Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mitch Albom Marti Cu Morrie PDF
Mitch Albom Marti Cu Morrie PDF
Mar cu Morrie
Humanitas, 2008
v.2.0
ACEAST CARTE ÎI ESTE DEDICAT FRATELUI
MEU, PETER, CEL MAI CURAJOS OM PE CARE ÎL
CUNOSC.
Mul umiri.
Moarte.
Fric .
trâne e.
comie.
torie.
Familie.
Societate.
Iertare.
O via care s aib sens.
D mai tare.
Îl lovesc cu palmele pe spate.
Mai tare.
Dau din nou.
Lâng umeri… nu mai jos.
Morrie, îmbr cat în pantaloni de pijama, st
întins în pat pe o parte, cu capul scufundat în
perne, cu gura deschis . Terapeutul îmi arat cum
fac s -i scot otrava din pl mâni – lucru care
trebuia f cut în mod regulat acum, ca s nu i se
solidifice i s poat respira în continuare.
Am tiut… eu… c … dintot… deauna… ai.
Vrut s … dai în mine, a optit Morrie.
Da, am glumit eu lovind ritmic cu pumnul în
pielea de alabastru de pe spatele lui. Asta e pentru
nota aia de 9 pe care mi-ai dat-o în anul doi!
Am râs cu to ii, un râs nervos care te apuc
atunci când r ul î i d târcoale. Scena asta ar fi
putut s fie haioas , dac n-ar fi însemnat ceea ce
tiam cu to ii c este, ultimele exerci ii înainte de
moarte. Boala lui Morrie se apropiase în mod
periculos de limita lui de rezisten , de pl mânii
lui. Profe ise c avea s moar sufocat, iar eu nu
îmi puteam imagina un mod mai groaznic de a
muri. Uneori închidea ochii încercând s trag aer
pe gur i pe n ri i p rea c vrea s ridice o
ancor .
Afar era r coare, un octombrie timpuriu,
frunzele se adunau gr mezi pe peluzele din tot
West Newton-ul. Fizioterapeutul lui Morrie venise
mai devreme în acea zi i de obicei eu ie eam
atunci când asistentele sau speciali tii aveau
treab cu el. Dar pe m sur ce s pt mânile treceau
i timpul nostru se împu ina, eram din ce în ce mai
pu in con tient de stânjeneala fizic . Voiam s fiu
acolo. Voiam s observ totul. Nu eram obi nuit cu
asta, dar pân la urm nu eram obi nuit cu multe
dintre lucrurile care se întâmplaser în aceste
ultime luni în casa lui Morrie.
a c l-am privit pe terapeut cum îl masa pe
Morrie, lovindu-i coastele cu pumnul, întrebându-l
dac simte cum se desface congestia. Iar când a
cut o pauz , m-a întrebat dac nu vreau s
încerc i eu. Am spus c da. Morrie, cu fa a în
pern , a zâmbit u or.
S nu dai prea tare, mi-a spus el. Sunt doar un
biet b trân.
Am b tut toba pe spatele lui i pe o parte i pe
cealalt a a cum m-a înv at terapeutul. Nu-mi
pl cea ideea c Morrie se afla întins în pat, oricare
ar fi fost circumstan ele (ultimul lui aforism: „Dac
ai c zut la pat, e ti mort” îmi suna continuu în
urechi), chircit într-o rân , a a de mic, atât de
pl pând, încât trupul lui p rea mai mult unul de
copil decât de b rbat. Îi observam paloarea pielii,
bra ele atârnând moi i neputincioase. M
gândeam cât de mult timp petreceam ca s ne
model m corpul, ridicând greut i, f când
abdomene, pentru ca în cele din urm , natura s
ne ia totul înapoi. Sim eam sub degete carnea
flasc de pe oasele lui Morrie i îl fr mântam cu
putere, a a cum eram îndrumat. Adev rul este c
deam cu pumnul în spatele lui, când de fapt a
fi vrut s dau într-un perete.
Mitch? a optit Morrie, cu vocea tremurându-i
ca un pickhammer când îl loveam ritmic.
Îhmmm?
Când… i-am… dat… eu… 9?
Concluzie.
SFÂR IT
Mitch Albom – Mar i cu Morrie