Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Doua Monede Antice Descoperite Izolat in PDF

    Încărcat de

    Sabin Popovici
    36 vizualizări11 pagini

    Titlu original

    Doua_monede_antice_descoperite_izolat_in.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    36 vizualizări11 pagini

    Doua Monede Antice Descoperite Izolat in PDF

    Încărcat de

    Sabin Popovici

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    ARHIVELE NATIONALE SERVICIUL JUDETEAN DOLJ OLTENIA Studii. Documente. Culegeri Director fondator C.S. Nicolfescu-Plopsor 1923 Seria a IV-a, nr. 5, 2017 Editura SITECH Craiova, 2017 DOUA MONEDE ANTICE DESCOPERITE IZOLAT iN JUDETUL DOLS Toma Radulescu Dan Balteanu in cursul anului 2016 la Directia Judeyeand pentru Cultura Dolj au fost predate dow monede din bronz descoperite intamplitor pe raza a dowd localititi din judet: una dintre ele este un sestertius emis de Hadrian, cealalté, un follis de la Tiberius 1 Constantin. Prezentim mai jos cele doud piese si conditiile de descoperire ale acestora. Oras Segarcea 1, Hadrianus, Roma, 134-138 p.Chr. (Fig. 1/1, 2) AE, sestertius, 32,1 x 30,6 mm, 23, 62 g. Av. Bust laureat dr. HADRIANVS AVGCOSIIIPP Ry. Pax pe tron st, poart ramurd de maslin si soeptru PAX AVG; in exerga SC RIC 2, 770 = RCV 2, 3615. Moneda a fost descoperité intamplator la data de 19.09.2016 de catre d) Gigea Marian in curtea imobitutui proprictatea sa situat in oragul Segarcea, Ste Castanilor, nr, 29. Dl. Gigea a predat personal moneda Directiei Judefene pentru Cultura Dolj (Proces verbal nr, 1158/20.09.2016)*, Repertoriul Arheologic Najional nu prezint& inregistrari pentru oragul Segarcea, dar in literatura de specialitate sunt semnalate mai multe descoperin provenite de pe raza acestei localitat. Pe teritoriul orasului Segarcea s-au semnalat in literatura mai veche des coperiri din epocile Hallstatt si La Téne, fara a se face ins precizari suplimen- tare privind localizarea siturilor gi fara prezentarea materialului descoperit”®. Us fragment de tezaur de monede romane republicane, recuperat partial si descon= rit in condifit necunoscute, 2 fost inregistrat in literatura de speciatitate ca pro Prin Hotarérea nr. 7054/D.P.C/12.01.2017 a Biroului Comisiei Nagionale a Muzeelor si C= Jectilor, moneda a fost clasath in categoria fond” si atribuitd in adeuinistrare Muzeutui Os Craiova, © Dumitru Berciu, Arheologia preistoricd a Olteniei. Extras din ,Arhivele Olteniei" nr. 0 102 s2 163-304, Tnmuarie = August 1939, Craiova, Editure Ramari, 1999, p. 142, fg. 172,00 6 p. 143; p. 184, fig. 231, nr. 30 (localizari pe harta judejului sau mentiuni printre agezarile epocile respective, 28 venind de pe raza orasului Segarcea, Cele $ monede recuperate se distribuie cronologic intre anii 90 ~ 74 a. Chr°*, Descoperirea ar putea fi pusd in legatura cu o asezare rurald sau exploa- ‘tafic agricola de epoca romani (secolele II-III p. Chr.), dar avand in vedere cd in prezent zona in care a fost descoperité moneda este una rezidentiald a orasului Segarcea, terenul fiind acoperit de construetii de locuinte, categoria eventualu- Ju sit, ca si intinderea acestuia sumt foarte grew de precizat. f ‘Comuna Bucovat, sat Palilula, 2. Tiberius {1 Constantin, Nicomedia, 580/3 p. Chr. (Fig. 1/3, 4) AB, follis, 31,9 x 31,6 mm, 10, 22 g Ay. Bust al imparatului din fata, in toga consulara, purtind coroana cu ruce si pendilia. in mana dreapta tine mappa, in stanga sceptru cu vultur tim- ‘yet cu o cruce émTIbCONS TANTPPAVI Ry. m; deasupra cruce ip stinga: ANNO. in dreapta: 41 in exerga: NIKO A DOC 1, p. 279, nr. 30al ~ 30a2 = MIB 2, p, 106, nr. 35,1 7= SB, 441. Monedia a fost descoperitd Ja data de 03.11.2015 de citre dt. Sarbu Ma- ‘= pe raza satului Palilula, comuna Bucovat, judetul Dolj (Fig. 2/2, nr. 5) prin “-csrea unui detector de metale, D1. Sarbu a descoperit cu acceasi ocazie 4 ‘ese metalice modeme: un nasture militar sovietic, un insemn militar si dow’ = = Octavian Toropn, Onori Staica, Monede hizantine descoperite ix Oltenia, in ,Drobeta”, 1974, p. 164; Viorel M. Butnariu, Réspandirea monedelor bizantine din secolete VI-VIL in to torile carpato-dundrene, in ,Buletinul Societiii Numismatice Romine”, 77-79, 1983-1985, c= 131-133, p. 219, nr. 67; Alexandru Madgearu, Continutate $1 discontinuitate culturalé la De nérea de Jos in secolele VH-VIII, Editura Universita din Bucuresti, 1997, p. 69, nr. 26. 2» Migu Davidescu, Drobeia in secolele 1-V1 e.n., Craiova, Exinura Secisul Romanesc, 1980, 5 215 (cereetiri Vasile Boroneant); Viorel M. Butnariu, op. cit, p. 221, nr. 102, cu observa b= Emest Oberlinder-Timoveanu, op. cit, p. 51, n. 100; fon Sting, ap. cit. p. 190 (atribuitt = Mauricius Tiberius gi dataté $82-3) © Emest Oberlinder-Térmoveanu, op. cit, p. $1,m. 100. ® Dumitns Tudor, Sueidava, if, in ,Dacia”, 11-12, 1948-1947, p. 204, mr, 69; Viorel M. su, op. cl, p.227, nr. 48. ® Dumitru Tudor, op. cit, p. 204, nr. 70; Viorel M. Butariu, op. cit. p. 227, nr. 49. 30 9. Sucidava ~ agezarea civil AE, Tiberius I Constantin, lips alte detalii. ,Cabinetul Numismatic al Sibliotecii Academiei Romane, nr. inventar 1076 si nr. inventar $1474”, Atci- >Suitd inifial de Dumitru Tudor lui Phokas, redeterminata de Emest Oberléinder- Timoveanu™, Moneda de la Bucovat ridica la zece numérul pieselor emise de Tiberius ‘Constantin cunoscute ca provenind din Oltenia. Descoperirea poate fi pusi = legituri cu zonele de locuire din secolul al Vi-lea p. Chr., identificate prin ‘scrvetiri de suprafati pe raza satului Palifula (v. infra, sub nr. 3. A si C). Avand = vedere modalitatea prin care a fost descoperité, nu se poate preciza ins ‘senctul exact de descoperire si nici daca aceasta s-a facut in punctele identifica- ‘= ssterior prin cercetari de suprafaya. Pentru cd pe teritoriul comunei Bucovat sunt cunoscute pand in prezent == multe situri arheologice, cercetate prin sApéturi sau doar identificare prin seregheze, dar au fost inregistrate si descoperiri intémplatoare sau cu loc de “Sscoperire necunoscut, considerdim necesar s& prezentdm mai jos 0 fig de re- ‘pone arheologic a comunei’’, 1. Sat Bucovay, A, Cetatea hallstattiana din punctul ,,La Jidovit” se localizeaza la vest de ===25. pe un bot de deal, la nord de DJ 552 Craiova — Terpezita — Cetate (Fig. 2 = 1)" In primele decenii ale secolului XX a fost semnalata pentru prima “Sside C.S. Nicoliescu Plopsor, care a intreprins cercetari de suprafata, dar si Seerwhe Poenaru-Bordea, Descoperirile monetare din cetijuia romano-bicantind de la Sse x specialé privire asupra perioadei 260-328. Campaniile 1966-1971, in ,Studii == & Numismatica”, 6, 1975, p. 80, nr. 216; Viorel M. Butoariu, op. cit, p.227, nr. 50. “Sess Cberlinder-Tamoveanus, op. cit. p. $1, n. 100. Primul numar reprezinti numéul de ‘ce de-al doilea numarul de inventar in Registral Cabinetului Numismatic al Academie} “ccfurmatie amabild a colegului Viorel Emanuel Petac, care ne-a transmis si o copie Se de inregistrare a monedei. fi muljumim si pe aceasth cale). Numdrul monedelor lui ‘al Iilea descoperite la Sucidava ar putea fi mai riicat: Octavian Toropu, Romanitatea = Sromdnii in Dacia traiand sud-carpatca (secolele M-XI}), Craiova, Editura Serisul 1976, anexa 16 menfioneaza 4 monede descoperite aici, tei dinte acestea fiind cu = 6-8 de mai sus. Avind in vedere cf celelalte dows din lista noastrd au fost identifi ‘cul aparitiei luerrit profesorului Toropu, aceasta nu putea si se refere la vreuna ‘Sout piese. Este probabil ca Octavian Toropu sé fi cuprins in staistica sa 0 moned& ‘Set aceast fig ca urmare a faptului cd Directia Judefeand pentru Cultura Dol ‘= prevent o actiune avind ca obiectiv intocmirea obligailor de folosinté pentru ‘se-nuriloreare se suprapun peste siturile arhealogice inscrise fn Lista Monumente- “= pentru cele doua situri de la Bucovaacestea au fost deja redactate, urmand a f sie proprictar. © 22 = LMI DI-Ls-B-07879 (localizare pentru RAN: Florin Ridiche si Aurel Ser al un sondaj™”. in 1953, acelasi cercettor a sectionat sistemnut defensiv al cetatii, rezultatele cercetatilor ramandnd inedite. in {956 sistemul de fortificare a fost investigat din now de etre Gloria Macovei, in cadrul activitijii colectivului atheologic de la Popesti. A fost practicata o sectiune transversald pe elementele sistemului de fortificare, sectiune cu dimensiunile de 21x1m, Lungimea valulus misurata la suprafata a fost stabilith la aprox. 120 m. S-a confirmat c& cetatea face parte din categoria fortificatiilor cu .,val vitrificat” si gan{ de aparare. Aces- te elemente de fortificare bareaz calea de acces in partea in care promontoriul comunicé cw restul terasei, din celelalte parti zona fiind protejat’ prin pantele abrupte ale dealului. Materialul descoperit a sugerat datarea acestei fortificatii in secolele VI-IIl a. Chr.** B. In punctul ,Malul Lupului” (Valea Lupului”} a fost identificata prin cercetiri de suprafafa o alt& fortificatie. Pentru aceasta s-a propus ca datare tot epoca hallstattiand si s-a avansat ipoteza ca ea s&-gi fi continuat existenja gi fn epoca La Téne™ 2, Sat Carligei. A. Asezarea fortificatd de epocd La Téne de la Carligei este situat pe malul Jiului, la cca. 250 m sud est de sat, ém punctul ,,Carpinis” (Fig. 2/2, nr. 2)". Fortificatia a fost construité probabil la sfargitul perioadei Hallstatt, dar a fost locuita intens doar pe parcursul epocii ulteriore. La suprafata sitului au fost descoperite gi fragmente ceramice din epoca bronzului, fara ca un nivel distine, apartindnd acestei epoci in sapaturile arheologice efectuate. In 1969 Octavian Toropu a efectuat sApaturi in urma carora au putut fi precizate elemente ale si temului de fortificare, compus dintr-un gant si un val construit din pmant ars si piatra. Dimensiunite maxime ale asezirii sunt de 850 X 400m, iar santul si valul ‘erau vizibile la suprafatd, in 1969, pe o lungime de 600 m. Sanful are forms literei V, este lat de 5 m gi adnc de 2 m. Valul a fost amenajat din pamant ars, amestecat cu urme de lemn carbonizat si buciti de gresie. S-au cercetat de ase- ¥ C:S, Nicoldeseu-Plopsor, fnsemndri din erecutul Olteniei (Continuare a rubricei ,Riimaite lin vrem trecute” din numarul precedent al revise p. 79), 4. Cetatea Sidovile Bucova - Dos in ,Arhivele Olteniei 1, 1922, p. 250/251; Dumitru Berciu, op. cit, p- 204, fig. 253 (eu prets= rea denumirii punctului dupa Plopsor, .Cetazea jidovile’). % Gloria Macovei, Cercetdrile de la Bucovit (r. si neg: Craiova), in .Materiale si Cercetin Atheologice”, 5, 1959, p. 351-354; Eveicfopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Roméniei 1, A-C, Bucuresti, Faicara Enciclopedicd, 1994, p, 217, s.v. Bucoveg (Emil Moscatu); Petre Gherghe, Asezari si cevdyi eto-dacice din Oltenia, Craiova, Editura Universitaria, 1997, p. 6 85; PL 8/2; Vlad Carabisi, Considerayitprivind central de putere din bazinul Judi (sec. 1V-L @. Chr), in .Buridava XIV1 ~ Symposia Thracologica X. Volum dedicat profesoruiui Petre | Roman la cea de-a 80-a aniversare” (coord. Christan Schuster, Claudiu Tulucea, Carol Tertes) Ramnicu Vileea, 2015, p. 329-330; p. 332, fig. 52. * Octavian Toropu, in ,Analete Universtait din Craiova, Seria Istorie”, 6, 1975, p. 82; Pets! Gherahe, Ager si esd geta-dacice din Oltenia, Craiova, Edtura Universitaria, 1997, p. 85 “ RAN 69973.01 = LMI DJ-I-s-A-07878 (localizare pentru RAN: Florin Ridiche i Aurel Se= ban). 32 i, menea si dovl locuinge, S-a presupus 8 aceasti agezare geto-dacicd trebuie sdentificatd cu Pelendava menfionaté in Tabula Peutingeriana’’. 3, Sat Palilula, A. In punctul ,,Zdcdtoarea”, situat Ia limita de vest a satutui, in jurul iz ~orului cu scelasi nume a fost identificate materiale ceramice apartinand epocii Sronzului, epocii romane si ,epocii feudate timpurii” (cercetiri de suprafata ‘Mircea Negru). B. In punetul ,,Coasta Gherit”, situat ta 4-500 m est de vatra satului au fst descoperite la suprafata solului fragmente ceramice atipice, care au fost ‘ssibuite epocii bronzului (Fig. 2/2, nr. 3) (cereetisi de suprafat Mircea Negru). C. La nord de confluenfa pérduluj Palilula cu Jiul, pe o suprafaya de secoximativ 100 X 50 m (Fig, 2/2, nr. 4) au fost descoperite materiale ceramice ‘exe indicd o locuire din fazele tarzii ale epocii bronzului. Pe aceeasi suprafaya ‘=: fost descoperite si materiale ceramice cate au fost datate in secolu al VI-lea > Chr. apargindnd unei locuiri din aceast& perioada (cercetari de suprafata Mir- sez Negru)®, 4, Sat Sarbatoarea, A. in punctu! ,,La Tarind” a fost descoperita o tetradrahma emisa de Fi- ‘Spal Illea. B. in punewsl ,.La Biseried” a fost descoperita o alta tetradrahma, emisi- ‘se: postumii a lui Philip al I-tea*®, Materiale atheologice si numismatice fard loc de descoperire precizat: 1. Materiale arheologice ,datind din neolitic™* Seavian Toropu, Ager’ antice fa Mofleni si in imprejurimi, in ,Mitropotia Oltenii”, - af. 9-10, septembrie-octombrie, 1972, p. 700-708; Idem, Céteva date privitoare ta ase- Sarid de la Cirligei ~ Bucovit (jud. Dol), in Studi $i materiale de muzeogratie si -caltars’, 6, 1973, p. 3-11; Petre Gheruhe, Asecari yi cedlé get-dacice din Oltenia, Exitura Universitaria, 1997, p. 85; Pl 7; Idem, Repertoriul informarllor si descopert- henlogice din Oltenia. Epoca Laténe, Craiova, 2001, p. 39; Ident, Dovezi arheologice fi romane la Pelendava (secolele I-11 p. Chy:), in ,Awalete Universiti din Craio- “Se Istorie", Anul XI, nr, 1, 2006, p. 33-62 (0 fotografi asitului lap. 60); Petre Gherghe, Aan, [storia Craiovel: Marni arheologice yi numismatice (mlleniil VI a.Chr. ~ 107 p. Chr), pp. 54-55: pp. 65-67 discutia psivind localizare Pelendavei dacice; 0 ipote- ccd cu privire fa Yocalizasea aici a tezaurului de obiecte de argint considerat ca desco- "a Ciova: Vlad Carbs, op cit p. 319: p. 330, fig 4.1.5 p. 332, fig. 5.2). puncttle 3, A~C: Mircea Negru, Conributii la. repertoriul arheologic al judetului

    S-ar putea să vă placă și