Rezolvari probleme propuse 2

8.rezistenta interna a unui aparat de masura (voltmetru) cu ac indicator este egala cu

produsul dintre simbolul inscris de fabricant (in acest caz 20k/v) si tensiunea la
capul scarii pe care se masoara ; pt scara de 1v Ri=1v*20k/v=20k iar pt scara
de 10v Ri=10v*20k/v=200k

9.pentru montajul din figura 5 cu R1=1k si R2=4k , folosim acelasi aparat de la pct
anterior pe scara de 1v. Eroarea relativa (er) intre valoarea tensiunii in absenta
voltmetrului (U) si tensiunea pe care o masuram (Uv) dupa introducerea lui in circuit
este:
er=(Uv-U)/U ; Uv=E*(R2||Rv)/(R1+R2||Rv) ; U=E*R2/(R1+R2) : R2||Rv=Rp ;
Uv=E*Rp/(R1+Rp) ;  er=R1(Rp-R2)/R2(R1+Rp) ; Rp=R2*Rv/(R2+Rv)=3,33k
er=-0,66/17,33=-0.038

10.valoarea maxima a erorii absolute de indicatie pe scara de 10v a unui aparat de

masura care are clasa 0,5 este de 0,05v, iar valoarea relativa maxima, daca valoarea
curenta masurata este de 5v este raportul dintre eroarea maxima absoluta si
valoarea curenta masurata, adica egala cu 0,05v/5v=0,01

11.rezolutia de afisare , exprimata in fractiuni din capul de scara este raportul 1/n din
valoarea indicata la cap de scara , unde n este valoarea in modul a numarului maxim
de valori afisate (in cazul de fata 10.000)

12.eroarea relativa maxima (Erm) cand valoarea masurata de aparat (de la p11) este
la jumatate din capul de scara (U) si pentru o eroare absoluta maxima de 5 unitati de
afisare este : raportul dintre eroarea absoluta maxima (Eam) si valoarea curenta
masurata (U/2), unde Eam=5*U* 1/n , iar Erm=Eam/U/2=10/n=10/10.000=0,001

13.notam E=tensiunea la bornele sursei=1v, Uv=tensiunea masurata de

voltmetru=0,8v , R=rezistenta din circuit=5k si Rv=rezistenta interna a voltmetrului.
Aplicand legea lui Ohm obtinem :
E=I*Rv si Uv=I*(R+Rv) I=E/Rv si Uv=E*(R+Rv)/Rv Rv=E*R/(Uv-E)
Rv=1v*5k/(0,8v-1v)=25k
14.punctul de functionare se determina cu ajutorul teoremei lui kirchhoff astfel :
E=I*R+Ub si Ib=Ib(Ub) iar intersectia cu axele de coordonate se afla din ecuatiile:
Ub=E si I=E/R
Punctul de functionare se afla la intersectia dreptei rezultate si curba determinata de
caracteristica neliniara a componentei adica pentru acele perechi de valori curent –
tensiune care satisfac ecuatiile

intersectia cu axa tensiunii este la Ub=E=3v

intersectia cu axa curentului este la I=E/R=3v/1500=0,002A=2mA

15.determinare pe cale analitica a pct de functionare a componentei de la p14 atunci

cand avem urmatorul model :i=Im*\u/Um , unde Im=2mA, Um=2v :
E=i*R+u  u=E-i*R  i*i=Im*Im*(E-i*R)/Umi*i*Um=Im*Im*E-Im*Im*i*R
Dar Im*R=Ei*i*Um+i*E*Im-Im*Im*E=0 ;s-a obtinut o ec de gradul 2 cu solutiile :
i1=1,375mA si i2=-4,375mA0i1Imu=0,94vpunctul de functionare se afla la
i=1,375mA si u=0,94v

16. x(t)=5*sin(2000t+0,5) ; forma generala este : X(t)=A*sin(*t+) unde :

A=amplitudinea semnalului ;
=pulsatia(rad/sec) ; ω=2п*f=2п
t=timpul(sec) ;
=faza initiala (pt t=0) ;
f=frecventa semnalului f=1/T
T=perioada semnalului(sec) ;
Pt cazul nostru avem :
A=5v, ω=2000rad/sec, T=2π/ω=3,14*10s=3,14ms, f=ω/2π=318Hz, faza initiala (t=0) este
: φ=0,5rad=0,5*180/=28,66

17.pentru un semnal periodic cu perioada de 100ns avem :

-frecventa f=1/T=1/100ns=10MHz
-pulsatia ω=2π/T=2*3,14/100ns=62800*10rad/s
-frecventa fundamentalei f0=10MHZ;
-frecventa armonicii a treia este 3f0=30MHz;

18. 0,5s=500ns;

19.pentru semnalul periodic din fig 8 avand parametrii: palierul de sus 10v , dureaza 20ms, iar
palierul de jos 0v, dureaza 5ms ; perioada T este suma dintre perioada cat semnalul are
amplitudinea de 10v si perioada in care are 0v adica T=25ms, frecventa f=1/T=40Hz si
valoarea medie

valoarea medie este aceea pentru care aria dreptunghiului rosu este egala cu aria
dreptunghiului galben astfel obtinem ecuatia :
5x=(10-x)*20; 5x=200-20x ; 25x=200 ; x=8 ,valoarea medie a semnalului are
amplitudinea de 8v

20. pentru semnalul din fig 9 cu forma sinusoidala avand max=0v si min=-3v media
semnalului este jumatate din amplitudinea varf la varf si este egala cu –1,5v

21.pentru semnalul periodic cu frecventa de 1KHz esantionat cu perioade de

esantionare de 50s frecventa de esantionare este :fe=1/Te=1/50s=20KHz, iar
numarul de esantioane cuprinse intr-o perioada este n=T/T e=1/f*Te=20 ;

22.defazajul este : ΔΦ=(t1-t2)*2π/T=-1*2π/5=-0,4π sau in grade inlocuim 2π cu 360

si obtinem : ΔΦ=(-1/5)* 360=-72
23.
U2=10v si R=200 ; sa se caculeze : Us-max, Us-med, Is-max, Is-med, Id-med, Uid-max
Us-max= U2√2=10v*1,41=14,1v ; Us-med=(2 U2√2)/π=8,98v ; , Is-max= (U2√2)/R=0,07A;
Is-med= (U2√2)/R*π=0.07A/3.14=0,022A ; Id-med= Is-med=0,022A ; Uid-max= - U2√2=14,1v;

24.daca la montajul anterior se monteaza in paralel cu rezistorul R un condensator

de filtrare cu capacitatea de 680μF valoarea aproximativa a ondulatiei tensiunii
filtrate este : ΔU=Is*t/C , unde t a fost aprox cu perioada pulsului de la retea adica
t=10ms si C este capacitatea condensatorului , deci ΔU=0,022A*10ms/680 μF
ΔU=0,32v

25. amplitudinea semnalului de iesire este produsul dintre valoarea amplificarii (in
cazul nostru 10 ) si amplitudinea semnalului de intrare ; Aout=10*Ainp=12v

26.daca perioada semnalului din fig 10 este de 0,5ms atunci frecventa fundamentala
este f0=1/T=1/0,5ms=2000Hz , 3f0=6000Hz ( armonica a treia) deci intervalul minim
care trebuie sa fie cuprins in banda de trecere este de la 2KHz la 6KHz ;

27.extremele admisibile ale tensiunii de iesire ale amplificatorului de la punctul

precedent pentru ca acesta sa functioneze liniar :
-tensiunea de iesire a amplificatorului sa fie mai mica decat tensiunea de
alimentare a acestuia ;

28. in cazul in care extremele admisibile ale tensiunii de iesire sunt de –4v si +4v
atunci amplitudinea maxima a semnalului de intrare pt care amplificatorul
functioneaza normal este –0.4v si +0.4v
forma de iesire a semnalului din figura 10 amplificat in acest caz (limitare –4v +4v)
va fi o sinusoida tesita la partea care depaseste valorile de limitare si vor fi sub forma
unor drepte