Analiza Matematica - Anul I

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

DEPARTAMENTUL DE INVATAMINT CU FRECVENTA REDUSA
ANALIZA MATEMATICA
PROF. DR. RADU BURLACU
2013
ANALIZA MATEMATICA
Unitatea de învăţare nr. 1
SPATII METRICE
Cuprins
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1
1.2. Spatii metrice si spatii vectoriale normate
1.3. Topologizarea spatiilor metrice
1.4. Topologizarea spatiilor vectoriale normate
1.5. Răspunsuri şi comentarii la teste
1.6. Lucrarea de verificare nr. 1
1.7. Bibliografie minimală
1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1
 Insusirea notiunilor de spatiu vectorial, spatiu metric, spatiu

vectorial normat.
 Exemple.
 Introducerea notiunilor de topologie si spatiu topologic.
1.2. SPATII METRICE SI SPATII VECTORIALE NORMATE
Spatii vectoriale O mulţime X pentru care este dată o operaţie internă care
asociază fiecărei perechi (x, y)  X  X elementul notat x + y  X şi o
operaţie externă faţă de corpul K care asociază fiecărei perechi ( a, x)
 K  X elementul notat ax  X se numeşte spaţiu vectorial (sau
liniar) peste corpul K, dacă verifică următoarele proprietăţi:
1. x + y = y + x, pentru () x, y X
2. (x + y) + z = x + (y + z), pentru () x, y, z  X
3. () 0  X astfel ca x + 0 = x, pentru () x X
4. pentru () x X, ()x X astfel ca x + (-x) = 0
5. a (x + y) = ax + ay, pentru () a  K şi () x, y X
6. (a+b) x = ax + bx, pentru () a, b  K şi () x X
7. a (bx) = (ab) x, pentru () a, b K şi () x X
USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 3

ANALIZA MATEMATICA
8. () l  K astfel că lx = x pentru () x X

Elementele spaţiului vectorial X se numesc vectori iar
elementele corpului K se numesc scalari.
Exemplu de spatiu
vectorial Fie M o mulţime nevidă şi FM = f | f : M   . Mulţimea FM
este spaţiu vectorial peste corpul R faţă de operaţia internă de adunare
a funcţiilor:
(f + g) (x) = f (x) + g (x) pentru () f, g  FM, x  M
şi de operaţia externă de înmulţire a funcţiilor cu scalari
(af) (x) = af (x) pentru () a  , () f FM, x  M
Spatii vectoriale Se verifică uşor cele opt proprietăţi.
normate Se numeşte spaţiu vectorial normat, un spaţiu vectorial X peste
corpul K pe care se defineşte o aplicaţie care asociază fiecărui element
x  X un număr real numit norma lui x şi notat x cu următoarele
proprietăţi.
1. x   0 pentru () x  X ; x  = 0  x =0
2. x + y  x  + y  pentru () x, y  X
3. ax  = a x  pentru () a  K şi x X
Exemple de spaţii R cu norma x  = x şi C cu norma x  = x (modulul
vectoriale normate
obişnuit).
Spatii metrice Fie X o mulţime oarecare. Se numeşte distanţa pe X o aplicaţie
 : X  X  R cu proprietăţile:
1.  (x, y)  0, () x, y X;  (x, y) = 0  x = y
2.  (x, y) =  (y, x), () x, y X
3.  (x, y)   (x, y) +  (y, z), () x, y, z X (inegalitatea
triunghiului)
Cuplul (X, ) se numeşte spaţiu metric.
Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce intelegeti prin spatiu vectorial normat?

ANALIZA MATEMATICA
b) Care este inegalitatea triunghiului?
c) Dati exemple de spatii vectoriale normate.
Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare
După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Un spaţiu vectorial normat este un spaţiu vectorial inzestrat cu
o norma.
Un spaţiu metric este un cuplu (X, ), unde X este o mulţime
oarecare, iar  este o distanţa pe X.
1.4. TOPOLOGIZAREA SPATIILOR VECTORIALE NORMATE
Definitii Fie X un spaţiu vectorial normat şi x0  X.

Sfera deschisă cu centrul x0 şi de raza r este mulţimea:
Sr (x0) = x / x  X astfel ca x – x0  < r 
V  X este o vecinătate a lui x0 dacă există o sferă deschisă
Sr (x0)  V.
Fie G  X şi x0  G. Spunem că x0 este punct interior al lui G dacă
există o vecinătate V a lui x0 conţinută în G. x0 este punct exterior al
lui G dacă este punct interior al mulţimii X – G.
O mulţime G  X se numeşte mulţime deschisă dacă orice punct al
ei este punct interior. Mulţimea F  X se numeşte mulţime închisă
dacă CF este deschisă.
Fie G  X. Un punct x0  X se numeşte punct de acumulare al lui
G dacă, oricare ar fi vecinătatea V a lui x0, rezultă:
V  (G - x0)  
G’ = x| x punct de acumulare al lui Gse numeşte mulţimea derivată
a lui G iar mulţimea G  G '  G se numeşte închiderea lui G.

Fie G  X. Un punct x0  X se numeşte punct frontieră al lui G
dacă orice vecinătate V a lui x0 conţine atât puncte din G cât şi puncte

ANALIZA MATEMATICA
din CG. Mulţimea punctelor frontieră se numeşte frontiera lui G şi se

notează G.
G = G  CG
Propozitie
Un punct x0  X, G  X, se numeşte punct izolat al mulţimii G dacă
Definitii
există o vecinătate V a lui x0 astfel că V G = x0. O mulţime
închisă G care nu are puncte izolate se numeşte mulţime perfectă.
Fie X o mulţime oarecare. Spunem că pe X s-a definit o topologie
dacă se dă o familie  de părţi ale lui X cu proprietăţile:
1. X şi   
n
2. pentru orice G1, G2, ..... , Gn     G i  
i 1
n
3. pentru orice G1, G2, ..... , Gn     G  i
i 1
Cuplul (X, ) se numeşte spaţiu topologic iar mulţimile care

aparţin lui  sunt mulţimi deschise.
a) Definiti sfera deschisă cu centrul x0 şi de raza r.
b) Ce se intelege prin punct de acumulare?

O mulţime închisă G care nu are puncte izolate se numeşte mulţime
perfectă.

ANALIZA MATEMATICA
1.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Se numeşte spaţiu vectorial normat, un spaţiu vectorial X
peste corpul K pe care se defineşte o aplicaţie care asociază fiecărui
element x  X un număr real numit norma lui x şi notat x cu
următoarele proprietăţi.
1. x   0 pentru () x  X ; x  = 0  x =0
2. x + y  x  + y  pentru () x, y  X
3. ax  = a x  pentru () a  K şi x X
b)  (x, y)   (x, y) +  (y, z), () x, y, z X.
c) R cu norma x  = x şi C cu norma x  = x

(modulul obişnuit).
Intrebarea 2
a) Sfera deschisă cu centrul x0 şi de raza r este mulţimea:
Sr (x0) = x / x  X astfel ca x – x0  < r 
b) Fie G  X. Un punct x0  X se numeşte punct de acumulare al lui

G dacă, oricare ar fi vecinătatea V a lui x0, rezultă:
V  (G - x0)  .
1.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1
1. Să se verifice că următoarea funcţie este distanţă:

d : R  R  R, d ( x , y) = x  y .
2. Fie
X  Ca ,b    f :a, b R / f continua
şi aplicaţia d : X  X  , definită prin

ANALIZA MATEMATICA
b
d f , g    f x   g x  dx
a
Să se arate că d este o metrică pe spaţiul funcţiilor reale

definite şi continue pe
[a, b].
3. Fie
C a ,b   f :a , b R / f continua
şi funcţia
b
 : C a ,b   R , f   f x  dx
a
Să se arate că aplicaţia ║║ este o normă pe Ca,b.
1.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Burlacu, R., 2004 – Analiza matematica, Editura Universitatii din Bucuresti.
2. Boboc, N., 1998 – Analiza matematica, vol. I si II, Editura Universitatii din Bucuresti.
3. Flondor, P. , Stanasila O., 1996 – Lectii de analiza matematica si exercitii rezolvate,
Editura All, Bucuresti.

ANALIZA MATEMATICA
SIRURI SI SERII DE NUMERE REALE
Cuprins
2.2. Siruri
2.3. Siruri de puncte in spatii metrice
2.4. Subsiruri de puncte in spatii metrice
2.5. Serii de numere reale
 Insusirea notiunilor de sir de numere reale, sir convergent, sir

divergent.
 Convergenta in spatii metrice.
 Definirea seriilor de numere reale. Exemple.
2.2. SIRURI
Se numeşte şir de numere reale o funcţie definită pe R cu
Definitii
valori în R şi se notează:
(an ) nN sau (an )
Un şir de numere reale (an) este mărginit dacă este mărginit
superior şi inferior, deci dacă există două numere m şi M, m  an  M,
pentru orice n  N.
Un şir de numere reale (an) este nemărginit dacă oricare ar fi
numărul B > 0, există astfel încât  an  > B.
Un şir se numeşte monoton dacă este crescător (an  an+1),

strict crescător (an < an+1), descrescător (an  an+1), sau strict
descrescător (an > an+1).

ANALIZA MATEMATICA
Şirul (an)nN se numeşte convergent către a dacă pentru

()  > 0, () un rang N(  ) astfel încât pentru () n  N(  ) să avem
 an - a <  .
Notăm: an  a sau lim

an a
n
Şirul (an)nN este convergent către a dacă în afara oricărei

vecinătăţi a lui a se află cel mult un număr finit de termeni şi şiruri.
Şirul (an)nN este convergent către a dacă l = L = a (limita
superioară este egală cu limita inferioară).
Se numeşte şir divergent un şir care nu este convergent.
Lema lui Cezaro Dacă (an)nN este un şir mărginit de numere reale, atunci (an)nN
conţine un şir convergent.
a) Care este definitia sirului monoton?
b) Ce se intelege printr-un sir convergent?
c) Ce se intelege printr-un sir divergent?

Se numeşte şir de numere reale o funcţie definită pe R cu valori în
R şi se notează:
(an ) nN sau (an )
2.3. SIRURI DE PUNCTE IN SPATII METRICE
Definitii Fie un şir x n nN de puncte dintr-un spaţiu metric ( M ,  ) .

ANALIZA MATEMATICA
Vom spune că acest şir converge către un punct x  M (şi

vom scrie xn  x ) dacă pentru orice  > 0 se poate indica un număr
natural N astfel încât pentru orice n  N să aibă loc inegalitatea

x , x n  < .
Altfel spus, şirul xn converge către x dacă toate punctele
acestui şir, începând de la un rang, aparţin oricărei sfere fixate,
centrate în x (în exteriorul sferei rămânând doar un număr finit de
puncte ale şirului).
Punctul x se numeşte, atunci, limita şirului xn , ceea ce se
notează prin simbolul
x = lim x n .
n 
Simbolul xn  x se cite s te " xn converge către x " sau, mai
detaliat, "şirul xn converge către x , când n   , pentru metrica
 ".
Dacă pentru un şir dat, xn , nu există nici un punct x pentru
care relaţia xn  x să fie valabilă, atunci şirul xn se numeşte

divergent (echivalent cu a spune: dacă două subşiruri ale unui şir tind
către limite diferite, şirul este divergent).
Dacă M este dreapta numerică, M , cu metrica
x , y  = x  y atunci definiţia anterioară ia forma următoare:
Un şir de numere reale x1 , x2 , x3 ,... converge către un număr
x dacă pentru orice  > 0 se poate indica un număr natural N astfel

încât pentru orice n > N să aibe loc inegalitatea x  xn <  .
1
Astfel, şirul de puncte x n = (n  ) pe dreapta numerică
n
converge către punctul x = 0 ; într-adevăr, alegem pentru  > 0 un
1 1 1
număr natural N > ; pentru orice n  N avem 0 < x n =  <  ,
 n N
deci punctele respective xn aparţin sferei de rază  şi de centru
x = 0.
Fie M,  un spaţiu metric. Un şir ( xn ) n  M se numeşte şir

ANALIZA MATEMATICA
fundamental (sau şir Cauchy) dacă se bucură de următoarea

proprietate: pentru orice  > 0 există N   astfel încât n, m  N ,
x n , x m    .
Remarcăm faptul că noţiunea de şir fundamental este relativ
mai simplă, întrucât proprietatea care intră n definiţia să nu face apel
la elementele exterioare şirului.
Un şir de elemente ( xn ) n  M , unde M ,   este un spaţiu
metric, se numeşte mărginit dacă există o constantă reală şi pozitivă
 astfel încât n  , xn <  .
a) Care este notatia pentru limita unui sir?
b) Ce se intelege prin sir Cauchy?

Un şir de numere reale x1 , x2 , x3 ,... converge către un număr x
dacă pentru orice  > 0 se poate indica un număr natural N astfel

încât pentru orice n > N să aibe loc inegalitatea x  xn <  .

ANALIZA MATEMATICA
2.5. SERII DE NUMERE REALE
Definitii Considerăm şirul de numere reale (un ) .

Se numeşte serie suma cu o infinitate de termeni u1 + u2 +.....+
un,+.... care se notează

u
n 1
n sau u
n 1
n
Şirul cu termenul general

n
sn   u k
k 1
se numeşte şirul sumelor parţiale.


Seria u
n 1
n este convergentă dacă şirul (sn) este convergent.
Dacă şirul (sn) este divergent, seria este divergentă.

Dacă şirul (sn) converge către s atunci vom pune, prin definiţie

u
n 1
n s
s numindu-se suma seriei.
Exemple
1. Seria
1 1 1
1    ....   ....
2 3 n
(numită seria armonică) este divergentă deoarece şirul sumelor
parţiale este divergent.
2. Seria
1 1 1 n 1 1
1     ....   1  ....
2 3 4 n
(numită seria armonică alternată) este convergentă deoarece şirul
sumelor parţiale este convergent.

ANALIZA MATEMATICA
a) Ce se intelege prin serie convergenta?
b) Ce se intelege prin serie divergenta?


DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Un şir se numeşte monoton dacă este crescător (an  an+1),
strict crescător (an < an+1), descrescător (an  an+1), sau
strict descrescător (an > an+1).
b) Şirul (an)nN se numeşte convergent către a dacă pentru

()  > 0, () un rang N(  ) astfel încât pentru () n 
N(  ) să avem  an - a <  .
c) Se numeşte şir divergent un şir care nu este convergent.
Intrebarea 2
a) limita şirului xn : x = lim x n .
n 
b) Fie M,  un spaţiu metric. Un şir ( xn ) n  M se numeşte

ANALIZA MATEMATICA
şir fundamental (sau şir Cauchy) dacă se bucură de următoarea

proprietate: pentru orice  > 0 există N   astfel încât n, m  N ,
x n , x m    .
Intrebarea 3

a) Seria u
n 1
n este convergentă dacă şirul (sn) este convergent.
b) Dacă şirul (sn) este divergent, seria este divergentă.
1. Enuntati lema lui Cezaro.

2. Să se determine
 1 2 n 1 
lim    ...  .
n  1  n

2
2n 2
n  n 2 
3. Ce se intelege prin seria armonica? Dar prin seria

armonica alternate?
4. Definiti sirul sumelor partiale.


ANALIZA MATEMATICA
LIMITE SI CONTINUITATE
Cuprins
3.2. Limite si continuitate
3.3. Limite de functii
3.4. Functii continue
3.5. Spatii compacte si spatii conexe
 Insusirea notiunilor de limita intr-un punct, limita la stanga,

limita la dreapta.
 Studiul continuitatii intr-un punct.
 Studiul continuitatii pe o multime.
 Diferenta dintre continuitate si uniform continuitate.
3.2. LIMITE SI CONTINUITATE
(I) Fie f : X Y şi X0 un punct de acumulare al lui X. Spunem

Definitii
că f are limita l  Y în punctul x0 şi scriem lim f  x   l sau
x  x0
f ( x) 
x  x0
 l dacă pentru orice  > 0, există  () > 0 astfel că  f (x)
– 1  <  penru orice x  X pentru care

 x – x0  <  ().
(II) Fie f : X Y şi x0 un punct de acumulare al lui X. Spunem
că f are limita l  Y în punctul x0 dacă pentru orice şir (x0) convergent
către x0 (x0  X, x0  x0) şirul valorilor (f (x0)) este convergent
către l.

ANALIZA MATEMATICA
Definiţiile I şi II sunt echivalente.

Teorema
Corolar Dacă f are limita în x0, atunci această limită este unică.
Criteriul lui
Condiţia necesară şi suficientă ca funcţia f : X Y să aibă
Cauchy-Bolzano
limita pentru x  x0 este ca pentru orice  > 0, să existe  () > 0 cu
proprietatea că pentru orice x ', x ''  X , astfel încât  x’– x0  <  () şi 
x’’– x0  <  (), să rezulte  f (x’) - f (x”)  < .
Definitii (III). Fie f : X Y şi x0  X. Spunem că funcţia f este

continuă în punctul x0 dacă pentru orice  > 0, există  () > 0 astfel
încât  f (x) - f (x0)  <  pentru orice x  X pentru care  x – x0  <  ().
(IV). Fie f : X Y şi x0  X. Spunem că f este continuă în x0
dacă pentru orice şir (xn) astfel că xn  x0 (xn  X) şirul corespunzător
f (xn)  f (x0).
Definiţiile III şi IV sunt echivalente.
a) Definitii echivalente pentru continuitatea intr-un punct.
b) Enuntati Criteriul lui Cauchy-Bolzano.

ANALIZA MATEMATICA
După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi
Dacă f are limita în x0, atunci această limită este unică.
3.3. LIMITE DE FUNCTII
Definitii Se spune că funcţia f : X Y are în punctul x0 (x0 punct de

acumulare al mulţimii X) limita la stânga ls, dacă pentru orice  > 0,
există  () > 0 astfel încât pentru orice x  X, x < x0, | x- x0 |<  ()
să avem f (x) - ls  < . Se notează l s  lim f x  .
x  x0
x  x0
Se spune că funcţia f : X Y are în punctul x0 (x0 punct de

acumulare al mulţimii X) limita la dreapta ld, dacă pentru orice  > 0,
există  () > 0 astfel încât pentru orice x  X, x > x0, | x- x0 |<  ()
să avem f (x) – ld  < . Se notează l s  lim f  x  .
x  x0
x  x0

acumulare al mulţimii x) limita la stânga ls, dacă pentru orice şir
crescător (xn) convergent către x0 (xn  X, xn  x0), şirul
corespunzător al valorilor (f (xn)) este convergent către ls.
acumulare al mulţimii x) limita la dreapta ld, dacă pentru orice şir
descrescător (xn) convergent către x0 (xn  X, xn  x0), şirul
corespunzător al valorilor (f (xn)) este convergent către ld.
Funcţia f : X Y are limita în punctul x0 (x0 punct de
acumulare a mulţimii X) dacă:
lim f x   lim f x   lim f x  (finită)
x x 0 xx 0 xx 0
xx0 xx0
Fie f : X Y şi x0  X. f este continuă în x0 dacă:

lim f x   lim f x   f x 0  (finită)
x x 0 xx 0
xx0 x x0

ANALIZA MATEMATICA
a) Care este definitia limitei la stanga? Dar a limitei la dreapta?
b) Ce se intelege prin limita intr-un punct?

Funcţia f : X Y are limita în punctul x0 (x0 punct de
x x 0 xx 0 xx 0
xx0 xx0
3.4. FUNCTII CONTINUE
Definitii Fie f : X Y şi x0  X. f este continuă în x0 dacă:

lim f x   lim f x   f x 0  (finită)
x x 0 xx 0
xx0 x x0
O funcţie f : X Y este continuă pe o mulţime A  X dacă

este continuă în fiecare punct al mulţimii A.
Fie f : X Y. Un punct x0  X în care funcţia f nu este
continuă, se numeşte punct de discontinuitate al lui f.
Punctul de discontinuitate x0  X se numeşte punct de

ANALIZA MATEMATICA
discontinuitate de prima speţă dacă limitele laterale în punctul x0

există şi sunt finite. În alte cazuri (cel puţin una dintre limitele laterale
nu există sau este infinită) discontinuitatea se numeşte de speţa doua.
Teorema Fie funcţiile: f : X Y, g : f (X)  Z şi funcţia compusă

h = g o f : X  Z (h(x) = g (f (x)) pentru orice x  X . Dacă f este
continuă în x0  X şi g este continuă în f ( x0 )  f ( X ) , atunci h este
continuă în x0.
Teorema
Funcţia inversă a unei funcţii continue este o funcţie continuă.
Definitie Fie f : X Y şi x0 un punct de acumulare al lui X (x0  X) în

care funcţia are o limită finită y0.
Funcţia f : X  {x0 }  Y definită astfel:
 f  x , daca x  X
f x   
 y 0 , daca x  x 0
se numeşte prelungirea funcţiei f prin continuitate în punctul x0.
Teorema O funcţie continuă pe un interval compact (închis şi mărginit)

este mărginită pe acest interval.
Teorema lui O funcţie continuă pe un interval compact îşi atinge marginile

Weierstrass pe intervalul respectiv.
Definitie Fie f : X Y. Sunem că f este uniform continuă pe X dacă

pentru orice  > 0 există un număr  () > 0 astfel încât  f (x’) – f (x”)
 <  pentru orice pereche x’, x”  X care satisface inegalitatea  x’ –
x”  <  ().
Continuitatea uniformă se defineşte pe o mulţime deci are un
caracter global, în timp ce continuitatea se defineşte într-un punct
adică are un caracter local.
Continuitatea uniformă implică continuitatea.

ANALIZA MATEMATICA
Exemple de functii 1. Funcţia constantă f (x) = c, definită pe R, este uniform

uniform continue
continuă pe R, deoarece oricare ar fi x’, x”  R avem  f
(x’) – f (x”)  = 0 şi deci pentru orice  > 0, putem lua  ()
= 1 astfel încât, dacă  x’ – x”  <  () să avem  f (x’) – f
(x”)  < .
2. Funcţia identică f (x) = x, definită pe R, este uniform
continuă pe R.  f (x’) – f (x”)  =  x’ – x”  deci pentru
orice  > 0, există  () =  > 0, astfel încât dacă  x’ – x” 
<  () rezultă  f (x’) – f (x”)  < .
O funcţie continuă pe un compact X este uniform continuă pe

Teorema X.
a) Ce se intelege prin punct de discontinuitate?
b) Care este Teorema lui Weierstrass ?

 Continuitatea uniformă se defineşte pe o mulţime deci are un
caracter global, în timp ce continuitatea se defineşte într-un
punct adică are un caracter local.
 Continuitatea uniformă implică continuitatea.

ANALIZA MATEMATICA

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Fie f : X Y şi x0  X. Spunem că funcţia f este continuă

în punctul x0 dacă pentru orice  > 0, există  () > 0 astfel încât  f (x)
- f (x0)  <  pentru orice x  X pentru care  x – x0  <  ().
Fie f : X Y şi x0  X. Spunem că f este continuă în x0 dacă
pentru orice şir (xn) astfel că xn  x0 (xn  X) şirul corespunzător f
(xn)  f (x0).
b) Condiţia necesară şi suficientă ca funcţia f : X Y să aibă

limita pentru x  x0 este ca pentru orice  > 0, să existe  () > 0 cu
proprietatea că pentru orice x ', x ''  X , astfel încât  x’– x0  <  () şi 
x’’– x0  <  (), să rezulte  f (x’) - f (x”)  < .
Intrebarea 2
a) Se spune că funcţia f : X Y are în punctul x0 (x0 punct de
acumulare al mulţimii X) limita la stânga ls, dacă pentru orice  > 0,
există  () > 0 astfel încât pentru orice x  X, x < x0, | x- x0 |<  ()
să avem f (x) - ls  < . Se notează l s  lim f x  .
x  x0
x  x0

acumulare al mulţimii X) limita la dreapta ld, dacă pentru orice  > 0,
există  () > 0 astfel încât pentru orice x  X, x > x0, | x- x0 |<  ()
să avem f (x) – ld  < . Se notează l s  lim f  x  .
x  x0
x  x0
b) Funcţia f : X Y are limita în punctul x0 (x0 punct de

ANALIZA MATEMATICA

x x 0 xx 0 xx 0
xx0 xx0
Intrebarea 3
a) Fie f : X Y. Un punct x0  X în care funcţia f nu este
continuă, se numeşte punct de discontinuitate al lui f.
b) O funcţie continuă pe un interval compact îşi atinge marginile

pe intervalul respectiv.
1. Care este definitia limitei intr-un punct?

2. Ce intelegeti prin functie continua?
3. Dar prin functie uniform continua?
4. Ce se intelege prin punct de discontinuitate de prima
speţă?
5. Dati exemple de functii uniform continue.
6. Folosind criteriul lui Cauchy-Bolzano, să se arate că funcţia

f : R \ 0  R, f ( x ) = x  sin ,
x2
are limită în punctul x = 0 .
7. Să se arate că
lim (2  sin x )  ln x = .
x 

ANALIZA MATEMATICA


ANALIZA MATEMATICA
DIFERENTIABILITATE
Cuprins
4.2. Diferentiabilitate
4.3. Derivate partiale
4.4. Diferentiabilitate intr-un punct
4.5. Diferentiabilitate pe o multime
4.6. Diferentiale de ordin superior
 Insusirea notiunii de diferentiabilitate
 Studiul diferentiabilitatii intr-un punct.
 Studiul diferentiabilitatii pe o multime.
 Determinarea derivatelor partiale.
 Calculul diferentialelor de ordin superior.
4.2. DIFERENTIABILITATE
Funcţia f (x, y) este diferenţiabilă în (x0, y0) dacă există
Definitii
constantele A şi B astfel încât:
f x , y   f x 0  y 0   A x  x 0   B y  y 0    x, x 0 , y, y 0 
x 0  y 0  2   y  y 0  2
unde
lim   x, x0 , y, y 0   0
x  x0
y  y0
Dacă funcţia f (x, y) este derivabilă în (x0, y0) în raport cu x şi

cu y respectiv, atunci ea este diferenţiabilă în (x0, y0) în raport cu x şi

ANALIZA MATEMATICA
cu y respectiv, atunci ea este diferenţiabilă în (x0, y0).

Dacă funcţia f (x, y) este diferenţiabilă în (x0, y0) ea este
derivabilă parţial în (x0, y0) în raport cu x şi cu y şi avem:
A  f x' x 0 , y 0  şi B  f y' x 0 , y 0 
Expresia:
x  x 0 f x' x 0 , y 0   y  y 0 f y' x 0 , y 0 
se numeşte diferenţiala funcţiei f (x, y) în (x0, y0) şi se notează:
df x 0 , y 0   x  x 0  f x' x 0 , y 0   y  y 0  f y' x 0 , y 0 
Observatie Dacă f (x, y) = x atunci f x' 1, f y'  0 şi dx = x – x0
Dacă f (x, y) = y atunci f x'  0, f y' 1 şi dy = y – y0
Deci:
df  f x' dx  f y' dy
sau:
f f
df  dx  dy
x y
Diferentiala unei În general, pentru o funcţie reală e n variabile reale, diferenţiala

functii reale de n va fi:
variabile reale
f F f
df  dx1  dx 2  ..........  dx n
x1 X 2
x n
Diferenţiala a doua a funcţiei f (x, y) continuă şi cu derivate
parţiale de ordinul I şi II continue va fi:
  f f    f f 
d 2f   dx  dy  dx   dx  dy  dy 
x  y y  y  x y 
  2f  2f    2f  2f 
  2 dx  dy  dx   dx  2 dy  dy 
 x xy   yx y 
 f
2
 f
2
 f
2
 dx 2  2 dxdy  2 dy 2
x 2
xy y
2 
  
d f   dx  dy 
2
f
 x y 
unde

ANALIZA MATEMATICA
2 
   2 2 2
 x dx  y dy   
2
dx 2 dxdy dy 2
  x 2
xy y 2
este operatorul de diferenţiere de ordinul doi.
a) Care este expresia diferentialei unei functii reale de n variabile
reale?
b) Cand spunem ca o functie f(x,y) este diferentiabila intr-un punct

(x0, y0)?
Funcţia f (x, y) este diferenţiabilă în (x0, y0) dacă există

constantele A şi B astfel încât:
f x , y   f x 0  y 0   A x  x 0   B y  y 0    x , x 0 , y, y 0 
x 0  y 0  2   y  y 0  2
unde
lim   x, x0 , y, y 0   0
x  x0
y  y0

ANALIZA MATEMATICA
4.3. DERIVATE PARTIALE
Definitii Fie funcţia reală de n variabile reale f : E  , E  n

şi
 
x 0  x 10 , x 02 , ....... , x 0n un punct interior al lui E.
Funcţia f (x1, x2, ...... xn) este derivabilă parţial în punctul x 10 , x 02 , ....... , x 0n  
în raport cu variabila xk (l  k  n) dacă:
lim0
  
f x 10 , ........ , x 0k 1 , x k , x 0k 1 , ....... , x 0n  f x 10 , x 02 , ....... , x 0n 
x k x k x k  x 0k
există şi este finită. Limita respectivă se numeşte derivată parţială în punctul x0 a
funcţiei f (x1, x2, ...... xn) în raport cu variabila x0 şi se notează:

f xk x10 , x 20 , ....... , x n0  sau

 f x 10 , x 02 , ....... , x 0n 
x k
În particular pentru funcţia de două variabile vor fi două derivate parţiale.
Fie f : E  R, E  2
şi (x0, y0)  E.
Dacă există şi este finită limita:
f x , y 0   f x 0 , y 0 
lim
x x 0 x  x0
ea se numeşte derivata parţială a funcţiei f (x, y) în punctul (x0, y0) în raport cu x
şi se notează:
f x 0 , y 0 

f x k x 10 , x 02 , ....... , x 0n  sau
x
f x 0 , y   f x 0 , y 0 
lim
y y0 y  y0
ea se numeşte derivata parţială a funcţiei f (x, y) în punctul (x0, y0) în raport cu y
şi se notează:
f x 0 , y 0 
f y' x 0 , y 0  sau
y
Exemple f f
1) Să se afle derivatele parţiale şi pentru funcţia
x y
f : R 2  R , f ( x, y )  x 2  y 3  3 x 2 y .
f
 2 x  0  6 xy  2 x  6 xy (am considerat x variabil şi y constant)
x

ANALIZA MATEMATICA
f
 0  3 y 2  3x 2  3 y 2  3x 2 (am considerat y variabil şi x constant)
y
z z
2) Să se afle derivatele parţiale şi pentru funcţia
x y

z  x 2  y 2 sin y
x
Utilizăm regula de derivare a unui produs ( f  g ) '  f ' g  fg ' , care în aces caz se
scrie ( f  g )'x  f x' g  fg x' , respectiv ( f  g )'y  f y' g  fg 'y
z  2  y    y  y y y
  x  y 2  sin     x 2  y 2  sin     2 x sin   x 2  y 2   2 cos
x x x x   x   x x x
z  2  y    y  y 1 y
  x  y 2  sin     x 2  y 2  sin     2 y sin   x 2  y 2   cos
y y x y   x   x x x
Derivatele
de ordinul Fie f : E  R, E  2
o funcţie reală de două variabile reale, derivabilă parţial în
doi ale raport cu x şi cu y în fiecare punct interior (x, y) al lui E. Dacă derivatele parţiale
unei
functii f x' x, y  şi f y' x , y  definite pe E  2
sunt derivabile parţiale în raport cu x şi y,
derivatele lor parţiale se numesc derivatele parţiale de ordinul doi ale funcţiei f şi se
notează:
  f   2f
   f x2  2
"
x  x  x
  f   2f
   f xy 
"
y  x  yx
  f   2f
   f yx
"

x  y  xy
  f   2f
   f y"2  2
y  y  y
Deci o funcţie de două variabile are patru derivate parţiale de ordinul doi.
În general, o funcţie reală de n variabile f (x1, x2, ........ , xn) are n2 derivate
parţiale de orinul doi.
Spunem că funcţia f : X  ,x n
, este de clasa Ck dacă este continuă şi
are derivate parţiale continue până la ordinul K (inclusiv).

ANALIZA MATEMATICA
Teorema Fie f : E  , E  R2. Dacă funcţia f (x, y) are derivate parţiale mixte de ordinul
(Schwartz)
doi într-o vecinătate V a unui punct (x0, y0)  E, şi dacă f xy
"
x, y  şi f yx" x, y  sunt
"
continue în (x0, y0) atunci f xy x 0 , y 0   f yx" x 0 , y 0  .
a) Cu ce se noteaza derivata parţială în punctul x0 a funcţiei f (x1, x2,
...... xn) în raport cu variabila x0 ?
b) Definiti derivatele partiale ale unei functii de doua variabile.

Precizati si notatiile folosite pentru acestea.

Funcţia f (x1, x2, ...... xn) este derivabilă parţial în punctul
x 0
1 
, x 02 , ....... , x 0n în raport cu variabila xk (l  k  n) dacă:
lim0
  
f x 10 , ........ , x 0k 1 , x k , x 0k 1 , ....... , x 0n  f x 10 , x 02 , ....... , x 0n 
x k x k x k  x 0k
există şi este finită.
4.6. DIFERENTIALE DE ORDIN SUPERIOR

2
Definitii Dacă funcţia f (x, y) : E  ,E este continuă şi are în E
toate derivatele parţiale de ordinul n continue, atunci diferenţiala de

ANALIZA MATEMATICA
ordinul n a funcţiei f (x, y) este:

n 
  
d f   dx  dy 
n
f
 x y 
n 
   n n n 1
 x dx  y dy  x n dx  C n n n 1 y dx dy  .....
n 1
 
 n
n
......  C kn n k k dx n k dy k  .......  C nn n dy n
n y y
este operatorul de diferenţiere de ordinul n.
Pentru funcţii reale de n variabile reale x1, x2, ......., xn
diferenţiala de ordinul p va fi:
p 
    
d f 
n
dx 1  dx 2  ........  dx n  f
 x 1 x 2 x n 
unde:
p 
    p!
 dx 1  ........ 
x n
dx n    1 ! 2 !......  n !

 x 1  1 ,  2 ,......,  n
( 1  0 ,......., n  0
1  ..........   n  p )
p
 1 2 n
dx 11 dx 2 2 ........ dx n n
x x ........ x n
1 2
este operatorul de diferenţiere de ordinul p al unei funcţii de n

variabile.

ANALIZA MATEMATICA
Ce se intelege prin diferentiala de ordinul p a unei functii reale de n

variabile reale?

2
Dacă funcţia f (x, y) : E  ,E este continuă şi are în E
toate derivatele parţiale de ordinul n continue, atunci diferenţiala de
ordinul n a funcţiei f (x, y) este:
n 
  
d f   dx  dy
n
f
 x y 
n 
   n n
 x dx  dy   dx n
 C 1
n n 1
dx n 1dy  .....
 y  x n
n y
 n 
n n
n k
......  C n n k k dx dy  .......  C n n dy n
k k
n y y
este operatorul de diferenţiere de ordinul n.

ANALIZA MATEMATICA

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) În general, pentru o funcţie reală e n variabile reale, diferenţiala va

fi:
f F f
df  dx1  dx 2  ..........  dx n
x1 X 2
x n
b) Dacă funcţia f (x, y) este derivabilă în (x0, y0) în raport cu x şi cu

y respectiv, atunci ea este diferenţiabilă în (x0, y0) în raport cu x şi cu
y respectiv, atunci ea este diferenţiabilă în (x0, y0).
Intrebarea 2

a) f xk x10 , x 20 , ....... , x n0  sau

 f x 10 , x 02 , ....... , x 0n 
x k
b) Dacă există şi este finită limita:

f x , y 0   f x 0 , y 0 
lim
x x 0 x  x0
ea se numeşte derivata parţială a funcţiei f (x, y) în punctul (x0, y0) în
raport cu x şi se notează:
f x 0 , y 0 

f x k x 10 , x 02 , ....... , x 0n  sau
x
f x 0 , y   f x 0 , y 0 
lim
y y0 y  y0
ea se numeşte derivata parţială a funcţiei f (x, y) în punctul (x0, y0) în
raport cu y şi se notează:

ANALIZA MATEMATICA
f x 0 , y 0 
f y' x 0 , y 0  sau
y
Intrebarea 3
Pentru funcţii reale de n variabile reale x1, x2, ......., xn diferenţiala de

ordinul p va fi:
p 
    
d f 
n
dx 1  dx 2  ........  dx n  f
 x 1 x 2 x n 
unde:
p 
    p!
 dx 1  ........ 
x n
dx n    1 ! 2 !......  n !

 x 1  1 ,  2 ,......,  n
( 1  0 ,......., n  0
1  ..........   n  p )
p
 1 2 n
dx 11 dx 2 2 ........ dx n n
x x ........ x n
1 2
este operatorul de diferenţiere de ordinul p al unei funcţii de n

variabile.
1. Care este expresia diferentialei unei functii de 2 variabile?

2. Care este expresia diferentialei a doua a unei functii de 2
variabile?
3. Enuntati teorema lui Schwartz.
z z
4. Să se afle derivatele parţiale şi pentru funcţia
x y

ANALIZA MATEMATICA
 
z  x 2  y 2 sin
y
x
.
5. Care este definitia diferentialei de ordinul n?


ANALIZA MATEMATICA
FORMULELE LUI TAYLOR
Cuprins
5.2. Formulele lui Taylor
5.3. Formulele lui Taylor - Lagrange
5.4. Formulele lui Taylor – Young
5.5. Extreme relative
 Aplicarea formulei lui Taylor pentru functii de 2 variabile.
 Aplicarea formulei lui Taylor pentru funcţii de p variabile.
 Aplicarea formulelor Taylor – Lagrange.
 Aplicarea formulelor Taylor – Young.
 Determinarea punctelor de extrem.
5.2. FORMULELE LUI TAYLOR

2
Considerăm funcţia f (x, y) : E  ,E , derivabilă
Formula lui Taylor
parţial de n + 1 ori şi cu derivate parţiale continue, deci toate derivatele
pentru funcţii de 2
mixte sunt egale şi fie (x0, y0) un punct interior al lui E. Rezultă că şi
variabile
funcţia de t:
F (t) = f (x0 + (x – x0) t, y0 + (y – y0) t)
are derivate până la ordinul n + 1 pentru t  [0, 1] şi i se poate aplica
formula lui Taylor pentru funcţii de o variabilă:
t t t
F (t )  F (0)  F ' 0  F " 0  ........  F n  0  Rt
1! 2! n!
unde

ANALIZA MATEMATICA
1
Rn  F n 1  0<<1
n  1!
F (1) = f (x, y); F (0) = f (x0, y0)
F (t) = f (x (t), y (t))
unde:
x (t) = x0 + (x – x0) t, y (t) = y0 + (y – y0) t
x dx f dz f
F' t       x  x 0   f y  y 0  ,
x dt v dt x y
  
F' 0    x  x 0   y  y 0  f x 0 , y 0 
 x y 
În general
m 
F m 
t     x  x 0    y  y 0  f x t , y t 
 x y 
şi deci:
m 
F m 
0    x  x 0    y  y 0  f x 0 , y 0 
 x y 
Formula lui Taylor pentru funcţia f (x, y) în punctul (x0, y0) se

scrie:
1
f  x, y   f  x 0 , y 0    x  x0     y  y 0  f x0 , y0  
1!  x y 
2 
1  
   x  x0    y  y 0  f  x 0 , y 0   ....... 
2!  x y 
n 
1  
   x  x0    y  y 0  f  x 0 , y 0   Rn
n !  x y 
unde:
 n 1
1 
Rn   x  x 0    y  y 0  f x 0   x  x 0 , y 0   y  x 0
n  1!  x y 

ANALIZA MATEMATICA
cu 0 <  < 1 şi
Rn
lim n
 0, p  x  x 0 2   y  y 0 2
p 0 p
Formula lui Taylor

2
pentru funcţii de p Fie f (x1, x2, ...... , xp) : E  ,E , derivabilă parţial de n
variabile
+1 ori şi cu derivate continue (deci toate derivatele mixte sunt egale) şi
x0 = x 0
1 , x 02 , ........ , x 0p  un punct interior al lui E. Generalizând
rezultatul obţinut pentru funcţia de două variabile avem:

f x 1 , x 2 , ....... , x p   f x 10 , x 02 , ........ , x 0p  
m 
1    
     
n
   x1  x1
m ! 
0
x 1
 .....  x p  x 0p
x p
 f x 10 , x 02 , ........ , x 0p  R n
m 1 
cu:
 n 1
   
Rn 
1
n  1!  x1  x1
0
x 1

 .....  x p  x 0p
x p
  
 
  
f x 10   x 1  x 10 , ......... , x p   x p  x 0p  
care este formula lui Taylor pentru funcţii de p variabile.
a) Care este formula lui Taylor pentru functii de 2 variabile?

ANALIZA MATEMATICA
b) Care este formula lui Taylor pentru functii de p variabile?
Formula lui Taylor pentru funcţia f (x, y) în punctul (x0, y0) se

scrie:
f  x, y   f  x 0 , y 0  
1
 x  x0     y  y0  f x0 , y0  
1!  x y 
2 
1  
  x  x0    y  y 0  f  x0 , y 0   ....... 
2!  x y 
n 
1  
   x  x0    y  y 0  f  x 0 , y 0   Rn
n !  x y 
5.5. EXTREME RELATIVE

2
Definitii Fie f : X  , X .
Un punct (x0, y0)  X se numeşte punct de minim local(relativ) al funcţiei f (x, y) dac
există o vecinătate V a lui (x0, y0) astfel încât pentru orice punct (x, y)  V  X să avem
(x, y)  f (x0, y0).
Un punct (x0, y0)  X se numeşte punct de maxim local (relativ) al funcţiei f (x, y
dacă existăo vecinătate V a lui (x0, y0) astfel încât pentru orice (x, y)  V  X să avem f (x, y
 f (x0, y0).
Teorema 2
Fie f (x, y) : X  ,X şi (x0, y0) un punct interior al lui X. Dacă funcţia f (x, y
are derivate parţiale de ordinul întâi în (x0, y0) şi dacă (x0, y0) este un extrem (maxim sau
minim) atunci

ANALIZA MATEMATICA
f x' x 0 , y 0   0 şi f y' x 0 , y 0   0
Definiţie
Un punct (x0, y0) care verifică condiţiile necesare de extrem se numeşte punc
staţionar sau punct critic.
2
Teorema Fie f : X  , X  , derivabilă parţial de trei ori pe X şi (x0, y0) o soluţie
sistemului
f x' x , y   0 , f y' x , y   0
Dacă în punctul (x0, y0) avem

2
 2f  2f   2f   2f
    0 şi 0
x 2 y 2  xy  x 2
atunci punctul (x0, y0) este un punct de minim al funcţiei f (x, y).
2
 2f  2f   2f   2f
    0 şi  0
x 2 y 2  xy  x 2
atunci punctul (x0, y0) este un punct de maxim al funcţiei f (x, y).
2
 2f  2f   2f 
   0
x 2 y 2  xy 
atunci punctul (x0, y0) nu este un punct de extrem al funcţiei f (x, y).
2
 2f  2f   2f 
   0
x 2 y 2  xy 
nu putem afirma despre punctul (x0, y0) dacă este sau nu un punct de extrem pentru funcţia
(x, y).
Demonstraţie.
Aplicăm funcţia f (x, y) formula lui Taylor:
f f 1
f x , y   f x 0 , y 0   x  x 0    y  y 0   x  x 0 
2
x y 2
 2f  2f 1 2  f
2
 x  x 0  y  y 0    y  y 0  R2
x 2 xy 2 y 2
Dar

ANALIZA MATEMATICA
f x 0 , y 0  f x 0 , y 0  R2
0 şi 0 şi lim 0
x y p 0 p 2
Deci pentru (x, y) suficient de aproape de (x0, y0) rezultă:

1
f x , y   f x 0 , y 0   x  x 0 2 r  x  x 0 y  y 0 s  1 y  y 0 2 t
2 2
unde am folosit notaţiile lui Monge.
 2f  2f  2f
r , s , t 2
x 2 xy y
1   xx 
2
 x  x0  
f x , y   f x 0 , y 0   y  y 0   r    2 s    t 
2 0
2   y  y 0   y  y0  
Dacă (x0, y0) este un punct de minim al funcţiei f (x, y) atunci

f (x, y) – f (x0, y0) > 0
Rezultă:
2
 x  x0   x  x0 
r    2 s    t  0
 y  y0   y  y0 
x  x0 s 2  rt  0
Pentru orice valoare a raportului , ceea ce se întâmplă dacă: 
y  y0 r  0
adică:
2
 2f  2f   2   2f
    0 şi 0
x 2 y 2  xy  x 2
în punctul (x0, y0) dacă acesta este un punct minim al funcţiei f (x, y) (Fig. 5.5.1).
z (x0 ,y0,, f (x0 ,y0))

z
(x0 ,y0,, f (x0 ,y0)) 0

0 y
y
Fig. 5.5.2
Fig. 5.5.1
x
x
Dacă (x0, y0) este un punct de maxim al funcţiei f (x, y) atunci rezultă condiţiile:
2
 2f  2f   2f   2f
     0 şi 0
x 2 y 2  xy  x 2

ANALIZA MATEMATICA
Dacă s2 – rt > 0 atunci f (x, y) – f (x0, y0) nu păstrează un semn constant în vecinătate
punctului (x0, y0) deci (x0, y0) nu este punct de extrem pentru funcţia f (x, y) şi el se numeşt
punct sa (fig.5.5.3).
z
(x0 ,y0,, f (x0 ,y0))
0
y
Fig. 5.5.3
x
3 3
Exercitiu Să se afle extremele funcţiei: f (x, y) = x + y – 3xy
f
 3x 2  3y
x
f
 3 y 2  3x
y
 2f
r  6x
x 2
 2f
g  3
xy
 2f
t  6y
y 2
Punctele staţionare sunt: M 0 (0, 0); M 1 (1, 1).
Funcţia nu are extrem în (0,0) deoarece r0t0  g 02  9  0 .
r1 t1  g 12  27 
 deci funcţia are în M1(1,1) 0 valoarea minimă fmin = f(1,1)= -1
r1  6 

ANALIZA MATEMATICA
a) Care este definitia punctului de minim local?
b) Care este definitia punctului de maxim local?

 Un punct (x0, y0) care verifică condiţiile necesare de extrem se
numeşte punct staţionar sau punct critic.
 Dacă în punctul (x0, y0) avem

2
 2f  2f   2f   2f
    0 şi 0
x 2 y 2  xy  x 2
atunci punctul (x0, y0) este un punct de minim al funcţiei f (x, y).

2
 2f  2f   2f   2f
    0 şi  0
x 2 y 2  xy  x 2
atunci punctul (x0, y0) este un punct de maxim al funcţiei f (x, y).

2
 2f  2f   2f 
   0
x 2 y 2  xy 
atunci punctul (x0, y0) nu este un punct de extrem al funcţiei f (x, y).

ANALIZA MATEMATICA

2
 2f  2f   2f 
   0
x 2 y 2  xy 
nu putem afirma despre punctul (x0, y0) dacă este sau nu un punct de
extrem pentru funcţia f (x, y).

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a)
f  x, y   f  x 0 , y 0  
1
 x  x0     y  y0  f x0 , y0  
1!  x y 
2 
1  
  x  x0    y  y 0  f  x0 , y 0   ....... 
2!  x y 
n 
1  
   x  x0    y  y 0  f  x 0 , y 0   Rn
n !  x y 
b)

f x 1 , x 2 , ....... , x p   f x 10 , x 02 , ........ , x 0p 
m 
1    
     
n
   x1  x1
m ! 
0
x 1
 .....  x p  x 0p
x p
 f x 10 , x 02 , ........ , x 0p  R n
m 1 
Intrebarea 2
a) Un punct (x0, y0)  X se numeşte punct de minim local(relativ) al

funcţiei f (x, y) dacă există o vecinătate V a lui (x0, y0) astfel încât
pentru orice punct (x, y)  V  X să avem f (x, y)  f (x0, y0).

ANALIZA MATEMATICA
b) Un punct (x0, y0)  X se numeşte punct de maxim local (relativ) al

funcţiei f (x, y) dacă existăo vecinătate V a lui (x0, y0) astfel încât
pentru orice (x, y)  V  X să avem f (x, y)  f (x0, y0).
1. In ce conditii se poate aplica formula lui Taylor?

2. Care este formula lui Taylor pentru functii de o variabila?
3. Care este definitia punctului sa?
4. Să se afle extremele funcţiei:
f ( x , y )  x 2  y 2  xy  6 .


ANALIZA MATEMATICA
DIFEOMORFISME
Cuprins
6.2. Difeomorfisme
6.3. Difeomorfisme de clasa C 1
6.4. Extreme conditionate
 Insusirea notiunilor de difeomorfism si difeomorfism de clasa

C1 .
 Determinarea punctelor de extrem conditionat.
6.4. EXTREME CONDITIONATE
Definiţie Fie funcţia f (x, y) : X  n

,X n
şi relaţia  (x, y) = 0. Un
punct (x0, y0)  X este un punct de extrem al funcţiei f (x, y)
pentru x şi y legate prin relaţia  (x, y) = 0 dacă  (x0, y0) = 0 şi f
(x0, y0) este un extrem al funcţiei f (x, y).
Teoremă Extremele funcţiei f (x, y) pentru x şi y legate prin relaţia  (x,

y) = 0 sunt extremele funcţiei
F (x, y) = f (x, y) +  (x, y)
Punctele staţionare şi constanta  se determină din sistemul:
F x, y  F x , y 
 0,  0  (x, y) = 0
x y
Se cercetează apoi care dinte punctele găsite sunt puncte de
extrem ale funcţiei F (x, y).

ANALIZA MATEMATICA
Exemplu Să se afle extremele funcţiei f (x, y) = x2 + y2 cu condiţia x + 2y

=5
F (x, y) = x2 + y2 +  (x + 2y -5)
2 x    0   2
Fx'  2 x    
2 y  2   0   x  1
Fy'  2 y  2 x  2 y  5 y  2
 
r  Fx" 2  2
rt  s 2  4  0
s  Fxy
"
0 
r  2  0
t  Fy"2  2
deci funcţia F (x, y) = x2 + y2 are pentru x = 1 şi y = 2 o valoare

minimă f min (1, 2) = 5 cu condiţia x + 2y = 5.
a) Cum se determina punctele stationare?
b) Care este definitia punctului de extrem conditionat?
Punctele staţionare şi constanta  se determină din sistemul:

F x , y  F x, y 
 0,  0  (x, y) = 0
x y
Se cercetează apoi care dinte punctele găsite sunt puncte de
extrem ale funcţiei F (x, y).

ANALIZA MATEMATICA

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Punctele staţionare şi constanta  se determină din sistemul:

F x , y  F x, y 
 0,  0  (x, y) = 0
x y
b) Fie funcţia f (x, y) : X  n

,X n
şi relaţia  (x, y) = 0. Un
punct (x0, y0)  X este un punct de extrem al funcţiei f (x, y)
pentru x şi y legate prin relaţia  (x, y) = 0 dacă  (x0, y0) = 0 şi
f (x0, y0) este un extrem al funcţiei f (x, y).
1. Cum se determina punctele de extrem conditionat?
2. Să se determine extremele funcţiei

f ( x, y ) = x 2  y 2  y  x
condiţionate de ecuaţia x  y = 1.
3. Să se afle extremul funcţiei z = xy cu condiţia

2x  3y  5 = 0 .
4. Să se determine extremele funcţiei z = x  2 y, condiţionate
de x 2  y 2 = 5.

ANALIZA MATEMATICA


ANALIZA MATEMATICA
INTEGRALE PE INTERVAL NECOMPACT
Cuprins
7.2. Integrale improprii
7.3. Integrale cu limite de integrare infinite
7.4. Integrale de functii nemarginite
 Insusirea notiunii de integrala improprie.
 Studiul convergentei integralelor cu limite de integrare infinite.
 Studiul convergentei integralelor de functii nemarginite.
7.2. INTEGRALE IMPROPRII
Context
 f x  dx se defineşte în condiţiile:
b
Integrala Riemann
a
1. Intervalul [a, b] pe care este definită funcţia f(x) este

compact (închis şi mărginit)
2. Funcţia f(x) este mărginită în [a, b]
Vom studia integrale fără una sau amândouă dintre aceste
restricţii deci integrale (numite şi improprii) pe intervale necompacte
de una din formele:
[a, b); (a, b]; (a, b); (-, b]; (-, b); [a, +); (a, +); (-, +).
Tipuri de integrale 1. Integrale cu limitele de integrare infinite
improprii
Pot fi de forma:
f x  dx,  f x  dx,  f x  dx
 b 
 a  
dar este suficient să studiem integrale de forma

ANALIZA MATEMATICA
I   f x  dx

celelalte forme reducându-se uşor la acest tip.

2. Integrale definite de funcţii nemărginite în intervalul de
integrare
Vom studia integrale de forma:
 f x dx cu lim f x    , a  c  b
b
a x c
care, datorită descompunerii:
 f x dx   f x dx   f x dx

b c b
a a c
ne permit să ne ocupăm de integralele pentru care funcţia este

nemărginită pentru una sau ambele limite de integrare.
următoarea întrebare:
Pe ce intervale se studiaza integralele improprii?
 f x  dx se defineşte în condiţiile:
b
Integrala Riemann
a
1. Intervalul [a, b] pe care este definită funcţia f(x) este

compact (închis şi mărginit)
2. Funcţia f(x) este mărginită în [a, b]
Vom studia integrale fără una sau amândouă dintre aceste
restricţii deci integrale (numite şi improprii) pe intervale necompacte

ANALIZA MATEMATICA
de una din formele:

[a, b); (a, b]; (a, b); (-, b]; (-, b); [a, +); (a, +); (-, +).
7.3. INTEGRALE CU LIMITE DE INTEGRARE INFINITE
Definiţii Fie o funcţie f: [a, +)  , integrabilă pe [a, u] pentru orice u >
 f x  dx există
u
0; dacă lim şi este finită, spunem că integrala
u a
 f x  dx este convergentă (are sens) şi notăm:


 f x dx  lim  f x dx

 u
a u  a
O integrală care nu este convergentă se spune că este

divergentă (nu are sens).
Exemple  dx u dx 
1. I1    lim   lim arctg u  deci I1  conv
0 1  x u  1  x u 
2 0 2
2
2.
I2   sin xdx  lim  sin xdx  lim  cos u nu exista deci I2  div
 u
0 u  0 u
ln u  ln a pentru   1
dx dx  1
a  0 ;
 u
3. I3  
a x  a
u
x  
a1
pentru   1
1   1  
 dx u dx convergent a pentru   1
 a x 
 lim
n   a x 

divergenta pentru   1
O integrala cu limite infinite se poate transforma într-o serie
numerică astfel:
 f x dx   f x  dx   f x  dx     f x  dx    u 0  u1  
 a 1 a2 a n 1
a a a 1 a n
unde:
f x  dx
a n 1
un  
a n
Să presupunem că funcţia f(x) păstrează un semn constant pe

[a, +] de exemplu f(x) > 0 pentru x  [a, +). Rezultă că un > 0 şi

ANALIZA MATEMATICA
deci rezultă următoarele proprietăţi:

1. Dacă f(x)  g(x) > 0 pentru x  [a, + ) şi dacă integrala
 f x dx  gx dx

 
este convergentă, atunci şi integrala
a a
este convergentă.
2. Dacă g(x)  f(x) > 0 pentru x  [a, + ) şi dacă integrala
 f x dx  gx dx

 
este divergentă, atunci şi integrala
a a
este divergentă.
 f x dx să fie convergentă este ca


3. O condiţie necesară ca
a
lim f x   0
x 
O condiţie suficientă de convergenţă este dată de:

Teorema Fie f : [a, + )  , a > 0, f(x) > 0 pentru x  [a, + ). Daca
lim x a f x   K (finit) pentru  > 1, atunci  f x dx


este
x  a
convergentă. Dacă lim x a f x   K (finit şi 0) pentru   1,

x 
 f x dx este divergentă.


atunci
a
Exemple Să se studieze convergenţa integralelor:

 dx
1.I1  
1
x3  1
1 3
lim x    1 pentru    1 , deci I1 este convergentă.
x 
x3  1 2
 dx
2. I2  
1
x2  1
1
lim x    1 pentru   1 deci I2 este divergentă.
x 
x2  1
Criteriul integral Fie f : [ 1, +)  o funcţie continuă, pozitivă, descrescătoare

al lui Cauchy
pe şi lim f x   0 integrala  f x dx

este convergentă sau divergentă
x  1
după cum seria f(1) + f(2) + …+f(n)+ … este convergentă sau

divergentă şi reciproc.

ANALIZA MATEMATICA
Exemplu 1 1 1
Seria   ...   .... are aceeaşi natură ca
2 ln 2 3 ln 3 n ln n
dx
 ln ln x 
 
integrala I     deci este divergentă.
2 x ln x 2
Să studiem cazul când funcţia f(x) schimbă semnul de o

infinitate de ori pe intervalul [a, + ).
Definiţie
Fie f(x) : [a, )  , care schimbă semnul de o infinitate de

ori pe [a, +). Dacă integrala  a
f ( x ) dx este convergentă spunem că
 f x dx

integrala este absolut convergentă; dacă integrala
a
 f x dx este convergentă, însă integrala 

 
f ( x ) dx este divergentă,
a a
 f x dx este simplu convergentă.


spunem că integrala
a
următoarele întrebari:
a) Enuntati Criteriul integral al lui Cauchy.
b) Cum se poate transforma o integrala cu limite infinite intr-o serie

numerica?
Fie o funcţie f: [a, +)  , integrabilă pe [a, u] pentru orice u >
 f x  dx există
u
0; dacă lim şi este finită, spunem că integrala
u a
 f x  dx este convergentă (are sens) şi notăm:



ANALIZA MATEMATICA

 u
a u  a
O integrală care nu este convergentă se spune că este

divergentă (nu are sens).
7.4. INTEGRALE DE FUNCTII NEMARGINITE
Definiţii Fie f : a, b   R cu lim f x     , integrabilă pe [a, ] pentru

x b
orice  < b; dacă limita lim  f x  dx există şi este finită, spunem că


 b a
 f x dx este convergentă (are sens) şi notăm:

b
integrala
a
f x  dx  lim  f x  dx
b 
 a  b a
Dacă lim f x     , atunci notăm  f x dx  lim  f x dx

b b
x a a  a a
O integrală care nu este convergentă, este divergentă.

b dx
I 
Exemplu
a
b  x 
lnb  a   lnb    pentru   1
 dx 
 b  x 
a 
  b  a 1 b   1
 pentru   1

 1  1 
 dx convergent ă pentru   1
I  lim  
 b a
b  x  divergentă pentru   1
 f x dx cu lim f x     ,
b
Integrala transformă într-o serie
a x b
numerică în felul următor:

1 1 1
 f x dx   f x  dx   f x  dx   f x  dx  ...   f
b b 1 b b b
2 3 n 1
a a b 1 1 1
b b
2 n
 u 0  u1  u 2  ...  u n  ...
unde:

ANALIZA MATEMATICA
1
f x  dx, u 0   f x  dx
b b 1
un   n 1
1
b a
n
Să presupunem că funcţia f(x) păstrează un semn constant de

exemplu f(x)  0 pentru x  [a, b) şi lim f x    
x b
Deci un  0 şi rezultă următoarele proprietăţi:

1. Dacă f x   gx   0, pentru x a, b , lim gx     şi
x b
 f x dx
b
integrala este convergentă, atunci şi integrala
a
 gx dx este convergentă.

b
2. Dacă gx   f x  ,pentru x a, b , lim gx     şi dacă

x b
 f x dx
b
integrala este divergentă, atunci şi integrala
a
 gx dx
b
este divergentă.
a
Teoremă
Fie funcţia f(x) pozitivă, definită pe intervalul [a, b), cu

lim f x    
x b
Dacă lim b  x  f x   A (finit), pentru   1, atunci integrala


x b
 f x dx este convergentă; dacă lim b  x  f x   A (finit şi  0),

b 
a x b
 f x dx este divergentă.

b
pentru   1, atunci integrala
Exemplu a
2 dx
Să studiem convergenţa integralei I  
2
4  x2
1 1 1
lim 2  x 

1 1
 , pentru    1
x 2
2  x  2  x 
2 2
2 2
1 1 1
lim x  2 

1 1
 , pentru    1
x 2
2  x  2  x 
2 2
2 2
deci integrala I este convergentă.
Să considerăm cazul când funcţia f(x) schimbă semnul de o

Definiţie
infinitate de ori pe [a,b).

ANALIZA MATEMATICA
Fie f(x) o funcţie definită pe [a, b), care schimbă semnul de o

infinitate de ori pe [a, b) şi lim f x    . Dacă integrala
x b
f x  dx este convergentă, spunem că integrala  f x dx

b b

a a
este
absolut convergentă (şi se arată că este şi convergentă).
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând
cont de spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi
sau să răspundeţi la următoarea întrebare:
Cum se poate transforma o integrala dintr-o functie nemarginita intr-

o serie numerica?
Fie f : a, b   R cu lim f x     , integrabilă pe [a, ] pentru

x b
orice  < b; dacă limita lim  f x  dx există şi este finită, spunem că


 b a
 f x dx este convergentă (are sens) şi notăm:

b
integrala
a

b 
a  b a
Dacă lim f x     , atunci notăm f x  dx  lim  f x  dx

b b
x a 
a  a a
O integrală care nu este convergentă, este divergentă.

ANALIZA MATEMATICA

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
[a, b); (a, b]; (a, b); (-, b]; (-, b); [a, +); (a, +); (-, +).
Intrebarea 2
a) Fie f : [ 1, +)  o funcţie continuă, pozitivă, descrescătoare pe
şi lim f x   0  f x dx

integrala este convergentă sau divergentă
x  1
după cum seria f(1) + f(2) + …+f(n)+ … este convergentă sau

divergentă şi reciproc.
b) O integrala cu limite infinite se poate transforma într-o serie

numerică astfel:
 f x dx   f x  dx   f x  dx     f x  dx    u 0  u1 
 a 1 a2 a  n 1
a a a 1 a n
unde:
f x  dx
a n 1
un  
a n
Intrebarea 3
1 1 1
f x  dx   f x  dx   f x  dx   f x  dx  ...   f x  dx  ...
b b 1 b b b
 a a b 1
2
b
3
1
b
n 1
1
2 n
 u 0  u1  u 2  ...  u n  ...
unde:
1
f x  dx, u 0   f x  dx
b b 1
un   n 1
1
b a
n

ANALIZA MATEMATICA
1. Ce se intelege prin integrala absolut convergenta?
2. Să se studieze convergenţa integralelor următoare şi dacă sunt

convergente să se calculeze valoarea lor:
 dx
 I1   ;
1
x 1 x 2
1 dx
 I2   .
0
2  x  1 x


ANALIZA MATEMATICA
INTEGRALE CARE DEPIND DE UN PARAMETRU
Cuprins
8.2. Integrale care depind de un parametru
8.3. Proprietatile integralei care depinde de un parametru
8.4. Integrale improprii care depind de un parametru
8.5. Integralele lui Euler
 Prezentarea integralei care depinde de un parametru.
 Proprietatile integralei care depinde de un parametru.
 Studiul integralelor lui Euler.
8.2. INTEGRALE CARE DEPIND DE UN PARAMETRU

Forma integralelor Integralele care depind de un parametru sunt de forma:
care depind de un by 
I y    f x, y  dx sau, mai general, de forma J y    f x, y  dx , unde
b
parametru a ay 
funcţia f (x, y) este integrabilă integrabilă în raport cu x pe orice

interval de forma [a(y), b(y)] .
Fie funcţia f (x, y) definită pe X  Y şi y0 un punct de

Definiţie
acumulare al lui Y, deci pentru orice x  X, g x   lim f x, y  . Spunem
yy0
că f (x, y) tinde uniform pe mulţimea X către g(x) dacă pentru orice

număr   0 există un număr  ()  0 astfel încât pentru orice xX,
dacă y  y 0    , să avem f x, y   gx    .

ANALIZA MATEMATICA
Cand spunem că f (x, y) tinde uniform pe mulţimea X către g(x)?
Integralele care depind de un parametru sunt de forma:

by 
I y    f x, y  dx sau, mai general, de forma J y    f x, y  dx ,
b
a ay 
unde funcţia f (x, y) este integrabilă integrabilă în raport cu x pe

orice interval de forma [a(y), b(y)] .
8.3. PROPRIETATILE INTEGRALEI CARE DEPINDE DE UN

PARAMETRU
Teoremă Fie funcţia f (x, y) definită pe [a, b]  Y, continuă pe [a, b], oricare ar
fi yY. Dacă există g x   lim f x, y , unde y0 este un punct de
yy0
acumulare al lui Y, şi dacă f(x, y) tinde uniform către g(x) pe [a, b] în

punctul y0, atunci:
 lim f x, y  dx  bgx  dx
 f x, y dx  
b b
lim
yy0 a a
yy0  a
Demonstraţie Funcţia g(x) este continuă pe [a,b], deci şi integrabilă şi avem:
 f x, y dx   gx dx   f x, y   gx  dx  

b b b
(f unif. cont), dacă
a a a
y  y 0    , deci:

ANALIZA MATEMATICA
 lim f x, y  dx
 f x, y dx   gx dx  
b b b
lim
yy0 a a a  y  y 0 
Teorema Fie funcţia f(x, y) continuă şi cu derivata parţială f y x, y 
continuă pe intervalul I  a, b x c, d . Dacă funcţiile a(y) şi b(y)

definite pe [c, d] au derivate continue pe [c, d], iar curbele x = a(y), x =
b(y) se află în I, atunci funcţia F(y), dată de
b y 
Fy    f x, y  dx este derivabilă pe [c, d] şi
ay 
by  f x, y 
Fy    dx  b' y  f by , y  a' y  f ay , y 
ay  y
Demonstraţie
by  by0 
Fy    f x, y  dx Fy 0    f x, y 0  dx
ay  a y 0 
ay0  b y 0  by 
Fy    f x, y  dx   f x, y  dx     f x, y dx
ay  ay0  b y0
by0  by  ay 

Fy    f x, y  dx   f x, y  dx     f x, y dx
ay0  by0  a y0
Fy   Fy 0  b y 0  f x, y   f x, y 0  1 by  1 a y

 dx   f x, y  dx  
y  y0 a  y 0  y  y0 y  y0 b y0  y  y0 a y
Facem limita pentru yy0, deci:

Fy   Fy 0 
 lim  F' y 0 
yy0 y  y0
by0 f x, y   f x, y 0  b  y 0  f x, y   f x, y 0  b  y 0   f x, y

lim
yy0 
a y0  y  y0
dx   
ay0  yy0

lim
y  y0


dx  
a y 0  y
 1 b y    1 
lim 
yy0 y  y
 0
   f x, y dx   lim  y  y by   by  f (b, y   b' y  f
b y0 yy0
0
0 0
formula mediei by 0  b by 

ANALIZA MATEMATICA
 1 ay    1 
lim 
yy0 y  y
 0
   f x, y dx   lim  y  y ay   ay  f (a , y   a' y
a y0 yy0
0
0 1 0
formula mediei ay 0  a ay 

Rezultă:
by   f x, y 
F' y    dx  b' y  f (by , y )  a' y  f (ay , y )
a y  y
I y    f x, y  dx rezultă:
b
Pentru integrala:
a
f x, y 
I ' y   
b
dx
a y
x 1
I    
1
Exemplu Să se calculeze: dx folosind derivarea în

0 ln x
raport cu parametrul sub semnul integralei

1
x  ln x x  1 1
I'    
1 1
dx   x dx 


0 ln x 0  10  1
d
I      C  ln   1  C
 1
 0  C0 I    ln   1
Daca funcţia f(x, y) este continuă şi cu derivata parţială f y x, y 
continuă pe intervalul I  a, b x c, d si, in plus, dacă funcţiile a(y) şi

b(y) definite pe [c, d] au derivate continue pe [c, d], iar curbele x =
a(y), x = b(y) se află în I, atunci ce puteti spune despre funcţia F(y)?
Fie funcţia f (x, y) definită pe [a, b]  Y, continuă pe [a, b], oricare ar

ANALIZA MATEMATICA
fi yY. Dacă există g x   lim f x, y , unde y0 este un punct de

y y 0
acumulare al lui Y, şi dacă f(x, y) tinde uniform către g(x) pe [a, b] în

punctul y0, atunci:
 lim f x, y  dx  bgx  dx
 f x, y dx  
b b
lim
yy0 a a
yy0  a
8.5. INTEGRALELE LUI EULER

Definitia functiei Funcţia lui Euler de speţa a doua sau funcţia (x) este
lui Euler de speta a definită de integrala:
doua
x    t x 1e  t dt, x  0

Considerăm funcţia:
x    t x 1e  t dt

pe care o integrăm prin părţi:

u  t x ; du  x t x 1 dt
dv  e  t dt; v   e  t
  
  x  t x 1e  t dt  x  t x 1e  t dt

t x e  t dt   t x e  t
0 0 0 0
deci:
x  1  xx 
1   e  t dt   e  t
 
1
0 0
n  1  nl

x  1  x   0 x 1
sin x
 1
   
2
Definitia functiei
Funcţia lui Euler de speţa întâi sau funcţia B(m,n) este
lui Euler de speta
definită de integrala:
intai
Bm, n   x m1 1  x  dx, m  0, n  0
1 n 1
0
care prin schimbarea de variabilă x = sin2t devine:

ANALIZA MATEMATICA

Bm, n  2  2 sin 2m1 x cos 2n1 xdx
0
x m  1 a  x  dx  a m  n  1 Bm, n
a

n1
0
m n
Bm, n 
m  n
3.Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
a) Care este definitia functiei lui Euler de speta a doua?
b) Care este definitia functiei lui Euler de speta intai?
x    t x 1e  t dt, x  0



0
Bm, n   x m1 1  x 
1 n 1
 dx, m  0, n  0
0

ANALIZA MATEMATICA

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
Fie funcţia f (x, y) definită pe X  Y şi y0 un punct de acumulare al lui

Y, deci pentru orice x  X, g x   lim f x, y  . Spunem că f (x, y) tinde
yy0
uniform pe mulţimea X către g(x) dacă pentru orice număr   0

există un număr  ()  0 astfel încât pentru orice xX, dacă
y  y 0    , să avem f x, y   gx    .
Intrebarea 2
Fie funcţia f(x, y) continuă şi cu derivata parţială f y x, y  continuă pe
intervalul I  a, b x c, d . Dacă funcţiile a(y) şi b(y) definite pe [c, d]

au derivate continue pe [c, d], iar curbele x = a(y), x = b(y) se află în I,
atunci funcţia F(y), dată de
by 
Fy    f x, y  dx este derivabilă pe [c, d] şi
ay 
by  f x, y 
Fy    dx  b' y  f by , y  a' y  f ay , y 
ay  y
Intrebarea 3
a) Funcţia lui Euler de speţa a doua sau funcţia (x) este definită
de integrala:
x    t x 1e  t dt, x  0 .


b) Funcţia lui Euler de speţa întâi sau funcţia B(m,n) este definită de
integrala:
Bm, n   x m1 1  x 
1 n 1
dx, m  0, n  0
0

ANALIZA MATEMATICA
care prin schimbarea de variabilă x = sin2t devine:


Bm, n  2  sin 2m1 x cos 2n1 xdx
2
0

by 
1. Cum se gaseste expresia functiei Fy    f x, y  dx ?
ay 
2. Care este relatia de legatura dintre functia lui Euler de speta

intai si functia lui Euler de speta a doua?


ANALIZA MATEMATICA
INTEGRALE CURBILINII
Cuprins
9.2. Integrale curbilinii
9.3. Integrale curbilinii de primul tip
9.4. Integrale curbilinii de al doilea tip
9.5. Formula lui Green
9.6. Integrale curbilinii independente de drumul de integrare
 Insusirea notiunilor de integrale curbilinii de primul tip,

respectiv, de al doilea tip.
 Calculul integralelor curbilinii de primul tip, respectiv, de al

doilea tip.
 Formula lui Green.
 Aplicatii.
9.2. INTEGRALE CURBILINII
Noţiunile Considerăm arcul AB al curbei

(intuitive) de (C)
integrală curbilinie y  f  x, f :  a, b   ,  a, b   , f continua pe  a, b  şi funcţia
în raport cu
g:D , D 2
, C  D, g continuă pe arcul AB .
coordonatele
Dacă facem o diviziune:
şi în
 : a  x 0  x1  ...  x11  ...  x 0  x  b
raport cu
elementul de arc în a intervalului [a,b] de normă    maxx i  x i 1 , aceasta
1 i  n
plan 
determină o diviziune corespunzătoare pe arcul AB .

ANALIZA MATEMATICA
 c : A  M 0 , M1,..., M i 1, M i ,..., M n  B
de normă  c   maxs i 

1 i  n
unde s1 este mărimea arcului M i 1M i .

Se pot forma următoarele sume integrale:
S1   f  i x i  x i 1 
n
i 1
S 2   g  i ,  i x i  x i 1 
n
i 1
S3   g  i ,  i s i
n
i 1
Dacă se consideră toate diviziunile  ale intervalului [a,b], deci

şi diviziunile corespunzătoare ale arcului AB , şi dacă la limită când
normele acestor diviziuni tind la zero pentru n, sumele S1, S2, S3,
au valori finite, acestea vor fi:
1. Limita sumei riemanniene S1 este integrala Riemann a
a f x dx .
b
funcţiei f(x) pe intervalul [a,b] şi se notează:
2. Limita sumei neriemanniene S2 este integrala curbilinie în

raport cu coordonatele a funcţiei g(x,y) pe curba AB şi se
notează: A B g x, y dx . Analog se poate defini şi
A B g x, y dy .

3. Limita sumei neriemanniene S3 este integrala curbilinie în
raport cu elementul de arc a funcţiei g(x,y) pe curba AB şi
se notează:  A B g x, y ds .
Dacă se consideră o funcţie mărginită f :  a, b   şi o
funcţie monoton crescătoare h :  a, b   iar  este o diviziune a
intervalului a, b  , se poate forma suma integrală:
S 4   f  i hx i   hx i 1  ,
n
i 1
numită suma Riemann-Stieltjes a funcţiilor f şi h.

ANALIZA MATEMATICA
Spunem că f(x) este integrabilă Stieltjes în raport cu h(x) pe

intervalul [a,b] dacă pentru orice diviziune  de normă    0
pentru n, suma S4 are o limită unică finită şi aceasta este integrala
Stieltjes a funcţiei f(x) în raport cu h(x) pe [a,b] şi se notează:
a f x dhx  .
b
Ce expresii au sumele integrale?
Spunem că f(x) este integrabilă Stieltjes în raport cu h(x) pe

intervalul [a,b] dacă pentru orice diviziune  de normă    0
pentru n, suma S4 are o limită unică finită şi aceasta este integrala
Stieltjes a funcţiei f(x) în raport cu h(x) pe [a,b] şi se notează:
a f x dhx  .
b
9.3. INTEGRALE CURBILINII DE PRIMUL TIP
Definiţie Considerăm arcul AB al unei curbe netede (C) din planul x0 y

şi o funcţie F ( x, y ) definită şi continuă într-un domeniu
D 2
, AB  D .
Se face o diviziune a arcului AB :
 C :   M 0 , M1,, M i 1, M i ,, M n   şi se formează suma:

ANALIZA MATEMATICA
S n   F  i ,  i s i
n
i 1
unde si este lungimea arcului M i 1, M i iar  i , i   M i 1, M i .

Dacă, pentru orice şir de diviziuni (n) de normă (  n )  0
când n   , sumele S n au o limită comună, finită, această limită este
integrala curbilinie de primul tip a funcţiei F ( x, y ) (sau în raport cu
elementul de arc pe curba AB ) şi se notează:
I  AB F ( x, y )ds
Calculul integralei
curbilinii de
primul tip Calculul integralei I se face prin transformarea ei într-o
integrală Riemann conform teoremelor următoare.
Teorema
Dacă arcul AB are o ecuaţie carteziană:

AB  y  f x , a  x  b, atunci:
 AB F x, y ds  a F x, f x  1  f ' x  dx

b 2
Teorema
Dacă arcul AB este dat parametric: (AB) x  f t , y  g t , f şi
g de clasă C1 pentru a1  t  b1 , atunci:
F  f  t  , g  t   f '  t   g '  t  dt
b1
 F  x, y  ds  
2 2
AB a1
Proprietati
Proprietăţi ale integralelor curbilinii în raport cu elementul de

arc:
1. AB F x, y ds  AB F x, y ds
2. AB F1 x, y   F2 x, y ds  AB F1 x, y ds  F2 x, y ds
3. AB F x, y ds  AP F x, y ds  PB F x, y ds , oricare ar
fi punctul P  AB .
Aplicatii
Aplicaţii ale integralelor curbilinii în raport cu elementul de arc

în plan:
1. Lungimea arcului AB este de l  AB ds

ANALIZA MATEMATICA
2. Masa unui corp filiform AB neomogen, de densitate

x, y  este:
M   AB x, y ds
3. Aria unui domeniu plan mărginit de curba în coordonate

polare: AB  r  f 2 , 1     b este:
1
f 2  d
2 AB
A
4. Coordonatele centrului de greutate al arcului neomogen

AB , de densitate x, y  , sunt:
xG 
AB xx, y ds , yG 
AB yx, y ds
AB x, y ds AB x, y ds
Ce proprietati are integrala curbilinie de primul tip?

 Dacă arcul AB are o ecuaţie carteziană:
AB  y  f x , a  x  b, atunci:
 AB F x, y ds  a F x, f x  1  f ' x  dx
b 2
 Dacă arcul AB este dat parametric: (AB) x  f t , y  g t , f şi

g de clasă C1 pentru a1  t  b1 , atunci:
F  f  t  , g  t   f '  t   g '  t  dt
b1
 F  x, y  ds  
2 2
AB a1

ANALIZA MATEMATICA
9.4. INTEGRALE CURBILINII DE AL DOILEA TIP
Definitie Considerăm arcul AB al curbei plane C şi funcţiile

X ,Y : D  , D  2,
, AB  D, X şi Y fiind funcţii continue pe D.
Se face o diviziune:
 c : A  M 0 , M1,..., M i 1, M i ,..., M n  B
a arcului AB şi se formează suma integrală:
S n   X  i ,  i x i  x i 1   Y  i ,  i Yi  Yi 1 
n
i 1
Considerăm un şir de diviziuni (n) ale curbei C (arcul AB ) de

normă  n   0 pentru n, Dacă lim S n există şi este finită şi
n 
unică, oricare ar fi punctele  i , i   M i 1M i , această limită se

numeşte integrala curbilinie în plan, în raport cu coordonatele (sau
de al doilea tip), a funcţiilor X x, y  şi Y x, y  pe curba C şi se
notează:
I  c X x, y dx  Y x, y dy
Calculul integralei
curbilinii de al Calculul integralei I se face prin reprezentarea parametrică a
doilea tip
curbei C şi reducerea integralei curbilinii la o integrală Riemann în
raport cu parametrul, conform teoremei următoare.
Teorema Dacă C este o curbă netedă, adică are ecuaţiile parametrice:

x  f t , y  g t  (t luând valori de la a1 la b1) cu f şi g funcţii de clasă
C1 pe [a,b], iar X şi Y sunt funcţii continue într-un domeniu D  2
care conţine curba C, atunci are loc egalitatea:
cX(x, y)dx Y(x, y)dy  a X(f (t ), g(t )  f ' (t ) Y(f (t ),g(t ) )  g' (t )dt
b1
Proprietăţile integralei I sunt:

Proprietati
1. Oricare ar fi reprezentarea parametrică a curbei C, valoarea
integralei I este aceeaşi.
2. AB X ( x, y )dx  Y ( x, y )dy   BA X ( x, y )dx  Y ( x, y )dy

ANALIZA MATEMATICA
3. AB X ( x, y )dx  Y ( x, y )dy  AP X ( x, y )dx  Y ( x, y )dy  PB X

,
oricare ar fi punctul P pe arcul AB
4. AB kX ( x, y )dx  kY ( x, y )dy  k AB X ( x, y )dx  Y ( x, y )dy
AB ( X 1( x, y )  X 2 ( x, y ))dx  (Y1( x, y )  Y2 ( x, y ))dy 
5.
 AB X 1 ( x, y )dx  Y1 ( x, y )dy  AB X 2 ( x, y )dx  Y2 ( x, y )dy
6. Dacă C este o curbă închisă, atunci valoarea integralei I nu

depinde de punctul de plecare de pe curba C.
Demonstraţia acestor proprietăţi se face scriind sumele integrale
care conduc la integralele respective.
7. Fie D un domeniu plan în care funcţiile X(x,y) şi Y(x,y)
sunt continue. Condiţia necesară şi suficientă ca integrala
curbilinie:
AB X ( x, y )dx  Y ( x, y )dy

Y X
8. Dacă  şi C este o curbă închisă atunci:
x y
C X ( x, y )dx  Y ( x, y )dy  0
Aplicatii Aplicaţii ale integralelor curbilinii în raport cu coordonatele:

1. Aria plană mărginită de curba închisă C .
Dacă A1D1B y   2 x  şi A1C1B y  1 x  , atunci
b b b a c
A    2 ( x )   1 ( x )dx    2 ( x )dx    1 ( x )dx     2 ( x )dx  
a a a b d
Deci:
(1) A   c ydx
(C1 A1D1 ) X  1 (Y )
(C1BD1 ) X  2 (Y )
A   dc 2 ( y )  1 ( y )dy   dc 2 ( y )   dc 1 ( y )dy  c xdy
Deci:
(2) A  c xdy

ANALIZA MATEMATICA
Dacă se adună (1) şi (2) se obţine:

1
2 c
(3) A xdy  ydx
2. Dacă se consideră câmpul de forţe în plan

F ( X ( x, y ), Y ( x, y )), X , Y : D  , D  2
, X ,Y funcţii
continue pe arcul AB al curbei netede C, atunci lucrul mecanic
efectuat când punctul de aplicaţie a forţei F descrie arcul este:
L  AB X ( x , y ) dx  Y ( x , y ) dy
3. Dacă se consideră câmpul de forţe în spaţiu
F ( X ( x, y, z ), Y ( x, y, z ), Z ( x, y, z )), X , Y , Z : D  , D  3 , AB  D, X , Y
continue pe AB , atunci lucrul mecanic efectuat când punctul de
aplicaţie a forţei F descrie arcul AB este:
L   X ( x, y , z )dx  Y ( x, y, z )dy  Z ( x, y, z )dz

AB
Ce aplicatii au integralele de al doilea tip?
cX(x, y)dx Y(x, y)dy  a X(f (t ), g(t )  f ' (t ) Y(f (t ),g(t ) )  g' (t )dt
b1

ANALIZA MATEMATICA

DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
n
S1   f  i x i  x i 1 
i 1
S 2   g  i ,  i x i  x i 1 
n
i 1
n
S3   g  i ,  i s i
i 1
Intrebarea 2
Proprietăţi ale integralelor curbilinii de primul tip:

1. AB F x, y ds  AB F x, y ds
2. AB F1 x, y   F2 x, y ds  AB F1 x, y ds  F2 x, y ds
3. AB F x, y ds  AP F x, y ds  PB F x, y ds , oricare ar
fi punctul P  AB .
Intrebarea 3
1. Aria plană mărginită de curba închisă C .

Dacă A1D1B y   2 x  şi A1C1B y  1 x  , atunci
b b b a
A    2 ( x )   1 ( x )dx    2 ( x )dx    1 ( x )dx     2 ( x )dx  
a a a b d
Deci:
(1) A   c ydx
(C1 A1D1 ) X  1 (Y )
(C1BD1 ) X  2 (Y )
A   dc 2 ( y )  1 ( y )dy   dc 2 ( y )   dc 1 ( y )dy  c xdy

ANALIZA MATEMATICA
Deci:
(2) A  c xdy
Dacă se adună (1) şi (2) se obţine:

1
2 c
(3) A xdy  ydx
2. Dacă se consideră câmpul de forţe în plan

F ( X ( x, y ), Y ( x, y )), X , Y : D  , D  2
, X ,Y funcţii
continue pe arcul AB al curbei netede C, atunci lucrul mecanic
efectuat când punctul de aplicaţie a forţei F descrie arcul este:
L  AB X ( x , y ) dx  Y ( x , y ) dy
3. Dacă se consideră câmpul de forţe în spaţiu
F ( X ( x, y, z ), Y ( x, y, z ), Z ( x, y, z )), X , Y , Z : D  , D 
continue pe AB , atunci lucrul mecanic efectuat când
punctul de aplicaţie a forţei F descrie arcul AB este:
L   X ( x, y, z )dx  Y ( x, y, z )dy  Z ( x, y, z ) dz
AB
1. Care este procedeul de calcul al integralelor de primul tip?

2. Care este procedeul de calcul al integralelor curbilinii de al
doilea tip?
3. Ce aplicatii au integralele curbilinii de primul tip?
( 2,3, 4 )
4. Să se calculeze I  (1,1,1,1) xdx  y 2 dy  zdz .
5. Să se calculeze I  0 AB 0 x  y ds , 0AB0 fiind conturul
triunghiului cu vârfurile 0(0,0), A(1,0), B(0,1).

ANALIZA MATEMATICA


ANALIZA MATEMATICA
INTEGRALE DUBLE
Cuprins
10.2. Integrale duble
10.3. Notiunea de integrala dubla
10.4. Calculul integralei duble
10.5. Proprietati ale integralei duble
10.6. Aplicatii ale integralei duble in geometrie si fizica
10.7. Schimbarea de variabile in integrala dubla
10.9 Lucrarea de verificare nr. 10
 Insusirea notiunii de integrala dubla..
 Calculul integralelor duble.
 Proprietati ale integralei duble.
 Aplicatii.
10.2. INTEGRALE DUBLE

Context Fie f(x, y) o funcţie definită şi mărginită pe un domeniu plan D,
m  f(x, y)  M pentru x, y   D . Dacă presupunem f(x, y) = 0,
pentru orice (x, y)  D, atunci z = f(x, y), pentru (x, y)  D, reprezintă
o suprafaţă S situată deasupra planul x0y şi având ca proiecţie pe
planul x0y domeniul D.
Să găsim volumul V al corpului mărginit de suprafaţa S,
domeniul D şi cilindrul cu generatoarele paralele cu axa 0z care se
deplasează de-a lungul curbei .
Considerăm diviziunile:
 : a  x 0  x1 ...  x n 1 x n  b
 : c  y 0  y1 ...  y m 1 y m  b
Paralelele la axa 0y prin punctele diviziunii  şi la axa 0x prin
punctele diviziunii  determină o diviziune  a domeniului D formată
din subintervale bidimensionale Iij, care sunt conţinute în întregime
sau parţial în domeniul D.
ANALIZA MATEMATICA
Notăm:   1, 2 ,...p , ordinea de numerotare a

subintervalelor k fiind indiferentă.
Numim norma unei diviziuni  numărul pozitiv:

   max x i1  x i , y j1  y j   max  ,  
0 in 1
 
0  jm 1
Intervalele bidimensionale 1, 2, ... p ale diviziunii  au ariile

1, 2, ... p iar marginile inferioare şi superioare ale funcţiei f(x, y)
sunt:
m k  f x, y   Mk pentru x, y    k  
Formăm sumele Darboux:
p
S    m i i (suma Darboux inferioară)
i 1
p
S    Mi i (suma Darboux superioară)
i 1
şi suma Riemann:
    f  i , i i
Proprietăţi 1. Dacă ’ este o diviziune a domeniului D mai fină decât 

(adică  (’) <  ()) atunci:
s   s '  S '  S 
2. Oricare ar fi diviziuniele ’şi ” rezultă: s’  S”.
3. Dacă  este mulţimea tuturor diviziunilor domeniului D,
atunci mulţimea S  este mărginită superior, mulţimea S  este
 
mărginită inferior şi avem: sup s   inf S  .

 
4. Între sumele Riemann şi sumele Darboux ale unei diviziuni 

avem următoarele relaţii:
s    S
s   inf   S   sup  
 i , i    k  k , k    k
Considerăm intervalul k al diviziunii  şi Sk partea din
suprafaţa S care se proiectează pe planul x0y în k.
m k  f  k , k   Mk 
k  m k  k  f  k , k   k  Mk 
k  m k  Vk  Mk  
Însumând în raport cu k = 1, 2, ..., p rezultă: s      S  sau
s  V  S .
Fie f o funcţie definită şi mărginită pe un domeniu închis şi

Definiţie mărginit D  2 . Se spune că f este integrabilă Riemann pe D dacă
pentru orice şir de diveziuni (n) ale domeniului D, cu  n   0 ,
 
când n  , şirurile sumelor Darboux s n şi S n au o limită  
comună, finită, V care se numeşte integrala dublă a funcţiei f pe
ANALIZA MATEMATICA
domeniul D şi se notează:
v   f x, y dxdy .
D
Altă definiţie Spunem că o funcţie f(x, y) definită şi mărginită pe domeniul

închis şi mărginit D este integrabilă Riemann pe D, dacă pentru orice
şir de diviziuni (n) cu norma  n   0 , când n  , şi pentru
orice alegere a punctelor  k , k    k   , şirurile Riemann
 
corespunzătoare  n au o limită comună, finită V.
Dacă f(x, y) este pozitivă pe D, atunci V reprezintă volumul
cilindric care are ca bază domeniul D din planul x0y şi este limitat sus
de suprafaţa z = f(x, y).
Criteriul de Fie f(x, y) o funcţie definită şi mărginită pe un domeniu închis

integrabilitate şi mărginit D. Funcţia f(x, y) este integrabilă pe D, dacă pentru orice
număr   0, există un număr () 0 astfel încât pentru orice diviziune
 a domeniului D cu      , să avem S - s  .
a) Definiti sumele Darboux.
b)Definiti suma Riemann.
Integrala dublă a funcţiei f pe domeniul D se notează:

v   f x, y dxdy .
D

ANALIZA MATEMATICA
10.4. CALCULUL INTEGRALEI DUBLE
Teorema Dacă f(x, y) este mărginită şi integrabilă pe domeniul limitat de un

dreptunghi: I  x, y  / a  x  b; c  y  d şi dacă:
a. pentru orice x a, b există integrala:
Fx    f x, y dy ,

d
b. F(x) este integrabilă pe [a, b], atunci:
 
b
 df x, y dy dx
 I f x, y dxdy  a  c 
Demonstraţie
Considerăm o diviziune a domeniului I.
Notăm: mij = inf f(x, y), (x,y)  Iij
Mij = sup f(x, y) (x,y)  Iij
Sumele Darboux vor fi:
n 1 m 1
S    m ij ij
i1 j1
n 1 m 1
S    Mij ij
i1 j1
unde: ij  x i1  x i y j1  y j  este aria intervalului Iij.

m ij  f x, y   Mij pentru orice (x, y)  Iij
m ij y j1  y j    f x, y dy  Mij y j1  y j 
y j 1
yj
Însumăm în raport cu j şi vom obţine:

m 1 m 1
 M y j1  y j    f x, y dy   Mij y j1  y j 

d
ij
c
j 0 j0
Funcţia Fx    f x, y dy este integrabilă pe [a,b] deci pentru

d
orice interval [xi, xi+1] putem scrie:
m 1 m 1
 mij y j1  y j x i1  x i     df x, y dy  dx  M y  y x 

x i 1
j 0
xi  c  
j0
ij j1 j i1
Însumăm în raport cu i şi vom obţine:

n 1 m1 n 1 m 1
m ij ij     f x, y dy dx   Mij ij
b d
 
i0 j 0
a c  i0 j0
sau:
s      f x, y dy dx  S 
b d
a  c 
Deoarece f(x, y) este integrabilă pe I rezultă:
sup s   inf S      f x, y dy  dx
b d
 
a  c 
unde  este mulţimea tuturor diviziunilor lui I.

ANALIZA MATEMATICA
 f x, y dxdy     f x, y dy dx

b d
Deci:
I a c
De obicei se notează:
a  c f x, y dy dx  a dx c f x, y dy

b d b d
Analog se obţine şi:
 I f x, y dxdy  c  a f x, y dx dy  c dy a f x, y dx

d b d b
Teorema
Considerăm domeniul D din planul x0y, mărginit de o curbă 
închisă. Domeniul D este conţinut în domeniul I, limitat de un
dreptunghi.
I = {(x, y)  a  x  b, c  y  d}
Fie y = 1(x) ecuaţia arcului ACB al curbei  şi y = 2(x)
ecuaţia arcului AEB al curbei  pentru a  x  b.
Fie funcţia f(x, y) definită de D, mărginită şi integrabilă pe D; dacă

2  x 
există integrala Fx    f x, y dy , pentru orice x  [a, b] şi dacă
1  x 
F(x) este integrabilă pe [a, b], atunci:

2  x 
 D f x, y dxdy  a  1 x  f x, y dy dx
b
Demonstraţie Vom reduce problema integrării pe D la problema integrării pe

intervalul I, tratată anterior.
Considerăm funcţia:
f x, y , daca x, y   D
f x, y   
0, daca x, y   I  D
 f x, y dxdy   f x, y dxdy
I D
Dar:
 f x, y dxdy    f x, y dy dx

b d
I a 0
1  x  2  x  2  x 
 f x, y dy   f x, y dy   f x, y dy   f x, y dy    f x,
d d
c c 1  x  2 x  1  x 
deci:
2  x  2  x 
 f x, y dxdy    f x, y dy  dx   dx  f x, y dy
b b
D a 1  x   a 1  x 
Analog se deduce că:

2  y  2  y 
 D f x, y dxdy  c 1 y  f x, y dx dy  c dy 1 x  f x, y dx
d d
unde x = 1(y) este ecuaţia arcului CAE al curbei  iar x = 2(y) este
ecuaţiua arcului CBE al curbei  pentru c  z  d.
Formula lui Green Fie D un domeniu închis şi mărginit de o curbă închisă  şi fie
P(x, y) şi Q(x, y) două funcţii continue pe D derivabile parţial şi cu

ANALIZA MATEMATICA
P Q
derivatele si continue pe D.
y x
În aceste condiţii are loc egalitatea:
 Q P 
  Px, y dx  Qx, y dy  D  x  y dxdy
numită formula lui Green.
Care este formula lui Green?
Dacă f(x, y) este mărginită şi integrabilă pe domeniul limitat de un

dreptunghi: I  x, y  / a  x  b; c  y  d şi dacă:
a. pentru orice x a, b există integrala:
Fx    f x, y dy ,

d
b. F(x) este integrabilă pe [a, b], atunci:
 f x, y dxdy     f x, y dy dx

b d
I a c
10.5. PROPRIETATI ALE INTEGRALEI DUBLE
Proprietăţile 1. Dacă f este integrabilă pe D şi R, atunci f este

integralelor duble
integrabilă pe D şi:
 f x, y dxdy    f x, y dxdy

D D
2. Dacă f şi g sunt integrabile pe D, funcţia f+g este integrabilă

pe D şi:

ANALIZA MATEMATICA
 [f x, y   gx, y ] dxdy   f x, y dxdy   gx, y dxdy

D D D
3.  f x, y dxdy   f x, y dxdy   f x, y dxdy

D D1 D2
unde:
D  D1  D 2 si D1  D 2  
4. Dacă f(x, y)  0, (x, y)  D este integrabilă pe D, atunci:
 f x, y dxdy  0
D
5. Dacă f(x, y)  g(x, y) pentru orice (x, y)  D şi dacă f şi g

sunt integrabile pe D, atunci:
 f x, y dxdy   g x, y dxdy

D D
6. Dacă f este integrabilă pe D, atunci f este integrabilă pe D

şi:
 f x, y dxdy   f x, y  dxdy .

D D
Care este expresia lui f+g, in ipoteza ca f şi g sunt integrabile?
 f x, y dxdy   f x, y dxdy   f x, y dxdy

D D1 D2
unde:
D  D1  D 2 si D1  D 2  

ANALIZA MATEMATICA
10.6. APLICATII ALE INTEGRALEI DUBLE IN GEOMETRIE SI

FIZICA
Aria unui domeniu 1. Aria unui domeniu plan D este:

A   dxdy
D
Demonstraţie.
1  1 1
A   xdy  ydx     dxdy   dxdy
Masa unui 2 c D
2 2 D
domeniu 2. Masa domeniului plan neomogen D este:

M   x, y  dxdy
D
Volumul cilindric 3. Volumul cilindric care are ca bază domeniul D şi este

limitat sus de suprafaţa z = f(x, y) este:
V   f x, y  dxdy
D
Formula rezultată din definiţia integralei duble.

Centrele de
4. Centrele de greutate ale plăcilor plane.
greutate
Considerăm o placă plană D, neomogenă, de densitate  (x, y).
Fie D = (1, 2, ... , p) o diviziune a domeniului D şi 1, 2, ... ,
p ariile subdomeniilor (plăcuţelor) 1, 2, ... , p, respectiv. Dacă
presupunem că masa unei plăcuţe k este concentrată în punctul Pk (xk,
yk), atunci masa unei plăcuţe k este  (xk, yk)  k, iar centrul de
greutate al celor p plăcuţe are coordonatele:
p p
 x k x k , y k k  y x k k , y k k

xG  k 1
p
, yG  k 1
p
 x
k 1
k , y k k  x
k 1
k , y k k
Dacă (n) este un şir de diviziuni ale domeniului D, cu  (n)

0, atunci sumele integrale respective conduc la integrale duble relativ
la domeniul D şi deci:
xG 
 D xx, y dxdy , y   D yx, y dxdy
 x, y dxdy  x, y dxdy
G
D D
Dacă placa este omogenă, centrul de greutate are coordonatele:
xG 
 D
xdxdy
; yG 
 D
ydxdy
A A

ANALIZA MATEMATICA
Momente de
Definiţie. Dacă M1, M2,... , Mn sunt n puncte materiale de mase
inerţie m1, m2, ... , mn respectiv, momentul de inerţie I al acestor n puncte
materiale faţă de un punct P (o dreaptă, un plan) este:
n
I   mk d2k
k 1
unde dk este distanţa punctului Mk la P.
Considerăm diviziunea  = (1, 2, ... , p) a plăcii D şi masa
unei plăcuţe k este (xk, yk)  k. Momentele de inerţie pentru
diviziunea  vor fi:
 
p
I0   x k2  y k2 x k , y k  k faţă de origine
k 1
p
I0 x   y k2 x k , y k  k faţă de 0x
k 1
p
I0 y   x k2 xk , y k  k faţă de 0y
k 1
Considerăm un şir de diviziuni (n) de normă  (n) 0 când n

  şi vom obţine momentele de inerţie:

I0   x, y  x 2  y 2 dxdy
D

I0 x   x, y  y 2 dxdy I0 y   x, y  x 2 dxdy
D D
Definiti momentele de inertie.
 A   dxdy
D
 M   x, y  dxdy
D

ANALIZA MATEMATICA
 V   f x, y  dxdy
D
10.7. SCHIMBAREA DE VARIABILE IN INTEGRALA DUBLA
Considerăm în planul x0y un domeniu D mărginit de curba

închisă  şi în planul u0v un domeniu D’ mărginit de curba închisă ’.
Fie transformarea punctuală a domeniului D’ în D:
x  u, v 
(1) 
y  u, v 
cu  şi  continue, cu derivatele de ordinul întâi continue pe D’.
Determinatul funcţional:
 
Dx, y  u v
  0 pe D'
du, v   
u v
Fie '  '1 , '2 , ... , 'p  o diviziune a domeniului D’ căruia îi
corespunde prin transformarea (1) diviziunea   1, 2 , ... , p  a
domeniului D. Dacă i şi ’i sunt ariile subdomeniilor i şi ’i
respective, atunci:
D,  
i   ' i , ui , v i   ' i
Du, v  ui ,v i 
Deci:
p p
D,  
 f x i , y i   i   f ui , v i , ui , v i 
i1 i1 Du, v  ui ,v i 
 ' i
de unde rezultă:
D,  
 f x, y dx   f u, v , u, v  Du, v   dudv,
D D
care este formula schimbării de variabile în integrale duble.
Care este formula schimbarii de variabile in integrale duble?

ANALIZA MATEMATICA
D,  
D D
10.8. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN

TESTELE DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
p
a) S    m i i (suma Darboux inferioară)
i 1
p
S    Mi i (suma Darboux superioară)
i 1
b) suma Riemann:
    f  i , i i
Intrebarea 2
 Q P 
 Px, y dx  Qx, y dy  


D  x

 dxdy
y 
Intrebarea 3
Dacă f şi g sunt integrabile pe D, funcţia f+g este integrabilă pe

D şi:
 [fx,y  gx,y]dxdy fx,ydxdy  gx,ydxdy

D D D
Intrebarea 4
Dacă M1, M2,... , Mn sunt n puncte materiale de mase m1, m2, ... , mn
respectiv, momentul de inerţie I al acestor n puncte materiale faţă de
un punct P (o dreaptă, un plan) este:

ANALIZA MATEMATICA
n
I   mk d2k
k 1
unde dk este distanţa punctului Mk la P.
Considerăm diviziunea  = (1, 2, ... , p) a plăcii D şi masa
unei plăcuţe k este (xk, yk)  k. Momentele de inerţie pentru
diviziunea  vor fi:
 
p
I0   x k2  y k2 x k , y k  k faţă de origine
k 1
p
I0 x   y k2 x k , y k  k faţă de 0x
k 1
p
I0 y   x k2 xk , y k  k faţă de 0y
k 1
Considerăm un şir de diviziuni (n) de normă  (n) 0 când

n   şi vom obţine momentele de inerţie:
I0   x, y  x 2  y 2 dxdy
D
 
I0 x   x, y  y 2 dxdy I0 y   x, y  x 2 dxdy
D D
Intrebarea 5
D,  
D D
1. Enuntati criteriul de integrabilitate.

2. Care sunt metodele de calcul ale unei integrale duble?
3. Care sunt aplicatiile integralelor duble?
4. Cum se face schimbarea de variabile in integrala dubla?
5. Să se calculeze integralele duble:
a. I   x  y  dxdy , D fiind domeniul limitat de
D
curbele:
(c1) x2 = y, (c2) y2 = x
b. I   x  y  dxdy pe domeniul (D) x2 + y2  2x.
2
D

ANALIZA MATEMATICA


ANALIZA MATEMATICA
ECUATII DIFERENTIALE
Cuprins
11.2. Ecuatii diferentiale
11.3. Ecuatii diferentiale de ordinul intai integrabile prin cuadraturi
11.4. Ecuatii diferentiale de ordinul intai de forma F(x,y,y’)=0
11.5. Ecuatii diferentiale liniare omogene de ordinul al doilea cu
coeficienti constanti
11.6. Sisteme de ecuatii diferentiale liniare cu coeficienti variabili
11.7. Integrale prime
11.9 Lucrarea de verificare nr. 11
 Studiul ecuatiilor diferentiale.
 Rezolvarea ecuatiilor diferentiale de ordinul intai integrabile

prin cuadraturi.
 Rezolvarea ecuatiilor diferentiale de ordinul intai de forma

F(x,y,y’)=0.
 Rezolvarea ecuatiilor diferentiale liniare omogene de ordinul al

doilea cu coeficienti constanti.
 Rezolvarea sistemelor de ecuatii diferentiale liniare cu

coeficienti variabili.
 Studiul integralelor prime.
11.2. ECUATII DIFERENTIALE
Definitii Fie: f : (a, b) → R de n ori derivabilă .

Fie F : D  R n 2  R, Fx, y, y' ,...y n   .
O relaţie de forma (1) F(x, y, y’, … y(n)) = 0 se numeşte ecuaţie

ANALIZA MATEMATICA
diferenţială de ordinul n.
A rezolva ecuaţia diferenţială (1) înseamnă a determina
 
funcţiile y = y(x) astfel încât F x, yx , y' x ,... y n  x   0 , oricare ar fi
x  a, b  .
Funcţia y = y(x) care verifică (1) se numeşte soluţie a ecuaţiei

diferenţiale.
OBSERVAŢII
1. Graficul unei soluţii este o curbă în plan, numită curbă
integrală.
2. Uneori, în locul soluţiilor y = y(x) obţinem o relaţie de
forma R(x,y) = 0 numită soluţie implicită a ecuaţiei
diferenţiale (1).
EXEMPLU
y’’ – 3y’ + 2y – x = 0
F : D  R 4  R, Fx, y, y' , y"   y"3 y'2y  x
x 3
Ecuaţia are soluţia: yx   c 1e x  c 2 e 2 x  
2 4
Într-adevăr,
1
y' x   c 1e x  2c 2 e 2 x  , y" x   c 1e x  4c 2 e 2 x şi înlocuind în
2
ecuaţia iniţială, avem:
3 3
c 1e x  4c 2 e 2 x  3c 1e x   2c 1e x  2c 2 e 2 x  x   x  0,
2 2
c 1 , c 2 R
a) Ce se intelege prin solutie a unei ecuatii diferentiale?
b) Ce inseamna a rezolva o ecuatie diferentiala de ordinul n?

ANALIZA MATEMATICA
O relaţie de forma (1) F(x, y, y’, … y(n)) = 0 se numeşte ecuaţie

diferenţială de ordinul n.
11.3. ECUATII DIFERENTIALE DE ORDINUL INTAI INTEGRABILE

PRIN CUADRATURI
Fie F(x, y, y’) = 0 (1). Se presupune că F este continuă.
De obicei relaţia (1) se scrie sub forma:
y’ = f(x, y) (2)
CAZURI
PARTICULARE A. y’ = f(x)
O soluţie a acestei ecuaţii este o primitivă a funcţiei f.
Presupunem că funcţia f este continuă pe intervalul (a, b).
yx    f t  dt  c, x 0  a, b  unde c este o constantă

x
x0
oarecare.
Dacă se calculează valoarea funcţiei y = y(x) în punctul x0 şi
dacă notăm y(x0) = y0 atunci
yx 0    f t  dt  c  c  yx 0   c  y 0
x
x0
Deci: yx   y 0   f t  dt
x
x0
EXEMPLE 1. y'  cos x, f x   cos x
y x   y 0   cos tdt  yx   y 0  sin x  sin x 0  y x   sin x  c

x
x0
Dacă ne punem problema să determinăm soluţia pentru care

y(0) = 1 , atunci y 0   sin0   c  1 c  1. Deci soluţia care trece
prin acel punct este y x   1 sin x
2.

ANALIZA MATEMATICA
1 dy 1 dx 1
y'    dy    dy   dx 
9x dx
2
9x 2
9x 2
9  x2
x x
 y  c 1  arcsin  c 2  y  arcsin  c, c  R
3 3
B. y’ = f(y)
dy
Se mai scrie  f y  . Presupunem că f este continuă pe (a, b)
dx
şi că este diferită de zero.
dx 1 1
Rezultă că :   dx  dy .
dy f y  f y 
Astfel am redus problema la o ecuaţie de tipul A, înlocuind
variabila x cu variabila y.
y 1 y 1
x  x0   dt  x  x 0   f t  dt
y0 f t  y0
OBSERVAŢIE Funcţia x – x0 este o funcţie strict monotonă, deci ireversibilă

 y  x  x 0  .
EXEMPLU y'  y, y  0,  
dy dx 1 1
y   dx  dy
dx dy y y
y 1 y y
x  x0   dt  x  x 0  ln y  ln y 0  x  x 0  ln   e x  x0 
y0 t y0 y0
Dacă y(1) = 2, adică x0 = 1 şi y(x0) = y0 = 2, atunci y = 2ex-1.
Cum se poate descrie solutia unei ecuatii de tipul y’ = f(x)?

ANALIZA MATEMATICA

 y’ = f(x)

x
x0
oarecare.
yx 0    f t  dt  c  c  yx 0   c  y 0
x
x0
Deci: yx   y 0   f t  dt .
x
x0
 y’ = f(y)
dy
Se mai scrie  f y  . Presupunem că f este continuă pe (a, b)
dx
şi că este diferită de zero.
dx 1 1
Rezultă că :   dx  dy .
dy f y  f y 
Astfel am redus problema la o ecuaţie de tipul A, înlocuind
variabila x cu variabila y.
y 1 y 1
x  x0   dt  x  x 0   f t  dt
y0 f t  y0

ANALIZA MATEMATICA
11.8. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN

TESTELE DE AUTOEVALUARE
Intrebarea 1
a) Funcţia y = y(x) care verifică F(x, y, y’, … y(n)) = 0 se numeşte

soluţie a ecuaţiei diferenţiale.
b) A rezolva ecuaţia diferenţială F(x, y, y’, … y(n)) = 0 înseamnă

a determina funcţiile y = y(x) astfel încât
     n 
 
F x, y x , y' x ,... y x  0 , oricare ar fi x  a, b  .
Intrebarea 2


x
x0
oarecare.
yx 0    f t  dt  c  c  yx 0   c  y 0
x
x0
Deci: yx   y 0   f t  dt .
x
x0
1. Ce se intelege prin ecuatie diferentiala de ordinul n?

ANALIZA MATEMATICA


Analiza Matematica - Anul I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Matematica - Anul I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

PROF. DR. RADU BURLACU

Unitatea de învăţare nr. 1

1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1

 Insusirea notiunilor de spatiu vectorial, spatiu metric, spatiu

 Introducerea notiunilor de topologie si spatiu topologic.

1.2. SPATII METRICE SI SPATII VECTORIALE NORMATE

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 3

8. () l  K astfel că lx = x pentru () x X

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 4

b) Care este inegalitatea triunghiului?

c) Dati exemple de spatii vectoriale normate.

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

1.4. TOPOLOGIZAREA SPATIILOR VECTORIALE NORMATE

Definitii Fie X un spaţiu vectorial normat şi x0  X.

a lui G iar mulţimea G  G '  G se numeşte închiderea lui G.

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 5

din CG. Mulţimea punctelor frontieră se numeşte frontiera lui G şi se

Cuplul (X, ) se numeşte spaţiu topologic iar mulţimile care

b) Ce se intelege prin punct de acumulare?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 6

1.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

b)  (x, y)   (x, y) +  (y, z), () x, y, z X.

c) R cu norma x  = x şi C cu norma x  = x

b) Fie G  X. Un punct x0  X se numeşte punct de acumulare al lui

1.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1

1. Să se verifice că următoarea funcţie este distanţă:

şi aplicaţia d : X  X  , definită prin

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 7

Să se arate că d este o metrică pe spaţiul funcţiilor reale

Să se arate că aplicaţia ║║ este o normă pe Ca,b.

1.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 8

Unitatea de învăţare nr. 2

SIRURI SI SERII DE NUMERE REALE

2.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 2

 Insusirea notiunilor de sir de numere reale, sir convergent, sir

 Convergenta in spatii metrice.

 Definirea seriilor de numere reale. Exemple.

Un şir se numeşte monoton dacă este crescător (an  an+1),

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 9

Şirul (an)nN se numeşte convergent către a dacă pentru

Şirul (an)nN este convergent către a dacă în afara oricărei

b) Ce se intelege printr-un sir convergent?

c) Ce se intelege printr-un sir divergent?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

2.3. SIRURI DE PUNCTE IN SPATII METRICE

Definitii Fie un şir x n nN de puncte dintr-un spaţiu metric ( M ,  ) .

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 10

Vom spune că acest şir converge către un punct x  M (şi

natural N astfel încât pentru orice n  N să aibă loc inegalitatea

Simbolul xn  x se cite s te " xn converge către x " sau, mai

detaliat, "şirul xn converge către x , când n   , pentru metrica

care relaţia xn  x să fie valabilă, atunci şirul xn se numeşte

Un şir de numere reale x1 , x2 , x3 ,... converge către un număr

x dacă pentru orice  > 0 se poate indica un număr natural N astfel

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 11

fundamental (sau şir Cauchy) dacă se bucură de următoarea

b) Ce se intelege prin sir Cauchy?