SUB1. Notiunea de metal
Proprietati mecanice -starea nematica (coresp unei distributii ordonate a unor
Majoritatea elementelor (corpurilor simple) sunt metale;
restul sunt metaloizi
Metalele, la pres atm si t obisnuita, se afla in stare solida
(cu exceptia Hg)
Prezinta luciu metallic, se pot forja si sunt bune
conducatoare de Q & electricitate
Caract generala
Rezistivitatea electrica creste odata cu cresterea temp
(def moderna a notiunii de metal)
Clasificare
Metale feroase – toate met din gr Fe
Metale neferoase / colorate – restul metalelor
Clasificare dupa propr fizice & pozitia in sist periodic
Grupa I – gr met. cond de Q & el.: Cu, Au, Ag
Grupa II – gr met. usoare: Be, Mg, Al
Grupa III – gr met usor fuzibile
Metale bivalente: Zn, Cd, Hg
Metale trivalente: Ga, In, Tl
Metale tetravalente: Sn, Pb
Metale pentavalente: St, Bi
Grupa IV – gr metalelor reactive: Li, Na, K, Rb, Cs, Ca,
Sr, Ba
Grupa V – gr met de tranzitie din perioada 4:
Subgr. titanului: Ti, V, Cr, Mn
Subgr. fierului: Fe, Co, Ni
Grupa VI – gr. met de tranzitie din per 5:
Subgr. zirconiului: Zr, Nb, Mo, Tc
Subgr. metalelor platinice usoare: Ru, Rh, Pd
Grupa VII - gr. met de tranzitie din per 6:
Subgr. hafniului: Hf, Ta, W, Re
Subgr. metalelor platinice usoare: Os, Ir, Pt
Grupa VIII – gr met din pamanturi rare: Sc, Y, Lab + gr
lantanidelor
Grupa IX – gr. met radioactive: At, Fr, Ra, Ac + gr
actinidelor
SUB2. Proprietati fizice si chimice ale materialelor
PROPR. FIZICE
1. Masa specifica medie
m kg g 3
ρ= sau sau t / m
V d m3 cm
3 forma & dimensiunea, vol ramanand neschimbat
2. Temperature de topire = temp. la care un metal pur,
la p atm trece din stare solida in stare lichida
OBS: Aliajele prezinta un interval de topire.
3. Dilatarea termica = propr mat met de a-si modifica
dimens atunci cand sunt incalzite
4. Conductibilitatea electrica = propr mat de a conduce
c.el.
5. Conductibilitatea termica = cantit de Q care se
transm t=1min unui corp izotrop perpendicular pe dir.
fluxului termic si care
dt
dx
este d.p. cu gradientul de temp. (grad de temp ) -cel mai avansat grad de dezordine il intalnim la gazele
6. Rezistivitatea el. = propr. mat el. de a se opune
trecerii c.el.
7. Magnetismul = propr. mat de a atrage alte materiale;
se desf la temp < temp Curie (temp caract de
magnetizare)
PROPR CHIMICE
Propr. chim ale mat expr capacitatea lor de a rezista la
act diferitelor subst chim, ag atmosferici si temp ridicate.
1. Rezistenta la coroziune = propr de a rezista la act
distrugatoare a subst chim si resp a ag atm
2. Refractaritatea = propr mat de a-si pastra rez
mecanica la temp ridicate si de a nu forma pe supraf lor
un str de oxizi met
SUB3.
part alungite sau filiforme)
Aceste propr indica cum se comporta mat. met. sub act -starea colesterica (form din part alungite/sub forma de
fortelor ext la care sunt supuse spirala)
-starea smectica (form din part sub forma tubulara)
1. Rezistenta mecanica la rupere = propr de a rezista la
act fortelor ext care tind sa le distruga SUB6. Structuri cristaline. Simetria cristalelor
(ex – solicitati mecanice: tractiunea, compresiunea,
incovoierea, torsiunea) In str cristaline se admite ca atomii repr niste sfere
2. Elasticitatea = propr mat met de a-si schimba forma tangente intre ele. Se admite si ca pozitia atomilor in str
si dimens ext sub act fortelor, revenind la forma & cristalina este fixa ca si cum agitatiile termice nu le-ar
dimens initiale dupa incetarea act fortelor ext provoca oscilatii
3. Plasticitatea = propr mat de a-si schimba forma & Baza cristalina / reteaua bidimensionala se formeaza prin
dimens sub act fortelor ext ramanand deformate translatia unei perechi de atomi de-alungul axelor de
permanent cand act fortelor a incetat (ex – procedee de coordinate
deform plastica: laminare, forjare, ambutisare)
Translatia e de forma
m V́ 1 +n V́ 2 cum se vede si in
4. Tenacitatea = propr mat met de a se deforma inainte
de rupere Fig.1
5. Fragilitatea = propr mat met de a se rupe brusc, fara
deformare plastica prealabila
6. Fluajul = propr mat met de a se deforma lent si
continuu in timp sub act unor forte constante sub infl
temp
7. Duritatea = propr mat met de a se opune patrunderii
in supraf lor a unui alt corp dur
8. Rezistenta la oboseala = propr mat met de a rezista la
solicitarile variabile repetate in timp (ciclice)
SUB4. Proprietati tehnologice
Indica modul de comportare al materialelor met la act dif
procedee tehn de prelucrare la rece sau la cold
1. Maleabilitatea = propr mat met de a putea fi
prelucrate in foi subtiri (met maleabile: Cu, Sn, Zn, Al,
Ag, Au; aliaje maleabile: OL, alame)
2. Ductibilitatea = propr mat met de a fi trase in fire
subtiri (metale: Cu, Al; aliaje: OL, alame)
3. Turnabilitatea = propr mat met care in stare lichida,
la temp obisnuita, pot umple golurile formei in care sunt Fig. 1
turnate
4. Prelucrabilitatea (aschiabilitatea) = propr mat met
de a fi prelucr prin aschiere cu aj sculelor taietoare in V́ 1 - vectorul de translatie de-alungul axei ox
ved obt unor prod. semifabr sau finite
5. Forjabilitatea = propr mat met de a fi prelucr prin
V́ 2 - vectorul de translatie de-alungul axei oy
deformare plastica la cald sau rece, modificandu-si a, b – constantele reticulare; parametri de retea
6. Sudabilitatea = propr mat met de a se imbina prin Vectorii de translatie se intalnesc intr-un nod al retelei cristaline.
incalzire locala pana in stare topita sau plastica cu/fara Nr de atomi care apartin unei retele cristaline se poate determ
adios de mat si cu/fara executarea unor apasari luand in considerare ca nodurile din colturi contin 1/4 atomi,
mecanice. nodurile de pe fete contin 1/2 atomi, iar nodurile contin 1/1
atomi. Baza cristalina poate sa fie simpla (Fig. 2a) sau poate sa
SUB5. Elemente de structura cristalina si stari fie de un anum ordin, ca de ex ord 2 (Fig. 2b).
structurale
Simetrie interna = simetria str reticulare; repetarea
Dupa distributia ionilor, atomilor sau moleculelor in regulate a atomilor din interiorul ret. Cristaline
spatiu, se disting: Simetria de proprietati = invariant atomilor in rap cu
1. Starea amorfa = starea care coresp unei distrib op de simetrie
dezordonate a ionilor, atomilor sau molec in spatiu
In cazul cristalelor crescute liber se poate vb despre
perfecte simetrie externa = repetarea elementelor identice ale
-corpurile amorfe sunt izotrope (au aceleasi propr dupa formelor interioare
toate dir cristalografice)
-ex de corpuri solide amorfe: masele sticloase SIM. EXT + SIM. DE PROPR =
-este o stare in afara de echilibru; se obt prin grd mari de MACROSIMETRIE
subracire a unor lichide
-corpurile amorfe tind sa treaca treptat in starea de
echilibru
2. Starea cristalina = corespunde unei distrib ordonate a
ionilor, atomilor sau moleculelor
-un ansamblu de de astfel de partic form un cristal
-cristalele sunt anizotrope (au propr dif dupa dir
cristalografice diferite)
-stare de echil; caract de cea mai mica energie libera
3. Starea mezomorfa = stare intermediara intre starea
amorfa si cea cristalina
-ex: cristale lichide
-exista 3 stari mezomorfe:
SUB7. Elemente de simetrie

Sunt elemente geom ca: puncte, directii, plane etc dupa

care se efectueaza op de simetrie
Op de simetrie sunt: simple & complexe
Operatiile simple de simetrie: translatia, reflexia, rotatia,
inversia
-sunt caract de urm elem de simetrie:
-axe de rotatie
-plane de reflexie
-centre de inversie In cazul unei retele special cel elementara este un
paralelipiped Pt a det nodurile care apartin unei cel elem se fol rel: Nt
Elementele simple de simetrie sunt reprezentate in Fig. = Ni + Nf / 2 + Nc/ 8
3, 4, 5. unde: Ni – nr de atomi din interior; Nf – nr de at de pe
fete; Nc – nr de at din colturile celulei

CVC : Ncvc = 1+0+1 = 2 at/celula ; CFC : 1+ 6/2 + 8/8

= 4 at/celula

Se cunosc 7 sist cristalografice si 14 retele

cristalografice (retele BRAVAIS): cubic, tetragonal,
ortorombic, romboedric, hexagonal, monoclinic,
triclinic.

SUB9. Plane si directii cristalografice

Metoda indicilor Miller – metoda prin care se identifica

Celula elementara = cel mai mic paralelipiped din int
unei ret crist care contine in fiecare nod al ei un pct al ret cristalografice
crist
- pot sa contina noduri, fie in fiecare colt, fie atat in
colturi cat si la intersectia diag spatiale sau diag fetelor
- cel elem care contin noduri numai in colturi = celule
PRIMITIVE (P)
- cel elem care contin noduri atat in colturi cat si in
intersect diag = cel NEPRIMITIVE / COMPLEXE
ex:
CELULE CENTRATE INTERN (I) = celulele elem
care contin noduri atat in colturi cat si la intersect diag.
& disting planele cristalografice
- cu aj ei putem determ orientarea planelor
nu se poate determ pozitia lor fixa
Indicii Miller = inversul segmentelor taiate de plan pe
axele de coordonate
- se noteaza (h k l) -> plan
Familia de plane = repr planele intre care exista relatii
de simetrie
- se noteaza {h k l} -> familie de plane
OBS : daca unul dintre indicii Miller este negativ, atunci
semnul ‘-’ nu se pune in fata acestuia, ci deasupra cifrei
care repr indicele respectiv.

Fig 3: axe I: a1 -> a2; axe II: a1 -> a3; axe III: a1 -> a4

Op de simetrie rezulta din combinarea op simple de

simetrie. Acestea sunt:
-translatia-reflexia
-translatie-rotatie
-reflexie-rotatie
-reflexie-inversie
-rotatie-inversie
CELULE CU FETE CENTRATE (F) = cel elem care
Elem de simetrie care caract op complexe de simetrie contin noduri in toate colturile cat si la intersect diag
sunt: fetelor
-axe de rotatie numite ELICOIDALE
-axe de inversie
-plane de simetrie
-plane de reflexie

SUB8. Celule elementare

Celula elementara = cel mai mic complex de atomi care

mai pastreaza toate propr retelei cristaline din care
provine
Forma si marimea unei retele cristaline e data de
marimea absoluta a vectorilor de translatie fundamentali
si a unghiului dintre acestia CELULE ELEM CU BAZE CENTRATE (C) = cel
In cazul unei retele monodimensionale, celula elem. este care au bazele centrate
un segment de dreapta (Fig. 1)

In cazul unei retele plane, cel elem este un paralelogram OBS: Indicii Miller care repr un plan / o dir
(Fig. 2) cristalografica niciodata nu se scriu sub forma de fractie,
motiv pt care se aduce la acelasi numitor comun si este
indep numitorul.
SUB10. Distanta dintre planele cristalografice
SUB13. Succesiunea planelor de mare dens atomica
Planele de mare densitate atomica sunt planele ce
formeaza familia de plane {111}. Un cristal poate
alcatuit dintr-un nr mare de maxima densitate atomica
(111). Fiecare plan este format din atomii de specie
diferita.
Sa luam primele 3 plane de maxima densitate atomica
(111) care sunt alcatuite din atomi diferiti asa cum se
vede in Fig.1
In Fig 1, primul plan de mare densitate atomica (111)
este formata din atomi de specia A. Cel de-al doilea
plan de mare dens at (111) poate sa ocupe poz B, fie poz
C. Conform Fig.1 cel de-al 2lea plan de mare dens at e
form din at de specie B. Cel de-al 3lea plan de mare
dens at poate sa ocupe fie poz C, fie A. In cazul nostru e Vsf = 4pi / 6 (a rad 2 / 2) ^3 = ... = pi a ^ 3 rad 2/ 6
ocupat de atomi de specie C.
Succesiunea primelor 3 plane de dens at e ABC.
Daca succesiunea se pastreaza si la restul planelor =>
ABC ABC ABC...
SUB14. Compactitatea retelei cristaline
O retea cristalina e mai compacta cu cat coef de
compactitate e mai mare (care se apropie de val 1).
Coef de compactitate (k) = rap dintre vol sferelor de
infl si vol intregii retele cristaline
k = Vsf / V; Vsf = 4/3 pi * r^3; r= d/2
V= a ^ 3
La reteaua cubica simpla
- atomii care sunt considerati caniste sfere tangente intre
ele form un patrat cu lat = param de retea (a)
kp = pi * a ^3 / 6 * a ^ 3 = pi / 6 = 0,52
La reteaua cubica cu volum centrat (CVC)
- atomii sunt asezati in toate colturile retelei si la
intersectia diagonalelor
kCFC = 0,74
Compactitatea retelei cristaline mai poate fi exprimata si
printr-un nr de coordinatie (C) si are val diferite. C =
6;8;12.
Nr. de coordinatie - este o cifra; este nr atomilor vecini atractie cat si cele de respingere sunt nule.
cu un anumit at din ret crist (ex: pt ret cubica simpla
C=6, pt CVC C=8; pt CFC C=12)
SUB15. Consecinte ale str ordonate ale metalelor
Propr fiz & mec ale corpurilor crist depind de modul de preponderente si readuc atomii la dist de echil r0.
distrib al at in retea si de dist dintre atomi => sunt
ANIZOTROPE = valoarea diferita pe care o prezinta un Fortele de repulsie act mai repede decat cele de atractie
atom pentru aceeasi proprietate cand incercarea se
efectueaza dupa dir cristalografice diferite.
OBS: - masa, densitatea, timpul & volumul nu depind
de dir cristalografice
Modulul de elasticitate E(Fe) = E(max [111]) = 29 000
[kgf/mm2]; val minima E(Fe [100]) = 13 500
[kgf/mm2].
E = k/ a^m (1)
k, m – ct ce depind de tipul de retea cristalina
a – ct reticulara – parametru de retea
a-a – dist dintre at unei ret crist este < decat dupa dir b-b,
- atomii sunt legati mai bine (rigid) in ret cristalina dupa
dir a-a.
Dupa dir b dist dintre atomi este > => at sunt mai slab
bogati in ret cristalina
CLIVABILITATE = propr cristalelor dea se rupe dupa
anumite plane cristalografice (plane de clivaj)
In urma deform plastice unele corpuri pot fi:
- distruse (daca metalul este casant)
- deform plastic (daca met e moale, se
schimba forma ext)
POLIMORFISM = propr unor corpuri de a cristaliza in
sist cristaline dif
SUB16. Fortele de legatura dintre atomi
Fortele care act in ret crist asupra atomilor, apropiindu-i
sau indepartandu-i unul fata de celalalt sunt:
1) Forte de legatura
2) Forte de repulsie
OBS: Cand apare distanta de echilibru pentru care cele 2
forte sunt egale => sist cristalin are cea mai mica energie
libera.
Fortele de leg se expr prin rel: F(r) = - A/ r^M + B/ r^N
A, B, M, N – ct ce depind de tipul de legatura, de ret
crist si de nr de ord al elem din sist periodic
B/ r^N – f de respingere/repulsie
Cand atomii se gasesc la distante f mari, f de leg dintre
atomi este nula deoarece la aceasta dist atat fortele de
La dist mici, prima care actioneaza este f de atractie
(rezultanta e negativa). Atomii se apropie unii de ceilalti
pana la dist de echil . Daca se continua act fortei de atr si
dist dintre at se micsoreaza, atunci f de repulsie devin
=> N>M.
Pt a determ dist de echil r0, egalam forta de leg cu 0:
- A/ r ^ M + B / r ^ N = 0 (de aici rezolva)
SUB17. Anizotropia metalelor
Corpurile cristaline sunt anizotrope (=prez propr dif
dupa directii cristalografice diferite)
Corpurile amorfe (necristaline) sunt izotrope (= au
aceleasi propr dupa toate dir cristalografice). Izotropia
corpurilor amorfe se poate explica prin distrib
dezordonata a at in retea.
Corpurile met obisnuite
- sunt izotrope
- izotropia lor e dif fata de cea a corpurilor amorfe.
- Sunt agregate policristaline form dintr-un nr mare
de graunti
- Orientarea dif a grauntilor face ca propr agreg sa
fie aceeasi dupa toate dir cristalografice
- In acest caz fiecare graunte e anizotrop (in ansamblu
agregatul policristalin e izotrop => cvasiizotropie)
- Daca o anum parte din graunti capata o orientare
comuna atunci cvasiizotropia se reduce partial si
agregatul devine anizotrop
- Orientarea comuna a grauntilor cristalini =
TEXTURA
SUB18. Legatura moleculara
- se numeste si leg Van der Wools
- se form cand intre atomi act o f electrostatica de tip Van
der Wools
- un element se incarca cu sarcini electrice de semn
contrar
Existenta acestei polaritati face ca partile contrare ale
fiecarui element sa se atraga si sa dea nastere unui camp
electrostatic. Acest camp tine in legatura elementele
vecine.
Leg molec se intalneste la gazele inerte si la subst org
care au octetul stabil pe ultimul invelis electronic.
Cand intre atomi act o leg molec, cristalul respectiv se
numeste cristal molecular.
SUB19. Legatura ionica
- se realizeaza intre un elem puternic electropoz si un
elem electroneg
- elem electro+ contin atomi cu un nr mic de e de
valenta pe ultimul invelis electronic => at cedeaza acesti
e si devin ioni +
- elem electro- contin at care au un nr mare de e de
valenta pe ultimul invelis => accepta e de valenta pt a-si
forma octetul stabil si at se transf in ioni-
Ionii astfel formati se atrag si se apropie pana ce orbitele
se suprapun => se realizeaza leg dintre ei
Ex: de leg ionica – clorura de sodiu NaCl
Na – are pe ultimul invelis electronic un sg e de valenta
Cl – are pe ultimul inv electronic 7 e de val
Nr de ordine
ZNa = 11 : 1s2 | 2s2 2p6 | 3s1
ZCl = 17 : 1s2 | 2s2 2p6 | 3s2 3p5
Leg ionica se intalneste la compusii chim de tip ionic
care au Tt >> decat temp fiecarui elem in parte care intra campului el formand norul electronic => astfel se
in constitutia comp chim
Aceste subst se supun legii valentelor si au Tt bine
determ.
SUB20. Legatura covalenta
- se realizeaza intre 2 atomi de acelasi fel prin punerea in
comun a e de valenta care se rotesc pe o orbita comuna
in jurul celor 2 atomi de acelasi fel.
- se intalneste : la metalele pure cu 4,5,6,7 e de val pe
ultimul inv electronic ; la comp org ; la anumite aliaje
intermetalice
SUB23. Conductibilitatea electrica. Conductoare,
izolatoare si semiconductoare
In fct de conductibilitatea electrica, corpurile sunt:
1. conductoare
- corpuri la baza carora sta legatura metalica, adica
materialele metalice
- au conductibilitate el. & termica f buna
2. izolatoare
- corpuri caract printr-o conductib el f mica, practic
nula
Ex : la carbonul sub forma de diamant - sunt cristale ionice de valenta sau moleculare
- at de C contine pe ultimul invelis el 4e de valenta;
- fiecare at de C e inconj de alti 4 at de C 3. semiconductoare
- fiecare dintre vecini ii cedeaza cate 1 electron de val pt - corpuri cu conductib el intermediara fata de cea a
a-si forma octetul stabil conductoarelor si cea a izolatoarelor
- leg dintre 2 at de acelasi fel se pune in evidenta printr-o - sunt de 2 feluri:
semiconductoare intrinseci = cristale ionice f
pereche de e
pure (Si, Ge, Te, Sn,Cu2O, Fe2O3)
- la temp 0 absolut au conductib el f mica, dar
Cristalele in int carora atomii sunt legati prin intermediul
pe mas ce creste temp, cresc si propr
leg covalente poarta denumirea de cristale covalente.
semicond
semiconductoare extrinseci - cristale ionice
SUB21. Legatura metalica
cu impuritati
- se regaseste la metalele din gr I, II, III si in gr de
SUB24. Explicarea conductibilitatii electrice cu
tranzitie(cele cu nr mic de ioni de valenta pe ultimul
ajutorul teoriei zonelor de energie
invelis de valenta – cu exceptia Sn, Pb, Sb, Bi)
- in cazul leg metalice, fata de cea covalenta, toti atomii
Comportarea diferita a mat metalice la trecere c.el se
participa prin punerea in comun a el de val a.i. at se
transf in ioni + poate explica cu aj teoriei zonelor de energie.
- el de val se rotesc in jurul fiecarui ion astfel format si
Curbe N(E) = curbe de variatie a en gazului de e
formeaza norul electronic/ gazul de e
Norul electronic (gazul de e) e cel care conduce c.el.
Zona BRILLOUIN = zona energetica form din nori de
electroni
Pt un metal monovalent, curbele de var N(E) arata:
- participarea tuturor at unui metal la leg acestuia ii
imprima met niste propr specifice (gen opacitate sau
deformare plastica usoara)
SUB22. Mecanismul conductivitatii electrice
- in lipsa c.el., e gazului de e executa miscari termice
dezordonate
- in prez unui camp el, el gazului de el vor capata o - avem o sg zona energetica permisa, in int careia ½ din
miscare suplimentara in directia campului el aplicat, iar e niv energetice sunt ocupate cu e gazului de e (nivele
se depl cu o vit medie a misc accelerate v. stabile)
- dat misc suplim apare un flux de el indreptat in dir - ultimul niv energetic ocupat cu e gazului de e repr o
lim ferma intre niv ocupate si niv libere = LIMITA
conduce c.el. FERMI (E 0 – energia Fermi)
Densitatea de curent electric (i): i = n e v
n – concentratia electronica (nr de e din unitatea de vol)
e – sarcina el = 1,6 * 10 ^ -19
v – viteza medie accelerata a e
Viteza medie accelerata
- creste continuu; nu tinde spre infinit pt ca dupa un
timp TAU e gazului de e se ciocnesc cu ionii ret - prin aliere cu un metal de val superioara creste nr de e
cristaline sau cu alti e de val => vit accelerata medie de val => met monovalente conduc bine c.el
tinde spre zero
Pt un material izolator:
LEGEA LUI OHM = densit de c.el. care circ printr-un
conductor este d.p cu E
- curbele N(E) sunt repr printr-o zona energetica permisa - variatia gradientului de temp :
& compet ocupata de e gazului de e si o zona Brillouin
aflata la mare departare care e complet libera
- zona dintre cele 2 energii = zona energetica interzisa
- ex de mat: cuart, sticla, diamant
SUB34. Dilatarea termica
La metalele bivalente :
= cresterea dimensiunii corpurilor odata cu cresterea
temperaturii

Dilatare termica liniara = cand se modifica o singura

dimensiune a corpului solid 
- caract de coef de dilatare term liniara α
- poate avea valoare medie sau reala
- coef de dilatare liniara este de 2 tipuri:

- curbele N(E) sunt form dintr-o zona Brillouin complet
ocupata cu e si o zona Brillouin complet libera ce sunt
suprapuse partial
- trecerea c.el e posibila prin aceste materiala, dar este
ingreunata
- mat bivalente conduc mai putin c.el decat cele
monovalente
Pt. mat semiconductoare :
Mediu ∝ ´ = variatia cu temp a unei cantitati finite a
dimensiunii liniare
Reala α = variatia infinit mica a lungimii cu temp
Dilatare termica volumetrica = are loc modificare
tuturor dimensiunilor corpului solid studiat
- caract de coef de dilatare termica volumetrica β care
este β ~= 3α
Dimensiunea corpurilor depinde si de distanta atomilor
ce intra in alcatuirea acestora.

- curbele de var a en gazului de e sunt formate din 2 zone

en Brillouin separate printr-o zona en interzisa mica
(semicond intrinseci)

SUB31. Proprietati termice. Conductibilitatea

termica a materialelor

- intr-un corp solid, incalzit neuniform, op un flux termic

intreptat de la partea calda a corpului spre partea lui rece
- potrivit legii conductibilitatii term sau legea lui Fourier,
daca corpul este izotrop, cont de en calorica (q) care
trece in unit de timo prin unit de supraf e perpendiculara

pe directia gradientului de timp si se expr :

dt = var temp cu dist x

q = const de Q care trece in unit de timp prin const de
supraf perpendiculara pe directia gradientului t
λ = coef de conductib term ; caract capacitatea mat de a
conduce Q

- legea conductib term se determ cunoscand procesele de

transp de Q, ca au loc intr-un paralelipiped elementar si
uniform, al carui vol dV = dxdydz
- in timpul dt prin suprafata dS trece cantit de Q dQ care
se determ :

- potrivit legii conservarii energiei, dif dintre cald abs

dQ1 de elem de volum dV in timpul dt e egala cu
variatia dQ2 al continutului caloric al corpului :