1

TULBURARI COMPORTAMENTALE SI EMOTIONALE CU DEBUT IN

COPILARIE SI ADOLESCENTA
REFERAT
Profesor pentru invatamantul primar: Doilet Jenica
Scoala cu Clasele I-VIII Nr.1 Onesti, judetul bacau
Nu exista perioada sau etapa din viata individului, care sa nu-i marcheze existenta, dar,
mai mult ca oricare dintre ele, copilaria si adolescenta sunt etapele vietii in care se
organizeaza si se dezvolta personalitatea, sunt etapele in care au loc numeroase
transformari deosebit de importante ale personalitatii sale, transformari care constituie
conditia dezvoltarii, dar, in acelasi timp, acum poate sa apara si un risc crescut pentru
sanatatea mintala a individului, intrucat fiecarei etape ii corespunde o anumita
configuratie a personalitatii, cat si o anumita patologie psihica.
De cand se naste si pana la incheierea adolescentei, omul parcurge mai multe stadii de
dezvoltare, iar fiecarui stadiu ii sunt caracteristice si tulburari specifice ale starii de
sanatate mintala.
Psihologi celebri, printre care Sigmud Freud, Jean Piaget, E.H.Erickson, A.T.Jeesild si
F.B.Holmes au descris, din perspective diferite, stadiile de dezvoltare a individului, in
relatie cu aspectele variate de natura psihologica si psihopatologica, ale perioadei ce
caracterizeaza copilaria si adolescenta.
Varsta Stadiile Stadiile Stadiile Stadiile Tipul de
psihosexuale psihosociale cognitive afective tulburari
(S. Freud) (E.H.Erickson) (J. Piaget) (A.T.Jersild psihice
F.B.Holmes)
0-1,5 oral incredere/ senzoriomo- frica autism,
neincredere tor depresie, tul-
burari
poliforme de
somn
1,5-3 anal autonomie/in- simbolic separare/pa- negativism,
doiala rasire conspiratie,
cosmaruri,
timiditate
3-5 oedipian/ initiativa/ intuitiv/ imagini fobii,
genital vinovatie reprezentativ terifiante cosmaruri,
diferite
tulburari de
vorbire
2
6- latenta valorizare/ concret/ teama dificultati scolare, obsesii,
11 inferioritate operational simptome de conversiu-
ne,ticuri
12- maturizare identitate/ formal/ sentimentul tulburari de identitate,
18 sexuala confuzia operational penibil de a anorexie mintala,
rolului fi diferit schizofrenie,
comportament delictual

Studiind cu atentie aceste stadii, observam ca ele nu sunt altceva decat o etapa de
pregatire si transformare a individului pentru viata adulta, sunt stadii evolutive si
succesive, cu caracteristici specifice pentru starea de sanatate mintala, dar si cu o
patologie psihiatrica diferentiata. Avand in vedere importanta deosebita a acestei
perioade, psihoigiena copilului trebuie sa inceapa chiar din perioada graviditatii femeii,
intrucat personalitatea si starea emotionala, metabolismul, ritmul somn-veghe al femeii
gravide sunt aspecte esentiale, care vor influenta dezvoltarea ulterioara a copilului. Nici
momentul nasterii nu trebuie neglijat, deoarece el poate aduce complicatii neplacute
pentru mama cat si pentru copil, motiv pentru care, pregatirea psihologica a femeii in
vederea nasterii si a primirii cu perspectiva a statutului de mama, ingrijirile emotional-
afective speciale din perioada de lactatie, cat si crearea unei atmosfere de calm si
echilibru favorabile mamei si copilului se impun de la sine.
Inca de la nasterea bebelusului, parintii trebuie sa fie constienti ca sunt primii care incep
lungul drum al dificilei constructii a personalitatii copilului lor. Daca parintii, cat si
ceilalti adulti, care trudesc pentru devenirea copilului, vor intelege ca lumea sufleteasca a
copilului isi are propriile ei insusiri, total diferite de lumea sufleteasca a adultului si ca,
daca in loc de a intelege mentalitatea copilului, vor incerca sa transpuna asupra copilului
propria lor mentalitate, vor impiedica copilul sa se obisnuiasca treptat cu realitatea pe
care si-o insuseste asimiland-o si acomodandu-se cu ea. Copilul trebuie sa treaca
progresiv din lumea viselor in lumea reala, pentru ca aceasta trecere sa nu se transforme
intr-o criza grava cu implicatii asupra dezvoltarii si a sanatatii sale mintale.
Familia, scoala, biserica, cat si societatea, care se implica in educatia copilului, trebuie sa
cunoasca factorii cei mai importanti in formarea personalitatii si caracterului acestuia.
Astfel, daca este tulburat instinctul de dominare – garantul fortei personalitatii, al
capacitatii de adaptare a individului, cat si al sentimentelor sale de onoare – pot aparea
diferite tipuri de deviante cum ar fi : orgoliul, vanitatea, invidia, conflictele afective,
complexele de inferioritate. Teama de risc, de necunoscut si de durere, care-l face pe
individ sa devina prudent, sa aprecieze rational situatiile, sa-si propuna scopuri utile, daca
este tulburata poate genera lenea, lasitatea, superficialitatea si rutina. Perceperea
apetentei, ca pe o tendinta inferioara de comportament conduce la deviante ca rasfat sau
refuz alimentar.
3
Tendinta de a construi lumi imaginare, in care copilul se refugiaza si viseaza, daca trece
de la un simplu joc la un mecanism cu ajutorul caruia copilul evadeaza din situatiile
dificile, nedorite, atunci devine un pericol grav pentru sanatatea mintala si dezvoltarea
psihica ulterioara a copilului, ducand la deviante grave precum : autismul, schizofrenia,
obsesiile, fobiile, misticismul anormal, mitomania. Familia trebuie sa fie prima care sa-l
impiedice pe copil sa evadeze in imaginar, cu exceptia jocului, combatand inactivitatea,
distractiile bizare, rasul sau grimasele de unul singur sau in oglinda. Tendinta de
curiozitate este fireasca la copilul dornic de cunoastere si de aceea trebuie sa i se
raspunda de fiecare data clar, corect, concis, evitandu-se greselile si ironia, pentru a-i da
copilului posibilitatea sa dobandeasca cunostinte si sa-si formeze gandirea logica,
deoarece, in caz contrar, copilul, neputandu-si potoli setea de cunoastere va cauta
raspunsurile in afara familiei sau in propria imaginatie, ceea ce este un pericol pentru
sanatatea mintala, prin aparitia unor deviante care se manifesta prin deformarea gandirii
si prevalarea imaginatiei asupra logicii. Sexualitatea , desi ne referim la copii, are o
valoare speciala mai ales in zilele noastre, cand a disparut clasica inocenta. Sigmud Freud
a demonstrat ca, mai ales cand vorbim despre complexul Oedip, apare sexualitatea
precoce, existand in faza germinala tendinta catre anomaliile viitoare ale adultului.
Parintii, daca observa ca apar la copil tendinte sadice (chinuie animale), masochiste
(acceptul durerii, bataii, umilintei), trebuie sa gaseasca calea spre remediere antrenandu-l
in activitati sportive, jocuri active, gimnastica, religie, arta sau educatie morala.
Sentimentele morale si religioase pot avea rolul de a regla , modela sau chiar sublima
anumite tendinte deviante, cunoscut fiind faptul ca educatia ateista formeaza convingerea
ca omul are dreptul sa faca tot ceea ce-si doreste, fara a raspunde de actele sale. Educatia
religioasa trebuie insa, sa nu se bazeze pe ideea de iad si a pedepselor ce-l asteapta pe
omul care pacatuieste, deoarece poate sa aiba efecte nedorite , generand la copii angoase,
fobii, obsesii.
Nu intamplator, familia este considerata factorul primordial al modelarii personalitatii
copilului, motiv pentru care relatiile dintre parinti cat si comportamentul acestora sunt
imitate de copiii din familie. Atitudinea parintilor fata de copii victorializeaza atitudinea
copilului fata de parinti, dar si atitudinile dintre frati.. Un comportament neadecvat intre
membrii familiei naste ura familiala, care ia diferite forme :
1 Ura materna care se manifesta prin ostilitate fata de copil, iritabilitate sau injurii.
Mamele dominate de acest sentiment sunt lipsite de nodul vital, de elementul universal si
stabil care este dragostea materna, nu se recunosc pe ele insele in fiintele inocente carora
le-a dat viata, lipsindu-le sentimentul de simpatie, de pietate, dar si de proprietate care sa
le schimbe egoismul in simpatie, iar instinctul de proprietate in impulsiune afectiva.
Instinctul matern este inlocuit de vanitate, ambitie, idei gresite de educatie morala sau
igiena cu consecinte catastrofale asupra dezvoltatii copilului lipsit de dragostea cea mai
ravnita – dragostea materna.
2 Ura paterna, mai instabila decat ura materna, se manifesta prin osilitate, tiranie,
raceala, dominanta, ironizare. Barbatul cuprins de astfel de sentimente are si impresia ca
dragostea sotiei sale pentru el este reorientata catre copii si de aici apare si invidia.
4
Relatia dintre tata si fiu, care ar trebui sa fie una de comunicare, bazata pe iubire, se
transforma intr-un conflict, si datorita tendintei fiului de de a uzurpa statutul tatului si de
a-i prelua rolul, de a se substitui acestuia.
1 Ura dintre frati apre ca o reactie de aparare cand unul din frati vrea sa-l domine pe
altul, este de fapt un sentiment de revolta generat de dorinta de a scapa de dominatie.

Deosebita atentie trebuie sa i se acorde pubertatii, considerata o varsta ingrata, deoarece

la aceasta varsta copiii sunt brutali, instabili, excesivi sau stangaci, fac dovada unei
rupturi de echilibru, a pierderii contactului cu viata. Cu o atentie capricioasa, o dispozitie
afectiva bizara, impulsivi si iritabili ei sunt acum dezordonati in activitate, cuprinsi fiind
de starea de angoasa, numita si nelinistea adolescentei, iar uneori toate tendintele, si in
special sexualitatea, ating o ordonare paroxistica. La varsta pubertatii mediul familial nu-i
mai satisfac, legile morale, sociale si religioase li se par mult prea restrictive, sufletul lor
plutind intre ipocrizie si violenta. Acum apar si modificari fiziologice si psihosexuale
(menstrele, erectia), care, adaugandu-se celoralalte transformari, pot genera tulburari ale
starii de sanatate mintala, cu implicari asupra dezvoltarii viitoare a personalitatii, a vietii
afective si a comportamentului tinerilor, daca in aceasta perioada educatia, sub toate
formele ei, si exercitata de catre toti factorii implicati, nu este eficienta, nu tine seama de
toate problemele de psihoigiena. Atfel, educatia sexuala trebuie sa se axeze pe explicarea
problemelor in mod logic, in familie, intr-o maniera individuala, mama explicandu-i fetei,
iar tatal baiatului, fara ascunderea sau incarcarea cu o falsa pudicitate, minciuna sau
aspecte anxioase a problemelor sexuale, pentru ca tanarul sa nu se lase in voia hazardului
in satisfacerea unor nevoi, care, soldate cu esec pot provoca tulburari emotional-afective.
Foarte important este ca familia sa inteleaga si sa accepte distonantele varsei pubertatii,
reprimand cu indulgenta, cu mult calm, fara violenta sau conflicte toate impulsiunile
acestei perioade. Religia si morala, atat cea religioasa cat si cea laica, pot contribui la
sanatatea mintala si la echilibrarea armonioasa a Eului, fiind un ghid pentru o buna
adaptare a individului, pentru a-si croi drumul spre fericire. Concluzionand, putem spune
ca educatia din aceasta perioada trebuie sa duca la descarcarea pulsiunilor tinerilor aflati
la pubertate, canalizandu-le interesele si energia emotional-afectiva, ordonandu-le
comportamentul intr-o directie pozitiva : gustul si respectul fata de munca, jocurile,
sportul, activitatile artistice, relatiile interpersonale pozitive, lectura stimulanta, conform
varstei, activitati recreative instructive.
Adaptarea scolara ridica serioase probleme la varsta pubertatii prin faptul ca viata de
scolar ii cere copilului sa renunte la libertatea petrecerii timpului asa cum si-ar dori , il
obliga la un program de studiu, o activitate continua, regulata, metodica, la o disciplina
de instructie pe care uneori nu o intelege, care-i este dezagreabila, dar care i se impune.
Pentru a putea trece cu succes de aceasta perioada , factorii educationali terbuie sa-l
integreze afectiv pe copil, sa gaseasca modalitati de dezvoltare a interesului, curiozitatii si
a dorintei lui de cunoastere, sa-i cultive aptitudinile, iar ambianta comunicatonala si
comportamentala sa fie pozitiva.. De asemenea, daca are loc alternarea activitatilor
educative cu distractiile, cu jocurile si excursiile, daca se diversifica sau se schimba
interesul, daca elevii participa la concursuri generale urmate de obtinerea unor satisfactii,
adaptarea scolara va fi mai usoara.
5
Un mediu educational gresit poate crea situatii neplacute, cu repercusiuni nedorite aspra
dezvoltarii psihice a copilului, asupra structurarii personalitatii sale, cum ar fi :
manifestari paranoice, autismul, surmenaj intelectual, care duce la oboseala si
inadaptabilitate si chiar la aparitia unor tulburari somatice de tipul tuberculozei
pulmonare, amigdalitei, apendicitei, bolilor cardiace, miopiei, bolilor neurologie.Un
cadru aparte il reprezinta viata de internat sau de camin scolar, care-l izoleaza pe copil de
familia sa, facandu-l sa aiba sentimentul de incarcerare, fiind un mediu prielnic aparitiei
conduitelor vicioase, schimbarilor comportamentale, asocierii in grupuri delictuale.
Adolescenta este o alta etapa deosebit de importanta din viata individului, deoarece ea
este marcata de aspecte foarte importante care privesc descoperirea propriului EU –
adolescentul doreste sa se separe si sa se elibereze de propria familie, dar si de tot ce-a
insemnat afectiune pentru el in perioada copilariei, formarea unui plan de viata - care are
la baza noile experiente, noi prieteni, noi proiecte de viitor, rod al propriei imaginatii, cat
si patrundera in diferitele domenii ale vietii, in care un loc important il ocupa dezvoltarea
vocatiilor, a aptitudinilor, dar si formularea intrebarilor si exprimarea indoielelor legate
de raspunsurile la marile probleme ale lumii, istoriei si societatii.. Detasarea de parinti se
accentueaza si mai mult, extinzandu-se si la autoritati, acum facandu-si aparitia spiritul
contestatar, revolutionar si revendicativ, adolescentul dorind sa-si faca simtita prezenta
intr-un mod zgomotos sau chiar violent, violenta indreptata chiar si catre Dumnezeu,
religie, valori morale sau culturale, pentru a-si ocupa un loc in viata, a-si castiga un statut
si un rol propriu.
Adolescenta este perioada discordantelor, in care ideile si sentimentele sunt abandonate,
iar perpetua devenire, eterna schimbare si nelpsita contradictie fac din ea varsta
veleitatilor si a deceptiilor. Lumea in care traieste adolescentul este un obstacol, deoarece
el se vede prea mare intr-o lume mult prea mica si de aici relatii interpersonale
defectuoase, tulburari comportamentale si dificultati de adaptare, aparand ca o persoana
extrasociala.
Adolescentului ii sunt caracteristice urmatoarele trasaturi psihologice :
1 Intransigenta : se revolta, neaga, refuza, isi manifesta direct , transant si
necorespunzator sentimentele, nu face compromisuri, atitudine ce-l plaseaza deseori in
situatii conflictuale ;
2 Puritatea exprimata prin stari pasionale : criza politica extremista, criza
sentimentala ;
3 Scopul, daca nu exista, el este creat si are la baza eroismul, care imbraca uneori
forme absurde datorita insasi caracteristicii adolescentei de a fi plina de pasiuni interne ;
4 Descoperirea Eului si cenesteziile. Adolescentul isi descopera propriul Eu, dar si
unele cenestezii noi, care-i tulbura si-i imbogatesc imaginea de sine, mai ales din punct
de vedere sexual. Descoperirea Eului este o faza dramatica in evolutia personalitatii,
deoarece mutatiile pe care le sufera personalitatea, cautarile continue, autoanaliza
permanenta, si incercarea de a se regasi pe sine sunt insotite de ezitari, indoilei, scrupule
si angoase, de trairi dureroase, care-l fac pe adolescent sa devina depresiv si plictisit
5 Sentimentul ca nimeni nu-l intelege il face pe adolescent anxios si izolat fata de
familie si societate ;
6
1 Libertatea pe care i-o ofera mediul in care traieste nu-l multumeste pe adolescent si
de aceea prefera izolarea sau revolta impotriva realitatii vietii si prefera sa-si construiasca
un model propriu, aderand la diferite miscari sau se refugiaza, alegand fuga de realitate,
vagabondajul, sinuciderea, consumul de stupefiante ;
2 Familia este pentru adolescent o inchisoare pe care doreste sa o darame, pentru a
putea evada ca sa se autoafirme, iar pentru a-si atinge telul se revolta si fuge. Adultii nu
au voie sa impiedice aceasta fuga, insa ei trebuie sa-i vegheze indeaproape, sa fie paznicii
comportamentului lor, ai ratiunii si ai logicii, ai simtului realitatii ce trebuie cultivat,
transmis si impus tinerilor.

ADOLESCENTA este o perioada extrem de importanta pentru sanatatea mintala , pentru

formarea si dezvoltarea ulterioara a individului in vederea maturizarii lui, fapt pentru care
cunoasterea riscurilor psihopatologice ale adolescentei este mai mult decat obligatorie.
Adolescenta este morala, sociala si umana, dar nu trebuiesc negljate nici sindroamele ei
morbide, ca reflectare a tendintelor generale ale tineretii, presarata de crize de dezvoltare,
care au de altfel un caracter firesc, natural.. Crizele de dezvoltare trebuiesc privite insa cu
seriozitate si prudenta, pentru ca uneori sunt semnul unor boli psihice severe, cu o
evolutie grava in viitor.
Psihopatologia adolescentului prezinta unele aspecte generale, care trebuiesc urmarite cu
deosebit interes :
1- nervozitatea si oboseala, legate de regimul fiziologic si glandular al personalitatii
adolescentilor, se remarca prin epuizarea inteligentei si schimbarea rapida a caracterului,
tulburari de dispozitie afectiva si instabilitate nervoasa, care pot duce la o stare de
psihodisociere a personalitatii.
2- obsesiile caracterizeaza persoanele introvertite, timide, care sufera de complexul de
inferioritate. Aceste persoane inerte, inactive, dar cu
3- multe idei de tip ruminativ au un fond prielnic aparitiei indoielilor, scrupulelor,
obsesiilor, ezitarilor si a pudorii morbide ;
4- crizele de pubertate cu caracter episodic confera adolescentei masca tuturor bolilor
psihice. Bufeele de tip reactiv sau psihotic pot fi simple crize sau marcheaza debutul
schizofreniei, ele avand un caracter atipic, greu de diagnosticat datorita amestecului
elementelor care confera caracterul atipic al tabloului clinic, ca de exemplu: impulsiuni
nemotivate, imbufnare persistenta, apelul la suicid, revolta impotriva parintilor si a
familiei, sentiment de ura, stari de reverie morbida, lene morbida sau cinism. Pot aparea
si bufee de tipul tulburarilor de comportament, al fugii sau al vagabondajului, al apetentei
pentru alcool sau droguri, al izolarii morbide cu preocupari de tip autist ;
5- schizofrenia apare in adolescenta pe fondul starii de inactivitate si indiferenta a
tanarului fata de viata si fata de propria persoana sau discordantei dintre el si realitate.
Tinerii sunt ursuzi, izolati, apatici, inactivi, indiferenti, inafectivi, autisti.
7
Copilaria si adolescenta, desi traversate de multe crize, tebuie sa ramana cele mai
frumoase etape din viata individului. Sunt etapele in care familia si ceilalti factori
educationali trebuie sa-l ajute pe copil sa-si constriasca respectul, stima si constiinta de
sine, pentru a deveni increzator in fortele lui, creator si independent, pentru o dezvoltare
sanatoasa. Sanatatea mintala presupune abilitati de control al starilor emotionale, care pot
perturba functionarea normala a individului, control ce reprezinta o sarcina a tuturor
varstelor, pana la pubertate, si baza pentru intreaga evolutie ontogenetica de mai tarziu.
Sanatatea mintala inseamna si capacitata unei persoane de a-si mentine si a-si recastiga
increderea de sine si respectul, depasind emotiile create de circumstantele vietii.
8
BIBLIOGRAFIE
1. ENACHESCU, C. – Tratat de psihopatologie, editia a II-a, Editura Tehnica, Bucuresti,
2001;
2. TANASESCU, Irina – Psihologia varstelor. Partea a II-a, Sinteze de curs;
3. MUNTEAN, ANA – Psihologia dezvoltarii umane, Editura Polirom, Iasi, 2006.