Grad de dificultate ridicat

nr. crt. continutul intrebarii raspuns

1. Arcul reflex: D
A. este format doar din neuroni motori
B. este descris doar in cazul reflexelor conditionate
C. contine obligatoriu neuroni intercalari
D. contine cel putin un neuron motor si unul senzitiv
E. este format doar din doi neuroni senzitivi
2. Urmatoarea afirmatie despre aria motorie principala este corecta: D
A. homunculusul motor se afla situat in lobul parietal
B. homunculusul motor reprezinta proiectia sensibilitatii cutanate a jumatatii
opuse a corpului
C. de gaseste doar in emisferul dominant
D. se gaseste la nivelul ariei frontale 4
E. este singurul afectat in AVC
3. Paralizia de nerv crural nu prezinta: A
A. atrofia muchilor posteriori ai gambei
B. genu recurvatum
C. reflex rotulian abolit
D. nu poate sta in pozitie genuflectata
E. mersul cu spatele este mai usor
4. Sindromul de canal carpian: D
A. are ca si consecinta tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului cubital
B. flexia pumnului este afectata
C. este imposibila flexia degetelor
D .vitezele de conducere motorii ale nervului median sunt scazute la nivelul
pumnului
E. apar atrofii ale muschiului deltoid
5. Care dintre urmatoarele investigatii nu este utila intr-o afectare nervoasa E
periferica:
A. reflexul H
B. unda F
C. EMG
D. viteza de conducere senzitiva
E. EEG
6. In poliradiculonevrite acute idiopatice tratamentul se realizeaza cu urmatoarele, B
exceptand:
A. plasmafereza
B. antibioterapia
C. imunoglobuline intravenos
D. metilprednisolon
E. vitamine de grup B
7. O monopareza brahiala poate fi in legatura cu urmatoarele, cu exceptia: E
A. neoplasm de san ipsilateral
B. boala Hodgkin
C. SLA
D. neoplasm pulmonar ipsilateral
 E. leziunea substantei cenusii medulare controlateral
8. Poliradiculonevrita: B
A. este cauzata numai de infectia virala mieloradiculara
B. evolutia este imbunatatita de plasmafereza
C. nu asociaza tulburari de sensibilitate
D. nu se asociaza modifica ale proteinorahiei
E. intotdeauna evolueaza grav
9. Care dintre urmatoarele semne clinice nu fac parte din tabloul clinic al paraliziei B
de nerv oculomotor comun?
A. ptoză palpebrală (parţială sau totală)
B. strabism convergent,
C. diplopie
D. midriază paralitică fixă cu abolirea reflexului foto-motor
E. paralizia mişcărilor de ridicare şi coborâre a globului ocular
10. Paralizia de nerv VI determina: C
A. amauroza
B. hemianopsie
C. strabism convergent
D. mioza
E. disfonie
11. Paralizia faciala de tip central se insoteste frecvent de: A
A. hemiplegie homolaterala
B. hemiplegie heterolaterala
C. torticolis
D. lagoftalmie
E. hipoguezie
12. Care din urmatoarele semne neurologice nu sunt intilnite inparalizia faciala de E
tip periferic:
A. epifora
B. lagoftalmie
C. semnul Negro
D. semnul Charles Bell
E. semnul Lassegue
13. Nevralga esentiala de trigemen se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: B
A. durerile survin paroxistic, debutand cu maximum de intensitate si se termina
abrupt
B. atrofii ale musculaturii temporo-mandibulare
C. apar fenomene vegetative locale, hiperlacrimare, hipersalivatie, congestia
hemifaciesului
D. dureri provocate de un stimul minim (trigger zone)
E. nu se constata modificari de reflexe
14. Paralizia de ram motor al nervului trigemen se intalneste in: C
A. sindroame bulbare
B. sindroame pedunculare
C. sindroame pontine
D. afectare peduncul cerebelos mijlociu
 E. afectare supratentoriala
15. In paralizia faciala de tip periferic tulburarile de gust se intalnesc in: C
A. intreaga jumatate homolaterala a limbii
B. jumatate heterolaterala a limbii
C. 2/3 anterioare a limbii
D. 2/3 posterioare ale limbii
E. 1/3 posterioara a limbii
16. Proba Romberg traduce: A
A. lezuine vestibulara
B. leziune occipitala
C. leziune medulara inalta
D. paralizie de plex brahial
E. tulburare de atentie si concentrare
17. Boala Parkinson este caracterizata de: D
A. dismetrie
B. evolutie in trepte
C. predominanta neta feminina
D. debut frecvent unilateral
E. tulburari psihice la debut
18. Coreea cronica (boala Huntington): A
A. are in tabloul clinic dementa
B. este o boala autoimuna
C. sindromul de neuron motor central apare tarziu in evolutie
D. tratamentul cu levodopa poate stabiliza evolutia
E. prezinta atrofii musculare
19. Miscarile coreice sunt: E
A. lente, scurte, explozive numai la maini
B. nu intereseaza niciodata fata
C. contractii rapide succesive ale agonistilor si antagonistilor, in repaus
D. pot fi inhibate in mod voluntar
E. sunt exagerate de emotii, dispar in somn
20. Coreea cronica este o boala: A
A. ereditara
B. degenerativa
C. imunoalergica
D. vasculara
E. toxica
21. In DHL intalnim urmatoarele, cu exceptia: B
A. ceruloplasmina scazuta
B. ceruloplasmina crescuta
C. cupremia crescuta
D. cupruria crescuta
E. inel pericornean Keiser-Fleicher prezent
22. Tratamentul cu levodopa de lunga durata poate avea ca efecte secundare, cu E
exceptia:
A. fluctuatii ale performantelor motorii
B. diskinezii
C. tulburari digestive
 D. tulburari psihice
E. hipertensiune arteriala
23. Corticoterapia in scleroza multipla: B
A. se foloseste in cure prelungite de terapie orala in doze
descrescatoare
B. se administreaza i.v. in doze mari si perioade scurte doar in puseu
C. nu se administreaza in tratamentul sclerozei multiple
D. este necesara doar in conditiile prezentei tulburarilor de vedere
E. se administreaza doar cand asociaza sindrom vertiginos
24. Disociatia de sensibilitate de tip tabetic se defineste prin: B
A. leziunea fibrelor scurte preependimar
B. pierderea sensibilitatii mioartrokinetice cu pastrarea celei termice si
dureroase
C. pierderea sensibilitatii dureroase cu pastrarea celei termice
D. afectarea sensibilitatii termice
E. leziunea cornului posterior
25. Examinarea LCR în mielita arata urmatoarele cu exceptia: D
A. pleiocitoza moderata
B. cresterea albuminorahiei
C. coagulare spontana
D. hipoalbuminorahie
E. xantocromie
26. In scleroza laterala amiotrofica: C
A. este afectat nervul optic
B. tulburarile obiective de sensibilitate sunt prezente de la debut
C. sindromul bulbar se asociaza cu sindromul piramidal
D. leziunile demielinizante sunt factorul etiologic principal
E. vindecarea este posibila prin tratament medicamentos
27. In scleroza laterala amiotrofica se intalnesc urmatoarele semne cu exceptia: B
A. reflexe osteotendinoase vii
B. tulburari sfincteriene
C. amiotrofii
D. fasciculatii
E. tulburari de deglutitie
28. Tratamentul sclerozei laterale amiotrofice include: B
A. corticoterapia
B. riluzol
C. ropinirol
D. levetiracetam
E. levodopa
29. Parapareza se poate intalni in urmatoare afectiuni, cu exceptia: A
A. mielitei cervicale inalte
B. mielitei transverse T7
C. meningiomului parasagital
D. sindromului de coada de cal
E. sindromului de sectiune medulara T12
30. O paralizie de plex brahial bilateral poate apare in urmatoarele situatii, cu E
exceptia:
A. boala neuronului motor
B. purtatorii de carje cu sprijin axilar
C. persoane agitate imobilizate inadecvat la pat
D. poliradiculonevrita
E. siringomielie
31. Sindromul de coada de cal: A
A. poate apare in hernia de disc L4-L5
B. nu asociaza tulburari sfincteriene
C. prezinta reflex ahilean exagerat
D. tulburare de sensibilitate in soseta
E. atrofii ale muschiului cvadriceps

32. In primele ore de la debutul unui AVC ischemic confirmat CT pot fi utile: C
A. evaluarea in vederea evacuarii hematomului
B. trombendarterectomie carotidiana pentru mentinerea permeabilitatii carotidei
controlaterale leziunii
C. evaluare in vederea trombolizei intravenoase
D. evaluare in vederea trombolizei cu gammaknife
E. punctie lombara pentru excluderea unei hemoragii intraventriculare
33. In atacul ischemic tranzitor poate fi utila oricare dintre urmatoarele abordari E
terapeutice cu exceptia:
A. anticoagulante pe termen scurt
B. antiagregante
C. endarterectomie
D. heparinoterapie urmata de anticoagulante orale
E. preventia epilepsiei vasculare cu antiepileptice timp de 6 luni – 1 an
34. Care medicament este antiagregant plachetar: C
A. acenocumarol
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. clopidogrel
D. fraxiparina
E. heparina sodica
35. Epilepsia “petit mal” : B
A. manifestarile motorii iau forma de crize “jacksoniene”
B. EEG arata complexe caracteristice “varf-unda” cu frecventa de 3 cicli/s
C. tratamentul de electie la copilul 3-7 ani este fenobarbitalul
D. de cele mai multe ori au evolutie nefavorabila, cu cresterea frecventei
crizelor dupa pubertate
E. genereaza intotdeauna stare de rau epileptic
36. Criza epileptica tip absenta simpla poate dura : A
A. 5-10 secunde
B. 10 minute
C. 1-2 minute
D. 6-7 minute
 E. variabil
37. Crizele partiale complexe : A
A. se insotesc de pierderea constientei
B. nu se insotesc de pierderea constientei
C. se insotesc de tulburari de coordonare
D. isi au originea in teritoriul cerebral profund
E. se continua obligatoriu cu o criza generalizata tonico-clonica
38. Primul gest intr-o epilepsie desfasurata inafara spitalului: C
A. administrarea medicatiei orale
B. transportul de urgenta la spital
C. sustinerea capului intr-o pozitie de lateralitate pentru a evita complicatiile
traumatice
D. administrare de oxigen
E. sprijinul pacientului in pozitie sezanda pentru a preveni asfixia
39. Crizele epileptice pot avea ca etiologie urmatoarele, cu exceptia: C
A. vasculite cerebrale
B. tumori cerebrale
C. tumori medulare cervicale
D. parazitoze cerebrale
E. neuroinfectii
40. Anosognozia se defineste prin: C
A. nerecunoasterea membrelor de partea opusa
B. negarea apartenentei membrelor controlaterale leziunii
C. negarea deficitului motor
D. indiferenta pentru durere
E. pierderea posibilitatii de localizare a diferitelor parti ale corpului
41. Prosopagnozia se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: B
A. imposibilitatea de a recunoaste fizionomiile pe o fotografie
B. pacientul nu poate recunoaste fotografia unui obiect
C. se acompaniaza de imposibilitatea de recunostere a mimicii
D. pacientul nu poate recunoaste figurile in situatie reala
E. face parte din agnoziile vizuale
42. In sindromul de lob frontal nu apar: D
A. tulburari de mers
B. tulburari de vorbire
C. tulburari cognitive
D. tulburari de vedere
E. agitatie psihomotorie
43. Tulburarile cognitive din leziunile lobului frontal: C
A. predomina tulburarile de memorie de lunga durata
B. apar numai in AVC
C. predomina tulburarile de personalitate, cu diminuarea atentiei, scaderea
activitatii spontane
D. sunt intotdeauna insotite de deficit motor
E. apar numai in leziuni neoformative
44. Apraxia: E
 A. apare in general in leziunile lobului occipital
B. este insotita de afazie receptiva
C. intotdeauna este insotita de monopareza
D. este o tulburare de sensibiliate
E. inabilitatea de a efectua un act motor, desi nu exista afectare motorie sau
psihica
45. Complicatiile unei distrofii musculare progresive sunt: D
A. degradarea psiho-intelectuala
B. hipertonia musculara
C. modificari de limbaj
D. scolioze
E. hipertrofie musculara compensatorie
46. Examenele paraclinice intr-o miopatie sunt reprezentate de, cu exceptia: E
A. electromiagrafia
B. enzimele musculare
C. biopsia musculara
D. electrocardiograma
E. electroencefalograma
47. Examenul de electie pentru diagnosticarea miopatiei este reprezentat de : A
A. biopsia musculara
B. biopsia de nerv periferic
C. examenul genetic al membrilor familiei
D. radiografie toracica
E. ionograma serica
48. Imposibilitatea ridicarii din pozitia ghemuita si mersul leganat orienteaza spre E
diagnosticul:
A. paralizie bilaterala de nerv sciatic
B. sindrom miopatic
C. miastenia
D. polineuropatie diabetica
E. toate de mai sus
49. In miastenie, fatigabilitatea musculara: D
A. este mai ales nocturna
B. este mai ales matinala
C. este generata de repaus cu paralizie secundara
D. este generata/accentuata de efort si ameliorata dupa repaus
E. apare dupa consum de excitante