Planul grădinii Grădina botanică

alpină de la Lautaret
Versiunea în culori pe: : http://www.ujf-grenoble.fr/JAL/

Traducerea: Mihai PUŞCAŞ Alpii externi

(precipitaţii bogate) iţi
e Alpii interni
nz
ra (precipitaţii
et
Poziţia geografică nă
d
scăzute)
Chambéry Zo
e
n ois
la Va
e la
de se
a
si
s
f
treu
lle
do
nn St-Jean de
Maurienne- ss
if
de Alpii
M ha r Be Ma
C
si
f
de N6 Nordici
as

D9
Massif des COL ET JARDIN DU
M

02
Grandes Rousses
LAUTARET
Grenoble Massif
Bourg N
d’Oisans
M
91 Des Cerces
Alpii

M
La Meije
as

as rco
(3983 m)
Sudici

Ve
s Barre des

si rs
if

f
Ecrins

du
de
N
s
Ec
Briançon
85 rin
s

M
du
Pasul Lautart şi Masivul Ecrins

as vol
N

Dé
si uy
f
văzute dinspre Grand Galibier 10 km
(3200 m) Gap

Precipitaţii 1200 mm (inclusiv zăpada)

suprafaţă 2 hectare, 4500 m2 de stâncării şi grupuri
Circuit de vizitare

>2000 provenind din munţi din întreaga lume (Alpi, Pirinei, Hima-
Număr de specii laia, Stâncoşi, Anzi, Drakensberg, Caucaz, munţi din Japonia,
Noua Zeelandă ...) şi din zonele arctice
1 Sierra Nevada 17 Carpaţi 33 Pajişte alpină
2 Pirinei 18 Alpii Orientali 34 Specii de Alchemilla şi
3 Masivul Central 19 Arctica Potentilla Optimum de înflorire Din 1 iulie până în 15 august
4 Pădure de Pinus 20 Munţii Greciei 35 Pajişti de păiuş (Festuca
cembra 21 Graminee paniculata)
5 Siberia 22 Molidiş 36 Plante medicinale
6 Atlas 24 Grădina albă 37 Alpii italieni Durata vizitei În medie o oră, plus vizită ghidată eventual
7 Orientul Mijlociu 25 Mlaştină 38 Alpii Sudici
8 Caucaz 26 Ierburi înalte 39 Zăcătoare de zăpadă
9 (specii de Cirsium, 27 Turbărie 40 Pădure de Pinus uncinata Adresa permanentă : Adresa de la Lautaret
Carduus...) 28 Tufărişuri cu Rhododen- 41 Plante de zone stâncoase Station Alpine du Lautaret, Univ J. Fourier (din iunie până în septembrie)
11 Asia centrală dron ferugineus 42 Grohotişuri subalpine Bâtiment D de l’UFR de Biologie Station Alpine du Lautaret - Col du Lautaret
12 Japonia 29 Clopoţei (specii de Cam- 43 Flora Masivului Queyras BP 53 - 38041 GRENOBLE cedex 9 05220 Le MONETIER-LES-BAINS
tél: 04 75 51 49 41 tél : 04 92 24 41 62
13 Himalaia panula) 44 America de Nord
14 Zonele Emisferei 30 Grohotişuri alpine 45 Familia Caryophyllaceae
Sudice 31 Pinet 46 Munţii din Corsica www.ujf-grenoble.fr/JAL
15 Alpii Centrali 32 Specii de Oxytropis şi As- 47 Apenini station-alpine@ujf-grenoble.fr
16 Balcani tragalus
 De ce o grădină botanică în pasul Lautaret?
Termeni utilizaţi în cadrul stâncăriei
Alegerea locului a fost strâns legată de poziţia sa geografică privilegiată. La punctul de întâlnire al
Alpilor Nordici şi Sudici, a Alpilor Interni şi Externi, diversitatea influenţelor climatice şi diversitatea
geologică a substratului au favorizat existenţa unei mari bogăţii floristice naturale (aproape 1500
plantelor medicinale şi/sau toxice
de specii de plante, adică aproximativ 1/3 din Flora Franţei).
Trebuie subliniat şi faptul că pasul Lautaret se situează la intersecţia unor rute turistice importante
• Analgezic: diminuează sau suprimă durerea.
între Dauphiné, Savoie, zona Briançon şi Italia. De asemenea, pasul permitea accesul facil într-o
zonă de munţi înalţi (2000 m), ceea ce constituia o raritate pentru perioada în care a fost cons- • Antianemic: ajută la refacerea nivelului normal al globulele-
truită grădina. lor roşii din sânge.
• Antimitotic: inhibă diviziunea celulară.
• Antiseptic: previne infecţiile distrugând microbii.
Când a fost înfiinţată grădina? • Antispasmodic: inhibă contracţiile musculare involuntare.
• Aperitiv: conţine principii amare care stimulează apetitul ali-
mentar.
În 1899, la iniţiativa comună a Turing Club
din Franţa, a Universităţii Ştiinţifice din Gre-
• Astringent: cauzează contracţia sau compresia ţesuturilor şi
diminuarea secreţiilor de mucozotăţi.
noble şi a d-lui Bonnabel, directorul hotelului
din pas. Situată iniţial chiar în pas, a fost mu- • Bradicardizant: încetineşte bătăile inimii.
tată în 1919, pentru a lăsa loc liber construc- • Cardiotonic: încetineşte şi regularizează bătăile inimii.
ţiei noului drum spre pasul Galibier. Pe par- • Carminativ: favorizează expulzarea gazelor intestinale. Arnica montana L.
cursul acestei lungi vieţi, grădina a cunoscut • Colagog: favorizează evacuarea bilei. Părţi utilizate: frunzele uscate, flo-
numeroase evenimente: abandonuri, incen- • Coleretic: stimulează secreţia bilei. rile şi rădăcinile
diul din 1944 al hotelului PLM din imediata Proprietăţi (doar pentru uz extern):
• Depurativ: purifică sângele. vulnerar, astringent, sudorific
apropiere a grădinii (ruinele acestuia sunt
încă vizibile lângă intrarea grădinii). • Digestiv: ajută digestia.
Grădina Botanică Alpină de la Lautaret în 1900,
amplasată exact pe locul de unde astăzi por- • Diuretic: creşte secreţia de urină.
neşte şoseaua spre pasul Galibier. • Emenagog: facilitează menstruaţia.
• Emolient: înmoaie ţesuturile inflamate.
• Expectorant: favorizează expulzarea secreţiilor de pe căile
respiratorii.
• Febrifug: scade febra.
• Galactogog: favorizează sau activează secreţia de lapte.
• Hemostatic: favorizează coagularea sângelui.
J.-P. Lachmann, • Hipnotic: provoacă somnul.
profesor la Univer- • Hipoglicemiant: scade concentraţia de glucoză din sânge.
sitatea din Greno-
Inaugurarea noii grădini botanice alpine în
ble, fondatorul • Hipotensiv: scade tensiunea arterială.
1919, după reconstrucţia ei pe locul actual.
Grădinii Botanice • Laxativ: favorizează evacuarea intestinală.
Alpine de la • Narcotic: provoacă un somn adânc.
Lautaret
• Purgativ: laxativ puternic
• Revulsiv: provoacă iritarea pielii şi a mucoaselor.
Care este rolul Grădinii? • Sedativ: calmează durerea şi regularizează activitatea ner-
Aconitum napellus L.
voasă.
•Stomahic: digestiv. Planta cea mai toxică din Europa.
• Sudorific: stimulează transpiraţia. Proprietăţi: analgezic, hipotensiv,
Grădina botanică îndeplineşte cele trei misiuni ale unei grădini botanice: 1. prezentarea de plante
paralizii respiratorii şi cardiace
publicului larg (diversitatea plantelor din munţi: forme, culori, origini, adaptări....); 2. conservarea • Teratogen: provoacă malformaţii la fetus.
plantelor ameninţate (cum este Eryngium alpinum) şi sensibilizarea publicului cu privire la protec- • Vermifug: provoacă expulzarea viermilor intestinali.
ţia plantelor şi a habitatelor acestora; 3. cercetări realizate împreună cu cabana-laborator din ime-
• Vulnerar: contribuie la cicatrizarea rănilor şi la vindecarea
diata vecinătate a grădinii, asupra strategiilor folosite de plantele montane pentru a face faţă mul- lor.
tiplelor agresiuni ale mediului de viaţă.
 Cum este administrată grădina?
Grădina Botanică Alpină de la Lautaret este administrată încă de la înfiinţarea sa de către Uni-
versitatea din Grenoble (Univ. Joseph Fourier-Grenoble I). Ea constituie, împreună cu Cabana-
Laborator, Staţiunea Alpină de la Lautaret, staţiunea biologică de altitudine a Universităţii. O
parte din personalul ce deserveşte grădina este angajat doar pe timpul verii (tehnicieni, stagiari
horticoli, studenţi implicaţi în ghidajul vizitatorilor). Personalul permanent este format din cadre
didactice – cercetători şi tehnicieni de la Universitatea din Grenoble (Laboratorul de Ecologie
Alpină al Universităţii). Iarna este consacrată cu precădere trierii, clasificării şi schimburilor de
seminţe, elaborării de broşuri publicitare şi întreţinerii Arboretum-ului Universităţii.
Cum sunt cultivate plantele alpine?
Majoritatea plantelor provin din seminţe, care sunt puse la germinat la joasă altitudine (în Greno-
ble). Plantele tinere sunt apoi transferate în răsadniţa grădinii alpine, apoi (cele mai viguroase)
sunt plantate pe stâncării. Plantele provin din diverse zone muntoase ale globului. Ele sunt adap-
tate unor condiţii climatice aspre. Dar condiţiile oferite de grădina alpină de la Lautaret nu sunt
întotdeauna identice condiţiilor de viaţă ale plantelor din regiunea lor de origine. În consecinţă,
unele specii nu pot fi cultivate în grădina de la Lautaret, în ciuda eforturilor grădinarilor.

Timpul scurs între germinaţia seminţelor,

trecerea lor în răsadniţă (sus) şi plantarea
lor în grupuri poate fi lung – 5 ani.

Clădirea Laboratorului de Ecologie Alpină

din campusul din Saint Martin d’Hères
(Grenoble), unde munceşte echipa Staţiu-
nii Alpine de la Lautaret în timpul iernii.
Arboretum-ul Universităţii, situat în ime-
diata vecinătate, este de asemenea sub Cum se procură plantele?
coordonarea ştiinţifică a Staţiunii Alpine.

Pentru a obţine plantele, Grădina Bota-

nică din Lautaret face parte dintr-o reţea
internaţională de schimb de seminţe.
Responsabilul botanic al grădinii cores-
Grădina, încotro? pondează cu peste 300 de grădini bota-
nice din peste 50 de ţări. El recoltează
seminţe de la plantele din regiunea Lau-
Deşi florile simbolizează calmul şi liniştea, viaţa grădinii este departe de-a fi aşa. Amenajările de taret (specii neprotejate) şi de la plantele
noi grupuri şi stâncării fac parte din activitatea fiecărui an. Astfel, noi stâncării sunt în curs de cultivate în grădină (peste 800 de specii)
amenajare pentru a prezenta plantele alimentare din munţi sau flora Anzilor. De asemenea, şi editează un „Index seminum”, destinat
grădina va dezvolta programe de gestiune şi multiplicare a plantelor ameninţate (misiunea grădinii schimburilor cu alte grădini botanice.
botanice de conservare a florei) în parteneriat cu conservatorul botanic din Gap-Charance.

O atenţie deosebită se va acorda Cum sunt organizate plantele în grădină?

publicaţiilor (broşuri), proiectelor
multimedia (website-uri, CD-uri),
destinate unei mai largi diseminări a
cunoştinţelor asupra florei şi a me-
diului natural de viaţă de la altitudini
mari.
Pagina internet consacrată Munţilor
Caucaz, una din etapele vizitei vir-
tuale a grădinii botanice, accesibilă
pe site-ul internet al Staţiunii Alpine
de la Lautaret (http://www.ujf-
grenoble.fr/JAL).
Plantele sunt grupate pe stâncării în
funcţie de mai multe criterii:
1 - originea lor geografică (diverşi
munţi de pe glob),
2 - mediul lor de viaţă (pajişti, groho-
tişuri, mlaştini...),
Linaria alpina, una
3 - proprietăţile lor (plante medicinale,
dintre speciile de pe
toxice),
Stâncărie cu plante din mun- stâncăria grohotişuri-
4 - taxonomia lor (specii de Cirsium, lor alpine şistoase
specii de Potentilla ...). ţii Americii de Nord
 Cum iernează plantele? Care sunt principalele adaptări?

Toate plantele rămân la locul lor. Cea mai

mare parte dintre ele prezintă structuri de Tipul „arbore” nu este viabil la altitudini foarte mari. Exemplu de
rezistenţă subterane, la adăpost de gerul Talia redusă a plantelor alpine este un răspuns morfo- plantă „păroasă”:
Hieracium
devastator. Ele sunt de asemenea izolate logic la problemele puse de temperaturile joase. Pe de
alpinum
de frigul exterior şi datorită stratului gros o parte, este mai cald la nivelul solului (vara), iar pe
de zăpadă. de altă parte, plantele mici sunt acoperite de zăpadă
Lernile geroase şi cu puţină zăpadă sunt iarna. Pilozitatea puternică (pe frunze, tije...) joacă un
cele mai periculoase pentru plante. Din rol de izolant termic şi hidric cu exteriorul, putând de
această cauză, multe specii n-au putut asemenea să reflecte o parte din excesul de lumină.
rezista iernii 2001-02 (mai multe săptămâ- Alte plante au o formă sferică (de „periniţe”). Aceste
ni cu temperaturi de -25°C şi cu foarte pu- „periniţe” reprezintă o capcană pentru razele lumi-
ţină zăpadă). noase care reîncălzesc planta.
La nivel celular, plantele de altitudine elaborează mari
Iarna şi mantaua ei de nea. Acesta este peisajul
aproape 8 luni pe an! cantităţi de pigmenţi protectori şi antioxidanţi (cum este
vitamina C), pentru a contracara efectele nocive ale
radiaţiilor UV şi ale insolaţiei puternice. Exemplu de plantă „periniţă”
Se pot cultiva plantele alpine la altitudini mai joase? (Androsace helvetica) pecrestele
muntelui Galibier

Condiţiile de viaţă la altitudini mai joase sunt teoretic
mai favorabile creşterii plantelor. Majoritatea plantelor
alpine sunt potenţial capabile să trăiască şi la altitudini
mai joase. Cu toate acestea, unele specii nu se pot dez-
volta corespunzător decât la altitudini mari. În special
talia redusă a plantelor alpine şi culorile lor vii sunt ex-
trem de legate de altitudine (influenţa frigului, a razelor
UV ...). Plante care sunt atât de frumoase în munţi pot
deveni neinteresante când sunt cultivate la câmpie!
Gentiana acaulis L.
Cum este întreţinută grădina?
Munca începe cu adevărat numai o dată cu instalarea plante-
lor în grupuri! Întradevăr, presiunea invazivă a plantelor native
de la Lautaret şi a unor specii cultivate este foarte mare. Aşad-
dar, trebuie realizat un plivit sistematic şi meticulos al stâncării-
lor pentru a elimina toţi competitorii (munca tehnicienilor şi a
stagiarilor horticoli). Pe de altă parte, insolaţia puternică şi ae-
rul uscat din timpul verii implică udarea zilnică a plantelor ce-şi
au originea în regiuni cu un climat mai umed decât la Lautaret.

Care sunt principalii factori de stress legaţi de altitudine?

Frigul, bineînţeles, deoarece, crescând altitudinea, temperatura Care este numărul de vizitatori în fiecare an?
scade cu aproximativ 0,6°C la fiecare 100 de m. Insolaţia puter-
nică, radiaţiile ultraviolete intense, instabilitatea solului pe ver-
sanţii abrupţi (grohotişuri), vânturile violente (prin acţiunea lor
La începutul secolului XX nu existau încă aşa de
mecanică şi deshidratarea plantelor) sunt printre alţi factori limi-
multe autovehicule, aşa că grădina era relativ
tativi ai creşterii plantelor la altitudini mari. Plantele alpine pre- izolată comparativ cu marile oraşe. Totuşi, 3500
zintă diverse adaptări pentru a face faţă acestor factori de stress. de persoane o vizitau în fiecare sezon. Dezvol-
Aceste adaptări sunt studiate la Cabana-Laborator, care formează, tarea turismului în regiune şi eforturile persona-
împreună cu Grădina Botanică Alpină, Staţiunea Alpină de la lului gradinii au permis să se atingă astăzi un
Lautaret. număr mediu de 25000 de vizitatori anual.