Sunteți pe pagina 1din 10

1

Legaturi chimice si structura substantelor

Capacitatea de combinare a atomilor valenta

stare de oxidare

Cl; Z=17; 1s22s22p63s23p5 = [Ne]3s23p5


   

Principii:
- Oxigenul are NO = -2 (exceptie H2O2);
- Hidrogenul are NO = +1 (exceptie NaH);
- Fluorul are NO = -1;
- Metalele au NO pozitive;
- Elementele au NO=0 (Cl2, Al....)
- Suma sarcinilor pozitive si negative ale elementelor dintr-o
combinatie este egala cu 0.

Tipul legaturii chimice depinde de diferenta dintre caracterul


electrochimic al partenerilor.

Caracterul electrochimic:
 Calitativ: -potentialul de ionizare (I), I>0, eV/atom; kJ/mol
-e-
+ -2e -
++ -e-
+ -e
-
++ -e-
Na Na ; Mg Mg ; Al Al Al Al+++
-afinitatea pentru electroni (A), A<0
- -
Cl +e -
Cl ; O +2e O-2
 Cantitativ: -electronegativitate ()

IA
Electronegativitate: 1. Mulliken, X 
2
2

2. Pauling (absoluta), X = I-A


 IA 
3. relativa, X rel   
 I Li  ALi 

X Metale XH X Nemetale

0,7 <2,1 2,1 >2,1 4

Cs

X A  XB< 1,7 - legatura covalenta


X A  XB> 1,7 - legatura ionica
X A  XB= 1,7 - 50% ionica si 50% covalenta

Tipuri de legături chimice

După modul de formare:


 legături chimice fundamentale: ionică, covalentă şi metalică;
 legături intermoleculare: de hidrogen şi van der Waals.
După tăria legăturii:
 Legături puternice: covalentă, ionică şi metalică, cu
Eleg.= 40-110 kJ/mol;
 Legături slabe: de hidrogen, van der Waals, cu E leg.=0,1–40 kJ/mol.

Legatura ionica

X A  XB > 1,7
3

A  1e   A  I A
B  1e   B   AB
A  B   A B  retea ionica (NaCl)
 forţe electrostatice puternice, neorientate, definite prin relaţia:

-e rA
e e
F  1 22
r d
+Z +Z +Z

 forţe slabe newtoniene definite prin relaţia:


m1m2
FK
d2
K – constanta gravitaţională = 6,67·10-11 Nm2/kg2

Proprietăţile ionilor:
 polarizare;
 solvatare (hidratare) prin interacţii ion-dipol;
 mobilitate ionică;
 tărie ionică;
 descărcare la electrozi;
 culori specifice etc.

Corelaţia legătură ionică-proprietăţile materialelor

Interacţiunea electrostatică între ioni - reţea cristalină


_ _ _
+ +
Legătură puternică; Ttopire ridicată; Electroliţi; Cristale
_ + _ casante
_ _ _ _ _ _ + +
+
_
+_
+ +
+ + _ _
_ _ +
_
+ + +
+ + _ _ _ repulsie
_ _ + +
+ + +
+_ +_ + _
+_ +_
+_ +_+
4

Legatura covalenta

X A  XB < 1,7

Dupa modul de formare:


- legaturi covalente polare
- legaturi covalente nepolare
- legaturi coordinative

Legatura covalenta nepolara

- molecule de tip A2 si molecule heterogen simetrice

Legatura covalenta polara

- molecule heterogene nesimetrice, de tip AB

B > A
5

A B-
+ -

r
 
  er
, Debye (D = Cm)

( sau H Cl )
H    Cl  

1 Debye (D) = 10-18 u.e.s.cm = 3,33564·10-30


C·m

Molecula KF HF HCl HI H2O F2


Mom.dipol (D) 8,60 1,91 1,07 0,38 1,84 0

μ > 5D μ = (1-3,5)D μ=0

Teoria electronică clasică – interacţia ionică şi covalentă

Teoria mecanic-cuantică - legătura chimică este unitară


(covalenta polara)
6

XF =4 ; X Cs = 0,7 ; X F - X Cs = 3,3
%I = 93%

HIBRIDIZAREA
- tetravalenta carbonului
C; Z = 6; 1s2 2s2 2p2
  
2s2 2p2

Hibridizarea sp3
- diamant si hidrocarburi saturate (CH4)

       

2s2 2p2 hibridizarea sp3


7

CH3-CH3
8

Hibridizarea sp2
- grafit si hidrocarburi etilenice (cu leg. duble)

Etan (C2H4)

- borul in compusi de tipul BF3


Hibridizarea sp
- hidrocarburi acetilenice si compusi ai beriliului

2p2 2py 2pz


2s2
9

Acetilena (C2H2)

Alte hibridizari
- sp3d
PCl5 ; ZP =15

- sp3d2
10

SF6 ; ZS =16

Simetrie octaedrica

Legatura coordinativa (se mai numeste si semiionica)