1.

Un cercetător a dorit să studieze relaţia dintre stabilitate-instabilitate emoţională şi folosirea

alcoolului ca strategie de reducere a stresului. Ipoteza cercetării susţinea că folosirea alcoolului ca
strategie de reducere a stresului se asociază unui neuroticism ridicat. Rezultatele obţinute au fost:

Correlations

coping -
folosire
neuroticism subst/alcool
neuroticism Pearson Correlation 1 .347*
Sig. (2-tailed) .016
N 51 48
coping - folosire Pearson Correlation .347* 1
subst/alcool Sig. (2-tailed) .016
N 48 50
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Interpretaţi rezultatele în termeni de semnificaţie statistică şi practică (maximum 15 rânduri)

2. Diferenţiaţi între relaţia de mediere şi cea de moderare. Oferiţi câte un exemplu pentru fiecare
dintre cele două cazuri (exclus exemple din carte). (maximum 20 de rânduri)

3. Într-o cercetare s-a dorit testarea eficienţei tehnicii de inducere a complezenţei “piciorul în uşă”.
Subiecţii au fost împărţiţi aleator în două grupe: grupa de control şi grupa experimentală.
Experimentatorul urmărea să vadă dacă participanţii vor accepta sau vor refuza participarea la o
cercetare care dura 3 zile. Subiecţilor din grupa experimentală le se aplica tehnica de inducere a
complezenţei “piciorul în uşă”, iar celor din grupa de control nu li se aplica această tehnică.

Group Statistics

Std. Error
Grup N Mean Std. Deviation Mean
Raspuns experimental 57 0,23 0,02 0,03
control 52 0,94 0,07 0,10

Independent Samples Test

Levene's Test for

Equality of Variances t-test for Equality of Means
95% Confidence
Mean Interval of the
Differen Std. Error Difference
F Sig. t df Sig. (2-tailed) ce Difference Lower Upper
Raspuns Equal variances
87.923 .000 -6.597 107 .000 -0,69 0,10 -0,90 -0,48
assumed
Equal variances
-6.379 65.744 .000 -0,69 0,10 -0,91 -0,47
not assumed

Comentaţi, din perspectivă statistică problema de mai sus. (max. 10 rânduri)

4. Imaginaţi un design factorial intragrup de tip 2X2.

Determinaţi câte valori F vor fi calculate şi precizaţi dacă este necesară utilizarea unor
comparaţii post hoc? (maximum 15 rânduri)
 1. Ipotezele testului:
H0: Nu există legătură semnificativă între cele două variabile (neuroticism şi folosirea alcoolului)
H1: Există o legătură semnificativă între cele două variabile
Interpretare 1: Printr-o analiză de corelaţie, bazată pe coeficientul de corelaţie Pearson, s-a
observat o legătură directă, de intensitate moderată şi semnificativă între cele două variabile,
r=0.347, n=48, p=0,016. Pe baza coeficientului de determinaţie calculat ca r la pătrat (r 2=0,1204),
s-a stabilit că 12,04% din variaţia nivelului neuroticismului este determinat de variaţia folosirii
alcoolului.
Interpretare 2: Pe măsură ce creşte folosirea alcoolului ca strategie de reducere a stresului, creşte
şi neuroticismul asociat.

2. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două
variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația
dintre perioada de stat la soare şi nivelul de bronzare a pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot
chiar bloca relația cauzala dintre X si Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la
soare nu influențează nivelul de bronzare al unei persoane.
Medierea este un mecanism generativ prin intermediul căruia este potențată relația dintre
variabila independentă și variabila dependentă. Prezenţa variabilei terțe este necesară pentru
apariția relației dintre X si Y. Astfel, X afectează variabila C, care la rândul ei afectează variabila
Y. În psihologia organizaționala, un exemplu tipic de mediere îl au factorii aperceptivi. De
exemplu, un climat organizațional favorabil şi, în special, un sprijin susținut din partea conducerii
pot influenţa pozitiv percepția propriei eficiente a angajatului. Aceasta, la rândul ei, poate conduce
la creșterea performanţelor profesionale ale indivizilor. În acest context, percepția eficienţei de
sine joacă rolul de mediator în relația dintre climatul organizațional şi performanţele angajaților.

3. Media grupului experimental a fost de 0,23, iar media grupului de control a fost de 0,94.
Valorile deviază în jurul mediei, în medie cu ±0,02 pentru grupul experimental si cu ±0,07 în
cazul grupului de control.
Ipoteze testului Levene:
H0= Varianţele mediilor celor două grupuri sunt omogene
H1= Varianţele mediilor celor două grupuri sunt heterogene
Sig<α(0,001), se acceptă ipoteza H, şi se citeşte în continuare rândul 2.
Ipotezele testului t:
H0: Nu există o asociere între aplicarea tehnicii de inducere a complezenţei „piciorul în uşă” şi
acceptarea sau refuzul participării la cercetare.
H1: Există o asociere semnificativă între aplicarea tehnicii de inducere a complezenţei „piciorul în
uşă” şi acceptarea sau refuzul participării la cercetare.
Pentru varianţe inegale, t este -6,597, care cu 65,744 grade de libertate este semnificativ pentru
Sig<α(0,001). Putem afirma că diferenţa mediilor se situează între -0,91 si 0,47, acceptând ipoteza
H1

4. Ne propunem să analizăm frecvenţa conflictelor părinte-adolescent pentru un grup de

adolescenţi în funcţie de 2 variabile independente: sexul şi grupa de vârstă. Pentru grupa de vârstă
am ales 2 intervale şi anume: 14-16 ani şi 17-19 ani.
Notăm cu V - variabila „categoria de vârstă”, cu S - variabila „sex”, iar cu F variabila
dependentă „frecvenţa conflictelor”, după care comparăm grupurile determinate de nivelele
factorilor V şi S. Ştiind că factorul V are 2 nivele, iar factorul S are tot 2 nivele, rezultă că factorii
V şi S determină 4 grupuri.
ANOVA factorială pentru 2 variabile independente conduce la calcularea a 3 teste
statistice F. Două dintre ele se realizează pentru a găsi efectele principale (efectul principal al
variabilei V şi efectul principal al variabilei S), iar cel de-al treilea test măsoară interacţiunea
dintre ele.
Dacă ipoteza nulă a testului F din analiza dispersională este respinsă, este de interes
determinarea faptului care a dus la această respingere: care medii nu pot fi considerate egale. În
acest caz e necesară utilizarea unor comparaţii post hoc.