Notiuni generale

Cuprins:
Definitia contabiitatii
Functiile contabilitatii
Utilizatorii informatiei contabile
Principiile contabilitatii
Elemente bilantiere
Pozitii din contul de profit si pierdere
Marile necunoscute pe scurt: Activ – Pasiv, Debit – Credit
Semnificatia rulajelor si a soldurilor
Clasele de conturi si ce reprezinta fiecare clasa
Balanta de verificare

Contabilitatea este un instrument de gestiune a afacerilor: sesizeaza, prelucreaza si furnizeaza

informatii care servesc la luarea deciziilor. Intr-o companie cea mai mare parte a deciziilor se iau
pe baza informatiei contabile.

Functiile contabilitatii:
a. Inregistrarea in totalitate a tranzactiilor cu mediul extern al intreprinderii pentru stabilirea
pozitiei financiare (bilantul) si a performantelor acesteia (contul de profit si pierdere)
b. Informarea tertilor, in special a actionarilor
c. Proba in justitie si in fata organelor fiscal
d. Serveste la luarea deciziilor de catre managerul intreprinderii
e. Furnizeaza datele pentru intocmirea statisticilor nationale
Utilizatorii informatiei contabile
Investitorii – profit, plata dividende
Bancile – capacitatea intreprinderii de a rambursa imprumuturi si a plati dobanzile
Furnizorii – solvabilitatea intreprinderii, capacitatea de a-si plati datoriile
Clientii – continuitatea activitatii intreprinderii pentru ca aceasta sa-si onoreze comenzile
Salariatii – stabilitatea intreprinderii, nivelul salariilor si alte avantaje
Administratia fiscala – informatii contabile care permit evaluarea bazei impozabile
Statistica nationala – date statistice de interes national
Managerii – interesati de informatiile contabile pentru luarea deciziilor de gestiune

Principiile contabilitatii
1. Principiul prudentei – potrivit acestuia, nu sunt admise supraevaluarea elementelor de activ
si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de
deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii unitatii.
Prudenta presupune anticiparea efectelor unor actiuni si in special a transferului de
proprietate cu efecte posibile asupra exercitiului sau a celor parcurse deja, intrucat asupra
lor nu se mai poate interveni din punct de vedere contabil. La incheierea fiecarui exercitiu
financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile.

2. Principiul permanentei metodelor – presupune continuitatea aplicarii regulilor si

normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a rezultatelor asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor
contabile. Acest principiu asigura aplicarea pentru aceleasi elemente, stucturi,
domenii de activitate, a acelorasi metode de la un exercitiu la altul. Aceasta exclude
schimbarea metodelor in cursul exercitiului. Modificarea metodelor de la un an la
altul trebuie sa fie determinata de o profunda motivatie, cum ar fi modificarea unor
acte normative, stabilirea unor reguli generale de evaluare noi.

3. Potrivit principiului continuitatii activitatii, se presupune ca unitatea patrimoniala isi

continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a fi in stare de
lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. Continuitatea activitatii se exprima
clar in actul de constituire. Atunci cand functionarea este delimitata in timp sunt
mentionate datele de incepere si de incetare a activitatii. Respectarea acestui principiu
permite fixarea intinderii responsabilitatii entitatii patrimoniale in raport cu terte
persoane, inclusiv cu bugetul statului.

4. Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si

veniturilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si
trecerii acestora la rezultatul exercitiului la care se refera. Independenta exercitiului
trebuie inteleasa prin acea ca nu se mai poate interveni asupra bilantului dupa
perioada de raportare (aprobarea consiliului de administratie, inregistrare la organele
financiare, la registrul comertului).
 5. Principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, conform caruia bilantul de
deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a
exercitiului precedent.

6. Principiului neconpensarii, elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si

inregistrate in contabilitate separat, nefiind admise compensarea intre posturile de
activ si de pasiv ale bilantului. Necompensarea trebuie inteleasa in sensul ca pentru
fiecare element patrimonial cu substanta materiala, pentru orice resursa care reflecta
drepturi si obligatii trebuie sa fie deschis, in contabilitate cate un cont nou.
Necompensarea nu trebuie confundata cu rectificarea prevazuta in scopul reflectarii
valorii ramase. Valorile rectificative sunt evidentiate distinct chiar daca in cazul unor
elemente patrimoniale cuprinderea in bilant se face la valoarea considerata neta sau
ramasa. Este vorba de imobilizari rectificate pe calea amortizarii, de obiectele de
inventar rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seama
provizioanelor.

Elemente bilantiere:
Active (assets)
Activele (Assets)
Conform IFRS, un activ este o resursă controlată de către o societate ca rezultat al unor evenimente
anterioare și care se așteaptă ca în viitor să aducă beneficii economice societății.

Activele sunt:

- Active imobilizate:
a. Imobilizari necorporale (softuri, concesiuni, licente)
b. Imobilizari corporale (denumite si mijloace fixe): echipamente, masini si utilaje, calculatoare,
mijloace de transport
c. Imobilizari financiare: actiuni detinute la entitati afiliate/controlate, imprumuturi acordate
pe termen lung

- Active circulante:
Activele circulante sunt detinute in principal in scopul de a fi consumate sau tranzactionate, se așteaptă a fi
realizate în termen de douăsprezece luni de la data bilanțului; sau reprezintă numerar sau echivalente de
numerar
a. Stocuri de marfuri, materii prime, materiale auxiliare, obiecte de inventor,avansuri platite
furnizorilor de marfa
b. Creante: client, avansuri platite furnizorilor de servicii
c. Investitii pe termen scurt: actiuni detinute la entitati afiliate, obligatiuni emise si
rascumparate
d. Numerar in casa si conturile la banci in lei si valuta

Cheltuieli in avans

Pasive (liabilities)
Pasivele (Liabilities):

Pasivele reprezinta sursa de provenienta a activelor.

a. Datorii curente (sau pe termen scurt) care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
b. Datorii pe termen mediu si lung – care trebuie platite intr-o perioada de peste un an:
imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, credite bancare, furnizori care au acordat termene de
plata mai mari de un an
c. Capital social. Capitalul social reprezinta valoarea tuturor aporturilor asociaţilor unei societăţi
comerciale. Aporturile asociaţilor pot fi: în numerar (sume de bani), în natură (bunuri), în
creanţe sau în industrie (în muncă sau servicii).
d. Rezerve (sume din profit repartizate la fondul de rezerva)
e. Profitul/Pierderea

Pozitii din contul de profit si pierdere

Veniturile (revenues)
Veniturile reprezinta sumele sau valorile primite (sau de primit) din livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii si din
avantajele pe care o unitate patrimoniala a consimtit sa le primeasca, din executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea
tertilor, în mod exceptional, fara contrapartida.

Cheltuielile (expenses)
Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul întreprinderii prin diminuarea activului,
cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea pasivului, ca de exemplu, înregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de
terti (apa, gaze, curent electric).

Impozitul pe profit (corporate tax)

Modul de calcul al impozitului pe profit
Profitul/pierderea (profit/loss)
Profitul contabil = Venituri – Cheltuieli
Profitul impozabil = (Venituri impozabile VI – Venituri neimpozabile VN) – (Cheltuieli deductibile CD –
Cheltuieli nedeductibile CN) sau:
PI = VI-VN-CD+CN
Impozitul pe profit = Profit impozabil * 16% (in Romania, conform legislatiei actuale)

Marile necunoscute pe scurt: Activ – Pasiv, Debit – Credit, Balanta lunara

Debitul si Creditul, conturile de activ si conturile de pasiv
 Principiul dublei inregistrari – daca avem activul trebuie sa avem si pasivul (sursa).
Conturile de activ incep prin a se debita iar conturile de pasiv incep prin a se credita.
Conturile de active cresc prin debitare sis cad prin creditare.
Conturile de pasiv cresc prin creditare sis cad prin debitare.
Semnificatia rulajelor, soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor
Clasele de conturi si ce reprezinta fiecare clasa
Ce este balanta de verificare
 Balanta de verificare : este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii
inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica,
precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare. Balanta de
verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de verificare ale conturilor analitice se
intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a
situatiilor financiare periodice, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare, si ori
de cate ori se considera necesar.
Cuprinde pentru toate conturile unitatii urmatoarele elemente:
simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi aplicabil,
soldurile initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, dupa
caz,
rulajele curente debitoare si creditoare,
totalul sumelor debitoare si creditoare,
soldurile finale debitoare sau creditoare.

Informatiile furnizate de balanta lunara

Balanta de verificare ofera informatii cu privire la patrimonial intreprinderii si al performantelor
acesteia.
Clasele 1-5 ofera informatii cu privire la patrimonial intreprinderii
Clasele 1, 6 si 7 ofera informatii cu privire la performantele intreprinderii

Test

Alba ca Zapada SRL are o afacere prospera cu mere padurete.

Scrieti articolele contabile pentru toate operatiunile de mai jos, realizati “T”-urile pentru toate conturile
si balanta de verificare pe baza urmatoarelor informatii:

Solduri initiale:

Stoc de marfa (371) 200000

Clienti de incasat (411) 300000

Datorii la furnizori (401) 150000

Casa in lei (5311) 50000

Banca in lei (5121) 600000

Salarii de plata (421) 4000

In perioada ianuarie - iunie, AZ a avut urmatoarele operatiuni:

Cumpara marfa in valoare de 185000

Obtine venituri din vanzari 140000

Costul marfii vandute (607) 110000

Incaseaza numerar de la clienti 80000

Incaseaza prin banca de la clienti 40000

Plateste numerar furnizori 30000

Inregistreaza cheltuieli cu salariile 24000

Plateste salarii prin banca 24000

In iulie, AZ a avut urmatoarele operatiuni:

Cumpara marfa in valoare de 70000

Obtine venituri din vanzari de 200000

Costul marfii vandute (607) 150000

Incaseaza numerar de la clienti 100000

Incaseaza prin banca de la clienti 50000

Plateste numerar furnizori 60000

Inregistreaza cheltuieli cu salariile (641) 6000

Plateste salarii prin banca 4000