I. ECONOMIA ŞI ŞTIINŢA ECONOMICĂ.

OBIECTUL DE STUDIU
AL ECONOMIEI POLITICE. METODĂ ÎN ŞTIINŢA ECONOMICĂ

A. Definiţii

• Nevoile umane reprezintă cerinţele materiale şi spirituale, de bunuri şi servicii, de mediu

ecologic, ale vieţii şi activităţii oamenilor.
• Interesele economice reprezintă nevoile oamenilor devenite mobiluri ale activităţii lor.
• Resursele economice reprezintă totalitatea elementelor (naturale sau create de activitatea
economică anterioară) susceptibile de a fi atrase în circuitul economic.
• Raritatea resurselor exprimă limitele resurselor, insuficienţa lor în raport cu nevoile nelimitate.
• Alegerea economică - orice agent economic trebuie să facă alegeri între diferite alternative de
utilizare a resurselor, ceea ce presupune calcule pentru a obţine maximum de rezultate, cu minimum
de cheltuieli.
• Costul de oportunitate reprezintă costul celei mai bune alternative sacrificate, atunci când se
face o alegere între mai multe variante posibile.
• Curba (frontiera) posibilităţilor de producţie (CPP) este o reprezentare grafică care reflectă
toate combinaţiile posibile de producere a două bunuri prin utilizarea integrală şi eficientă a resurselor
disponibile la un moment dat. Ilustrează problema rarităţii resurselor. Orice punct situat pe CPP (A, B,
C, D, E etc.) exprimă o utilizare eficientă a resurselor, orice punct situat în interiorul CPP (de exemplu,
punctul F) exprimă o utilizare ineficientă, incompletă a resurselor, iar orice punct situat deasupra CPP
(de exemplu punctul G) corespunde unor combinaţii de producţie irealizabile.

• Economia politică este ştiinţa care „studiază modul în care societatea foloseşte resursele
limitate pentru a produce bunuri de valoare şi a le distribui membrilor săi". (P.A. Samuelson, W.D.
Nordhaus, Economie politică, Editura Teora 2003, p. 22).
• Activitatea economică reprezintă componenta fundamentală a acţiunii umane, în cadrul căreia,
prin alocarea şi utilizarea resurselor, au loc procesele de producţie, circulaţie şi consum. O importanţă
deosebită prezintă structura verticală a activităţii economice - microeconomia, mezoeconomia,
macroeconomia şi mondoeconomia.
• Metoda în ştiinţa economică reprezintă un ansamblu de principii, procedee, şi tehnici de
cercetare, care contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor practicii economice.

9
 B. Probleme

1. O economie simplificată are următoarele posibilităţi de producţie:

Posibilităţi de producţie
Posibilităţile Alimente (mii. kg) Avioane militare (mii buc.)
A 12 0
B 10 2
C 9 3
D 7 5
E 0 14

a) reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie;

b) comentaţi combinaţiile de producţie reprezentate prin punctele F (5 mii. kg alimente,
4 mii buc. avioane militare) şi G (9 mii. kg alimente, 8 mii buc. avioane militare) din
punct de vedere al eficienţei utilizării resurselor şi posibilităţii realizării;
c) comentaţi efectul pe care l-ar putea avea un proces de creştere economică susţinută în
economia respectivă asupra posibilităţilor de producţie.

C. Teste-grilă

1. în funcţie de caracterul tridimensional al fiinţei umane, nevoile pot fi clasificate:

a) nevoi primare, sociale, secundare;
b) nevoi fiziologice, sociale, raţionale;
c) nevoi fiziologice, sociale, secundare;
d) nevoi primare, sociale, complexe.

2. Nevoia de calculator şi nevoia de imprimantă sunt considerate nevoi:

a) complementare;
b) concurente;
c) dinamice;
d) regenerabile.

3. în prezent, în structura nevoilor, se remarcă:

a) tendinţa de creştere a ponderii bunurilor alimentare;
b) tendinţa de creştere a ponderii bunurilor de folosinţă îndelungată;
c) tendinţa de creştere a ponderii serviciilor;
d) tendinţa de scădere a ponderii bunurilor „superioare".

4. Potenţialul de creaţie ştiinţifică şi tehnică existent într-o ţară, la un moment dat, face parte din
categoria:
a) resurselor umane;
b) resurselor materiale;
c) resurselor naturale;
d) resurselor epuizabile.

5. Fondul funciar, forestier, cinegetic, apa şi aerul sunt resurse naturale:

a) neregenerabile;
b) regenerabile;
10
 c) epuizabile;
d) recuperabile.

6. Prin „raritatea resurselor" se înţelege că:

a) resursele sunt neregenerabile;
b) resursele sunt insuficiente în raport cu nevoile nelimitate;
c) resursele scad permanent;
d) resursele sunt epuizabile.

7. Costul de oportunitate reprezintă:

a) costul celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci când se face o alegere dintre
mai multe variante posibile, în alocarea resurselor;
b) costul tuturor alternativelor la care se renunţă, atunci când se face o alegere între mai
multe variante posibile, în alocarea resurselor;
c) suma tuturor cheltuielilor de producţie necesare pentru obţinerea unui bun economic.

8. Curba care ilustrează problema rarităţii si reflectă combinările a două bunuri care pot fi produse cu
un volum dat de resurse poartă denumirea de :
a) curba producţiei;
b) curba costului de producţie;
c) curba posibilităţilor de producţie;
d) curba venitului.

9. Activitatea economică la nivel de ramură şi zonă constituie obiectul de analiză al:

a) microeconomiei;
b) macroeconomiei;
c) mondoeconomiei;
d) mezoeconomiei.

10. Informatica, cercetarea ştiinţifică şi tehnologică sunt incluse în:

a) sectorul primar al activităţii economice;
b) sectorul secundar al activităţii economice;
c) sectorul terţiar al activităţii economice;
d) sectorul cuaternar al activităţii economice.

11. Care dintre următorii economişti sunt consideraţi reprezentanţi ai şcolii clasice engleze:
a) Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;
b) Adam Smith, David Ricardo, T. Robert Malthus, John Stuart Mill;
c) Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;
d) John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall.

12. Oamenii de afaceri aleg să călătorească între două oraşe aflate la distanţă mare cu avionul, în timp
ce persoanele obişnuite preferă să călătorească cu autoturismul personal (sau cu trenul, microbuzul etc.).
Alegerea lor se explică astfel:
a) autoturismul şi trenul sunt mijloace de transport mai ieftine decât avionul;
b) oamenii de afaceri, având venituri ridicate, aleg avionul pentru că este cel niai rapid
mijloc de transport;
c) autoturismul şi trenul sunt mijloace de transport foarte scumpe pentru persoanele cu un
cost de oportunitate ridicat al timpului;

13. Rata retragerilor studenţilor din învăţământul superior scade in timpul unei recesiuni deoarece:
a) costul de oportunitate al continuării facultăţii este redus pentru că recesiunea este
caracterizată printr-o rată a şomajului ridicată şi salarii nemotivante;

11
 b) costul de oportunitate al continuării facultăţii este ridicat datorită fenomenului infla-
ţionist caracteristic unei perioade de recesiune;
c) costul de oportunitate al continuării facultăţii este nul;
d) nu trebuie luat în calcul costul de oportunitate în această situaţie.

14. Costul de oportunitate poate fi exemplificat prin:

a) câştigul obţinut de proprietarul unei firme dacă ar fi lucrat pentru altcineva;
b) preţul biletului la teatru în cazul unui student care renunţă să înveţe pentru testul la
Economie în favoarea unei piese de teatru;
c) totalitatea cheltuielilor (taxe şcolare, cazare, cămin, cantină, manuale etc.) în cazul
absolvirii unei facultăţi;
d) dobânda pe care ar fi câştigat-o deţinătorul unei sume de 30 mii. lei, dacă ar fi depus
banii într-un depozit la bancă, în loc să fi cumpărat cu ei acţiuni.

15. Distracţia (TV, petreceri, excursii etc.) înaintea unui examen în perioada de sesiune prezintă pentru
studenţi un cost de oportunitate:
a) nul;
b) scăzut;
c) ridicat;
d) nu trebuie luat în calcul costul de oportunitate în această situaţie.

16. Economia politică este o ştiinţă economică:

a) fundamentală;
b) teoretico-aplicativă;
c) funcţională;
d) de graniţă.

D. Teme de referate şi recenzii

• Recenzie la cartea: Filip, Florin Gh., Societatea informaţională. Societatea Cunoaşterii. Concepte,
soluţii şi strategii pentru România, Editura Expert, Bucureşti, 2001.
• Recenzie la cartea: Stiglitz, Joseph E., Walsh, Cari. E., Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
• Recenzie la cartea: Iancu, Aurel, Cunoaştere şi inovare: o abordare economică, Editura Academiei
Române, Bucureşti, 2006.
• Raritatea resurselor - fenomen contemporan. Lupta contra rarităţii.
• Impactul progresului tehnic asupra limitelor resurselor.
• Economia durabilă - o nouă economie pentru un secol nou.
• Imperativul respectării principiilor ecologice în activitatea economică.
• Statutul contemporan al ştiinţei economice.
• Noi tendinţe în structura sistemului ştiinţelor economice.
• Limitele ştiinţei economice.
• Importanţa experimentului economic în cercetarea ştiinţifică.
• Studiu de caz privind sistemul nevoilor umane în România (analiza nevoilor umane pe categorii
sociale, de vârstă, sex etc.).

12