ION CRAANGA j

Amintiri din copildrie i:

r : :

@ Editura Hena
,tt
ION CREANGA

Textele din acest volum sunt reproduse dup6 edifia Ion Creangi,
PoveSti, Arnintiri, Povestiri apdrutala Editura pentru Literatur6"
ln anul 1964.

Editura HERRA
oP5-CP39
Amintiri din
Comenzi la:
tel./fa:r: 0248.22.21.98
mobil: 0747.08.11.22
copildrie
edhena2O02@yahoo.com
,

',,

Redactor: ADRIANA GHENCEA

Prezentare grafici: S.C. PAVCON,M.O. Grup SRL
Tel.:0723.269.040
pavcon@lnhoo.com
Coperta: Valentin TEnase

ISBN: 978-973 -792339-l

Editura I#RRA
Ursul picitlit de vulpe.. ;..228

Tipografia SHIK&$TEFAN
 $i cea dintdi qcoldrild a fost insugi Smdr[ndila popei, o zgdtie
de copili agerdlaminte gi aqa de silitoare, de intrecea mai pe toli
bbiefii qi din carte, dar gi din nebunii. ins[ pdrintele mai in toatd
AMTNTTRT DrN coprr,Anrn ziua dape la qcoali gi vedea ce se petrece.'. $i ne pomenim intr-
una din zile cd pdrintele vine la gcoald gi ne aduce un scaun nou
DomniSoarei Livia Maiorescu qi lung, gi, dup[ ce-a intrebat pe dascdl, care cum ne purt[m, a
stat pufin pe gAnduri, apoi a pus nume scaunului: ,,Calul Balan"
I gi l-a llsat in g.coal5.
Stau cateodatb pi-mi aduc aminte ce vremi
qi ce oameni mai in alta zinetrezimc[ iar vine pirintele la qcoal6, cu mo$ Fotea,
erau in p[r{ile noastre, pe c6nd incepusem
gi eu, drdgdli[L_ cojocarul satului, care ne aduce, dar de pcoald nou6, un drigu! de
Doamne, a mi rddica blie,taq la casa pdrinfilor
mei, in- satul biciuqor de curele, impletit frumos; 9i pdrintele ii pune nume
Humuleqti, din tArg drept peste apa Neamgului;
un sat mare gi ve- ,,Sf6ntul Nicolai", dupd cum este 9i hramul bisericii din Humu-
sel, ?mpdrfit ?n trei pdr[i, care se
lin tot de una: vatra satuiui, legti... Apoi poftegte pe mog Fotea, cd dacd i-or mai pica ceva cu-
Delenii qi Bejenii.
rele bune, sd mai facd aqa, din cAnd in cdnd, c6te unul, qi ceva
$-apoi Humulegtii, $i pe vremea aceea, nu erau numai aga, un mai grosu!, daci se poate... Bddila Vasile a zdmbit atunci, iarl
sat de oameni frrd cdpdtdiu, ci sat vechi
rdzdgesc, intemelet in noi, gcolarii, am r[mas cu ochii holba]i unii la al1ii. $i a pus pdrin-
toatd puterea cuv'ntului: cu gospodari tot
unul gi unul, cu flic'i tele pravild gi a zis c6 in toatd sdmb[ta s[ se prociteascd bdiefii
voinici qi fete m6ndre, care qtiau a inv^rti gi
hora, dar gi suveica, gi fetele, adici sd asculte dascdlul pe fiecare de tot ce-a invlfat
de v*ia satul de vatale in toate pdr{ile; cu
biserici frumoasl gi peste s[pt[mdn6; gi cdte gregele va face sd i le ?nsemne cu cirbune
nigte preofi gi dascdli qi poporeni ca aceia,de
frceau mare cinste pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare gregald sd-i ardb gco-
satului lor.
larului cdte un sfdnt Nicolai. Atunci copila pirintelui, cum era
$i pdrintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic gi cu sprinlari qi plini de incuri, a bufnit de rAs. Pdcatul ei, s6rmana!
bundtate mai era! prin indemnul s6u, ce
mai de pomi ,_uu pu, in la poftim de incalec[ pe Balan, jup6neas[ - zise p6rintele,
{interinr, care era ingr'dit cu zaplaz de b6rne, streqinit .u qin- -
de tot posomorAt - sd faci pocinog sf6ntului Nicolai cel din cui.
drild, 9i ce chilie duratd s-a 1icut ia poarta
bisericii pentru q"outa. $i cu toata stdruinla Iui mo; Fotea gi a lui bndila Vasile, Smd-
$-up?i, sd fi vrzut pe neobositur pJrinte cum umbla prin sat rdndiga a m6ncat paparai qi pe urml gedea cu mdnile la ochi qi
din
casd ?n cas6, ?mpreund cu bddilaVasile
a ilioaiei, dascalul bise_ plAngea ca o mireasd, de slrea cimega de pe d6nsa.
ricei, un holtei zdrav6n, frumos pi voinic, gi
sfbtuia pe oameni si-gi Noi, cdnd amvdzutasta, am rimas inlemnili. lar pdrintele, ba
deie copiii la inv'fdturd.
$i unde nu s-au adunat o de azi, ba mAne, aducdnd pitaci gi colaci din biseric[, a impdrlit la
bdieli ;i fete la gcoall, ?ntre care eram pi eu, 'rurtime
un ae*, iri.arn, fiecare, de ne-a imblAnzit, gi treaba mergea strun6; beielii schim-
ruqinos gi fricos qi de umbra rnea.
bau tabla in toate zilele, qi sdmblta procitanie.

t2 t3
 Nu-i vorb[, cE noi tot ne fdceam felul, aga, cdteodati; cici,
din bdgul in care eru agezatd, fila cu cruce-ajut6 ;i buchile suise
de bddifa Vasile pentru fiecare, am ajuns latrdtaji, de la tr6taji la
ceaslov, p-apoi, d6, Doamne, bine! in lipsa p4rintelui gi a dascl-
lului infiam in finterim, fineam ceaslovul deschis gi, cum erau fi-
lele cam unse, trigeau mugtele gi bondarii la ele qi, cdnd clim-
pdneam ceaslovul, cite zece-doudzeci de suflete prdpddeam deo-
dath - potop era pe capul mugtelor! intr-una din zile, ce-i vine
pdrintelui, ne cautd ceasloavele, gi, c6nd le vede aga sdngerate
cum erau, ?gi pune mdnile in cap de ndcaz. $i cum afli pricina,
incepe a ne pofti pe fiecare la Balan, gi a ne mAngdia cu sfhntul
ierarch Nicolai pentru durerile cuvioaselor mugte gi ale cuvio-
gilor bondari, care din pricina noashd au pdtimit.
Nu trece mult dupd asta gi intr-o zi, prin luna lui mai, aproape
de Mogi, indeamn[ picatul pe bddifa Vasile tdntul, c6 mai bine
nu i-oi zice, sil puie pe unul, Nic-a lui Costache, si md proci-
teasc6. Nic6, bdiet mai mare gi inaintat in inv[fdturd pdnd la ge-
nunchiul broagtei, era sfbdit cu mine din pricina SmSrdndilei
popii, cdteia, cu toatd pdrerea mea de rdu, i-am tras intr-o zi o
bleand6, pentru cd nu-mi da pace s[ prind mupte... $i Nicd in-
cepe sI md asculte; gi md ascultd el, qi mi ascultd, pi unde nu s-
apuc[ de insemnat gregele cu ghibtura pe o dranili: una, doui,
trei, pdnb la doulzeci gi nou6. ,,MAi!!! S-a hecut de gagd, zic eu,
in gdndul meu; incd nu m-a gitit de ascultat, gi cdte au sd mai
fie!..." $i unde n-a inceput a mi se face negru pe dinaintea ochi-
lor gi a tremura de m0nios... ,,Ei, ei! acu-i acu! Ce-i de fEcut, m6i
Nicd?" imi zic eu, in mine. $i md uitam pe furig la uqa mAntuirii
qi tot sclpdram din picioare, agteptdnd cu neast0mpir si vie un
lainic de qcolar de afar6, c6ci era porunci sI nu iegim cAte doi
deodat6; gi-mi crlpa mdseaua-n gur6, c6nd vedeam ci nu mai
vine, sd md scutesc de cildria lui Balan gi de blagoslovenia lui
Nicolai, facdtorul de vanit6i. Dar adevdratul sfAnt Nicolai se
vede ci a qtiut de qtirea mea, cd, numai iaca ce intrd afurisitul de
b[iet in gcoal6. Atunci eu, cu voie, fbrd voie, plec spre u96, ies
rlpede gi nu md mai incurc prim-prejurul gcoalei, ci o ieu la s6-
nltoasa spre cas[. $i cdnd mI uit inapoi, doi hojmal[i se 9i luase
dupd mine; qi unde nu incep a fugi de-mi sc6p[rau picioarele; qi
trec pe ldng|casanoastra, 9i nu inhu acasd, ci cotigesc in stanga
qi intru in ggrada unui megieq al nostru; 9i din ograd[ in ocol, gi
din ocol in grddina cu pdpugoi, care erau chiar atunci pr59i1i de-al
doilea, qi b6iefii dupd mine! $i, pdn6 si m[ aiungd, eu, de fric[,
cine gtie cum, am izbutit de m-am ingropat in f6rn6, latdddcina
unui pdpugoi. $i Nic-a lui Costache, dugmanul meu, qi cu Toader
aCatincdi,alt hojmalau, au trecut pe ldngi mine vorbind cu mare
ciudd; gi se vede c4 i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut g[bui'
$i de la o vreme, nemaiauzind nici o foqniturd de
p[pu;oi, nici o
scurm6turd de g6in6, am fdgnit o datd cu !6rna-n cap 9i tiva la
mama acas6; gi am inceput a-i spune, cu lacrdmi cd nu md mai
duc la gcoald mlcar s5 gtiu bine ci m-or omori!
A doua zi insl a venit pdrintele pe la noi, s-a infeles cu tata,
m-au luat ei cu binigorul qi m-au dus iar la qcoal6.
CA, dd, e pdcat sd rdmdi fEr[ leac de invildturd - zicea p6-
-
rintele - doar ai trecut de bucheludeazla gi bucherilazdra; eqti
acum la ceaslov gi mdne-poimane ai si treci la psaltire, care este
cheia tuturor invdlaturilor, gi mai gtii cum vine vremea? poate s6
te faci gi pop6 aici, la biserica Sfdntul Nicolai, c6 eu pentru voi
m6 strSduiesc. Am o singura fat6 g-oi vede eu pe cine mi-oi aiege
de ginere.
Hei, hei! cind aud eu de popd qi de Sm6r6ndila popii, las muq-
tele in pace gi-mi ieu alte gdnduri, alte mdsuri; incep a ml da qi
la scris, gi la frcut cadelnifa in biserica, pi la linut isonul, de patcd,
eram b6iet. $i plrintele md i6 la dragoste, 9i Sm[r6ndi1a incepe
15
 din cdnd in cdnd a mi fura cu ochiul, gi bidifa vasile m6 pune sI
ascult pe algii, gi alt6 fdinS se macind acum la moard. Nic-a lui
costache, cel rdgugit, balcaz gi riutdcios, nu mai avea stdpdnire
asupra mea.
Dar nu-i cum g6ndegte omul, ci-i cum vrd Domnul. intr_una
din zile, qi chiar in ziua de sfantul Foca, scoate vornicul din sat
pe oameni la o clacd de dres drumul. Se zicea cd are sb treaci
vod[ pe acolo spre mindstiri. $i bddita vasile, n-are ce lucra! Hai
qi noi, mdi bdiefi, sd ddm ajutor la drum, sd nu zicd vodd, c6nd a
trece pe aici, cd satul nostru e mai leneg dec6t alte sate.
$i ne
ludm noi de la gcoald gi ne ducem cu tofii. $i care s6pau cu caz-
malele, care cdrau cu tdrdboanfele, care cu cdrufele, care cu co-
vdlile, in sfargit, lucrau oamenii cu tragere de inim[. lar vornicul
Nic-a Petric[i, cu paznicul, vdtdmanul qi c61iva nespdlafi de ma-
zili se purtau pintre oameni de colo p6n6 colo. $i c6nd deodat6
numai iaca vedem in prund cdliva oameni claie peste gr6madd,
gi unul din ei mugind puternic.
Ce sd fie acolo? ziceau oamenii, alergdnd care de care din
-
toate p[rfile.
Pe b[di,ta Vasile il prinsese la oaste cu arcanul, il cetluiau
acumzdravdn pi.l puneau in cdtugi, sd-l trimeatdlapeatrd...raca
pentru ce scosese atunci vornicul oamenii la clacd,.Aga, cu am6-
gele, se prindeau pe vremea aceea fldcdii la oaste... Afurisiti pri-
veligte mai fu gi asta! Fldcdii ceilalli pe datds-au frcut nev6zu[i,
iard noi, copiii, ne-am intors pl0ng6nd pe la casele noastre.
si fie cdneriul de vornic ai cum au ars el inima unei
-Afurisit
mame, aga sd-i ardi inima Sfhntul Foca de ast6zi,lui gi tuturor
pdrtagilor sii! bldstdmau femeile din sat cu lacrImi de foc, in
toate pdrfile.
Iar mama lui bddila vasile igi petrecea b5ietul la peatrr, bo-
cindu-l ca pe un mort.
l6
Las', mamd, c[ lumea asta nu-i numai cAt se vede cu ochii
-
- ziceabddila Vasile m6ng6ind-o - qi in oaste triieqte omul bine,
dacd este vrednic. Ogtean a tbst 9i Sfdntul Gheorghe, pi Sfdntul
Dimitrie, qi alli sfinli mucenici, care au pitimit pentru dragostea
lui Hristos, mdcar de-am fi 9i noi ca ddngii!
Ei, ei! pe bddila Vasile l-am pierdut, s-a dus unde i-a fost scris'
tji p[rintele Ioan umbla acurl cu pletele in v6nt, sd gdseascd alt
tlascdl, dar n-a mai gdsit un bSdifa Vasile cuminte, harnic gi ruqi-
nos ca o fat6 mare. Era in sat gi dascSlul Iordache, f0rn6itul de la
strana mare, dar ce !i-i bun? $tia 9i el glasurile pe dinafard de
bisericd, nu-i vorb6, dar cl[rnpinea de b[trdn ce era; q-apoi mai
avea qi darul suptului... Agadar, qcoala a r6mas pustie pentru o
bucatd de vreme qi caliva dintre noi, care ne lineam de pSrintele
Ioan, calea-valea; biserica deschide pe om. Duminecile bAzaiam
la strand gi hArqti! cdte-un colac! $i cAnd veneau cele doui aju-
nuri, c6te treizeci-pattuzeci de bniefi fugeam inaintea popei, de
rupeam omdtul de la o cas6 ia alta; $i la Crdciun nechezam ca
nrAnzii, iar la Boboteazd sftigarn chiraleisa de clocotea satul. $i
odnd ajungea popa, noi ne a$ezam in doud rdnduri qi-i deschi-
deam caleao iar6 el iqi trlgea bafba gi zicea cu mandrie chttd gazdd:
m6nzii popei, fiule. NiSte zile mari ca aceste le aq-
-Aiqtia-s
teapt[ gi ei, cu mare bucurie, tot anul. Gititu-le-afi ceva bob fiert,
julfh gi vdtzate?
gdlugte, turte cu
G6tit, cinstite pdrinte, poftim de ne blagoslovili casa 9i
-
masa, qi poftim de mai gedefi, sd ne gadd peJitorii:
Cdnd auzeam noi de masi, tabiram pe dinsa, 9-apoi afine-te,
gr.rrd! Vorba ceea:
De Pldcinte rdde gura,
De vdrzare, Si mai tare.
Ce sd faci, cd doar numai de dou[ ori pe an este ajunul' Ba la
un loc, mi-aduc aminte, ne-am grim6dit a;a de tare 9i am r[stur-
t7
 nat masa omului, cu bucate cu tot, in mijlocul casei, de i-am do-
gorit obrazul pdrintelui de ruqine. Dar el tot cu bundtate:
De unde nu-i, de-acolo nu se varsl, fiilor; ins6 mai multd
-
bdgare de sami nu stric6!
Apoi la hramul bisericei se {inea praznicul cdte-o siptdmdn6
incheiat6, gi nurnai s5 fi avut pdhtece unde sd pui coliva gi bu-
catele, at6t de multe erau. $i dascdli, gi popi, gi vlSdici, qi de tot
soiul de oameni, din toate pdrlile se adunau Ia hramul bisericei
din Humulegti, qi toli iegeau mul!6mi!i. Ba gipe la casele oame-
nilor se ospdtau o mul{ime de striini. $i mama, Dumnezeu s-o ierte,
stragnic se mai bucura c6nd se int6rnpla oaspeli la casa noastrd gi
avea prilej s6-qi impartd pdnea cu ddngii...
Ori mi-or da feciorii dupd moarte de poman6, ori ba, mai
- rrnde-a fi acolo, qi a venit vacd? Oare Grigore a lui Petre Luc6i
bine s5-mi dau eu cu mAna mea. Cd, oricum ar fi, tot is mai
aproape dinfii decdt p6rinfii. S-au vdzut de acestea!
$i cAnd invdlam eu la gcoal6, mama invifa cu mine acas6 gi
citea acum la ceaslov, la psaltire gi Alexandria mai bine decdt
mine, gi se bucura grozav cdnd vedea cd m[ trag la carte.
Din partea tatei, care ades imi ziceain bdtaie de joc:
Logofete, brdnzd-n cui,
Lapte acru-n cdldmdri,
Chiu Si vai prin buzundri!
puteam s6 r6mAn cum era mai bine: o,Nic-a lui $tefan a Petrei",
om de treabd pi gospodar in Humulepti. Vorba ceea:
Decdt codas in orag,
Mai bine-n satul tdufruntas.
Mama insd era in stare sd toarcd-n furcd, gi sd inv6! mai de-
parte. $i tot cihdia mama pe tata si md mai deie undeva la gcoal6,
cici auzise ea spuind la biserici, in ,,Parimei" cd omul invilat in-
lelept va fi, qi pe cel neinvilat slug6-l va avea.
$i afard de aceasta, babele care trag pe fundul sitei in 41 de
bobi, togi zodierii gi cdrturdresele pe la care cdutase pentru mine
t8
pi femeile bisericoase din sat ii bigase mamei o mullime de ba-
zaconii in cap, care de care mai ciudate: ba c6 am si petrec intre
oameni mari; ba c[-s plin de noroc, ca broasca de pdr; ba c6 am
glas de inger gi multe alte minundfii, incdt mama, in slflb$ciunea
ci pentru mine, ajunsese a crede cdam sd ies un al doilea Cucu-
zel, podoaba creqtinltdfii, care scotea lacrimi din eirice inimi
irnpetritd, aduna lumea de pe lume in pustiul codrilor gi veselea
intreaga fapturl cu viersul siu.
Doamne, mli femeie, Doamne, multb minte-fi mai trebuie!
-
r.icea tata, vdzdnd-o aga de ahotnici pentru mine. Dac-ar fi sb
iasi toli inv6!a!i, dupb cum socoli tu, n-ar mai ave cine sb ne
tragd ciubotele. N-ai auzit cdunul cici s-a dus odat6 bou la Paris,
de la noi din sat pe la ce gcoli a inv[!at, de gtie a spune atdtea
bongoase gi conicdria pe la nunfi? Nu vezi tu c1, daci nu-i gla-
gore-n cap, nu-i, qi pace bun6!
A$a a fr, n-a fi aqa zise mama - vreu sb-mi fac biietul
-
-
pop6, ce ai tu?
Numaidecdt pop6, zise tata.Auzi, mdi! Nu-l vezi c6-i o ti-
-
goare de bdiet, cobiit gi leneg, de n-are pireche. Dimineala pind-l
scoli, ili stupeqti sufletul. Cum il scoli, cere demdncare. Cet ii
mic, prinde muqte cu ceaslovul gi toatd ziulica bate prundurile
dup6 scildat, in loc sd pascd cei c0rlani 9i s6-mi deie ajutor la
trebi, dupi c6t ?l ajuti puterea. Iarna. pe gheatr[ qi la sdniug. T'u,
cu gcoala ta,l-aideprins cu ndrav. CAnd s-a face mai m6ri9or, are
s[ inceapi a-i mirosi a cattinld, gi cu asti rdnduiala n-arn sd am
lblos de el niciodatd.
$i, dupi cum am cinste a v6 spune, multi vorbd s-a ftcut intre
tata qi mamapentru mine, pdnd ce a venit in vara aceea' pe la au-
gust, qi cinstita holerd de la 48 qi a inceput a secera prin Humu-
leqti in dreaptagi-n st4nga, de se auzea numai chiu qi vai in toate
19
 pirfile. $i
eu, neastdmpdrat cum eram, ba iegeam lapdrlaz, cdnd
trecea cu mortul pe la poarta noastr[ qi-l boscorodeam cu cimili-
tura:
Chiligaie, gaie, ce ai in tigaie?
Papa puilor duc in valea socilor
Ferice de gangur, cd Sede tntr-unvdrfde soc
$i se roagd rugului, Si se-nchind cucului!
Nici pentru mine, nici pentru fine;
Ci pentru budihacea de la groapd,
Sd-i dai vacd de vacd Si doi boi sd tacd.
Ba il petreceam pAnd la bisericd qi apoi veneam acasd cu sd-
nul inc6rcat de covrigi, mere turture, nuci poleite, rogcove gi smo-
chine din pomul mortului, de se incruceatata qi mama, c6nd m5
vedeau cu ddnsele. $i ca sd mi scape de belea, m-au trimes la
st6ni in dumbrava Agapiei, l6ngd podul Cdr1gilei, unde erau gi
oile noastre, si ged acolo pAnd s-a mai potoli boliqtea. insi peste
noapte a gi dat holera peste mine gi m-a frimdntat gi m-a zgi'rcit
cdrcel; gi-mi ardea sufletul in mine de sete, gi ciobanii gi baciul
habar n-aveau de asta, numai se intorceau pe ceea parte in fipe-
tele mele qi horiiau mereu. IarI eu mi tArdiam cum puteam pinb
la fintdnd, in dosul stdnei, gi pe nimicd pe ceas beam c6te-un co-
fEiel intreg de ap[. Pot zice cd noaptea aceeala fAntAnI mi-a fost
masul, gi n-am inchis ochii nici cAt ai sclpira din amdnar. Abia
despre ziud, s-a indurat Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de s-a
dus in Humulegti, cale de dou[ ceasuri cu piciorul, gi a inqtiinfat
pe tata, de a venit cu cdrula gi m-a luat acasd. $i pe drurn, necon-
tenit ceream ap6,iar tatamd,amAna cu momele de la o fAnt6na la
alta, pdn[ a dat Dumnezeu de am ajuns in Humulegti. $i cdnd
colo, doftorii satului, mog Vasile Jandurd qi altul, nu-mi aduc
aminte, erau la noi acasi qi prijeau pe foc intr-un ceaun mare
nigte hogtine cu siu. $i dupd ce mi-au tras o frecltur[ bund cu
o{et de leugtean, mi-aduc aminte ca acum, au intins hogtinele fier-
hincioase pe o pdnzilturd qi m-au ?nfrgat cu ele peste tot, ca pe un
copil; gi nu pot gti cdt a trecut la mijloc, pdnd ce am adormit
nrort, gi de-abia a doua zi pe la toacS m-am trezit, s[n[tos ca tofi
sirndtogii; Dumnezeu sd odihneascd pe mog fandurl gi pe tova-
rirgul sdu! $i vorba ceea: lucrul rbu nu piere cu una cu dou6.
l)dn[-n sar6, am qi colindat mai tot satul, ba gi pe la scdldat am
lras o raiti cu prietenul meu Chiriac a lui Goian, un lainic gi un
pierde-vari ca gi mine. Dar tata nu mi-a zis atunci nimic6; rn-a
lirsat in voia mea pentru o bucat[ de vreme.
Peste iam6, mama iar s-a pus pe capul tatei si rnl deie undeva
la qcoald. Dar tata spunea cd nu mai are bani de dat pentru mine.
Lui dascdlul Vasile a Vasilc[i ii pldteam numai cdte un so-
-
locovS! pe lun[. Iar postoronca de dascdlul Simeon Fosa din
'l'u[uieni, numai pentru cd vorbeqte mai in tAlcuri dec6t allii 9i
sl'ArcAieqte toatd ziua la taboc, cere cAte trei husdqi pe lun[. Auzi
vorbS! Nu face bdietul ista atdlia hus[qi, cu straie cu tot, c61i am
clat eu pentru dAnsul pAn[ acum!
Cdnd a mai auzit mama gi asta, s-a flcut foc.
Sirmane omule! Daci nu gtii boabl de carte, cum ai sI md
-
infelegi? CAnd tragi sorocovelii la musteafd, de ce nu te olic[ieqti
ildta? Petre Todosiic[i, crAgmarul nostru, ag6-i cd [i-a mflncat
rroud sute de lei? Vasile Roibu din Bejeni mai pe-atdfia, qi alli
cAli! Ruqtei lui Valicd qi Miriuc6i lui Onofrei gisegti s[ le dai 9i
lo r[sdai? $tiu eu, s[ nu crezi c6 doarme Smaranda. dormire-ai
somnul cel de veci si dormi! $i pentru b[iet n-ai de unde da? Mii
ornule, mai! Ai s[ te duci in fundul iadului qi n-are sl aibi cine
tc scoate, daci nu te-i sili s6-ti faci un biiet pop[. De spovddanie
l'Lrgi ca dracul de tdmAie. La biserici mergi din Papti in Pagti. Aqa
cauli tu de suflet?
2l