Arheo/ogia peşterilor şi minelor din România - Saline

J i

Saline - Mine de sare

Sa/inele Ocna Mureşului 1. Dum1tru Tudor. Oraşe. tlrguri şi sate In Dacia

Romani. Bucureşh . 1968, p. 205
Jud . Alba, oraş Ocna Mureşului.
Localizare· Podişul Tâmavelor, Valea
Mureşului.
Tabula Peutingeriană s1tuează localitatea
pe drumul imperial de la Brucla (Aiud) la
Potaissa (furda) unde se află o aşezare
umană, cu exploatare până azi a sării.
Extragerea sării reîncepe la sfârşitul evulut
mediu şi in epoca modernă .
Salina Uioara
Jud Alba, sat Uioara, oraş Ocna Mureşulu1 .
Localizare: Câmpia Transilvaniei, bazi-
nul Mureşului.
Aşezare romană, cu exploatare de sare pe
drumul imperial către Polaissa - Turda.
Exploatarea se reta in secolul al XVIII-lea,
continuă şi in secolele XIX şi XX . A fost
modernizată in 1928, săpându-se un puţ
adânc de 140 m, denumit .Mihai", şi un puţ
de 60 m pentru bazinele de saramură etc.
Datare: epoca romană, epoca medie-
vală,epoca modernă, epoca contem-
porană.
1. Dum11ru Tudor Oraş&. tlrgun şr sate 1n Dacta
Romana , Bucureşti . 1968, p. 205
2 Nicolae Magh1ar Ştefan Olleanu. Om tstona
mmentulutln Romania Bucureşti , 1970. p. 298

Satlna Turda - Ocna Muresulul, exploatare "In

Salina Unirea
clopot" Jud Alba, sat Vereşmart-Vinţu de Sus,
Datare· epoca romană, epoca medie- comuna Unirea
vală, epoca modernă . Localiza re : Munţii VinţuiUI, bazmul Mu-
1. Mihail Macrea , Viaţa 1n Dacia RomanA , Bucure$lt , reşului, Valea Vinţului.
1969, p, 307.
Aşezare civilă romană pe malul drept al
2 Nicolae Maghiar, Ştefan Olleanu, Dm tslona
mmentului Tn Romania, Bucure$ti, 1970, p. 246 . Mureşului a fost identificată de J.F Nei-
gebauer Exploatarea s-a făcut şi in
secolele XVIII şi XIX .
Sa/inele Războieni-Cetate Datare· epoca romană, epoca medie-
vală ,
epoca modernă.
(Feldioara) 1 J F. Neigebauer Dac•en Aus den Uberreslen
des Klass•schen Altertums m11 besoners ROcks•cht
Jud Alba , sat Războieni-Cetate, comuna aui S1ebenburgen. Braşov . 1851 , p. 243 .
Ocna Mureşului. 2 Dum•lru Tudor, Oraşe. targur1 şi sate In Dacia
Romana , Bucureşti , 1968. p. 205. 206 .
Localizare· Câmpia Transtlvaniei. bazi-
nul Mureşului.
Aşezare romană cu exploatare saliniferă , Salina Grozeşti
pe drumul imperial către Polatssa - Turda

Datare: epoca romană, epoca medie- Jud . Bacău, sat Grozeşti, vechea
vală
denumirea comunei Ottuz.

150 www.cimec.ro
Arheo/ogia peşterilor ŞI minelor dm Romflnia - Saline

Localizare: Mun~i Brezun~. valea Trotuşului.

Salina Bata
,
Din această salină se exploata sare la
suprafaţă, in sistem carieră. Jud. Bistriţa-Năsăud. sat Baţa, comuna
Petru Rareş .
Datare: epoca daca-romană.
Localizare: Dealurile Ciceului, Valea So-
1 Fr Sulzer, Geschtle des transalplnischen
Dactens ,1, p. 134, el N•colae Maghiar ş• Ştefan meşului.
Olteanu
De aici se exploata sare
2 NiCOlae Magh•ar Ştefan Olteanu , Om tstoria
mmertlvlutln Rom4nta. Bucureşlt , 1970 , p. 62 . Datare: epoca romană .
1 N1colae Maghiar Ştefan Olteanu , Om tstona
minentului In Rom4ma . Bucureşti . 1970, p 61 .

Sa/ina Târgu Ocna

Jud. Bacău, oraş Târgu Ocna . Salina Beclean
Localizare: Mun~i Brezunv. Valea Trotuşului.
Jud. Bistriţa-Năsăud . comuna Beclean .
Din această salină se exploata sare la su-
prafaţă, in cariere. Localizare: Dealurile Ciceului, Valea So-
meşului .
Datare epoca daca-romană .
De aici se exploata sare.
1 N1colae Magh1ar. Ştefan Olteanu. Dm tstorta
mmerttulut Tn RomSma , Bucureşti , 1970, p 62 Datare: epoca romană .
1 N•colae Maghtar Ştefan Olteanu , Din istona
minentului fn RomSma , Bucureşt i, 1970, p 61 .

Salina Trotuşul
Jud. Bacău, sat Trotuş, comuna Târgu Salina Ciceu
Trotuş
Jud. Bistriţa-Năsăud, sat Ciceu, localitate
Localizare: Depresiunea Caşin, cursul
dispărută, comuna Ciucei-Giurgeşti .
inferior al răului Trotuş, afluent al Si-
retului Localizare: Dealurile Ciceului, Valea So-
meşului
Piedro Deodata, călător străin
prin Moldova,
menţionează că in jurul oraşului se găsesc De aici se exploata sare.
saline din care se extrăgea sare in cantităţi Datare epoca romană
mari. Era trimisă in toată ţara Moldovei,
1 Nicolae Magh1ar, Ştefan Olteanu, Om 1stona
Rusiei şi in alte ţări. Se transporta pe mineri/ului in RomSnta Bucureşti , 1970, p. 61 .
Dunăre , apoi pe Marea Neagră până la
Constantinopol.
Datare: epoca medievală .
Salina Cristur
1 N1co1ae Magh1ar Ştefan Olteanu. Din istoria
minentului Tn Rom4ma . Bucureşti , 1970, p 168 . Jud . Bistriţa-Năsăud . sat Cristur, comuna
Cristur-Sieni.
Localizare. Depresiunea Bistriţei , Valea
Salina A rpaş Someşului.

Jud. Bistnţa-Năsăud, sat Arpaş, localitate De aici se exploata sare.

dispărută, comuna probabil Ciceu sau Datare. epoca romană .
Beclean. 1 Nicolae Maghiar, Ştefan Olteanu, Din istorra
Localizare: Dealurile Ciceului, Valea mmerrtului in Romania, Bucureşti . 1970, p. 248.
Someşului.

De aici se exploata sare.

Salina Domneşti
Datare. epoca romană .
1 Nicolae Maghiar. Ştefan Olteanu , Dm 1stona Jud Bistriţa-Năsăud . sat Domneşti ,
mmentului Tn RomSma . Bucureşti , 1970, p. 61 , comuna Mărişelu .

151 www.cimec.ro
Arheolog/a peşterilor şi minelor din Romlnia - Saline

Localizare· Depresiunea B i striţei , Valea Datare· epoca romană .

Someşului , afluentul Şieu , Tn apropiere 1 Ntcolae Maghiar, Ştefan Olteanu , Om t:stona
de Sărăţel mmentulutln Romlnia , Bucureşlt , 1970, p 61 .

la salină exista un actor (intendent) libert

pe nume Aelius Atticus.
Datare. epoca romană .
Salina Sintereag
1 V Chnstescu, Vtat• economtcla Dactet Romane, Jud. Bistriţa-Năsăud , sat - comuna
Ptleşlt 1829, p . 50, 51
Sintereag.
2 Mthatl Macrea, VtafiJ In Oacta Romani, Bucureşlt ,
1969, p 306 Localizare· Dealurile Ciceului, Valea
SomeşuiUt

De aici se exploata sare

Salina 1/işua Datare: epoca romană .

Jud. Btstriţa-Năsăud . sat lh şua , comuna 1 Ntcolae Maghtar Ştefan Olleanu, Om t:stona
mtnentului Tn Romlnta , Bucureştt , 1970, p 61 .
Unu .
Localizare· Dealurile Clujului , Valea
Someşului, pe malul afluentului llişua .
Salina Tahat
Este situată la capătul drumului roman ce
venea de la Napoca, prin Gherla ŞI DeJ. Jud . Bistriţa-Năsăud , sat Tahat, localitate
Salina' avea importanţă economică mare dispărută, comuna Stntireag, in apropierea
pentru viaţa aşezării Civile şi a castruiUt in localităţii.
interiorul căruia se afla şi un templu, Localizare Dealul Cetă~1 , Valea Some-
canabe etc. De aici provin cinci inscripţii şului.
vottve
De aica se exploata sare
Datare: epoca romană, epoca medie-
Datare: epoca romană
vală
1 Ntcolae Maghtar Ştefan Olteanu, Om t:stona
1 CIL III, 787 • 788 , 791 • 793
mmantulw 1n Romlnla, Bucureşti , 1970, p 61
2 V Chnstescu , V11ţa economtcla Daclet Romane,
Ptteşu 1929, p 50.
3. Dumttru Tudor, Oraşe. tlrguri Şi ute In Dacia
Romani Bucureşu , 1968, p 263, 26-4 Salina de la /băneşti -
Botoşani
Salina Mănăştur Jud Botoşant, sat - comuna lbăneşti

Jud. Bistriţa-Năsăud , sat Mănăştur, Localizare Dealurile lbăneştiului, Valea

comuna Petru Rareş Jijtet
Localizare· Dealurile Ciceului, Valea Robert Bargrave aminteşte despre o mină
Someşului . de sare impietntă, in imprejurimile localită~t ,
in secolul al XVII-lea.
De atei se exploata sare.
Datare· epoca medievală .
Datare: epoca romană .
1. N•colae Maghtar Ştefan Olleanu, Din t:stofla
1 N•cotae Magh•ar, Ştefan Olteanu, Dm tstona mmentulut1n Romlnta , Bucur şt i, 1970, p 168
mmentulut ln Romlnta , Bucureşti . 1970, p 81

Salina Reteag Salina Rupea

Jud Braşov. comuna Rupea .
Jud. Btstnţa·Năs~ud . sat Reteag, comuna
Petru Rareş . Localizare: Dealurile Gherghelui, Valea
OltuiUI, afluentul Caşou .
Localizare: Dealurile Ciceului. Valea So-
meşului . De aici se exploata sare .
De aici se exploata sare. Datare: epoca romană

152 www.cimec.ro
Arheologia peştenlor şi mine lor din Romlnia • Sa/me
1 .... Arch1v des Verems fur SiebenbOrgtsche
Landeskunde 13 S1b1u (Hermannstadt). 1876. p
302
2 V Christescu, Viaţa econom1cl a Dac1t11 Romane,
PtleŞII Hl29, p 50
Salina Crişeu
Jud. Buzău, sat Crişeu, localitate dispărută,
oraş Rămnacul Sărat.
Localizare: Dealurile subcarpatice, Va~
lea Râmnicului Sărat.
De aici se exploata sare la suprafaţa zăcă­
mântului.
Datare: epoca daco-romană .
1 Fr Sulzer Ge3ch1cllte de3/ransalpm13Chen
DaCien3, 1, III , VIena, 1981 - 1782
2 Nicolae Maghiar. Ştelan Olteanu. Din 13/ona
mmefi/UIUI in Romlnta , Bucureşti, 1970, p 62.
Salina Cojocna
Jud. Cluj. sat- comuna Cojocna.
Localizare: Cămpia Transt1vanie1 , So-
meşul Mic. atluentul Gădalin .
De aici se exploata sare. Tn tot evul mediu
ocnele de la Cojocna au fost printre cele
mai importante exploatări de sare din
Transilvania. Tn 1780 figura printre cele
şase oficii mmiere din Transilvania, alături
de Turda, Ocna DejuiUI, Ocna Sibiului, Sic
şi Praid.
Datare: epoca romană, epoca med1evală ,
epoca modernă , epoca contemporană
1. M•hail Macrea V1aţa Tn Dac1a Romani Bucureşti ,
1969, p. 306.
2 Nicolae Magh1ar, Stefan Olteanu, Din Istoria
mmefl/u/u1 Tn Rom~ma , Bucureşti , 1970, p. 130, 166,
194
Sa/inele Peta
Jud Cluj, sat Pela, comuna Apahida.
Localizare· Bazinul Someşului, atluentul
Someşul M1c
In apropierea satului sunt presupuse saline
romane.
Datare: epoca romană .
1. Tabu/a lmpem Roman/, l . 34 88, numar de
menţ1onare
2 1 H. Cnşan . M Blirbulescu , E. Chlnla, V
Vasthev, 1 Wmkler. Repenonularheolog'c al
JUdetului CluJ. ClUJ, 1992, p. 305.
153
Salina de la Sânpaul
Jud. Cluj, sat - comuna Sănpaul.
Localizare· Dealurile Clujului, baztnul
SomeşuiUI, afluentul Valea Mare.
De a1ci se exploata sare. A fost descoperită
o inscripţie pe un altar inchmat lui Sol
lnvictus de către un .conductor salinarum·
(arendaş) pe numele său lulius Valentinus
şi de intendentul său, libertul (C) lulius
Omucius.
Datare: epoca romană .
1 M1hatl Macrea Vla(a In Dacia Romani ,
Bucureşti , 1969. p 306
Sa/ina Sic
Jud. Cluj, sat - comuna Sic
Localizare· Valea Someşului Mic. Valea
Şieului .
Cercetările arheologice au pus in evidenţă
urme ale exptoatăn1 săn1 la Sic. care au
continuat şi in epoca medievală . Este a-
mintită intr-un document dtn 1291 , in care
se prevedea acordarea de pnvilegii pentru
exploatarea Tn folosinţă inainte şi după
sărbătoarea SfântulUI Martin. Rămâne una
dintre minele importante până in epoca
modernă
Datare : epoca romană, epoca medie-
vală,epoca modernă , epoca contem-
porană
1. Mthatl Macrea , Viaţa Tn Dac~a Romani, Bucureşti ,
1969, p 306
2. Ntcolae Maghtar, Ştefan Olteanu. Dm tstona
minentului Tn Rom4nia , Bucureşti , 1970, p 62, 117,
130, 194
Sa/inele Ocna Dejului
Jud . Cluj, comuna suburbană Ocna Dejului,
municipiul DeJ.
Localizare: Bazinul Someşului in amon-
te de confluenţa cu Someşul ~tc.
Din informaţia istorică rezultă existenţa unor
exploatări de sare in epoca romană.
Cercetările arheologice nu au reuşit să le
identifice in teren . Un document din 1248
dovedeşte ex1stenţa la Ocna DeJ a unei
gropi de exploatare a sărit . Erau exploatate
şi in secolele XVII - XVIII In 1 i'80 figura
printre cele şase oficii miniere pentru
www.cimec.ro
Arheologie peşterilor şi minelor din România - Saline

exploatarea sării. Extragerea continuă şi in Localizare : Dealurile Amaradiei, pe

secolele XIX - XX. cursul superior al Tesluiului, aOuent al
Datare: epoca romană, epoca medie- Oltului.
vală,epoca modernă, epoca contem- in apropierea Ocnei de la Gh1tioara se ana
porană . Ocna Săraru, menţ1onată pe o notă mar-
1. 1 Marţian. Repertoriul arheotog1c pentru Ardeal, ginală de pe un document al mănăstirii
Bistnţa , 1920, p . 473 Horezu d1n vremea lui Constantin Brân-
2. V Chnstescu, Viaţa economic4 a DaCiei Romane. coveanu, pe la anul1696.
P1teşh , 1929 .
3 Oum1tru Tudor, Oraşe, targun şi sate In Dacia Datare: epoca medievală .
Romana . Bucureşti . 1968, p. 239 1 Nicolae Magh1ar, Ştefan Olteanu. Om istoria
4 . M1ha11 Macrea. V1a(a Tn Dacia Romani . Bucureşti. mmentufut rn Rom,ma. Bucureşh. 1970. p. 167.
1969, p. 307.
5. Nicolae Maghiar. Ştefan Olteanu . Om 1stona
mmentului In Romlma. Bucureşti , 1970. p 61 , 116.
194 , 246 Sa/inele Teişani­
Ghitioara
Sa/inele Ocna Mică Jud DoiJ, sat Ghitioara, localitate dispărută
in apropiere de Gherceşti, comuna
Jud Dâmboviţa, sat Ocna Mică. localitate Gherceşt1 .
dispărută sau incorporată în oraşul
Localizare: Dealurile Amaradiei, pe cursul
Târgovişte.
superior al Tesluiului, afluent al Oltului.
Localizare. Subcarpaţii lalomiţei, bazinul
Salină menţionată in mai multe documente
lalomiţer.
din secolul al XVII-lea de către domnitorul
Ocna a funcţionat intre sfârşitul secolului al Şerban Cantacuzino (1682) şi de către alţr
XVI-lea şi sfârşitul secolului al XVII-lea. Un demnitari sau domnitori din aceeaşi vreme .
document din 1517 atestă funcţionarea
Datare: epoca medievală .
minei
1 Nicolae Magh1ar. Ştefan Olteanu, Om tslona
Datare epoca medievală. mtnentulu1 in Româma . Bucureşti , 1970, p 167.
1 •••• Documente prlvmd 1storia Romlnie1, Ed
Academiei , Bucureşti , 1950.
2. Nicolae Magh1ar, Ştefan Olteanu. Om istona
mmentului In Romama, Bucureşti , 1970 , p 131 , 168 Sa/ina Praid
Jud . Harghita, sat- comuna Praid.
Localizare . Munţii Gurghiului, bazinul
Sa/inele Teişani
Praîd, pârâul Corund, aOuent al Târnave1
Jud . Dolj, sat Teişan1, local1tate dispărută. MICI .
comuna Gherceşti
Localizare: Dealurile Amaradiei , pe cursul
superior al Tesluiului, aftuent al Oltului.
Un document din 22 martie 1683, men-
ţionează că se acordă o donaţ1e mănăstirii
Radu Vodă din Bucureşti , pnn mutarea aici
a .ocnei Ghitioara·
Datare: medievală .
1. N1colae Magh1ar, Ştefan Olteanu, Om 1stomt
mmentului Tn Rom,nia. Bucureşti . 1970, p . 167.

Sallna Praid • Interior din sala de tratamente

medicale
Sa/inele Săraru
Prima menţionare documentară a ex-
Jud. Dolj. sat Săraru , localitate dispărută , ploatării datează d.n 1405 Exploatarea se
comuna Gherceştr . intensifică in secolul al XVI-lea la .Ocna de

www.cimec.ro
Arheofogia peşterilor şt mine for din Rom~nia
Sus" şi .Ocna de Jos", .Iosif' etc. Extra-
gerea sării se făcea in camere în formă de
clopot, iar ulterior în abataj. După 1914, in
exploatările de la Praid s-a folos1t explozibil
in proporţie de 30%, restul exploatării
efectuându-se cu ciocane Acum fostele
încăperi, in formă de clopot, şi abatajele din
subsol sunt transformate intr-un sanatoriu
pentru adulţi şi copii. fn exterior se află
amenajări turistice şi un ştrand cu apă
sărată pentru tratamente.
Datare: epoca medievală , epoca mo-
dernă,epoca contemporană .
1 1 Bozac, Şcolile de la salinele dtn Transilvania la
sfArştlul secolului al XVIII-lea Anuarul lnsututului de
lslone CluJ 3, 1960, p 281
2 Ntcolae Maghiar. Ştefan Olteanu , Dtn tslona
mmentului Tn RomAma. Bucureşti , 1970. p 163 , 247 .
3 !siVan Horvath, lslortcul mmentului de la sahna
Pratd , Pra1d, 1998
Salina Şipotele
Jud. laşi, sat- comuna Şipote.
Local izare: Colinele Miletinului, râul Mi-
letin, afluent al Jijiei.
Dintr-un document din 1670 aflat la Arhivele
Statului, rezultă că locuitorii satului ex-
trăgeau sarea. Ei se aflau pe moşia mă­
năstirii Barnovski din laşi.
Biserica a fost ctitorită la 1507 de către
pârcălabul Luca Arbore.
Datare. epoca medievală .
1 Nicolae Maghiar Ştefan Olteanu. Din IStoria
minentulu/Tn RomAnia, Bucureşti , 1970, p. 163, 247.
Salina Topărăuţi
Jud. laşi, sat Topărăuţi, localitate dispărută ,
comuna Şipote (posibil).
Loca lizare : Colinele Miletmului, râul Mi-
letin, afluent al Jijiei.
Dintr-un document din 1670 aflat la Arhivele
statului, rezultă că locUitorii satului ax-
trăgeau sarea. Ei se aflau pe moşia
mănăstirii Barnovskt din laşi.
Datare: epoca medievală .
1 Nicolae Maghtar. Ştefan Olteanu, Din istona
minentului Tn Rom4nia , Bucureşti , 1970, p 163 , 247.
- Saline
Salina Coştiui - Rona
Jud. Maramureş, sat - comuna Rona de
Sus.
Localizare: Depresiunea Maramureş ,
carstul superior al răului Rana. afluent pe
stânga al nsei (pe graniţa cu Ucraina).
Este atestată documentar in 1746, re-
activată după 1848 şi rămâne în exploatare
până după primul război mondial. in
perioada 1848 - 1914 obţine maximum de
producţie Extstă şi părerea că ex-ploatarea
sării la această ocnă ar putea data de
dmainte de anul 600.
Datare: epoca medievală , epoca modernă,
epoca contemporană
1 M Stamaltu, Istoricul metodelor de exploatare a
zAcAmmtelor de sare din Romăma . Bucureşt i, 1943,
p . 7. 8
2. Ntcolae Maghtar. Şletan Olteanu . Dm tstoria
minentulu' 1n Rom~nia , Sucureşlt , 1970, p 166, 246
Salina Ocna Şugatag
Jud. Maramureş, sat- comuna Ocna
Şugatag .
Localizare. Dealurile Ciceului, Valea So-
meşului
De aic1 se exploata sare.
Datare: epoca romană.
1 N•colae Maghiar. Şlefan Olteanu. Din 1storia
mmentul11i in România . Bucureşti , 1970, p. 6 .
Salina Rona
Jud Maramureş, sat Rana , comuna Rona
de Sus.
Localizare: Depresiunea Maramureş,
carstul superior al râulu1 Rana. afluent pe
stânga al Tise1 (pe gramţa cu Ucraina).
Mma de sare apare in exploatare după anul
1848 ŞI durează până după primul război
mondial La baza uneia dintre găurile de
mmă acum se află un lac cu apă sărată .
Mina este abandonată .
Datare: epoca medievală , epoca mo-
dernă ,
epoca contemporană .
1. Nicolae Magh1ar, Ştefan Olteanu . Om tslofla
mmefltului Tn Rom4nta , Bucureşti , 1970 p 246
155 www.cimec.ro
Arheologie peşterilor şt minelor dm Romanie - Seline

Salina Vişeu Datare: epoca romană . epoca medie-

vală.epoca modernă.
Jud. Maramureş, sat Vişeu (sat dtspărut
sau integrat in localitatea Vişeul de Jos), 1 l Schm1dt, Banyalzalt es Kohazsalt Lapto
,1901 (el. N1cotae Magh11r şi Ştefan Olteanu)
comuna Vişeul de Jos.
2 N•colae Magh•ar Ştefan Olteanu , D•n 1stona
Localizare: Depresiunea Maramureş, mmertlulul In Romlnta. Bucureşll , 1970, p 62.
râul Vişeu, afluent al nsei
De aici se exploata sare in secolele XVII -
XVIII Salina Slatina
Datare epoca medievală. Jud Maramureş, sat probabil Slatina,
1 1 Bozac Şcolile dela uhnele d•n Transilvania la neidentificat.
sfAr$tlul secolului al XVIII-lea, Anuarul Institutului de
lstone CluJ 3, 1960. p . 281 Localizare: Oepresiunea Maramureş,
2. Nocolae Maghtar. Ştefan Olteanu , OlfltSlona râul Vişeu, afluent al Tiser.
mmentlllut In Romlma. Bucure,h. 197(1, p 166. De atei se exploata sare in secolele XVII -
XVIII.
Datare. epoca medievală .
Salina Bâşcoi
1 1 Bozac Şcoute de la sahnele don Trans•lvan a la
Jud. Maramureş, localitate neidentificată sfArşotulsecolulut al XVIII-lea Anuarul lnst•lutului de
lstone CluJ 3, 1960. p 281
Localizare: Depresiunea Maramureş,
valea răului Vişeu, afluent al Tisei
De aici se exploata sare in secolele XVII - Izvoarele sărate de la
XVlll
Datare : epoca medievală.
Lunea
1 1 Bozac, Şcolile de la uhnele d•n Trans•lvan•a la Jud Neamţ, sat Lunea, comuna Vânăton­
sra,.,tul secolului al XVIII-lea, Anuarullnslltutulut de Neamţ
lstone Cluj 3, 1960 , p. 281
2. Nocolae Maghiar, Ştefan Olteanu , Om tstoria Localizare: Munţii Culmea Pleşului.
mmentulu In Romlma , Bucureşu , 1970 , p , 166 bazinul răului Moldova, afluent al
Siretului, pe partea stângă a răului
Neamţ
Salina Câmpulung la Tisa Pe poiana celui mai putemtc .izvor de
Jud. Maramureş, sat - comuna Cămpulung slatină Gheorghe Dumtlroaia a efectuat
la Tisa săpături arheologice intre 1980 - 1987, in
zona denumită A - B. identificând o
Localizare· Oeprestunea Maramureş, ră­
aşezare multrstrat. din care in urma studierii
ul Vişeu, afluent al Tiset
materialelor rezultate conchrde câ locuitorii
De aici se exploata sare in secolele XVII -XVIII din neoliticul timpuriu, cultura Stareevo -
Datare epoca medievală . Criş, dm neoliticul mtjloc1u, cultura Pre-
cucuteni, din neoliticul final, cultura Cu-
N•colae Magh•ar Ştefan Qlteanu, Dm tstoria
mmenlulutln Romlma Bucure~tl . 1970 p 168 cuteni, consumau apa sărată a izvorului sau
extrâgeau sarea dm ea prin fierbere. Sarea
extrasă o schimbau pe calea lrocului cu
comunităţile vecine. Se presupune că şi
Salina Dragomireşti
popula ia dacicâ identificată prin săpăturile
Jud Maramureş, sat - comuna Dragomireşti efectuate în zona C folosea apa ·n aceleaşi
Localizare: Depresiunea Maramureş, scopuri. Descoperirile de la . La CetăţUia " şi
bazmul răului Iza. .La oglinzt dm vecinătate , dtn an1i 1991 -
1993, fac dovada că locuitorii aşezănlor din
Se exploata sare in epoca romană . Tn punctele respective foloseau izvoarele să­
localitate s-au găsit monede, opaiţe etc. de rate in aceleaşi scopuri.
factură romană . După 1796 exploatările s-
au extins şi au continuat şi in secolul al XIX- Datare: neolitic, epoca bronzului, La
lea . Tene dacic.

156 www.cimec.ro
Arheotog1a peşterilor şi mine tor din .RomAnia - Saline
1. Gheorghe Dumttroaîa. Depunerile neo-eneolt/tce
de la Lunea ~i Oglmzt, judeţul Neamţ, Memoria
Anttquitat1s 19, 1994, p 7, 82 .
Sa/ina Telega
Jud. Prahova, sat- comuna Telega.
Localizare: Subcarpaţii Teleajenului,
Dealul Cozminelor, valea Doftanei, a-
fluentul Teleajenului.
Sarea se exploata cel puţin din epoca
romană . Tn documente, salina apare men-
ţionată la 16 aprilie 1562, când in localitate
se afla o vamă de sare.
Datare: epoca daco-romană, epoca~
vală, epoca modernă.
1 Ntcolae Maghiar, Ştefan Olteanu, Din Istoria
mlnentului In Romlnla , Bucureşti , 1970, p 62.
Salina Băicoi
Jud. Prahova, oraş Băicoi.
localizare: Subcarpa~i Prahovei, pe
dreapta răului Dâmbu, afluenlul Telea-
jenului.
Exploatarea se făcea cel puţin din epoca
romană şi a continuat şi in epoca me-
dievală . Ea s-a intensifica! după 1860.
Datare: epoca daroromană, epoca medie-
vală.epoca modernă.
1 Nicolae Maghiar. Ştefan Olleanu. Dtn tstorla
minentulutln Romlnia, Bucureşti . 1970, p 248
Salina S/ănic de Prahova
Jud. Prahova, oraş Slănic .
Sllnlc Prahova • Muntele de sare
157
Localizare: Subcarpa~i Prahovei, râul Slă­
nic, afluentul Vărbilău, afluent al Prahovei.
De aici se exploata sarea la suprafaţă , apoi
prin puţuri . După 1865. extracţia se făcea în
camere in formă de clopot, iar după 1875
exploatarea era sporadică . De exploatare in
salina .Sistematica" s-a ocupat inginerul
Caracsonyi, intre 1860- 1861 .
Datare: epoca daco-romană, epoca me-
dievală,epoca modernă .
1 Ntcolae Maghîar. Ştefan Olteanu. Din tstoria
mineri/ului In Romlnia, BucureŞti , 1970, p 248
Salina Baia Baciului
Jud. Prahova, sat Baia Baciului • localitate
dispărută , oraş Slănic.
Localizare: Subcarpaţii Prahovei, râul
Slănic, afluentul Vărbilău .
Primele exptoatări de sare par să fi apărut
după 1864. in această ocnă pare să fi fost
prima exploatare industrială de pe valea
Slănicului de Prahova. Tn apropierea fostei
ocne se află lacul Baia Baciului cu concentra~e
de sare de 170- 300 g/1 apă.
Bala Baciului - Lacul din faţa nllnel
Datare: epoca modernă .
1 Nicolae Maghiar, Ştefan Olteanu, Dm Istoria
mmeritu/ui Tn Romlma, Bucureşt1 , 1970, p 248
2 Dan Ghinea, EnciclopedlB geograftcl a Romlnlel,
III, Bucureşti , 1998, p. 147
Salina Baia Verde
Jud. Prahova, sat Baia Verde- localitate
dispărută, oraş Slănic.
Localizare: Subcarpaţii Prahovei, râul
Slănic,afluentul Vărbilău .
www.cimec.ro
Arheologia peşterilor şi mine lor din România - Salme

Figurează printre primele exploatări de sare

de pe Valea Slănicului de Prahova, în-
Sa/inele Cacica
cepute după 1868. Tn apropiere se află trei Jud. Suceava, sat Cacica, comuna Pârteşti.
lacuri cunoscute sub numele de Baia Ver-
Localizare: Bazinul răului Suceava. aflu-
de, cu concentraţie de sare de 170 - 300 g/1
entul Siretului.
apă.
Tn incinta salinei in exploatare, in epoca
Datare: epoca modernă .
modernă, s-au efectuat săpături arhe-
1 N1co1ae Maghiar. Ştefan Olleanu. Om IStoria ologice, care au pus în evidenţă, intre 1995
mmeritulut Tn RomSnta. Bucureşti, 1970. p 248 .
2 Dan Gh1nea, Encic/opedia geogra(lc4 a Romaniei.
- 1996, locuinţe cu conductă de aducţie a
III , Bucureşti , 1998. p 147, apei sărate , vase de tip brichetaj folosite la
fierberea saramurei pentru obţinerea sării
solide. Alături de acestea s-au găsit şi vetre
de foc folosite in acest scop din vremea
Salina Rogna culturii Cucuteni - eneolitic. Exploatarea in
Jud. Sălaj, sat Rogna, comuna lleanda. epoca modernă incepe în 1955.
Localizare. Culmea Brezei, Valea So- Datare: eneolitic, epoca modernă, epo-
meşului, Măgura Dejului. ca contemporană .
1 Mugur Androntc, Ion Mareş Caetca, jucJ.
De aici se exploata sare. Menţionată in Suceava, Cron1ca Cercetănlor Arheologice ,
Tabula Imperii Romani. Campan1a 1996, a XXXI-a Ses1une Nat1onală de
Rapoarte Arheologice. coordonator Cornelta Stotca,
Datare: epoca romană .
ciMeC , Bucureşti , 1997, p. 8 pl XVIII-XI
1 Mihail Macrea Vtala In Dac1a Romani. Bucureşti .
1969, p 307

Ocne/e Mari
Salina Zalău Jud. Vâlcea, sat Caşota, comuna Ocnele
Mari.
Jud. Sălaj, oraş Zalău.
Localizare: Complexul dacic de la
Localizare: la poalele munţilor Mezeş,
Ocniţa,Valea Oltului, pârâul Sărat.
bazinul răului Zalău.
Centru administrativ, politic şi cultural dez-
Exploatarea sării datează din epoca daca- voltat pe lângă minele de sare. saline cu
romană .
tradiţie din preistorie. fn epoca dacică, în a
Datare: epoca daco-romană . doua jumătate a secolului 1 a.Chr., zona
1 Nicolae Magh1ar. Ştefan Olteanu Dm tstoria amplasată pe stâncă prezintă încăperi mari
minentului ln Rom4nia, Bucureşti , 1970. p 62 subterane, săpate anume în pereţii tencuiţi
cu lut şi de mari dimensiuni. Altele, mai
mici, şi lucrări de fundaţii. săpate tot în
stâncă, datează din aceeaşi perioadă .
Sa/inele Ocnele Mari lncăperile mari fac parte, după părerea lUI
Jud. Vâlcea, sat - comuna Ocnele Mari. Dumitru Berciu, care a efectuat săpăturile
arheologice de aici, între 1960 ~ 1995, dintr-
Localizare: Valea OHului, aftuentul Olăneşti.
un palat care a putut avea suprastructurâ şi
De aici se exploata sare. Din 1845 metoda un etaj, făcute din lemn. Cele mai mici pun
veche de exploatare în clopot este înlocUită şi problema dacă nu au avut şi altă fun-
cu metoda in camere trapezoidale. cţionalitate . în aceste incăperi subterane s-
Datare: epoca romană, epoca medie- au găsit şi fragmente ceramice cu incizii
vală, epoca modernă, epoca contem- alfabetice greceşti sau latine realizate
porană . înainte de ardere.
1 M1ha11 Macrea . V1aţa 1n Dacia Romani. Bucureşti , Ocna apare menţionată pentru prima dată
1969, p 307. in Diploma loaniţilor, în 1247, şi este cea
2 Nicolae Maghiar. Ştefan Olleanu . Dm istoria mai veche menţionare documentară me-
mmentulut ln Rom4nta, Bucureşti. 1970. p 167. 248
dievală de ocnă din Ţara Românească .

158 www.cimec.ro
Arheotogia peşterilor şi mmetor din Romfmia - Saline
Acum sarea se extrage prin procedeul
disoluţiei cu ajutorul puţurilor prin pre-
siune şi este transportată in conducte la
Combinatul Chimic Govora.
Datare: perioada de tranziţie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului, Hallstatt, LaTEme dacic, se-
colele 1 a.Chr. - 1 p.Chr. , epoca con-
temporană .
1 Dum1tru Berc1u Burtdava - Puterntc centru al
Geto-dactlor. Drobeta 2. 1978. p. 5. 17.
Sa/inele Ocna Sibiului
Jud. Sibiu. sat Ocna Sibiu, municipiul
Sibiu.
Localizare: Podişul HârtibaciuiUI,
bazinul Tâmavelor, Valea Vişa.
De aici se exploata sare Din secolele XV
159
- XVI se cunosc două exploatări. Ocna
Mare şi Ocna Mică , situate pe acelaşi
deal. Exploatarea a continuat şi in secolul
al XVII-lea La 1780, aici funcţiona un
oficiu pentru exploatarea sării. Erau
dificultăţi in evacuarea apei şi in
transport. Mina a funcţionat şi după 1848.
În urma prăbuşirii salinelor vechi , in
secolul XIX-lea s-au format lacurile
Horea, Cloşca, Crişan , Ocna Pustie,
Brâncoveanu etc.
Datare· epoca romană, epoca medie-
vală,epoca modernă. epoca contem-
porană
1 Dum1tru Tudor. OI/ema Romani . ed1ţ1a a 11-a,
Bucureşti , 1958, p 10.
2 M1hail Macrea. Vta/a In Dacta Roman! ,
Bucureşti , 1969, p . 306
3. Nicolae Magh1ar Ştefan Olleanu, Dm rstoria
mmentulutln RomSma. Bucureşti , 1970, p 130,
166 , 194 , 246 .
www.cimec.ro