INSTALATII INDUSTRIALE DE CAPTARE ŞI TRATARE A GAZELOR

CAPITOLUL 5

5. ECHIPAMENTE SPECIFICE DE CAPTARE A GAZELOR

5.1. Notiuni generale

Evacuarea diferitelor noxe (fum, aer viciat, particule, etc.) provenite din procesele de
producŃie desfăşurate în spaŃiile industriale reprezintă o problemă importantă pentru
prevenirea îmbolnăvirilor personalului lucrător, iar tratarea aerului viciat este necesară pentru
protecŃia mediului înconjurător. SoluŃia cea mai eficientă de evacuare a acestor noxe este
captarea lor cât mai aproape de sursă.
Echipamentele specifice utilizate pentru captarea şi evacuarea gazelor sunt:
- sistemele cu hotă,
- sistemele de extragere directă sau semidirectă
- sistemele de ventilaŃie ale oŃelăriilor.

5.2. Sistemele cu hotă

Aceste sisteme de captare a gazelor sunt formate dintr-o hotă montată deasupra
cuptorului prin care se captează şi se aspiră gazele arse (figura 5.1).
În condiŃiile utilizării oxigenului la elaborarea oŃelului, cantitatea de gaze creste
deosebit de mult, fapt care conduce la eficacitatea redusă a sistemului, făcându-l utilizabil
numai la cuptoarele de capacitate mică, sub 5 t. În plus, aceste sisteme mai au avantajul că se
aspiră un debit de aer suplimentar din mediul ambiant, ceea ce conduce la supradimensionarea
instalaŃiilor şi la cresterea consumurilor energetice.

Fig. 5.1 Sistem de captare cu hota a gazelor emise

Adrian VASILIU – NOTITE DE CURS PENTRU STUDENTI

INSTALATII INDUSTRIALE DE CAPTARE ŞI TRATARE A GAZELOR

5.3. Sistemele de captare directă

În cazul cuptoareleor de putere mare, pentru a răspunde problemelor specifice de

protecŃie a mediului s-a adoptat un sistem permanent de evacuare directă a gazelor printr-o
conductă specială legată la bolta cuptorului (figura 3.2). În acest mod, volumul gazului epurat
este redus la minimum,s pentru eliminarea pericolului de explozie este necesară o cameră de
combustie montată lângă cuptor.

Fig. 5.2 Sistem de captare directă a gazelor emise la un cuptor cu arc electric

5.4. Sistemele de captare semidirectă

În cazul instalaŃiilor de captare directă este necesar să se prevadă un dispozitiv de

reglare a presiunii pentru a reduce la minimum pătrunderile de aer în cuptor.
Deoarece în cazul elaborării oŃelurilor aliate destinate fabricaŃiei de Ńevi este necesară
eliminarea pătrunderilor de aer în faza de afinare, se utilizează sistemul de captare semidirectă
(figura 3.5).

Fig. 5.3 Sistem de captare semidirectă a gazelor la un cuptor electric cu arc electric

Acesta constă dintr-o hotă amplasată deasupra stuŃului prevăzut în bolta cuptorului.
Gazele sunt evacuate din cuptor prin stuŃ, hotă şi prin conductele de aspiraŃie. În spaŃiul dintre
stuŃ şi hotă gazele ard în exces ceea ce face ca temperatura amestecului final să fie mai
scăzută, iar debitul de gaze aspirat să fie mai mare decât în cazul aspiraŃiei directe.
Adrian VASILIU – NOTITE DE CURS PENTRU STUDENTI
INSTALATII INDUSTRIALE DE CAPTARE ŞI TRATARE A GAZELOR

5.5. Sisteme de ventilaŃie a oŃelăriilor

În cazurile utilizării sistemelor de captare directă sau semidirectă se poate evita

degajarea continuă a gazelor din cuptor în atmosfera oŃelăriei.
Deoarece degajările de gaze sunt mai puternice în momentul încărcării, a basculării şi a
turnării se impune şi un sistem de captare suplimentar, compus din hote instalate deasupra căii
de rulare a podului rulant.

Fig. 5.3 Instalatir de ventilatie pentru captarea, racirea si retinerea pulberilor

1. cuptor electric; 2. usa de incarcare; 3. bolta; 4.orificiu de aspiratie cu inel de racire;
5.conducta aspiratie; 6. camera amestec; 7. aspiratie aer ; 8. clapeta reglaj; 9. luminator hala;
10. hota de aspiratie; 11. conducta transport gaze; 12. racitor gaze; 13. ventilator; 14. conducta
de legatura racitor-filtru; 15. distribuitor; 16. filtu cu saci; 17. buncar colector; 18. snec; 19.
ecluza evacuare pulberi; 20. container; 21 exhaustor centrifugal; 22. cos evacuare.

Comparativ cu hotele de captare, sistemele de captare directă şi semidirectă a gazelor

prezintă următoarele avantaje:
- aspirându-se cantităŃi reduse de aer fals, cantităŃile de gaze de ardere sunt mai reduse,
astfel încât cheltuielile de investiŃie şi de exploatare sunt mai mici;
- instalaŃia de desprăfuire racordată în aval are dimensiuni reduse.
Printre dezavantaje se enumeră necesitatea dotării cu instalaŃii de răcire a gazelor de
ardere, care sunt evacuate din cuptor la temperaturi ridicate, precum şi captarea unei proporŃii
mai reduse de gaze decât în cazul utilizării hotelor. Însă, întrucât cheltuielile pentru
desprăfuire se apreciază mai ales după cantităŃile de gaze aspirate, rezultă că din punct de
vedere economic acestea sunt mai avantajoase în sistemul direct şi semidirect.

Adrian VASILIU – NOTITE DE CURS PENTRU STUDENTI

INSTALATII INDUSTRIALE DE CAPTARE ŞI TRATARE A GAZELOR

5.6. Desprăfuirea gazelor de la cuptoarele pentru elaborarea oŃelurilor

În figura 3.6 se prezintă schema instalaŃiei de epurare umedă cu spălătoare Venturi a

gazelor evacuate de la cuptoarele electrice cu arc de 75 t montată în Ńară.
Gazele cu temperatura de circa 1500 0C şi cu conŃinut ridicat de praf, de circa 12 g/Nm3, sunt
aspirate din cuptor printr-un stuŃ montat pe boltă. ŞtuŃul este căptuşit la interior cu cărămidă,
iar la exterior este răcit cu apă. Între acesta şi conducta de aspiraŃie se află un spaŃiu reglabil
prin care se face aspirarea de aer fals, necesar combustiei.
SpaŃiul reglabil se obŃine prin deplasarea unui manson montat pe conducta de aspirare. În
cazul în care, practic, deplasarea mansonului este dificilă, aspirarea aerului fals se face printr-
o clapetă acŃionată de un servomotor.

Fig. 5.6 InstalaŃie de epurare a gazelor la un cuptor cu arc electric :

1 – filtru cu sac; 2 – suflanta; 3 – transportor cu snec; 4 – tablou electric; 5 – exhaustor; 6 –
recuperator; 7, 8, 9 – clapa gaze; 10 – colector de pulberi; 11 – colector praf; 12 – clapa
descarcare pulberi; 13 – cuptor electric cu arc; 14 – orificiu aspiratie gaze; 15 – cos de fum.

În conducta metalică se montează arzătoarele cu gaz metan care servesc la amorsarea

arderii oxidului de carbon în perioadele în care temperatura gazelor se află sub limita de
autoaprindere.
Transportul gazelor arse de la cuptor în instalaŃia de epurare amplasată în exteriorul
halei oŃelăriei se face printr-un canal subteran de beton căptusit cu cărămidă refractară; aici
gazele arse intră în instalaŃia de epurare printr-o conductă metalică, de asemenea căptusită.
Prima treaptă de epurare este răcitorul de gaze amplasat deasupra unui jgheab ce
comunică cu decantorul pentru slam. Aici gazele se răcesc până la 200 0C prin contact cu apa
pulverizată fin prin duze (care se evaporă) si totodată are loc o epurare brută prin aglutinare şi
decantarea unor particule de praf. Treapta a doua de epurare este constituită din două tuburi
Venturi, montate în serie, amplasate pe separatoarele de slam, deasupra decantorului.
Exhaustorul de aspiratie a gazelorventilator de tip centrifugal care vehiculează un
debit de gaze, pentru cuptor de 8 – 10 t., 32.000 m3/h şi o presiune de cca. 600 mm CA;
La unul dintre grupurile de tuburi Venturi (fiecare grup este compus din câte două
tuburi ) injecŃia apei se face axial faŃă de curentul de gaze, iar la celălalt grup, perpendicular.
Adrian VASILIU – NOTITE DE CURS PENTRU STUDENTI
INSTALATII INDUSTRIALE DE CAPTARE ŞI TRATARE A GAZELOR

Deoarece debitul de gaze generat de cuptor variază în timpul unei sarje în limite largi,
în timp ce regimul de presiune în cuptor trebuie menŃinut în limitele de 0...1 mm H2O în
timpul dezoxidării, s-a prevăzut un sistem de regla automat pentru admisia de aer fals. Acest
sistem, printr-un servomotor, acŃionează o clapetă montată înainte de tuburile Venturi primare
(cu injecŃie axială). În acest mod, se realizează, pe de o parte regimul necesar de presiune în
cuptor, iar pe de altă parte, o încărcare aproximativ constantă a tuburilor Venturi şi a
ventilatoarelor, determinând o funcŃionare a lor în domeniul cu randament optim.
La poziŃia complet deschisă a clapetei, ventilatorul aspiră în totalitate aer din exterior.
În această situaŃie, răcitorul nu mai primeste gaze calde de la cuptor şi ventilele
electromagnetice ale duzelor de pulverizare sunt toate în poziŃia închis, deci nu mai este
necesară funcŃionarea pompei de apă cu presiunea de 18 daN/cm2.
În perioadele de repaus ale cuptorului (încărcare, descărcare, etc.) se comandă
deschiderea completă a clapetei care acŃionează un releu ce opreste pompa de apă. Restul
instalaŃiei rămâne în funcŃiune pentru a elimina căldura acumulată în apa din decantor
nemaifiind necesar un turn de răcire. La trecerea prin tubul Venturi primar gazele se răcesc
până la 70...80 0C şi se saturează şi praful aglutinat cade în decantor.
În tuburile Venturi secundare are loc o nouă epurare a gazelor pentru reŃinerea prafului fin
şi gazele se răcesc până la 60...70 0C. Gazele epurate sunt evacuate în exterior printr-un cos
metalic.

5.7. Epurarea gazelor de la convertizoarele cu insuflare de oxigen

La convertizoarele cu insuflare de oxigen pe la partea inferioară se degajă, odată cu

gazele, o cantitate de praf care reprezintă circa 1...1,5% din greutatea încărcăturii
convertizorului, în medie 600...800 kg praf la fiecare 40 t material topit. Praful se depune în
imediata vecinătate a convertizorului deoarece conŃine o cantitate mare de particule cu
dimensiuni mari. Praful produs se compune din 50% praf brut, cu granulaŃia mai mare de 3
mm, format mai ales din particule incandescente de zgură şi oŃel. Pe lângă acestea, se mai
degajă şi praf de var precum precum şi fum de convertizor propriu-zis cu conŃinut de praf
metalurgic cu granulaŃia sub 100 µm.

Fig. 5.6 Intrarile si iesirile de materiale la elaborarea otelului in convertizor

Adrian VASILIU – NOTITE DE CURS PENTRU STUDENTI
INSTALATII INDUSTRIALE DE CAPTARE ŞI TRATARE A GAZELOR

Gazele care ies pe la gură, la temperatura de circa 1400 0C, sunt răcite la 400...500 0C
prin pătrunderea intensă de aer fals pe deasupra convertizorului; astfel, cantitatea de gaze
evacuate se măreste foarte mult, ajungându-se, pentru un convertizor de 40 t, la peste 700.000
Nm3/h.
În cazul construcŃiei clasice cu cosuri dreptunghiulare se reŃine doar 35...40% din
praful rezultat, astfel încât 250...350 kg/sarjă se elimină în atmosferă. În vederea micsorării
cantităŃii totale de gaze au fost construite cosuri rotunde cu pereŃi dubli, cu apă de răcire, care
permit reducerea masivă a cantităŃii de gaze. În acest caz căldura cedată apei nu este însă
recuperată, astfel încât circa 4 t abur / sarjă sunt evacuate în stare liberă în atmosferă.
Odată cu introducerea insuflării oxigenului la elaborarea oŃelurilor în convertizoare si-
a făcut însă apariŃia şi ”fumul brun” a cărui înlăturare este deosebit de dificilă. Fumul brun se
degajă mai ales la temperaturi de peste 3000 0C din fierul metalic evaporat care ulterior se
oxidează la arderea gazelor evacuate din convertizor în Fe3O4 (negru) respectiv Fe2O3 (roşu-
brun) provocând colorarea gazelor de evacuare.
Necesitatea epurării gazelor produse la convertizoarele cu insuflare de oxigen este
dictată atât de normele igienico-sanitare, cât şi de considerente economice (recuperarea
căldurii gazelor de evacuare şi a prafului). De aceea, odată cu introducerea insuflării
oxigenului a început şi efectuarea unor cercetări şi experimentări în vederea epurării gazelor
produse de la convertizoare.
Cele mai bune rezultate obŃinute au fost cele cu filtrul electric uscat ”Lurgi”, combinat
cu un cazan recuperator. InstalaŃia adoptată la o uzină din Linz, Austria (figura 5.7) este
prevăzută cu un sistem de menŃinere constantă a temperaturii gazelor la intrarea în filtrul
electric, prin injecŃie de apă în gaze.

Fig. 5.7 Schema sistemului de desprăfuire specific cenvertizoarelor cu racirea gazelor cu

scrubere si electrofiltru (Linz, Austria)

Adrian VASILIU – NOTITE DE CURS PENTRU STUDENTI

INSTALATII INDUSTRIALE DE CAPTARE ŞI TRATARE A GAZELOR

Apa de injecŃie se evaporă menŃinându-se temperatura de 150 0C la intrarea în filtru,

praful separat rezultând uscat.
Cantitatea de praf uscat separată este de 12 t în 24 ore; praful este format, în
majoritate, din oxid feric cu granulaŃia extrem de fină. Recuperarea prafului se face prin
ambalarea în saci de hârtie şi reintroducerea în convertizor, înainte de încărcarea fontei brute,
fără a se observa o generare deosebită de praf. Trebuie menŃionat faptul că praful separat
poate fi utilizat în industria vopselurilor şi a ceramicii.

În Ńara noastră, la Mittal Steel GalaŃi, oŃelăria este echipată cu trei convertizoare de
câte 150 t capacitate, din care două în funcŃiune şi unul în rezervă. Debitul de gaze este de
400.000 Nm3/h şi convertizor, iar temperatura gazelor la iesirea din convertizor este de
1200...1700 0C. Deasupra convertizorului este montată hota mobilă răcită cu apă, pentru
captarea gazelor arse. Din hotă gazele trec printr-un cazan recuperator după care s-a montat o
clapetă de evacuare direct în atmosferă pentru siguranŃă în caz de pericol de explozie.

Fig. 5.7 Schema sistemului de desprăfuire specific cenvertizoarelor cu cazan si recuperarea

caldurii gazelor arse (Mittal Steel Romania).
1 - stabilizator; 2 - cazan recuperator; 3 - lance pentru insuflarea oxigenului; 4 - convertizor.

La sfârsitul secŃiunii de convecŃie a instalaŃiei este montat un buncăr de colectare a

prafului grosier, separat pe porŃiunea verticală de coborâre a gazului. La iesirea din cazan
gazele au temperatura de circa 1000 0C şi sunt răcite în continuare prin pulverizare de apă şi
conduse la un spălător multiventuri tip Waagner-Biro în care are loc epurarea lor până la un
conŃinut rezidual de praf de 100...150 mg/m3 şi răcirea pînă la temperatura de 80 0C.
După spalatorul multiventuri este prevăzut un colector de picături de tip elicoidal.
Întregul sistem de captare, răcire şi epurare a gazelor arse este pus în depresiune cu ajutorul
unui exhaustor cu debitul de 400.000 m3/h, depresiunea de 1300 mm H2O şi puterea de
1300kW

Adrian VASILIU – NOTITE DE CURS PENTRU STUDENTI