Despre autism

Asociația AITA

Autism
Despre autism
Copiii cu autism sunt diferiti! Caracteristice tuturor copiilor cu autism sunt problemele de comunicare si
limbaj, de socializare si comportamentele repetitive, autostimularile si interesele restranse legate de
persoane sau activitati.
Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personala foarte bine formate, nivel cognitiv
conform varstei, dar sa nu raspunda la nume, prezinta intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual
slab sau inexistent, dezinteres pentru persoanele din jur, rezistenta mare la schimbare, si poate sa se opuna
la realizarea oricarei sarcini ceruta de catre un adult manifestand protest vehement la incercarea de
introducere in orice fel de activitate/interactiune.
Un alt copil poate intampina dificultati majore in mentinerea atentiei in activitate, lipsa contactului vizual,
probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea limbajului receptiv si expresiv, dificultati in
exprimarea verbala dar sa fie interesat de persoanele din jur si de interatiunea cu aceste persoane, sa
zambeasca, sa le stea in brate si sa le mangaie.
Autismul se insoteste adesea de deficit intelectual, ultimile cercetari in domeniu arata ca peste 60 % dintre
copiii autisti au un coeficient de inteligenta sub 50, si doar 6% au coeficientul de inteligenta peste 85. La
testele de inteligenta, cel mai adesea obtin scoruri ridicate la la probele de performanta si cele mai slabe
scoruri le obtin la rezolvarea itemilor ce necesita aptitudini verbale sau sociale. La copilul cu deficienta
mentala se constata dificultati de intelegere a limbajului receptiv dar si dificultati de discriminare intre
comenzi, obiecte, actiuni.
Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese a copiilor cu autism este restransa si uneori mult
diferita de cea considerata adecvata. Deficitul de atentie se traduce si in faptul ca nesesizand criterul cerut
in rezolvarea unei sarcini apare esecul. Nu este atent la detaliile cerute si rezolva sarcinile dupa propriile
criterii. “Nu este atent, dar stie” este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul demonstreaza ca stie sa
raspunda la anumite cerinte in conditiile unei motivari puternice. Indata ce i se prezinta recompensa
preferata rezolva sarcina pentru a primi premiul dorit.
Tulburarile de limbaj se constata la apoape toti copiii cu autism, si se refera la limbajul verbal, la gesturi,
sau la pointing.Copiii autisti nu dezvolta in mod spontan modalitati non-verbale pentru a exprima cererea,
refuzul, sentimente etc. Ecolalia este foarte frecvent intalnita, fiind uneori singura forma de limbaj verbal la
care copilul autist poate ajunge. Ecolalia poate avea sau nu functie de comunicare si poate fi imediata sau
intarziata.
Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii nonverbale care includ gestica, mimica, postura.
Copilul autist nu-si foloseste insa vocea pentru a atrage atentia, este un copil „cuminte” care nu isi foloseste
limbajul cu sens de comunicare. Poate repeta o serie de cuvinte un timp indelungat ori sa emita sunete
(ne)articulate fara sens, si au mari dificultati in a folosi cuvintele pentru a exprima o cerere, un sentiment.
La nastere, copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau neurologice.
Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani, dar se poate depista chiar in primul an de
viata. Daca debutul autismului este precoce – in primul an de viata, se remarca:
- lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate;
- lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei;
- apatia si dezinteresul pentru persoanele ce-i inconjoara;
- nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali;
- nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti;
La copilul cu autism dificultatile in comunicare se refera si la faptul ca adesea nu isi intinde mainile si
corpul pentru a fi luat in brate, nu prezinta forme variate de mimica pentru a exprima discomfortul (cand
copilul este ud, murdar sau cand ii este foame), nu se agata de mama pentru a fi luat in brate, nu atrage
atentia pentru a fi bagat in seama si a stabili comunicarea, cererea, supararea, imbufnarea, oftatul, tipatul,
rasul.
Caracteristic copiilor cu autism este faptul ca contactul vizual este slab sau lipseste.
Fata de persoanle din jur copilul autism poate sa manifeste un dezinteres total, fiind uneori atras totusi de
vestimentatia sau unele trasaturi ale persoanelor cu care intra in contact. In relatiile sociale se manifesta
esecul de a stabili contacte sanatoase cu anturajul. Poate manifesta un interes deosebit fata de anumite
obiecte, fara insa a le utiliza cu sensul lor adecvat, ci doar pentru a le agita, scutura, invarti etc.
Copilul cu autism prezinta discontinuitati in dezvoltare, de exemplu poate poate invata poezii de zeci de
strofe, dar nu-si poate insusi formulele de politete. Dificultatile perceptuale pot lua forme dintre cele mai
variate, in sensul ca de exemplu nu reactioneaza la un zgomot puternic, strident dar pot deveni agresivi la
caderea unui creion pe parchet.
Prefera activitatile repetitive: deschiderea si inchiderea usilor, lovirea sau zgarierea unei jucarii, aprinderea
si stingerea luminii, ritualizarea activitatilor zilnice. Jocul de asemea este marcat de caracterul repetitiv,
copilul folosind in joc obiecte putin complicate ca: sfoara, nisipul, apa, hartia, butoanele. Jocul colectiv este
evitat si ii lipseste caracterul imaginativ si creativ.

Ce este autismul?
Autismul inregistreaza o crestere alarmanta in toate mediile, in toata lumea, estimandu-se ca in anul 2012
exista 1 copil cu tulburare de spectru autist la 100 de copii. Autismul apare mai des la baieti decat la fete
(proportia fiind de 4 la 1).

Ce este autismul?
Autismul este o tulburare de dezvoltare considerata drept una dintre cele mai severe tulburari
neuropsihiatrice ale copilariei. Autismul este tulburarea centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari
de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari pervazive
de dezvoltare. 
Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari, presupuse a fi rezultatul unor disfunctionalitati
de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice. Cauzele specifice sunt inca necunoscute. 
Persoana care prezinta tulburari pervazive de dezvoltare demonstreaza dificultati in mai multe arii de
dezvoltare si nu doar in  anumite segmente specifice, iar efectele produse de dificultatile dintr-o anumita
arie au efecte negative asupra dezvoltarii altor zone, rezultatul fiind un grup complex de caracteristici si
trasaturi.
Autismul este prezent inca de la nastere si se pastreaza pe durata intregii vietii. Poate avea doua tipuri de
debut:
• autismul poate fi observat inca din primul an de viata; sau
• autismul se instaleaza in jurul varstei de 2-3 ani, iar copilul, care pana la aceasta varsta a avut o
evolutie normala, pierde achizitiile (cognitive, de socializare, comunicare) si incep sa manifeste si
comportamente repetitive si autostimulari.  
Caracteristicile copilului cu autism
Copilul cu autism poate avea urmatoarele caracteristici:
• nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului (decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau nu
intelege ceea ce i se cere;
• nu se uita unde i se arata si nu se uita la adult daca vrea ceva de la el,
• desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar poate fi bucuros de prezenta lor, nu interactioneaza
efectiv cu copiii;
• protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns;
• jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi fel, de
exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc ), ori nu este atras
de jucarii ci mai degraba de sticle goale, sfori, pungi etc.;
• nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, le scutura, plimba sticle pe care le umple si le
goleste etc);
• prezinta tulburari senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge orice, de a linge, de a pipai,
iar alte ori prin refuzul de a intra in contact cu anumite texturi, de a gusta anumite alimente etc;
• poate avea comportamente stereotipe: insira si aliniaza obiecte, se invarte ori flutura mainile sau
obiecte mici etc..
• poate prezenta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;
• nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;
• merge pe varfuri, ori are miscari bizare are mainilor si ale corpului;
• ecolalizeaza (repeta la nesfarsit sunete, cuvinte, reclame tv etc).
Copilul cu autism introdus intr-un program de terapie intensiv inaintea varstei de 3 ani are sanse foarte
mari sa recupereze intarzierile in dezvoltare si sa isi formeze abilitati si comportamente adecvate social.
Terapia care si-a dovedit eficacitatea in recuperarea copiilor cu autism este terapia comportamentala
aplicata, ABA.
Cercetarile au aratat ca pana la 49% dintre copiii inclusi in programe de interventie timpurii si intensive
(intre 15 si 40 de ore saptamanal) ajung sa fie independenti si sa faca progrese astfel incat comportamentele
autiste sa devina putin sesizabile. 

Terapia autismului
Asociatia AITA – program complex de recuperare in autism
In cadrul Asociatiei AITA, copiii cu autism urmeaza programe intensive de terapie care duc la o recuperare
functionala a intarzierilor in dezvoltare si la adaptarea copilului cu autism la mediul in care traieste.
Progresele aici se vad din prima luna de terapie in sensul schimbarii atitudinii si comportamentului copiilor
fata de cei din jur: copii sau adulti. Incep sa fie mai atenti, mai toleranti si mai interesati de mediu si de
persoanele din jur. In urma cooperarii, incep sa apara si noi abilitati si cunostinte. Apoi, in final, se schimba
starea psihica a copiilor care devin interesati, curiosi si fericiti.
Procesul terapeutic se desfasoara pe termen lung, copiii avand intre 2 si 5 ore de terapie in fiecare zi, in
functie de varsta si de nivelul abilitatilor si dificultatilor.

Un program complet si complex oferit de specialistii AITA

cuprinde:
• Evaluarea initiala a copilului la intrarea in program, apoi evaluari periodice,
• Terapie ABA (Applied Behavior Analysis),
• PECS (Picture Exchange Communication System),
• Logopedie,
• Kinetoterapie,
 • Socializare – in grupuri de 3 – 4 copii, formate in acord cu varsta si abilitatile copiilor,
• Sedinte periodice cu parintii.
Fiecare ora de terapie incurajeaza comunicarea si limbajul, jocul, independenta, interactiunea cu adultii si
cu ceilalti copii, si face trecerea de la un program de terapie 1:1, catre grupurile mici, si apoi catre gradinita
de masa.
Asociatia AITA creeaza si materialele necesare terapiei, atat de specifice in terapia ABA, oferindu-le copiilor
imaginea clara a obiectelor, actiunilor, culorilor, formelor, fructelor, legumelor, antonimelor, pozitiilor
spatiale, apoi imagini pentru emotii, secventialitate, absurditati, plural, formarea propozitiilor etc.
Preocuparea intotdeauna este oferirea celei mai bune solutii la problema specifica a copilului si incurajarea
independentei lui.
Obiectivul final, la AITA, nu este sa faca din copiii cu autism genii, dar sa-i faca pe copii din ce in ce mai
putin autisti, si mai ales din ce in ce mai fericiti.

Applied Behavior Analysis (ABA)

ABA este o stiinta a comportamentului uman.

Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi gasite în primul rând în mediu.
Aceasta concluzie are la baza faptul ca un anumit comportament este dobândit prin interactiunile cu mediul
si faptul ca evenimentele perturbatoare din mediu pot afecta comportamentul. Programele care folosesc
ABA evalueaza evolutia copilului si comportamentul acestuia pentru a putea dobândi o întelegere clart a
relatiei dintre strategiile instructionale utilizate si modificarile de la nivelul comportamentului si modului
de învatare al copilului. ABA implica structurarea unei abilitati pentru a putea fi învatata în pasi mici si
recompensarea copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Raspunsurile simple sunt în mod
tipic predate la început si apoi extinse la nivelul comportamentelor mai complexe, adecvate vârstei. Elevii
sunt initial ajutati sa dea raspunsurile corecte, micsorând în acelasi timp sansele de a raspunde gresit.
Una dintre unitatile de invatare extrem de folosita in ABA, cuprinde triada:
SD (cerinta ce i se da copilului – Raspunsul copilului – Consecinta oferita de cei din jur