I.Riscurile fiind:
Grave (fatale, incurabile, cu prejudicii mari sau efect imediat)
Medii
Minore
Riscurile de diferite tipuri:
Biologice: Bacterii fungi, paraziți sau viruși
Chimice: Contaminanți naturali sau accidentali (agenți de dezinfecție, detergenți, etc.)
Fizice: sticle, metale, agrafe, hârtie, fire de păr, insecte, ace, oase, obiecte personale etc.
Toate riscurile trebuie identificate și eliminate într-o anumită etapă a ciclului de producție
Persoana care stabilește punctele critice de control trebuie să cunoască foarte bine compoziția
produsului precum și a microorganismelor care ar putea altera procesul de fabricare.
1
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
III. Stabilirea limitelor critice pe categorii parametrii
Cu cât aceste măsuri dispun de o acuratețe mai ridicată, cu atât produsul finit prezintă siguranta
prin implementarea sistemului H.A.C.C.P ( Hazard Analysis. Critical Control Point).
HACCP sau Analiza riscurilor in punctele de control critice. Reprezinta un sistem ce ofera o
garantie a sigurantei alimentatiei fiind cel mai exigent, si care are o imbuntatire continua ,
generand presiuni pentru reglementarile eficiente bazate pe criteriile de performanta si pe
pregatirea profesionala cat mai avansata.
2
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Consta in determinarea tipului de contaminanti microbiologici, toxine naturale, toxine
formate prin descompunere in anumite specii, contaminare chimica, reziduuri de droguri si
prezenta unor obiecte fizice daunatoare ce reprezenta un pericol semnificativ. Echipa HACCP
trebuie sa cunoasca foarte bine categoriile de pericole ce apar la produsele alimentare.
Clasificarea principalelor pericole de natura biologica, chimica si fizica, care pot apare in cazul
unui proces/produs, si gradele lor de severitate.
Inalta:
Clostridium botulinum tip A, B, E si F, Shigella dysenteriae, Salmonella typhi si paratyphi A, B,
virusul hepatitei A si E, Brucella abortis, Brucella suis, Vibrio cholerae 01, Vibrio
vulnificus, Trichinella spiralis, Taenia solium.
Contaminanti naturali: Micotoxine (ex. Aflatoxina) din mucegai, Ciguatoxina din flagelatele
marine, Scombrotoxina (histamina) din descompunerea proteinelor, diverse specii de ciuperci
toxice, Toxine din crustacee (toxina crustaceica neurotoxica, toxina crustaceica amnezica), toxine
ale plantelor, fitohemaglutinine, alcaloizi pirolizidinici;
Analiza pericolelor trebuie sa fie specifica pentru fiecare intreprindere si proces tehnologic,
avand diferente de la o intreprindere la alta in ceea ce priveste: sursele de materii prime si
ingredienti, reteta de fabricatie, metoda de fabricatie, echipamentele tehnologice, durata procesului
tehnologic si depozitarii, experienta personalului.
3
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Punctele critice de control reprezentative intr-un proces tehnologic includ: obtinerea,
transportul si receptia materiilor prime, manipularea si transportul intern al produselor, prelucrarea
tehnologica, tratamentele termice, lantul frigorific, aspectele importante ale igienei mediului si
personalului, ambalarea si distributia produselor, comercializarea, servirea si utilizarea la consumator.
Un alt aspect fluxul de productie il reprezinta selectarea punctelor critice de control (CCP),
avand la baza urmatoarele etape:
identificarea pericolelor ce pot duce la o contaminare inacceptabila si a probabilitatii de aparitie a
acestora;
operatiile tehnologice la care este supus produsul pe parcursul procesului tehnologic;
1) manipularea incorectă, în particular de către un purtător sănătos (persoană care, fără semne de boală,
găzduieşte germenii patogeni în căile respiratorii sau în intestin şi îi elimină prin strănut sau
fecale, constituind o sursă de contaminare pentru alte persoane)
sau
2) păstrarea incorectă la temperatura camerei a alimentelor.Este cunoscut ca o temperatura temperatură
între 10 şi 60°C favorizează dezvoltarea bacteriilor.
4
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Fig.2 Contaminarea unui aliment prin picăturile de salivă din strănut. Fig.3 lipsa sigurantei alimentare in prepararea
produselor perisabile
Fig.4 Riscul produselor neigenizate corect de a fii contaminate Fig.5 Analiza a unei culturi de microbiene
- microorganismele nu sunt vizibile cu ochiul liber, desi coloniile da, insa pentru examinare e nevoie de
microscop.
- nu toate microorganismele sunt ptogene pentru oameni ,unele avand rol benefic gazdei.
- toate microorganismele necesita anumite conditii pentru supravietuire si reproducere,cunoscand toate
detaliile pot ajuta la combaterea infectiilor potentiale produse de acestea.
Fig.6 neglijenta in siguranta alimentara are cauze neplacute in sanatate si economice Fig.7 varsaturi
5
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Aproape in fiecare gram de boabe de grau sau de faina ar putea exista aproximativ un milion de
spori de microorganisme. Majoritatea sporilor de microorganisme mor în timpul coacerii pâinii datorita
temperaturii inalte. Cu toate acestea, unii spori bacterieni care cauzează boli, care sunt foarte rezistenți,
rămân în viață, și după aceea contaminează pâinea.
Boala roșie cauzată de o bacterie care este transmisă mai târziu pe pâine și boala cretei care
provoacă pete albe pe pâine sunt bolile observate în pâine.
La boala petelor roșii, pe pâine apar pete roșii, în timp ce în boala cretei apar pete albe. Ambele boli
pot fi prevenite prin asigurarea condițiilor igienice necesare. Cea mai frecventă problemă din sectorul de
panificație este cauzată de boala întinderii .
Boala se observa de obicei în lunile de primăvară și de vară, când temperatura și umiditatea cresc.
Ambalarea fără răcire,
Valoarea pH-ului aluatului este la o valoare adecvată (peste 5) pentru creșterea bacteriei,
Mucegaiul
Fig.9a Alimente neambalate corespunzator si tinute in mediu incorect Spori de ciupercă aspergillus flavus pe o arahida
Cele mai comune forme de deteriorare a produselor de panificație este infestarea cu mucegai.
Temperatura în timpul coacerii, distruge microorganismele care vor provoca mucegaiul în interior și
pe suprafață.
Mucegaiul poate contamina o paine în orice zona. Acestea incep sa se dezvolte la suprafata pe
vreme umeda. In special în timpul lunilor de vara, mucegaiul provenit din painea stocata în sac se
inmulteste rapid din cauza condensului din sac/ punga de ambalare care nu prezinta gauri de aerare.
După câteva zile, pe pâine încep să apară aceste aspecte ale endosporilor.
Fig.9b mucegaiul
6
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Pentru a preveni mucegaiul pe paine:
Pastrați-o cat mai curata posibil,
Raciți-o rapid,si pastrata în frigider,
Dezinfectati zonele de depozitare,
Painea nu trebuie pastrata în sac.
7
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Cauzele imbolnavirilor consumul alimentelor contaminate, masuri de prevenire
a imbolnavirilor
Exista unele boli care sunt cauzate de microorganisme specifice, acestea prezentand semne si
simptome specifice. Semnele sunt dovezi externe, in timp ce simptomele sunt de natura interna si pot
determina o schimbare in functiile normale ale organismului.
Microorganismele care cauzeaza boli sunt numite agenti patogeni; Virusii, bacteriile, ciupercile si
protozoarele sunt agenti patogeni, clasificati in paraziti si saprofite.
Parazitii traiesc in interiorul unui organism viu numit gazda, iar saprofitele traiesc pe tesuturi
moarte, cum ar fi plantele si animalele degradate.
Agentii patogeni ataca si distrug celulele si tesuturile gazda, intr-un mod direct sau indirect, prin
producerea anumitor toxine.
Alimentele nespălate pot fi o sursă de infectare cu bacterii, care odată ajunse în intestinele omului,
pot provoca diverse boli, unele foarte grave .
Bolile diareice acute (BDA)– sunt boli provocate de bacterii şi virusuri, care se transmit omului
sănătos prin apă, produse alimentare şi diferite obiecte contaminate.
Fig.10 Simptome
Folosiţi apa potabila din surse sigure; sau Folosiţi doar apă fiartă şi răcită sau îmbuteliată;
Spălaţi fructele şi legumele ce se folosesc în alimentare fără prelucrare termică cu apă fiartă sau
curgătoare;
Evitaţi scăldatul şi pescuitul în bazinele acvatice în zonele inundate;
Nu folosiţi apele provenite din inundaţii la spălarea mâinilor, fructelor, legumelor;
Spălaţi-vă pe mâini cu săpun după ce frecventaţi wc-ul, înainte de luarea mesei, înainte de a prepara
bucatele şi foarte des în timpul preparării bucatelor, cand sositi acasa;
Spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi vesela utilizată la prepararea bucatelor de fiecare dată cînd
le folosiţi;
Protejaţi bucătăria şi zonele de gătit împotriva insectelor, rozătoarelor şi animalelor;
Separaţi carnea crudă şi peştele de celelalte alimente;
Folosiţi cuţite şi tocătoare separate pentru alimentele crude şi cele bucatele gata;
Gătiţi alimentele cît mai bine, în special carnea şi ouăle;
Nu procuraţi produse uşor alterabile (lactate, carne, peşte, patiserie) de la producatori neautorizati;
Procuraţi produse alimentare proaspete numai din locurile sigure, unde e permisă vânzarea, verificaţi
termenul de valabilitate ;
Preparaţi bucatele pentru copii, imediat înainte de consum;
Nu lăsaţi bucatele gătite la temperatura camerei mai mult de 2 ore şi nu reîncălziţi alimentele gătite
la o temperatură mai joasă de 60°C;
Păstraţi produsele alimentare la o temperatură nu mai mare de + 4°C;
Nu păstraţi alimentele timp îndelungat, nici chiar în frigider;
Nu consumaţi produse alimentare cu termenul de valabilitate expirat;
Este o infectie digestiva si o intoxicatie in acelasi timp, produsa de consumul unui aliment
contaminat cu anumite bacteri, fie cu toxine ale bacteriilor: Salmonella, Escherichia Coli, Streptococul,
Bacilul botulinic, Bacilul clostridium perfringens etc. si mult mai rar de virusuri sau paraziti.
Există anumite grupe de risc, în principal date de extremele de vârstă ori cazuri speciale
precum:
femeile însărcinate
copiii la vârste fragede, care sunt mai sensibili: sugarii, preșcolarii
vârstnicii, frecvent peste 65 ani
persoanele cu boli cronice, mult mai predispuse la o complicatie si sa aiba nevoie de ajutor medical
specializat.
Afectiuni de tip acut sau subacut, care apar fie sub forma de cazuri izolate, fie, cel mai adesea, sub
forma unor imbolnaviri ce cuprind un mare numar de persoane care au consumat acelasi aliment
contaminat, cu acelasi germene sau cu toxinele sale.
Debutul bolii este brusc si se caracterizeaza prin tulburari gastrointestinale si fenomene de
intoxicatie generala.
Epidemiile izbucnesc, de obicei, in sezonul cald, aparitia lor fiind favorizata de nerespectarea
regulilor de igiena alimentara.
Depistarea si scoaterea din consum a alimentelor contaminate au, ca urmare, incetarea epidemiei.
Din punct de vedere clinic , toxiinfectiile alimentare pot imbraca doua forme, in functie de
predominanta caracterului infectios sau a celui toxic :
-forma infectioasa, ce se datoreaza multiplicarii germenilor din alimentele consumate si se caracterizeaza
printr-o perioada de incubatie mai lunga, cu evolutie febrila, dureri de cap, greata, varsaturi, diaree,
dureri abdominale, etc
9
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Microbii ajung in organism cu alimentele contaminate direct de la sursa (ouale de rata contaminate
cu Salmonella) si cu alimentele contaminate de maini, instrumente si echipamente murdare, de apa
nepotabila, ambalaje, suprafete de lucru, mijloace de tramsport,etc.
Sursa de infectie
Agenţii T.I.A. sunt larg răspândiţi , se întâlnesc în materiile fecale ale oamenilor şi animalelor, în
sol, apă, aer, pe diverse obiecte etc.
În calitate de sursa de infecţie mai pot fi animalele bolnave de mastite (bovine, ovine, caprine etc).
Mecanismul de transmitere a acestor infecţii este cel fecalo-oral, însă nu totdeauna, deoarece aceşti
agenţi pot nimeri în produsele alimentare şi din diverse afecţiuni purulente ale dermei, căilor respiratorii
etc. Răspândirea acestor patologii are loc, de regulă, pe cale alimentară.
Printre factorii de transmitere a T.I.A. sunt produsele alimentare solide (salamuri, răcituri, ouă,
carne, conserve din carne, peşte etc.) şi lichide (lapte, smântână, supe, sucuri, compoturi, cas, limonadă,
coctailuri etc).
Simptomele debuteaza in scurt timp dupa ingestia alimentelor, cu greturi, varsaturi, dureri
abdominale si diaree uneori severa.
Pentru prevenirea infectării carnea trebuie supusă sistematic examenului veterinar şi sanitar,
începând cu sacrificarea animalelor şi până la realizarea produselor fabricate din ea.
Pentru a evita infectarea laptelui şi a produselor lactate trebuie efectuate un control veterinar al
stării sănătăţii animalelor atât obşteşti, cât şi din sectorul privat; respectarea igienei mulsului animalelor şi
a igienei personale de către mulgătoare.
Carnea, peştele, laptele şi derivatele lor trebuie să fie păstrate în frigider, la temperatura de +2° –
+4°C conform termenilor de păstrare. Pentru profilaxia T.I.A. un rol important îl are controlul medical al
lucrătorilor din alimentaţia publică şi privată pentru a lua măsurile de rigoare cu bolnavii şi purtătorii de
germeni depistaţi.
Dizenteria este o boala contagioasa, putand duce la epidemii. Este provocata de bacilul Shigella,
care ataca cu predilectie tubul digestiv si sistemul nervos, bacilul Shigelle din intestinul omului bolnav sau
al unui purtator sanatos se elimina prin fecale, contaminand apa , legumele, fructele si alimentele
( contaminare fecal-orala ). Este o boala care se manifesta prin: febra, varsaturi, diaree, scaune cu mucus
si sange, greata.
Bacteriile dizenterice sunt destul de viabile în mediul ambiant. În solul umed ele se păstrează circa-
3 luni; în apă- 10 zile; în lapte -10-20 zile; pe legume şi fructe-2 săptămâni; pe pâine, unt, brânză- 10-15
zile; pe pielea mâinilor – 3-5 zile, de asemenea se mai pot păstra un timp îndelungat pe jucării şi lenjerie.
10
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Pe lenjeria de corp murdărită cu fecale uscate, bacteriile dizenterice trăiesc 17 zile; pe diferite
vase, oală de noapte – timp de o lună. Pe parcursul a 2 săptămâni aceşti germeni rămân viabili pe
suprafaţa banilor de metal sau hârtie murdăriţi cu materii fecale.
Dizenteria pe bună dreptate este numită “boala mâinilor murdare“. Anume prin intermediul
mâinilor murdare de fecalii, ce conţin bacterii dizenterice, ele se transmit la cei sănătoşi prin contactul
direct ori prin intermediul diferitor obiecte (lenjerie de corp, pat, veselă, bani, etc), adică prin contact
indirect.
Un rol important în răspândirea dizenteriei îl joacă şi muştele, deoarece ele regulat contaminează
masele fecale şi produsele alimentare. De menţionat, că dizenteria între copii, mai ales la cei din colective,
se transmite mai frecvent prin intermediul jucăriilor contaminate, de asemenea prin apă şi produse
alimentare infectate.
Dizenteria, ca şi alte infecţii intestinale, are un caracter sezonier- mai frecvent vara şi la începutul
toamnei,
Dizenteria evoluează într-o formă acută şi cronică. Forma acută durează până la 3 luni, iar cea
cronică – până la 2 ani.
Tuberculoza - este cauzata de bacteria Bacillus, care intra in corpul uman pe cale nazala sau
bucala; aceasta distruge tesuturile pulmonare, ganglionii limfatici, oasele si articulatiile.
Holera - este cauzata de bacteriile vibrios, care contamineaza apa potabila si alimentele. Bacteriile
care ajung in tubul digestiv se inmultesc rapid in interiorul intestinelor aducand prejudicii peretilor
intestinali ai mucoaselor.
Printre simptome se gasesc: varsaturi, deranjamente stomacale, crampe musculare severe. Astfel
pacientul se deshidrateaza si daca nu este tratat corespunzator poate deceda.
Infectare: Principala sursa de infectie cu vibrioni holerici este omul bolnav, in convalescenta, sau
purtatorul sanatos, cronic, a carui vezica biliara joaca rolul de rezervor de germeni. Prin scaunele lor
diareice, acestia pot elibera cantitati considerabile de vibrioni holerici (102 -105 vibrioni pe gram de
materii fecale) care, in conditiile lipsei de igiena, se pot transmite persoanelor sanatoase pe cale fecala
orala fie prin contat direct cu bolnavul, fie prin consumul de apa sau alimente contaminate (carne, lapte,
fructe, legume si chiar si fructe de mare, scoici si stridii.
Botulismul este o boală cu efect mortal, produsă de toxina bacilului botulinic. Această bacterie
contaminează alimentele şi produce rapid - 12-24 de ore - boala caracterizată prin leziuni ale sistemului
nervos şi ale nervilor oculari. Tratamentul se face numai cu ser antibotulinic.
Enterotoxine - toxine produse de bacterii care ataca tubul digestiv.
Neurotoxine - toxine produse de bacterii care ataca sistermul nervos.
Virusii sunt particule mai mici decat bacteriile, care invadeaza celulele organismului uman, din care se
hranesc si pe care le distrug.
Virusii sunt paraziti patogeni, putand doar sa reproduca numai in interiorul unui corp gazda.
Virusul, ajunge prin materiile fecale ale bolnavilor si ale purtatorilor, in apa si pe sol si de aici, prin
intermediul mainilor murdare si al alimentelor nespalate, intra in corpul viitorilor bolnavi.
11
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Hepatita virala de tip A
Hepatita A este o infectie a ficatului cauzata de un virus de tip ARN este transmis prin ingerarea
alimentelor si a apei contaminate. Spre deosebire de virusii hepatici B si C, hepatita A nu determina o
infectie cronica asupra ficatului.
Alimente contaminate (vehicol): lapte, derivate din lapte, alimente netratate termic, crustacee.
Incubatia este de 20-30 zile.
Simptomele sunt:
generale (febra, astenie, greturi, varsaturi, dureri de stomac, somnolenta, balonare etc)
apoi, apare icterul (colorarea pielii si a mucoaselor in galben)
Boli ca hepatita epidemica pot lasa grave infirmitati (hepatita cronica, ciroza), necesita
cheltuieli mari pentru tratament (medicamente,regim alimentar) si aduc multe suferinte bolnavului si
familiei.
Sunt organisme care prin toxinele secretate in cursul vietii lor, produc diferite boli ale tubului
digestiv, tegumentelor etc.
Mediul in care se dezvolta ciupercile este cel cald si umed. Acestea cresc si se raspandesc cu
usurinta in faldurile pielii umane, din cauza transpiratiei.
Micotoxinele (in numar de cca 300) se produc prin:
12
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Verminozele intestinali Viermii intestinali mai frecvent intalniti in tara noastra sunt: limbricii
(ascarizii) si tenia (panglica).
Ascaridioza (limbrici) Infestarea se face prin consumul de produse vegetale (fructe, legume
etc) care nu au fost bine spalate.
Simptome: dureri abdominale, slabire, mancarimea nasului si a pielii etc.
Tenia (panglica) Se elimina sub forma de segmente (proglote) pline cu oua, prin materiile fecale
umane, apoi, prin apa, legume, maini si obiecte murdare, ouale ajung pe alimente si de aici in
intestinul consumatorilor.
Simptome: slabire, astenie, lipsa poftei de mancare, dureri abdominale etc.
Trichineloza Trichinella traieste sub forma adulta in intestin si sub forma larvara in muschii cei
mai activi: muschii ochiului, muschii intercostali etc.
Infestarea se face cu larve inchistate in carne de porc, mistret, urs. Rezervorul principal de
Trichinella sunt sobolanii. Ei se omoara intre ei in preajma crescatorilor de porci, iar porcii mananca
sobolanii sau cadavrele acestora si se infesteaza.
Simptome: febra, dureri musculare, stare de rau si chiar deces.
Carnea de porc nu se consuma decat dupa ce a fost supusa examenului trichineloscopic!
Prin contaminare chimica a alimentelor intelegem prezenta unor substante chimice care nu se
gasesc in ele in mod normal sau cresterea concentratiei unor substante chimice (existente normal in
aliment), la valori care duc la imbolnavire.
In afara rolului toxic (renal, hepatic, nervos, sangvin), pesticidele au si rol de potentare a
cancerului.Totodata perturba echilibrul ecologic.
Unele organisme animale si vegetale produc substante toxice pentru a putea supravietui.
Consumarea lor de catre om duce la intoxicarea acestuia.
13
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Ciupercile In Romania sunt cca 400 de specii de ciuperci comestibile si 145 de specii toxice.
Actiunile sunt datorate continutului de toxine (ataca sistemul nervos, organele formatoare de sange,
ficatul etc) si mucegaiului si parazitilor pe care il au pe suprafata in conditiile corespunzatoare de
transport si depozitare.
Pentru evitarea intoxicatiei trebuie sa provina din surse de livrare specializate, sa nu se serveasca
crude si sa se prelucreze termic suficient, sa nu se consume in cantitate mare si cand se consuma, sa se
evite excesul de bauturi alcoolice.
Alte substante toxice natural Acestea provin din samburii de piersica, semintele de ricin,
frunzele de sorg, salomina din cartofii incoltiti, substante din neghina si din rapita salbatica macinata cu
cereale, substante din reptile, insecte etc.
Profilaxia T.I.A.
Pe langa masurile de igiena generala, este necesar sa se aplice si unele masuri speciale referitoare
la alimente si la personalul din sectorul alimentar.
Pentru evitarea aparitiei cazurilor de toxiinfectii alimentare se va avea in vedere ca alimentele sa
nu provina de la animale bolnave.
De asemenea, manipularea, modul de preparare, de conservare, de transport si de desfacere a
alimentelor trebuie sa fie astfel facute incat sa excluda posibilitatea de a se contamina cu germenii ce pot
provoca toxiinfectiile alimentare.
Igiena personala. In ceea ce priveste personalul care manipuleaza alimentele, acesta trebuie
sa respecte cateva reguli de igiena, obligatorii :
spalarea mainilor cu apa si sapun si uscarea lor, preferabil la aer cald, inainte de a manipula un
aliment ;
alimentele sa nu fie atinse cu mana decat in cazurile in care acest lucru este strict necesar ;
sa foloseasca in mod corect materialul de protectie ;
controlul medical periodic al personalului din sectorul alimentar este obligatoriu ;
purtatorii de germeni si persoanele bolnave pot contamina alimentele, si, de aceea, trebuie
scoase din sectorul prelucrarii alimentelor pana la incetarea starii de purtator sau pana la
completa lor vindecare.
14
bM I , X prof 2020
Ing Grama Gabriela Maria
Amintiţi-vă:
1."Toxiinfectii alimentare", http://www.firstaidguide.net/food-poisoning/
2.'Toxiinfectii alimentare", http://www.firstaid.ph/first-aid-procedures/food-poisoning.html
3. "Primul ajutor in caz de toxiinfectie alimentara", http://firstaid.webmd.com/food-poisoning-treatment
15