ELEMENTE DE PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII

Psihologia sănătăţii studiază stilul de viaţă sănătos şi comportamentele de risc

pentru îmbolnăvire. Dintre acestea un rol important le revine:
- alimentaţiei sănătoase
 alimentaţia nesănătoasă este responsabilă pentru aproximativ
25% din totalitatea cazurilor de cancer
- consumului de alcool
 abuzul de alcool este responsabil pentru aproximativ 5% din
totalitatea cazurilor de cancer
- fumatului
 fumatul, inclusiv cel pasiv, este responsabil pentru aproximativ
60% din totalitatea cazurilor de cancer

RECOMANDĂRI PENTRU O ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ:

 minim 75% din necesarul zilnic de calorii să fie furnizat de alimente de
provenienţă animală
 evitarea completă a consumului de lipide de origine animală, necesarul zilnic
de lipide (acizi graşi esenţiali) să fie furnizat de alimente vegetale
 evitarea consumului de carne roşie (porc, vită) şi înlocuirea luicu un consum de
carne albă (peşte, pasăre)
 evitarea preparării alimentelor prin prăjire, cele care nu pot fi consumate
crude să fie preparate exclusiv prin fierbere
 conservarea alimentelor exclusiv prin congelare.

COSUMUL DE ALCOOL:
Studii epidemiologice au demonstrat că un consum moderat de alcool, dacă
nu are efecte benefice, nu presupune nici un risc pentru îmbolnăvire.
Pentru cuantificarea consumului de alcool s-a recomandat folosirea Unităţilor
Internaţionale de Alcool: 1 UIA – echivalentul a 8 g de alcool pur.
Câteva repere:
 1sticlă bere 500 ml – 3 UIA
 100 ml tărie – 4-5 UIA
 1 sticlă de vin 750 ml – 10 UIA
Categorii de consum (nr UIA / săptămână)
 Consum de alcool fără nici un risc pentru sănătate pe termen lung
o 20 UIA / săptămână pentru bărbaţi

1
 o 14 UIA / săptămână pentru femei
 Consum de alcool care determină cu siguranţă o afectare somatică sau psihică
o peste 50 UIA / săptămână pentru bărbaţi
o peste 35 UIA / săptămână pentru femei
Abuzul de alcool are efecte nocive atât pe plan somatic cât şi psihic:
 Câteva efecte nocive pe plan somatic
o Aparat cardiovascular: Cardiomiopatie – insuficienţă cardiacă
o Aparat respirator: Infecţii respiratorii frecvente
o Aparat digestiv: Afectare hepatică
o Sistem hematopoietic: Anemie macrocitară
o Metabolism: Hiperlipemie
 Câteva efecte nocive pe plan psihic:
o Demență
o Tulburare psihotică (idei delirante, halucinaţii)
o Tulburare afectivă – episod depresiv

FUMATUL
Dacă se acceptă că un consum moderat de alcool nu implică riscuri pentru
sănătate, fumatul şi în condiţiile consumului unui număr redus de ţigări şi de
consum intermitent (ocazional) îşi validează efectele nocive asupra stării de
sănătate.
Fumul de ţigară conţine :
 Nicotina
o La nivelul SNC are următoarele efecte:
 stimularea atenţiei
 îmbunătăţirea memoriei
 alungarea stării de oboseală
o Este cea care induce dependenţă fizică
o Este responsabilă pentru următoarele efecte nocive:
 Efectele nocive cardiovasculare precum:
- infarct miocardic
- accidente vasculare cerebrale
- arteriopatie obliterantă
 Impotenţă (prin reducerea irigaţiei sangvine la nivelul organelor
genitale externe)
 Afectarea produsului de concepţie (prin insuficienţă placentară)
 Efectele nocive gastro-intestinale :
- gastrită cronică

2
 - ulcer gastro-duodenal
 Gudroane – peste 4000 de compuşi toxici
o Afectarea aparatului respirator:
 bronşită cronică
 emfizem pulmona
o Sunt responsabile pentru peste 60% din cazurile de cancer
 cancer bronho-pulmonar – cel mai frecvent
- riscul de cancer bronho-pulmonar devine identic cu cel al unui
nefumător după 15 ani de la renunţarea la fumat
 cancere cu alte localizări
- cancer de faringe
- cancer de laringe
- cancer de vezică urinară
- cancer gastric
- cancer pancreatic

CONSUMUL DE SUBSTANȚE PSIHOACTIVE

Definiție:
Substanţă psihoactivă – substanţă care influenţează funcţionarea sistemului
nervos central
Principalele substanţe psihoactive
- alcoolul
- nicotina
- drogurile ilegale
- etnobotanice – ”legale”
- medicamentele psihotrope
Tulburările mintale şi de comportament induse de consumul de substanţe
psihoactive
 Intoxicaţia acută: manifestări somatice și comportamentale determinate de
consumul de substanță
 Utilizarea nocivă: existența unei afectări somatic sau psihice aflată în relație
cu consumul de substanță
 Abuzul: consumul excesiv al substanței (comparativ cu populația generală)
 Dependenţa:
o dependenţa psihologică: centrarea activității pe procurarea, consumul
și revenirea după consum cu neglijarea celorlalte activități
o dependenţa fizică
- toleranță: nevoia de a consuma cantități crescânde de substanță
pentru a obține efecte similare
3
 - abstinență / sevraj: manifestări somatice și comportamentale
care apar la întreruperea sau reducerea semnificativă a
consumului de substanță
 Adicţia: este sinonim cu dependența psihică
 Tulburările psihotice acute şi tranzitorii
 Sindromul amnestic  
 Tulburările psihotice reziduale sau cu debut tardiv
Stadiile de inducere a dependenţei
FAZA 1 – etapa utilizării experimentale
FAZA 2 – etapa utilizării repetate
FAZA 3 – etapa dependenţei
 Faza timpurie
 Faza acută
 Faza cronică
Faza timpurie
- Creşterea toleranţei
- Pierderi de cunoştinţă în cadrul perioadelor de intoxicație acută
- Probleme cu banii sau prietenii
- Negarea unei probleme legate de consum
- Pierderea controlului asupra cantității consumate
Faza acută
- Schimbarea cercului de prieteni
- Comportament agresiv în cadrul perioadelor de intoxicație acută
- Probleme familiale, şcolare, sociale, legale
- Trecerea de la o substanţă la alta sau la combinaţii ale acestora
Faza cronică
- Reducerea activităţilor sociale
- Agravarea problemelor
- Trecerea la un consum solitar
- Instalarea complicaţiilor psihice grave
- Confuzie → abstinenţă → supradoză → moarte

CLASIFICAREA SUBSTANŢELOR PSIHOACTIVE

Efect inhibitor al SNC – PSIHOLEPTICE:
- alcoolul
- opioidele
- medicamentele sedative și hipnotice
- inhalantele

4
 - o mică parte din ”etnobotanice”
Efect stimulant al SNC – PSIHOANALEPTICE:
- cofeina
- nicotina
- amfetaminele
- cocaina
Efect de dezorganizare a activităţii SNC – PSIHODISLEPTICE:
- cannabis
- ecstasy – metilen-dioxi-metamfetamină (MDMA)
- halucinogenele (inclusiv majoritatea ”etnobotanicelor”)