Sunteți pe pagina 1din 5

Stabilirea unei compoziţii proteice din carne şi ficat cu valoarea biologică maxim posibilă 41

STABILIREA UNEI COMPOZIŢII PROTEICE DIN CARNE ŞI FICAT CU


VALOARE BIOLOGICĂ MAXIMĂ POSIBILĂ
E. Sandulachi, dr.conf.univ. V. Gorneţ
Universitatea Tehnică a Moldovei

INTRODUCERE 1. METODE DE EVALUARE ŞI


REALIZARE
Pentru a duce un mod sănătos de viaţă,
organismul necesită o rată zilnică de proteine, Carnea, prin proteinele sale, reprezintă o
glucide, vitamine, substanţe minerale etc. Aceste sursă importantă de substanţă azotată cu o valoare
substanţe organismul le poate suplini din legume, biologică ridicată. Valoarea biologică a proteinelor
fructe, carne, peşte, produse lactate etc. [4, 6, 7, 11]. din carne este condiţionată de componenţa în
Sursele bibliografice [1-3, 8, 10] indică că aminoacizi, în special esenţiali şi proporţia dintre
carnea, inclusiv ficatul, sunt surse majore de aceştea (valină, leucină, izoleucină, lizină, metionă,
proteine, lipide, macro şi microelemente. În timpul treonină, fenilalanină, triptofan) [7, 9]. Indicatorii
procesării şi depozitării calitatea nutriţională de calitate ai unei proteine sunt: indicele proteic
diminuează, ducând la reducerea substanţelor (Chemical Score), indicele aminoacizilor esenţiali
necesare organismului, pe care le poate primi (EAA Index), valoarea biologică (VB), utilizarea
consumatorul prin alimente [3, 5, 8, 13]. netă a proteinelor (NPU) şi coeficientul de
Ridicarea calităţii nutriţionale a proteinelor din eficacitate proteică (PER) [2, 12, 15].
produsele alimentare poate fi realizată, utilizând
diverse ingrediente vegetale sau animaliere în reţeta
de fabricare [6 - 8]. 1.1. Evaluarea nivelului de afectare a
Această lucrare atestă modalitatea de unui nutriment
realiza o compoziţie alimentară pe principiile
compensării aminoacizilor limitaţi din materia Evaluarea nivelului de afectare a unui
primă. Combinarea a două sau mai multe proteine nutriment într-o prelucrare tehnologică poate fi
realizată prin metoda propusă de Murphy [2], care
care-şi complectează reciproc conţinutul de
atestă:
aminoacizi esenţiali conduce la obţinerea unor
ƒ Retenţia aparentă (Ra):
produse cu o valoare biologică superioară.
ƒ
Pentru aprecierea calităţii produselor de
Np
carne trebuie să avem în vedere o serie de calităţi % Ra = , (1)
parţiale care contribuie la calitatea globală a N m. p .
produsului respectiv şi anume: calitatea nutritivă a
produselor; calitatea igienică a produselor unde:
(inocuitatea); calitatea senzorială a produselor de Np este conţinutul nutrimentului în
carne [2]. produsul prelucrat (g/ g S.U);
Calitatea nutritivă a diferitor produse N m.p. - conţinutul nutrimentului în materia
alimentare este determinată în principal de: primă (g/ g S.U.)
conţinutul în glucide şi calitatea acestora; conţinutul ƒ Retenţia reală (R r):
în proteine şi calitatea acestora; conţinutul în lipide
şi calitatea acestora, conţinutul în vitamine hidro şi N g . p xM g
% R r= x100 ; (2)
liposolubile, conţinutul în substanţe minerale. N g .m. p. xM g
Calitatea nutritivă a diferitelor produselor din carne unde:
este determinată în principal atât de compoziţia N g. p. este conţinut de nutriment pe g
chimică a materiei prime şi a materialelor auxiliare, produs;
cât şi de indicatorii fizico-chimici ai mediului Mg - g produs prelucrat;
alimentar [2, 12]. N g .m. p. – conţinut de nutriment pe g materie
primă;
Mg – g materie primă.
42 Stabilirea unei compoziţii proteice din carne şi ficat cu valoarea biologică maxim posibilă

1.2. Determinarea valorii nutritive a


produselor din carne în care: Pr, L ţi G reprezintă conţinutul procentual
de proteine, lipide şi glucide din produsele
Determinarea valorii nutritive se poate realiza alimentare.
prin două metode:
- prin teste biologice efectuate pe animale de 1.4. Determinarea Indicelui Score
experienţă, cărora li se urmăreşte
dezvoltarea într-un regim alimentar studiat; Indicele chimic (CS – Chimical Score)
- prin determinarea pe cale chimică a tuturor reprezintă raportul dintre conţinutul fiecărui
componentelor nutritive ale alimentului dat. aminoacid esenţial dintr-o proteină examinată faţă
Nutriţionistul ceh F. Strimska a conceput un de conţinutul aceluiaşi aminoacid într-o cantitate
indice al valorii nutritive luând în calcul 10 egală de proteină etalon. Raportul se exprimă
componenţi ai alimentului, componenţi determinaţi procentual [12, 15]:
prin analiză chimică şi care sunt de importanţă
capitală pentru buna funcţionare a organismului. gAE * / 100 gPT
Aceşti componenţi sunt: proteinele, lipidele, CS = x100 , % (5)
gAE / 100 gPE
glucidele, Ca, P, Fe, vitaminele A, B1, B2, C. Acest
indice poartă denumirea de „valoare nutritivă a 10 unde:
componenţi” (VN10) şi se stabileşte prin relaţia [2]: AE* este aminoacid esenţial în 100g proteină
testată, g;
AE - aminoacid esenţial în 100g proteină
etalon, g;
PT - proteina testată,
PE – proteina etalon.
+ . (3)
în care:
Pr este conţinutul în proteine al produsului, g/100g; 1.5. Stabilira proporţiei optime
L – conţinutul în lipide al produsului, g/100g;
dintre componentele proteice ale
G - conţinutul în glucide al produsului, g/100g;
Ca - conţinutul în calciu al produsului, g/100g; unui aliment
P - conţinutul în fosfor al produsului, g/100g;
Fe - conţinutul în fier al produsului, g; Pentru stabilirea unei proporţii optime
A, B1, B2, C – conţinutul în vitaminele respective, dintre componentele proteice luate în reţeta unui
mg/100g; produs alimentar, putem utiliza metoda grafică [14],
K– coeficientul de utilizare digestivă al compuşilor; care foloseşte indicii chimici ai aminoacizilor
b - coeficient al valorii biologice a proteinelor; esenţiali. Această metodă indică că este necesar să
d – necesarul zilnic pentru fiecare component. se stabilească proporţia optimă dintre două surse
Valorile lui K sunt: K pr. = 0,95; KG = 0,95; proteice (A şi B) care permite realizarea unei
KL = 0,95; K Ca = 0,90; KP = 0,80; K Fe = 0,90; compoziţii cu valoare biologică maximă posibilă.
KA =1,0; KB1= 1.0; KB2= 1.0; Kc= 1,0. Modul de realizare:
Valoarea lui b pentru carne este 0,80; ¾ Cu ajutorul datelor privind conţinutul în
Valorile lui d pentru un adult sunt: aminoacizi esenţiali ai proteinelor surselor proteice
proteine -103g; lipide - 102 g; glucide - 447g,; Ca - (tabelul 1) se calculează indicii chimici faţă de
0,8g; P - 1,1g; Fe - 12mg, proteina etalon FAO/OMS.
vitamina A - 1,05mg; vitamina B1 - 1,6mg; ¾ Indicii chimici obţinuţi se întabelează şi se
vitamina B2 - 1,9mg; vitamina C - 60mg. reprezintă grafic. În partea superioară a abscisei se
trec procentele de proteină din A în ordine
crescătoare, iar înpartea inferioară procente de
1.3. Determinarea valorii energetice proteină B în ordine descrescătoare. În partea
dreaptă a diagramei se reprezintă indicii chimici ai
Calcularea valorii energetice a unui aliment se aminoacizilor esenţiali din A, iar în partea stângă
realizează prin relaţia: a i celor din B. Se unesc punctele care reprezintă
indicii chimici pentru acelaşi aminoacid. Dreptele
VE = 4,1 x (% Pr) + 9,3 x (%L) + 4,1 x %G ; care corespund primului aminoacid limitant se
Kcal/100g (4) intersectează într-un punct (O) care corespunde pe
Stabilirea unei compoziţii proteice din carne şi ficat cu valoarea biologică maxim posibilă 43

abscisă, la un anumit raport al celor două proteine. Tabelul 1. Valoarea nutritivă a 10 componente
Un amestec în această proporţie a celor două (NV10) din carnea de bovină, şi porcină ficat.
proteine, dă o compoziţie proteică al cărei indice
chimic al aminoacizilor limitanţi (IC) este superior Macro şi micro- Bovină Porcină
celui al aminoacizilor limitanţi ai celor două nutrimenţi carne ficat carne ficat
proteine. Proteine 13,86 12,97 10,66 14,01
¾ Cunoscând conţinutul în proteine al surselor A Lipide 14,90 2,89 31,02 3,35
şi B, se stabileşte proporţia dintre A şi B care
Glucide 0,19 0,74 0,19 0,59
conduce la realizarea unei compoziţii proteice cu
valoare biologică maximă posibilă. Ca 1,01 1,07 0,79 0,79
¾ Se stabileşte noul indice chimic al P 13,67 24,66 11,93 25,60
aminoacizilor care au fost limitanţi în A şi B şi se Fe 20,25 67,50 12,75 90,00
compară cu indicele lor chimic iniţial. Se calculează Vitamina A - 364,76 - 328,57
EAA-index pentru proteinele din A, din B şi din
Vitamina.B1 3,75 18,75 32,50 15,00
compoziţie;
¾ Se fac comentarii asupra datelor obţinute. Vitamina B2 7,895 115,26 7,37 114,74
Vitamina C. - 55,00 - 35,00
NV10 7,55 66,36 10,72 62,77
2. SUGESTII ŞI ABORDĂRI

2.1. Compoziţia chimică a cănii şi 14

valoarea nutrivă 12

10
Carnea, inclusiv ficatul de bovină şi porcină,
prezintă un izvor important de nutrimenţi [1-15]: 8
proteine (17,4 - 18,8 %), lipide (3,1 - 3,8 %), 6
glucide (2,78 - 3,5 %), vitamine: A (3,45 - 8,2
mg%), B1, B2, C, precum macro şi microelemente 4

ca: Fe (6900 – 20200 mkg), I2 (6,3 - 13,1mkg). 2


Acizii graşi esenţiali (linoleic, linolenic, arahidonic)
0
participă la respiraţia tisulară şi intră în constituţia Iod, mcg Fier, mg Vit. A, mg Vit. B 2, mg
unor enzime [3, 7].
Necesarul de acizi graşi este de 7g/zi pentru Carne bovină Ficat bovină Carne porcină Ficat porcină
adulţi, din care 5g/zi acid arahidonic. Fosfatidele
sunt importante în profilaxia aterosclerozei şi
normalizarea colesterolului în sânge [6, 7]. În Figura 1. Conţinutul în Fe, I2 şi vitaminele A şi B2
tabelul 1 prezentăm VN10 a cărnii şi a ficatului de în ficat, carnea de bovină şi porcină
porcine şi bovine, evaluat conform [2, 14, 15]. de disponibilitate al proteinei în ansamblu [3,12,15].
Datele prezentate în tabelul 1 atestă că Tabelul 2. Proteina Etalon FAO/OMS
valoarea nutritivă a 10 componente (VN10) atât în
ficatul de porcine, cât şi în ficatul de bovine este Proteina Etalon FAO/OMS,
Componente
superioară (VN10) a cărnii respective. Studiul g/100g proteină
bibliografic şi calculele confirmă că ficatul prezintă Proteine
o materie primă valoroasă în ceea ce priveşte
Valină 5
valoarea nutritivă. De menţionat că ficatul prezintă
şi o sursă importantă de I2, Fe şi alte elemente. În Izoleucină 4
figura 1 prezentăm conţinutul comparativ în I2, Fe şi Leucină 7
vitaminele A şi B2 în ficat, carnea de bovină şi Lizină 5,5
porcină. Metionină +
Indicele Score este un indicator ce atestă Cisteină 3,5
calitatea proteinelor. Dacă indicele chimic al unui Treonină 4
aminoacid esenţial din produs este mai mic, decât
Triptofan 1
Proteina Etalon FAO/OMS (tabelul 2), el reprezintă Fenilamină+
un aminoacid limitat. Valoarea CS a aminoacidului 6
Tirozină
limitat determină valoarea biologică şi gradul Total 36,0
44 Stabilirea unei compoziţii proteice din carne şi ficat cu valoarea biologică maxim posibilă

În tabelul 3 prezentăm Indicele Score al negativ asupra indicatorilor de calitate ai


cărnii şi ficatului de bovine şi porcine. alimentului.
Pentru a aprecia modul în care tehnologia
Tabelul 3. Indicele Score al cărnii şi ficatului de utilizată influenţează valoarea nutritivă a produsului
porcine şi bovine este necesar de apreciat indicele “Valoarea nutritivă
a 10 elemente (NV10) [2, 14, 15], cu ajutorul căruia
Aminoacid Conţinutul în Indicele se determină valoarea nutritivă a materiilor prime
aminoacizi, Chimic, % utilizate şi a produsului finit obţinut.
g/100g, proteină În vederea obţinerii unor produse calitative cu o
valoare nutritivă superioară, este preferabil, ca la
ficat ficat
elaborarea unor reţete noi, sortimente noi sau la
bovină porcină bovină porcină modificarea ciclului tehnologic de efectuat bilanţul
Izoleucină 23,1 nutritiv, prin care pot fi stabite atât pierderile
0,93 1,00 25,00
5 procentuale pentru fiecare substanţă nutritivă în
Leucină 22,7 parte cât şi pierderile totale de valoare nutritivă care
1,59 1,75 25,07 se înregistrează în procesul tehnologic respectiv.
7
Acest procedeu poate fi realizat astfel:
Lizină 26,0 ƒ Se stabileşte conţinutul de substanţe
1,43 1,49 27,16
5 nutritive al materiilor prime şi al tuturor adaosurilor
Metionină 21,6 utilizate în prelucrare.
0,76 0,77 21,89
+ Cisteină 0 ƒ Se apreciază conţinutul substanţelor
Fenilalanină 27,6 nutritive din produsele finite.
1,66 1,68 28,03 ƒ Se calculează pierderile absolute şi
+ Tirozină 5
procentuale pentru fiecare nutriment principal în
Treonină 0,81 0,92 20,3 22,93 parte.
23,8 ƒ Se stabileşte VN10 al materiilor prime,
Triptofan 0,24 0,31 31,20
0 ponderea acestui indicator în produsele finite şi se
24,9 calculează pierderea de VN10.
Valină 1,255 1,2 24,98 ƒ Considerând drept 100% indicele VN10 a
4
materiilor prime se calculează ponderea procentuală
24,0 a VN10 în produsul finit.
Total 8,66 9,18 25,48
6 În tabelul 4 prezentăm un model al bilanţului
nutritiv la fabricarea unui produs nou.
În baza bilanţului nutritiv se determină:
2.2. Influenţa prelucrării tehnologice - gradul de valorificare al potenţialului nutritiv al
asupra valorii nutritive a alimentelor materiilor prime;
- care nutriment înregistrează pierderi mari şi
În timpul procesări şi depozitării în materiile cum se explică aceste pierderi (degradarea
prime, precum şi în produsele finite se desfăşoară termică, oxidativă, trecerea în subproduse etc.).
diverse reacţii chimice şi biochimice ce conduc la - dacă există posibilitatea valorificării
modificări în compoziţia acestora. Aceste potenţialului nutritiv al subproduselor rezultate
modificări fizico - chimice şi biochimice din prelucrarea de bază şi în ce mod.
influenţează valoarea nutritivă a produselor.
Pierderile în substanţe nutritive pot fi mai mari
sau mai mici, în dependenţă de tehnologia utilizată. CONCLUZII
Cele mai multe prelucrări tehnologice conduc la
pierderi de valoare nutritivă ca urmare a scăderii ƒ Ficatul de porcine şi bovine prezintă o sursă
conţinutului de proteine, glucide, vitamine, săruri importantă de nutrimenţi. De menţionat că
minerale [1-3, 8 - 13]. conţinutul de I2 în ficatul de porcină constituie 13,1
Pentru specialiştii din industria alimentară mcg, fiind de două ori mai mare decât cel al cărnii
este important să cunoască în ce măsură un care constituie 6,6 mcg. Conţinutul de Fe în ficatul
procedeu tehnologic sau altul influenţează valoarea de bovine este 6,9 mg, iar în carne - 2,9 mg; în
nutritivă a alimentului. Fluxul tehnologic trebuie ficatul de porcine - 2,02 mg şi 1,94 mg în carnea de
realizat astfel ca să diminueze pierderile porcine. Prezentă în carne a vitaminei A este sub
substanţelor nutritive şi totodată să nu influenţeye formă de urme, iar în ficatul de bovină şi în cel de
Stabilirea unei compoziţii proteice din carne şi ficat cu valoarea biologică maxim posibilă 45

Tabelul 4. Bilanţul nutritiv la elaborarea unui Bibliografie


produs nou.
Materii Produs Pierderi Pierderi, %
1. Banu C. (coord.). Tratat de chimia alimentelor,
prime e finite absolute Ed. AGIR, Bucureşti, 2002.
Substanţe

2. Banu, C. ş.a. Calitatea şi controlul calităţii


nutritive

A B C D
Unitate de

(x + y) − (z + v) produselor alimentare, Ed. AGIR, Bucureşti, 2002.


(x+ y)(z +v) x100
măsură

x+ y 3. Banu C. (coord.), Biotehnologii in industria


alimentara, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2000.
4. Banu C. Alimentatie pentru sanatate, Editura
Conţinut x y z v ASAB, 2009
Proteine 5. Banu C., Nour V., Iordan M. Procesarea
materiilor prime alimentare şi pierderile de
Lipide
substanţe biologic active. Târgovişte: Macarie,
Glucide 2002, p. 88 – 90.
Ca
6. Costin G.M., Segal R. Alimente pentru nutriţie
specială, Editura Academica, Galati, 2001.
P 7. Costin G. M., Segal R. Alimente functionale,
Fe Ed. Arta Grafica Bucuresti, 1999.
8. Frigiou A.D.et al. Economic efficiency of using
Vitamina vegetable protein in processing sunner salami
A (sausage), Papers of the International Symposium,
Vitamina 2007, p.49-52.
9. Georgescu G.M. , Banu C. Tratat de producere,
B1 procesare şi valorificare a cărnii, Ed. Cereş,
Vitamina Bucureşti, 2000.
10. Gorneţ V. The functional technological
B2
properties of the raw material animal Annals Food
Vitamina Science and Technology of the International
C Symposium "Protecţia mediului şi siguranţa
alimentară – priorităţi şi perspective", Târgovişte –
VN10 România, 2009.
% VN 11. Pirvulescu L et al., Comparative statistic
studies concerning the nutritious value of some
porcină respectiv - 8,2 mg şi 5,45 mg. Conţinutul groups of food, Bulletin UASVM, Agriculture 65(2)/
vitaminei B2, respectiv 0,2; 2,19; 0,14 şi 2,18 mg. 2008.
ƒ Valoaea nutritivă a 10 componente VN10 a 12. Tatarov P., Sandulachi E. Chimia produselor
ficatului de porcine şi bovine este superioară valorii alimentare, Ciclu de prelegeri, partea II, Ed.
cărnii, ceea ce demonstrează că ficatul este o U.T.M. Chişinău, 2008, 128p.
materie primă importantă pentru fabricarea 13. Saguy I., Karel, M. 1980. Modelling of quality
produselor funcţionale cu o valoare nutritivă deterioration during food processing and storage /
majoră. Food Technology, N3U(2), p.78-85.
ƒ Indicele Score al ficatului fiind superior celui al 14. Segal, R. ş. a. Nutriţia umană. Lucrări practice.
cărnii, confirmă că ficatul reprezintă o sursă Universitatea „Dunărea de Jos”Galaţi, 2010.
importantă de aminoacizi idenspensabili 15. Strmiska F., Segal R. and Sega B. Valoarea
organismului. nutritivă a produselor agroalimentare, Editura
Ceres. journals.usamvcj.ro/agriculture/article/view/
934/ 930.

Recomandat spre publicare: 24.05.2012.