OPERAŢIILE PROCESULUI DE

EVALUARE SEISMICĂ
1. Stabilirea obiectivelor de performanţă.
Stări limită obligatorii: SLU şi SLS

2. Stări limită suplimentare.

Prevenirea prăbuşirii şi funcţionare continuă.

3. Precizarea condiţiilor seismice pe amplasament

(accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare).
Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări limită.

4. COLECTAREA INFORMAŢIILOR - Cercetarea caracteristicilor

Stabilirea
construcţiei NIVELULUI
existente DE CUNOAŞTERE
prin analiza documentelor construcţiei şi cercetări
pe teren
şi a FACTORULUI DE ÎNCREDERE

5a. Cunoaştere limitată 5b. Cunoaştere normală 5c. Cunoaştere completă

6. Stabilirea factorilor de încredere CF şi a

valorilor de calcul ale rezistenţelor

11
 Stabilirea
NIVELULUI DE CUNOAŞTERE

KL1 – Cunoaştere LIMITATĂ

KL2 – Cunoaştere NORMALĂ
KL3 – Cunoaştere COMPLETĂ

25
 FACTORUL DE ÎNCREDERE
 Nivelul de cunoaștere realizat determină valoarea
factorului de încredere (CF).

 Factorul de încredere este unic pentru o clădire,

caracterizând nivelul de cunoaștere de ansamblu.
 Prin excepție, în cazul în care prin metoda de calcul aleasă
sistemul de fundații se evaluează separat de suprastructură,
se pot utiliza factori de încredere diferiți pentru sistemul
fundațiilor și suprastructură, la decizia expertului.
26
OPERAŢIILE PROCESULUI DE
EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii
de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente
nestructurale.

8. Evaluarea stării de degradare a construcţiei

9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică.

10. Evaluarea de nivel 2. Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru

elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru
elementele structurale şi pentru întreaga structură.

11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare.

Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare.

12. Evaluare finală şi formularea concluziilor.

încadrarea în clase de risc seismic.
Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale. 46
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Domeniul de aplicare:
 la clădirile aparținând claselor de importanță și expunere la cutremur
III și IV, cu regularitate în plan și în elevație, având următoarele
caracteristici:
a) clădiri cu structura în cadre din beton armat cu până la 3 niveluri
supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone
seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag≤0,15g;
b) clădiri cu structura cu pereți din beton armat cu până la 3 niveluri
supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone
seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag≤0,20g;
c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planșee rigide și
rezistente la acțiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D;
d) clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu valori ale
accelerației terenului pentru proiectare ag=0,10g.
49
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Domeniul de aplicare:
 la clădirile aparținând claselor de importanță și expunere la cutremur
III și IV, cu regularitate în plan și în elevație, având următoarele
caracteristici:
c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planșee rigide și
rezistente la acțiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D;

50
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Domeniul de aplicare:
 Evaluarea simplificată poate fi utilizată și pentru evaluarea altor
clădiri în scopul obținerii unor informații preliminare, dar
rezultatele acestei evaluări nu pot fi utilizate pentru fundamentarea
concluziilor, încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic sau
stabilirea lucrărilor de intervenție.
 Prin excepție, metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea
seismică de ansamblu a clădirilor concepute numai pentru
încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru
preluarea forțelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor
de intervenție este evidentă expertului tehnic care stabilește această
necesitate prin concluziile expertizei. În acest caz, la proiectarea
lucrărilor de intervenție se vor utiliza metode de calcul mai
complexe, în acord cu prevederile codului.
51
METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Se consideră structura încărcată cu forțe laterale statice echivalente
(conform P 100-1).

 Se utilizează procedee simplificate de calcul pentru determinarea

perioadelor proprii de vibrație, determinarea eforturilor, distribuția
forțelor între elementele verticale ale structurii etc.

 Verificări numai la Starea Limită Ultimă.

 Forța tăietoare de bază, corespunzătoare modului propriu

fundamental de vibrație, pentru fiecare direcție orizontală principală
considerată în calculul clădirii, se determină conform prevederilor
privind metoda forțelor laterale statice echivalente din P 100-1.

 Valorile maxime ale factorilor de comportare, q, sunt date în anexele

B, C și D, corespunzătoare structurilor din diferite materiale.
52
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Factorul de comportare “q” (Anexa B)

53
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Perioada fundamentală de vibrație
3
T1  kT  H 4

kT = 0,07 pentru structuri în cadre de beton armat

kT = 0,045 pentru structuri cu pereți de beton armat și pereți de zidărie
kT = 0,110 pentru structuri din oțel în cadre contravântuite
kT = 0,075 pentru structuri din oțel în cadre contravântuite excentric
kT = 0,050 pentru structuri din oțel în cadre contravântuite centric

H înălțimea clădirii măsurată deasupra cotei teoretice de încastrare (în metri)

Alternativ, pentru structuri din cadre de beton armat cu până la 10 niveluri supraterane:

T1  0,1 n
n - numărul de niveluri deasupra bazei construcţiei

56
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Valorile medii ale eforturilor unitare normale în
elementele verticale ale structurii, produse de încărcările
gravitaționale, se determină pe baza ariilor aferente de
planșeu utilizând valorile factorizate ale acțiunilor
gravitaționale din combinația seismică de proiectare,
stabilite conform CR 0.
 Pentru elementele verticale amplasate pe perimetrul
clădiri se determină și componenta forței axiale cauzată
de forța seismică orizontală. Valoarea acesteia se
determină pe baza valorilor estimate ale forțelor tăietoare
de la extremitățile grinzilor adiacente elementului vertical
considerat.
57
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Valorile medii ale eforturilor unitare tangențiale în
elementele verticale ale structurii, stâlpi sau pereți, la
nivelul situat imediat deasupra cotei teoretice de
încastrare, se determină cu relația aproximativă:
Fb
m 
Ac
Fb – forța tăietoare de bază generată de acțiunea seismică
Ac – suma ariilor inimilor pereților al căror plan median este
paralel cu direcția în care se face calculul și suma ariilor
secțiunilor transversale ale stâlpilor cadrelor orientate în direcția
în care se face calculul.
*În cazul stâlpilor din oțel se consideră numai aria pereților secțiunii al
58
căror plan median este aliniat cu direcția pentru care se face calculul.
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Valorile eforturilor normale unitare din stâlpi și ale
eforturilor unitare tangențiale medii din elementele
structurale verticale ale clădirii se compară cu valorile
admisibile prevăzute pentru structurile din diferite
materiale, conform anexelor B, C sau D.
 Dacă prin aplicarea metodologiei de nivel 1 rezultă
necesare lucrări de intervenție, se va utiliza o
metodologie de nivel superior pentru validarea acestei
concluzii. Dacă sunt necesare, măsurile de intervenție nu
se fundamentează numai pe rezultatele evaluării prin
metodologia de nivel 1. Fac excepție clădirile interbelice
cu schelet din beton armat ”proiectat gravitațional”. 59
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Valorile admisibile ale eforturilor unitare medii

60
 METODOLOGIA DE NIVEL 1
 Gradul de asigurare structurală seismică - R3
reprezintă raportul între capacitatea şi cerinţa
structurală seismică (în termeni de rezistență pt. met. de nivel 1).

62
 EVALUAREA CANTITATIVĂ
 Cu caracter orientativ, încadrarea construcţiei în
clase de risc în baza gradului de asigurare
structurală seismică - R3 (exprimat în procente)
se face conform tabelului:
Clasa de risc seismic - Rs
I II III IV

Valori R3 (%)
< 35 35 – 65 65 – 90 90 – 100

* Pt. exemplificarea metodologiei de nivel 1 – vezi “Exemplu de evaluare seismică.pdf”

64