​Tel.

: +373 76 01-90-26
E-mail:
partidul.congresul.civic@gmail.com

Web: congresulcivic.md

№ 9 din 4.08.2020
Către ​Procuratura Generală
a Republicii Moldova
Republica Moldova, mun. Chisinau,
bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 73

De la ​Partidul Acțiunii Comune –

Congresul Civic
Tel.: +373 76 01-90-26
E-mail: partidul.congresul.civic@gmail.com
Web: congresulcivic.md

Cerere

Având în vedere Declarația Parlamentului Republicii Moldova din 8 iunie 2019 „Cu privire la
recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova”, dar și declarațiile Secretarului General al
Consiliului Europei, ​Thorbjørn Jagland din 11 august 2015 și din 30 mai 2017, luând în calcul lipsa vreunor
acțiuni din partea Parlamentului Republicii Moldova, a organelor de drept, la fel ca și a Curții
Constituționale a Republicii Moldova pentru a întoarce statul și instituțiile sale în câmpul constituțional,
Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic solicită Procuraturii Generale a Republicii Moldova să inițieze o
urmărire penală a activității grupurilor criminale pe teritoriul Republicii Moldova, care au asigurat
instaurarea și menținerea regimului așa-numitului „stat capturat” în Republica Moldova în perioada
2009-2019.
Grupurile criminale menționate includ foști și actuali deputați ai parlamentului, foști membri ai
Curții Constituționale, ai Comisiei Electorale Centrale, foști membri ai guvernului, judecători și alte
persoane care au ocupat sau încă ocupă funcții publice de răspundere. Acționând împreună și urmărind
scopuri comune ori separat, în interesul unor anumite persoane și organizații, aceștia au contribuit la
capturarea puterii de stat în Republica Moldova.
Considerăm că activitatea acestor grupuri criminale de-a lungul anilor 2009-2019 conține toate
semnele componentei de infracțiune prevăzute în art. 339 al Codului penal al Republicii Moldova (CP al
RM) „Uzurparea puterii de stat” și se exprimă prin următoarele:
● Primul pas în partea de acțiuni prevăzute în art. 339 al CP al RM „Uzurparea puterii de stat” în
perioada menționată s-a făcut prin separarea de către coaliție a organelor și instituțiilor statului,

1
dar și a ramurilor puterii în general. Este un fapt care s-a întâmplat pentru prima dată în istoria
Moldovei independente și care a fost înscrisă în anexa secretă a acordului despre formarea
Alianței pentru Integrare Europeană din 8 august 2009, când Procuratura Generală, Serviciul
Informații și Securitate, instanțele de judecată și chiar unicul (conform art. 134 al Constituției
Republicii Moldova) organ ce realizează jurisdicția constituțională – Curtea Constituțională au
devenit obiect de separare înfăptuit de un grup de persoane care au acționat în calitate de lideri ai
partidelor alese în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a. Aceștia au fost
cetățenii Mihai GHIMPU, Marian LUPU, Vladimir FILAT și Serfaim URECHEAN.

Anume instituirea unui control anticonstituțional asupra activității organelor de drept și a

instanțelor judecatorești (inclusiv Curtea Constituțională) a permis deputaților din alianța de
guvernare să mențină ilegal puterea de stat și să saboteze alegerea președintelui Republicii
Moldova pe parcursul a cel puțin doi ani și, în final, să-l aleagă din a șaptea încercare (în timpul a
două legislaturi ale parlamentului, a XVIII-a și a XIX-a), în loc de cele două luni și două încercări
maximum. Acest lucru ar fi fost categoric imposibil dacă, Curtea Constituțională, condusă atunci
de cetățeanul Alexandru TĂNASE, nu ar fi fost obiect de separare criminală a puterii și și-ar fi
păstrat statutul de organ unic și independent de realizare a jurisdicției constituționale.

Ba ma mult, așa-zisa alegere a cetățeanului Nicolae TIMOFTI în funcția de Președinte al

Republicii Moldova a avut loc prin atragerea plătită a mai multor deputați din legislatura a XIX-a,
lucru despre care au declarat public, de nenumărate ori, participanții la acest proces, după 16
martie 2012. Printre deputații care au fost atrași în acest mod au fost menționați de nenumărate ori
cetățenii Igor DODON, Zinaida GRECEANÎI și Veronica ABRAMCIUC.

● Încă în anul 2009, cei implicați în separarea criminală a organelor publice apolitice au
conștientizat întreaga putere a autorității Curții Constituționale, care practic este nelimitată.
De atunci, unicul organ al jurisdicției constituționale din țară a fost cu regularitate un
instrument pentru realizarea intereselor personale criminale ale unor persoane care o
controlau.

Astfel, la 22 aprilie 2013, cetățenii Alexandru TĂNASE, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Tudor
PANȚÂRU, Victor POPA, Petru RAILEAN, având statut de judecători ai Curții Constituționale,
au adoptat ​Hotărârea PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII Decretelor
Președintelui Republicii Moldova nr. 534-VII din 8 martie 2013 privind demisia Guvernului, în
partea ce ține de menținerea în funcție a Prim-ministrului demis prin moțiune de cenzură (pentru
suspiciuni de corupție) din data de 8 martie 2013 până la formarea noului Guvern, și nr. 584-VII
din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru,​ în care au
interzis fostului prim-ministru al Republicii Moldova și președintelui unuia dintre cele mai mari
partide parlamentare să pretindă în mod repetat la funcția de prim-ministru doar din motivul că
guvernul condus de acesta a fost demis din cauza suspiciunilor de corupție. Această hotărâre a
Curții Constituționale contravine, în mod evident, art. 21 al Constituției Republicii Moldova
„Prezumția de nevinovăție” și depășește împuternicirile Curții Constituționale. Adevăratul scop al
adoptării unei astfel de hotărâri nelegitime a fost răzbunarea cetățeanului Vladimir
PLAHOTNIUC, care controla atunci Curtea Constituțională, dar și tendința de a-și consolida
pozițiile la formarea unui nou guvern de coaliție.
2
● În anul 2014, cu trei zile înainte de alegeri, temându-se să nu-și piardă puterea de stat
menținută pe cale criminală, organizatorii regimului de „stat capturat” au organizat
eliminarea din cursa electorală a unui partid care avea toate șansele să acceadă în
parlament. La cererea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel Chișinău a retras
atunci din cursa electorală Partidul politic „Patria”, a cărui listă electorală era condusă
atunci de politicianul Renato USATÎI. Acesta este unicul caz în istoria Moldovei când s-a
eliminat din alegeri un partid care, conform tuturor sondajelor sociologice, ar fi depășit
pragul electoral și ar fi fost capabil să influențeze considerabil distribuția forțelor în organul
legislativ. Cel puțin o parte din acuzațiile, care au stat la baza deciziei cu privire la
excluderea din alegeri a Partidului politic „Patria” au fost ulterior constestate cu succes în
instanță. Decizia de judecată care a fost luată cu un vădit subtext politic a permis
comanditarilor săi să influențeze rezultatele alegerilor parlamentare, ceea ce pune la
îndoială constituționalitatea alegerii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a IX
(XX) și a tuturor deciziilor sale care au urmat.

● Mai mult decât atât, pe parcursul mandatului de patru ani, coraportul forțelor în
parlamentul de legislatura a IX (XX) s-a schimbat considerabil. Mai mult de o treime din
deputații aleși și-au părăsit fracțiunile. De exemplu, timp de patru ani, fracțiunea Partidului
Democrat care era la guvernare s-a majorat de la 19 până la 42 de deputați. Majoritatea
transfugilor au fost acuzați adesea și pe bună dreptate de corupție politică. La rândul său,
coaliția de guvernare a fost învinuită de nenumărate ori de șantaj și amenințări la adresa
deputaților. O parte din aceste acuzații au devenit temei pentru investigații. Evident, în
condițiile unui control politic total asupra justiției, era naiv să ne așteptăm la o investigație
substanțială și amănunțită a acestor cazuri.

● Perioada anilor 2014-2019 a devenit una fără precedent în toată istoria independenței Republicii
Moldova în ce privește suprimarea disidenței. În acești ani, organele de drept ale Republicii
Moldova au deschis sute de dosare penale și administrative pe motive politice. Începând cu cele
mai „răsunătoare” dosare penale, cum ar fi urmărirea activiștilor Partidului „Casa Noastră
Moldova” (așa-numitul dosar „Grupul PETRENCO”), a fostului deputat al Partidului Democrat,
Iurie BOLBOCEANU și terminând cu o serie întreagă de dosare penale inventate împotriva
politicienilor, activiștilor civici și a jurnaliștilor, care au devenit acoperire pentru interceptarea
nelegitimă a telefoanelor și pentru urmărirea nelegitimă. Și unii reprezentanți ai Congresului Civic
au fost vizați în dosarele politice. Dovada existenței unui număr enorm de dosare politice este
recunoscută în ziua de astăzi și de înseși structurile organelor de drept și acest lucru necesită
inițierea unei investigații interne complexe și multilaterale, ca fiind una dintre cele mai importante
dovezi ale instaurării unui „stat capturat” în Moldova. Folosind organele de drept pentru a face
presiuni și pentru a colecta informații în mod ilegal, comanditarii unui asemenea tip de abuzuri au
tins să instaleze un control total asupra procesului politic din Republica Moldova.

● Pe parcursul anilor 2012-2015, mai exact, până la alegerea constituțională a componenței

guvernului condus de cetățeanul Pavel FILIP la 20 ianuarie 2016, controlul nelegitim asupra
instituțiilor statului din Republica Moldova era realizat de câteva grupuri criminale și de
conducătorii acestora. Ca urmare a luptei dintre clanurile din apropierea politicii, în anul 2016,

3
 principalul beneficiar al uzurpării puterii în țară și, de fapt, conducătorul nelegitim al Republicii
Moldova a devenit cetățeanul Vladimir PLAHOTNIUC (Procuratura Generală a expediat
autorităților competente din SUA o cerere de extrădare a acestuia pentru a-l trage la răspundere în
Republica Moldova).

● La 29 decembrie 2015, cetățenii Alexandru TĂNASE, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Tudor
PANȚÂRU (opinie specială), Victor POPA, având statut de judecători ai Curții
Constituționale, au adoptat ​Hotărârea PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII
Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1877-VII din 21 decembrie 2015 privind
desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru​, prin care au obligat Președintele
Republicii Moldova să desemneze pentru funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova un
candidat susținut de majoritatea parlamentară, în esență, schimbând semnificativ prin
decizia sa prevederile p. 1 a art. 98 al Constituției Republicii Moldova.

Câteva săptămâni mai târziu, majoritatea parlamentară formată în jumătate din deputați
transfugi (14 foști deputați ai PCRM și 9 foști liberal democrați) a propus președintelui
republicii să desemneze pentru funcția de prim-ministru unul dintre principalii beneficiari
ai „statului capturat” la acel moment, președintele de atunci al Partidului Democrat,
cetățeanul Vladimir PLAHOTNIUC. De facto, doar intervenția partenerilor externi ai
Republicii Moldova în procesul de formare a guvernului nu i-a permis cetățeanului
PLAHOTNIUC să ocupe una dintre principalele funcții în stat.

Mai târziu, fiind în funcția de președinte al Republicii Moldova, cetățeanul Nicolae

TIMOFTI a fost nevoit să-l desemneze la funcția de premier pe reprezentantul Partidului
Democrat, cetățeanul Pavel FILIP, care era susținut de aceeași majoritate parlamentară.
Candidatura acestuia a fost votată pe fundalul unor proteste de amploare. Protestatarii
aproape că au intrat în sala de ședințe a parlamentului, iar deputații au fost nevoiți să iasă
din parlament deghizați în uniforme polițienești. Depunerea jurământului de către Guvernul
FILIP a avut loc în aceeași noapte, într-o atmosferă secretă. Ca urmare a alegerii
guvernului cetățeanului FILIP, numit „nocturn”, în Republica Moldova s-a instituit
definitiv un regim al „statului capturat” subordonat pe deplin unei persoane care nu ocupa
nicio funcție publică – oligarhului și președintelui Partidului Democrat, cetățeanului
Vladimir PLAHOTNIUC.

● Uzurparea definitivă a puterii de stat de către un grup criminal organizat condus de

cetățeanul Vladimir PLAHOTNIUC, care acționa sub acoperirea Partidului Democrat din
Moldova, a provocat un val de proteste, forțând în acest context reprezentanții partidelor de
opoziție de stânga și de dreapta să se unească. Între timp, ratingul Partidului Democrat
scădea vertiginos. În luna martie 2016, expira termenul împuternicirilor cetățeanului
Nicolae TIMOFTI, care ocupa funcția de președinte. În condițiile create, alegerea în
parlament a unui președinte confortabil pentru organizatorii uzurpării puterii de stat părea
o sarcină prea dificilă, practic imposibilă.

La 4 martie 2016, cetățenii Alexandru TĂNASE, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Victor POPA,
având statut de judecători ai Curții Constituționale, au adoptat ​Hotărârea privind controlul
4
constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la
modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova (modul de alegere a Președintelui).

Profitând de poziția lor de serviciu, conștientizând cu bună știință caracterul ilegal al acțiunii lor
(ținând cont de existența Hotărârii Curții Constituționale din 18 mai 2001, prin care Curtea
Constituțională a stabilit imposibilitatea examinării în cadrul jurisdicției constituționale a oricărui
demers pe partea ​Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea
Constituției Republicii Moldova, ținând cont de caracterul său constituțional)​, fără a avea vreun
fel de împuterniciri delegate de suveranul statului, dar și stabilite prin lege, au schimbat procedura
de alegere a Președintelui Republicii Moldova, stabilită prin Constituție, în ceea ce ține de statutul
juridic al persoanelor, care pot fi alese în calitate de Președinte al Republicii Moldova, dar și în
raport cu entitățile împuternicite cu dreptul de a alege Președintele. Ba mai mult, anulând
modificările din Constituție de acum 15 ani, instanța a păstrat cenzul de vârstă pentru candidații la
funcția de președinte (40 de ani, în loc de 35 de ani), care a fost introdus prin Legea abrogată nr.
1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției.

Evident, pentru grupul de persoane condus de cetățeanul Republicii Moldova, Vladimir

PLAHOTNIUC, care controla pe atunci Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova,
procuratura, sistemul judecătoresc și care deținea resurse administrative și obligatorii la nivel
local, alegerea unui candidat dorit în funcția de Președinte al Republicii Moldova prin alegeri
pseudo-generale a fost un proces mult mai ușor de gestionat decât alegerea constituțională în
Parlamentul Republicii Moldova, aproape imposibilă la acel moment. Modificarea procedurii de
alegere a Președintelui a fost o componentă necesară pentru a atinge obiectivul propus, cel de a
menține ilegal puterea de stat.

Pentru executarea deciziei evident nelegitime a Curții Constituționale din 4 martie 2016, în luna
noiembrie a aceluiași an au fost organizate alegeri prezidențiale directe în Republica Moldova, în
urma cărora, prin încălcarea Constituției, postul de președinte a fost ocupat de cetățeanul Igor
DODON, șeful Partidului Socialiștilor, aflat formal în opoziție.

Există temeiuri rezonabile de a presupune că încă din start, cetățeanul Igor DODON era perceput
ca fiind principalul „candidat la președinție” al grupului criminal organizat, care a uzurpat puterea
în țară. Și până la alegerea sa, și după aceasta, cetățeanul DODON a oferit asistență de nenumărate
ori grupului criminal organizat al cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC. Ba mai mult, deși în
turul doi al alegerilor prezidențiale, Partidul Democrat a susținut formal contracandidatul Maia
SANDU, în ajunul turului doi, întregul aparat administrativ și de funcționari controlat de grupul
criminal organizat, precum și organizațiile teritoriale ale Partidului Democrat au primit indicația
clară de a vota ei înșiși și de a-și mobiliza simpatizanții să voteze pentru cetățeanul DODON.
Acest lucru poate fi demonstrat cu lejeritate prin audierea foștilor și actualilor activiști ai
Partidului Democrat. În consecință, executându-și împuternicirile în funcția de președinte al
republicii, cetățeanul DODON și Partidul Socialiștilor controlat de acesta au continuat să rămână
în opoziție formală față de Partidul Democrat toxic, însă în chestiunile cheie au acționat mereu
coordonat cu organizatorii uzurpării puterii de stat, îndeplinind rolul opoziției controlate pe
flancul politic stâng.

5
 Pentru a menține acest rol al cetățeanului Igor DODON și PSRM, grupul criminal organizat al
cetățeanului PLAHOTNIUC a sprijinit și protejat în orice mod posibil poziția lor dominantă
într-un anumit segment electoral.

Pentru a nu-l discredita pe cetățeanul DODON în persoana alegătorilor săi și, totodată, pentru a
asigura intrarea în vigoare a celor mai importante legi adoptate de majoritatea parlamentară,
cetățenii Tudor PANȚÂRU, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Victoria IFTODI, Victor POPA,
Veaceslav ZAPOROJAN, având statut de judecători ai Curții Constituționale și acționând în mod
vădit în interesele grupului criminal organizat al cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC, au
adoptat, la 17 octombrie 2017, ​HOTĂRÂREA CU PRIVIRE LA INTERPRETAREA prevederilor
art. 98 p. (6) în coroborare cu art. 1, art. 56, art. 91, art. 135 și art. 140 ale Constituției
Republicii Moldova (neîndeplinirea obligațiilor constituționale de către Președinte) ș​ i, de facto,
au elaborat mecanismul de înlăturare din funcție a președintelui Republicii Moldova pentru
executarea unică a împuternicirilor sale.

Utilizând un asemenea mecanism și profitând de inacțiunea cetățeanului DODON, Curtea

Constituțională a Republicii Moldova a delegat de șase ori împuternicirile președintelui Republicii
Moldova speakerului parlamentului pentru a emite anumite decrete ale președintelui. Acest lucru
s-a întâmplat prin încălcarea Constituției.

● Pe măsură ce se apropiau alegerile parlamentare ordinare din anul 2019, membrii grupului
criminal organizat al cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC și-au dat seama că în condițiile unui
rating extrem de scăzut al Partidului Democrat, sub acoperirea căruia ei mențineau forțat puterea
de stat, va fi destul de problematică obținerea la viitoarele alegeri a rezultatului necesar pentru a
menține puterea, în pofida resurselor administrative colosale și a controlului total asupra tuturor
celor trei ramuri ale puterii de stat. Pentru aceste scopuri, membrii grupului criminal au elaborat
un scenariu de implementare a sistemului electoral mixt în Republica Moldova.

La 6 martie 2017, Partidul Democrat a propus public ca în Moldova să fie introdus sistemul
electoral majoritar. La 18 aprilie deja, pretinzând că e în opoziție față de inițiativa Partidului
Democrat, cetățeanul Igor DODON a propus parlamentului un proiect de lege cu privire la
trecerea la sistemul electoral mixt. După ce au fost examinate în parlament, aceste două proiecte
au fost comasate. În consecință, la 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un
proiect de lege cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. La 15 noiembrie 2017, în baza
propunerilor Comisiei naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente,
Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 970 „Cu privire la aprobarea
circumscripțiilor uninominale permanente”.

Însăși modificarea sistemului electoral, chiar dacă este acoperit de o intenție penală unică,
orientată spre menținerea puterii de stat, ține de competența Parlamentului Republicii Moldova și
nu contravine direct nici Constituției, nici legislației Republicii Moldova în ansamblu. Cu toate
acestea, modificarea propriu-zisă a sistemului electoral, în care autorii acestuia nu ar depăși cu
mult cadrul Constituției, evident, nu oferea grupului criminal organizat al cetățeanului Vladimir
PLAHOTNIUC avantajele atât de necesare pentru menținerea forțată a puterii de stat. De aceea și
proiectul de lege propriu-zis, care reglementează organizarea votării în circumscripțiile
6
uninominale și în Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea hărții circumscripțiilor au fost
introduse norme anticonstituționale în mod premeditat.

În primul rând, organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale într-un singur tur, așa cum
prevedea proiectul de lege aprobat de parlament, pune la îndoială reprezentativitatea și autoritatea
deputaților aleși în acest mod și contravine părții 1 a art. 60 și părții 1 a art. 39 ale Constituției. De
exemplu, din 51 de deputați aleși în circumscripțiile uninominale, doar 10 au acumulat majoritatea
voturilor alegătorilor, care au participat la votare, adică peste 50 la sută din toate voturile depuse
și valabile. 41 de candidați, care au câștigat nu au acumulat majoritatea. Aceasta înseamnă că
majoritatea cetățenilor, care trăiesc pe teritoriile a 41 de circumscripții electorale nu sunt
reprezentați în parlament. Opt dintre candidații numiți nu au acumulat nici o treime din voturile
alegătorilor, care au participat la alegeri.

În al doilea rând, Comisia națională pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente,

care este condusă de fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, cetățeanul Iurie CIOCAN,
a împărțit teritoriul Republicii Moldova în circumscripții în așa fel că voturile cetățenilor
Republicii Moldova, care trăiesc în diferite regiuni s-au dovedit a fi inegale. Ba mai mult, în unele
cazuri, granițele circumscripțiilor au fost trasate în așa mod, ca să se dea prioritate
reprezentantului unei anumite forțe politice.

De exemplu, numărul alegătorilor din unele circumscripții mari de la nordul Moldovei depășește
de două ori numărul alegătorilor din circumscripțiile transnistrene, dar și din raionul Taraclia.
Situația circumscripțiilor din străinătate e și mai gravă. Numărul celor, care au votat în
Circumscripția uninominală Europa de Vest este de aproape 14 ori mai mare decât în
Circumscripția America de Nord, de 8,5 ori mai mare decât în Circumscripția Rusia și Eurasia, de
aproape 4 ori mai mare decât în Circumscripția nordul și sudul Transnistriei și de 2,3 ori mai mare
decât în medie în toate circumscripțiile. O asemenea inegalitate de voturi ale alegătorilor
contravine proiectului de lege propriu-zis privind introducerea sistemului electoral mixt și,
evident, contravine prevederilor art. 2 al Constituției privind votul universal, egal și direct.

Reamintim, că în luna iulie 2017, Comisia de la Veneția (CV) nu a recomandat Moldovei să

treacă la sistemul electoral mixt. Experții au constatat lipsa unui consens larg în această chestiune
în societatea moldovenească și și-au exprimat îngrijorarea că în cadrul sistemului propus, deputații
ar putea fi vulnerabili și influențați de interesele mediului de afaceri. De asemenea, specialiștii
Comisiei de la Veneția și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că nu sunt prevăzute
criterii detaliate și atotcuprinzătoare pentru constituirea circumscripțiilor electorale.

Rezultatele implementării sistemului electoral mixt s-au dovedit a fi ușor de prognozat. Unicul
partid care a câștigat din trecerea la sistemul electoral mixt în Moldova a fost Partidul Democrat.
În circumscripțiile uninominale, PDM a obținut cu mult mai multe mandate decât pe lista
națională. Ocupând locul trei conform listelor de partid, cu 13 mandate, democrații s-au poziționat
pe locul întâi conform circumscripțiilor uninominale, obținând 18 locuri suplimentare.

● Una dintre mai obraznice și mai perfide infracțiuni ale grupului criminal organizat al
cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC poate fi considerată decizia evident politică a
7
 instanțelor din Republica Moldova de a anula rezultatele alegerilor primarului municipiului
Chișinău din luna iunie 2018. Faptul că trei instanțe au pronunțat o hotărâre judecătorească
nedreaptă cu bună știință nici nu trebuie dovedit. Peste un an și ceva, Curtea de Apel
Chișinău a anulat decizia instanței și l-a declarat pe Andrei NĂSTASE ca fiind primar legitim
al municipiului Chișinău.

● În pofida tuturor eforturilor depuse de grupul criminal organizat condus de cetățeanul

Vladimir PLAHOTNIUC pentru a menține puterea, la 8 iunie 2019, sub influența partenerilor
externi ai Republicii Moldova, în parlamentul nou format s-a creat totuși o coaliție a forțelor
de opoziție. În ciuda pierderii evidente, reprezentanții Partidului Democrat au refuzat, timp de
o săptămână, să transmită puterea în țară, acoperindu-se nu doar cu decizii pur și simplu
ilegale, dar și absurde ale Curții Constituționale, pe care o controlau. Astfel, în Republica
Moldova, timp de o săptămână, a existat dublă putere – au funcționat două guverne paralele,
iar clădirile instituțiilor statului erau deținute de militarii grupului criminal organizat. Dar
sub presiunea comunității internaționale, cetățeanul Vladimir PLAHOTNIUC a fost nevoit să
cedeze, după o săptămână de rezistență.

Peste câteva luni după ce cetățeanul PLAHOTNIUC a evadat din țară și după eșecul așa-zisei
„dezoligarhizări”, s-a destrămat, în mod previzibil, și „coaliția antioligarhică”. În scurt timp,
Partidul Socialiștilor al cetățeanului Igor DODON a intrat din nou în cârdășie – deja deschisă – cu
criminalii de stat de ieri din Partidul Democrat. Ceva mai târziu, Partidul Democrat, abandonat de
cetățeanul PLAHOTNIUC, s-a destrămat în două părți. Una dintre ele a rămas în coaliție cu
socialiștii cetățeanului DODON, a doua parte face parte acum din coaliția „antiprezidențială”
nescrisă cu partidele de dreapta. O asemenea distribuție a forțelor într-un parlament cu o
legitimitate îndoielnică îngroapă definitiv toate speranțele pentru anumite acțiuni adecvate din
partea parlamentului pentru a readuce țara în cadrul juridic.

Toate acțiunile menționate mai sus reprezintă nu doar infracțiuni separate, care necesită investigații
minuțioase, ele constituie un lanț al unor acțiuni coordonate, legate între ele, care au dus la acapararea
ilegală a puterii de stat în Republica Moldova.

Date fiind cele menționate, Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic cere Procuraturii Generale a
Republicii Moldova:
- să inițieze o investigație multilaterală și cuprinzătoare a faptelor expuse, să dezvăluie toate
circumstanțele uzurpării și menținerii forțate a puterii de stat în Republica Moldova în anii 2009-2019;
- să stabilească cercul de persoane, care au participat la această infracțiune;
- să identifice infracțiunile aparte care, într-un fel sau altul, au contribuit la instaurarea în Moldova a
regimului de „stat capturat”.

Ținând cont de complexitatea deosebită a investigației acestui lanț al infracțunilor, reprezentanții

Congresului Civic sunt dispuși să acorde orice sprijin necesar anchetei, iar în cazuri aparte, să fie martori ai
acțiunilor ilegale ale grupurilor criminale menționate anterior.

8
 Având în vedere faptul că în perioada menținerii în Republica Moldova a regimului așa-zisului „stat
capturat”, legislația și practica organului de jurisdicție constituțională abundă de acte normative evident
anticonstituționale, care își păstrează acțiunea;

Luând act de rolul deosebit al componențelor anterioare ale Curții Constituționale în privința
asigurării invulnerabilității juridice și a inviolabilității regimului „stat capturat” și a beneficiarilor acestuia;

Conștientizând faptul că evaluarea juridică a activității Curții Constituționale a Republicii Moldova

depășește cadrul împuternicirilor procuraturii, ținând cont de faptul că organele procuraturii trebuie să obțină
autorizația actualei componențe a Curții Constituționale referitoare la o posibilă urmărire a foștilor membri
ai Curții Constituționale;

Congresul Civic solicită Procurorului General al Republicii Moldova să-și exercite dreptul, care este
prevăzut în art. 38 al Codului jurisdicției constituționale și să se adreseze către Curtea Constituțională cu o
cerere de a verifica următoarele acte ale Curții Constituționale privind respectarea Constituției:

- Hotărârea CU PRIVIRE LA CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII Hotărârii Parlamentului

nr. 226 din 23 decembrie 2001 privind rezultatele alegerilor ordinare ale Președintelui Republicii Moldova
din 12 ianuarie 2012;

- Hotărârea CU PRIVIRE LA CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII Decretului

Președintelui Republicii Moldova nr. 1877-VII din 21 decembrie 2015 privind aprobarea candidatului
la funcția de Prim-ministru din 29 decembrie 2015;

- Hotărârea cu privire la controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 1115-XIV din 5
iulie 2000 despre modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova (procedura de alegere a
Președintelui) din 4 martie 2016;

- Hotărârea cu privire la interpretarea prevederilor art. 98 p. (6) în coroborare cu art. 1, art. 56,
art. 91, art. 135 și art. 140 ale Constituției Republicii Moldova (neexecutarea obligațiilor constituționale de
către Președinte) din 17 octombrie 2017;

- DEFINIREA INACCEPTABILITĂȚII adresării nr. 117a/2017 privind controlul constituționalității

Legii nr. 154 din 20 iulie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (sistemul
electoral) din 15 decembrie 2017;

9
 - Hotărârea nr. 27 din 29-03-2018 cu privire la inacceptabilitatea adresării nr. 23a/2018 despre
controlul constituționalității Hotărârii Guvernului nr. 970 din 15 noiembrie 2017 privind aprobarea
circumscripțiilor uninominale permanente.

- DEFINIREA nr. 83 din 07-06-2019 cu privire la inadmisibilitatea adresării nr. 102b/2019 despre
interpretarea articolului 85 p. (1) în coroborare cu articolele 63 p. (2) și p. (3), 69 p. (2) și 103 ale
Constituției Republicii Moldova (începutul perioadei de trei luni de inactivitate a Parlamentului cu scopul
dizolvării acestuia);

- HOTĂRÂREA nr. 13 din 08-06-2019 cu privire la interpretarea articolelor 63 și 85 ale Constituției

Republicii Moldova;

- HOTĂRÂREA nr. 14 din 08-06-2019 cu privire la controlul constituționalității actelor legislative

adoptate de către Parlamentul de Legislatura a X-a din 8 iunie 2019;

- HOTĂRÂREA nr. 15 din 08-06-2019 cu privire la controlul constituționalității decretelor

Președintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidaturii la funcția de
Prim-ministru al Republicii Moldova și despre desemnarea Guvernului Republicii Moldova;

- AVIZUL nr. 2 din 09-06-2019 privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea
Parlamentului;

- AVIZUL nr. 1 din 09-06-2019 privind constatarea circumstanțelor care justifică interimatul
funcției de Președinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de dizolvare a
Parlamentului și de stabilire a datei alegerilor parlamentare anticipate.

- HOTĂRÂREA nr. 16 din 15-06-2019 privind revizuirea Definirii Curții Constituționale nr. 83 din 7
iunie 2019, Hotărârea Curții Constituționale nr. 13 din 8 iunie 2019, Hotărârea Curții Constituționale nr.
14 din 8 iunie 2019, Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 8 iunie 2019, Avizul Curții Constituționale
nr. 1 din 9 iunie 2019 și Avizul Curții Constituționale nr. 2 din 9 iunie 2019.

Recunoașterea caracterului anticonstituțional al deciziilor enumerate ale Curții Constituționale va

servi un motiv suficient pentru suspiciuni rezonabile în raport cu foștii membri ai Curții Constituționale în
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 327 „Abuzul de putere sau abuzul de serviciu” și 328
„Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu” ale Codului penal al Republicii Moldova.

Trebuie de menționat faptul că din ziua adoptării, la 8 iunie 2019, a Declarației parlamentului „Cu
privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova”, instituțiile publice și Republica

10
Moldova în general așa și nu au dat dovadă de realizări deosebite în dosarul despre depășirea consecințelor
„statului capturat”.

Reprezentanții grupului criminal organizat, care au capturat puterea în stat, ocupă și acum posturi de
răspundere în stat, folosesc nestingherit metodele criminale obișnuite pentru a-și atinge scopurile și continuă
să influențeze distructiv întregul proces politic din țară.

Grupul de persoane, care a controlat procesul legislativ și de aplicare a legii, care au acaparat puterea
de stat, a creat o serie întreagă de reguli și reglementări, care continuă să funcționeze până în prezent. O
parte a „moștenirii” politice, care ne-a revenit de la criminalii de stat o constituie președintele
neconstituțional, parlamentul incompetent ales în mod nedemocratic și neconstituțional.

În legătură cu aceasta, noi regretăm că suntem nevoiți să constatăm faptul că Procuratura Generală a
Republicii Moldova este aproape singura autoritate de stat, care demonstrează tendința de a se debarasa de o
asemenea moștenire.

Reieșind din aceasta, dar și ținând cont de rolul procuraturii, ca organ care contribuie la realizarea
justiției, apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei, societății și statului, conform
Constituției, considerăm că revenirea statului și a societății în câmpul constituțional, este în prezent
obligațiunea cea mai importantă a organelor procuraturii.

Fără soluționarea acestei sarcini, în Republica Moldova vor fi imposibile orice fel de transformări
pozitive – nici în sfera echității sociale, nici în economie, nici în dezvoltarea statului, iar procesul politic
competitiv va rămâne ostaticul instituțiilor neconstituționale create de om, în interesele unei minorități
oligarhice.

4.08.2020
Șeful aparatului partidului politic
“Partidul acțiunii comune – Congresul civic” Egor Krestianinov

11