Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laborator 4
Laborator 4
Teoria optimizării
2009-2010
LABORATOR 4
1 Metoda simplex cu ajutorul tabelelor. Iniţializarea metodei
1.1 Problema de programare liniară pe care o rezolvă metoda
Aeq beq A b
forma unitară ' x ' , Ax b şi A ' x b ' se pot scrie în forma unitară ' x ' ,
A
eq beq A b
Pasul 4. Prin transformări elementare de algebră liniară asupra liniilor matricei BNb (de forma Li : Li
sau Li : Li j i
j L j ) se aduce matricea B la matricea unitate, iar prin transformări de acelaşi tip,
aplicate ultimei linii a tabelului, c B se aduce la vectorul nul. Tabelul devine
xB xN b'
I B N
1
B 1 b
0 r:= c N - c B -cB
1 N
B B 1 b
Pasul 5. Dacă r 0, soluţia este dată de x ( x B , x N ) ( B 1b, 0) cu permutările
corespunzătoare. STOP.
Pasul 6. În caz contrar, se identifică cea mai mică componentă negativă a lui r, iar
coloana (şi variabila) care-i corespunde se alege drept coloană (şi variabilă) de intrare.
Fie aceasta xi .
b
Pasul 7. Se face raportul coloanelor element cu element. Dacă nu există rapoarte cu
xi
numitori strict pozitivi, atunci problema nu are soluţie optimală. Mai precis, există
vectori admisibili care fac costul oricât de mic, încât inf cx = . Evident, această
valoare nu se atinge. STOP.
Pasul 8. În caz contrar, se alege cel mai mic raport (pozitiv sau nul) dintre cele cu
numitor strict pozitiv. Fie acesta al p-lea (Dacă există mai multe egale şi cele mai mici, se
alege oricare dintre ele.) Acesta va indica variabila de ieşire: cea corespunzătoare celei
de-a p-a coloane.
Pasul 9. Se permută coloana de intrare cu cea de ieşire şi se reia întregul proces de la
pasul 4.
1.4 Exerciţii
Exerciţiul 1. Să se minimizeze funcţia 3x1 4 x 2 2 x3 , cu restricţiile
x1 3x2 2 x3 3
3 x1 3x2 x3 4
x 0, i 1, 2, 3
i
Aplicaţie numerică:
n 3, m 2, u1 2, u 2 2, u 3 3, v1 5, v2 2, c11 2, c12 1, c21 3, c22 1, c31 2, c32 3.