Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pagini:
1. Sinteza planului de afaceri: 1
2. Descrierea afacerii: 1
3. Definirea pietei: 2
4. Descrierea produselor si al serviciilor: 2-3
Firma noastra va produce si comercializa mai multe feluri de pizza dintre care
principale vor fi:
Pizza va fi produsa si livrata in asa mod incat sa-si pastreze gustul si calitatea pana la
consumator.
Aspecte financiare: investitia necesara este de 25.000$. Acestia vor fi folositi pentru
procurarea utilajelor de productie si materiei prime necesare. In primii ani
intreprinderea va utiliza o capacitate de productie de numai la 60%. In urmatorii anii se
planifica marirea volumului vanzarilor si ridicarea gradului de utilizare a capacitatii de
productie pana la 80%.
Profitabilitatea firmei: estimand rezultatele financiare viitoare obtinem un profit anual
de aproape 30.000$ (media pe primii 4 ani), in conditiile de venituri minime si
cheltuieli maxime, regimul de lucru fiind de 16 ore pe zi.
3. Definirea pietei
Piata aleasa de intreprindere este o piata in crestere. In viitorul apropiat, daca veniturile
de la activitate vor spori, se asteapta deschiderea a noi filiale in alte sectoare ale
orasului, precum si in alte orase.
Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din
costurile de productie si din alte cheltuieli. Se preconizeaza de a stabili preturile la un
nivel mai jos, 4-9% in zilele de sarbatori etc.
In raza orsului Aiud exista producatori de pizza (Pizza Spring, Jerry’s Pizza). Pizza
Spring produce un asortiment destul de variat de pizza, preturile fiind foarte mari si nu
livreaza produsul la domiciliu. Jerry’s Pizza, produce un asortiment nu prea variat de
pizza, de asemenea livreaza pizza la domiciliu, dar calitatea produselor este in
permanenta scadere.
Produsul care va fi fabricat de societate si anume pizza va satisface cele mai rafinate
gusturi ale celor mai alintati gurmanzi. Produsul este orientat spre satisfacerea nevoilor
de zi cu zi, fie zi de lucru, fie zi de sarbatoare.
Pizza propusa de firma va avea gusturi diferite si specifice. Acest gust se va datora
condimentelor proaspete si neobisnuite, de obicei neutilizate de alti producatori de
pizza.
Pentru coacerea pizzei va fi utilizat un cuptor special in componenta caruia intra forme
de diferite marimi (mici, medii, mari). In componenta acestui bloc exista 12 despartituri
– 7 pentru formele din aluat si 5 pentru produsele alterabile unde va fi o temperatura
constanta (0-20°C). Cuptorul este echipat cu functii suplimentare.
Toate produsele pizza vor fi ambalate, ceea ce va permite pastrarea gustului si calitatii.
Livrarea va fi efectuata de catre cele 2 persoane angajate. In caz ca automobilul este
ocupat cu o comanda, sau clientul se gaseste nu departe de pizzerie comanda va putea fi
realizata cu bicicleta. Se preconizeaza ca intreprinderea va lucra 16 ore in fiecare zi a
saptamanii.
Inca un element cheie a activitatii este faptul ca clientul va putea comanda orice
combinatie de componente constituitoare ale pizzei, pretul depinzand de ele.
Astfel, pentru inceput asociatii vor primi un salariu de 500 euro lunar. Salariul
bucatarului va fi de 200 euro, iar a ajutorului de bucatar 125 euro. Persoanele angajate
pentru livrarea pizzei vor incasa de asemenea cate 100 euro. Se vor practica modalitati
flexibile de angajare.
Plan de afacere: Birou de traduceri
2.Descrierea afacerii
Pe langa activitatea de baza, firma ofera si servicii complementare, dintre care se pot
enumera: consultanta de specialitate, legare/indosariere, scanare, preluarea – predarea
materialelor la sediul/domiciliul beneficiarului. Aceste servicii pot fi taxate suplimentar
sau pot intra in pretul prestatiei de baza, in functie de pachetul pe care il alege clientul.
3.Definirea pietei
Pentru a putea oferi clientilor servicii cat mai complexe, multe birouri de traduceri se
asociaza cu notariate (eventual avand punctul de lucru in imediata apropiere sau chiar
in aceeasi incinta cu firma de traduceri), notariatul asigurand legalizarea documentelor
traduse. In acest caz, clientilor le este inmanata traducerea tiparita, dar exista si
varianta imprimarii acesteia si pe alte suporturi (discheta, CD).
Clientii sunt atat societati comerciale, cat si persoane fizice. Firmele apeleaza de cele
mai multe ori la asemenea birouri pentru traduceri de contracte comerciale intre
parteneri din tari diferite, corespondenta comerciala, oferte, manuale continand
instructiuni de utilizare a unor produse, acte contabile.
Persoanele fizice traduc cel mai des diplome de studii, certificate de nastere/casatorie,
lucrari, articole, contracte de munca, fise medicale, programe analitice din facultate,
recomandari, adeverinte, acestea din urma pentru emigrare sau pentru studii in
strainatate.
4.Concurenta
Pe piata exista, pe de o parte, cateva firme mari, acoperind o gama foarte variata de
servicii de acest profil, iar pe de alta parte exista un numar mare de persoane fizice
autorizate, care desfasoara activitati la scara mult mai redusa. De multe ori,promovarea
este cea care inclina balanta in favoarea uneia sau alteia dintre firme.
5.Planul de marketing
Pentru a promova serviciile se vor crea diferite promotii si reclame prin intermediul
afiselor. De asemenea, promovarea se va realiza si prin intermediul ziarelor si revistelor
locale. Tot in acelasi scop se va realiza un site, ce va fi promovat pe retelele de
socializare. Reclama se va face si prin intermediul traducatorilor, prin intermediul
asociatiilor de profil. Investitia initiala va include si achizitionarea unei firme luminoase
care sa scoata in evidenta sediul firmei.
Personalul
Firma
Spatiul destinat desfasurarii activitatilor este reprezentat de un apartament cu 3
incaperi. Fiecare incapere are o destinatie precisa, dupa cum urmeaza: doua camere
sunt astfel amenajate incat sa incapa cate doua birouri; deci cei 4 traducatori vor lucra
cate doi intr-un birou. O alta incapere este destinata managerului. Holul este in asa fel
amenajat incat poate fi folosit ca loc de discutii cu clientii. Acest apartament face parte
dintr-un ansamblu rezidential, ce se gaseste in apropierea centrului orasului. De aici
rezulta un alt atuu: accesul facil. De asemnea mai exista o baie, o bucatarie si o terasa.
Acest imobil dispune si de spatiu de parcare suficient pentru clienti.
Pregatire si calificare
Fiecare traducator din cadrul unui astfel de birou trebuie sa detina un certificat de
traducator emis de Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Justitiei, care se atribuie
fie pe baza de diploma de studii (in cazul absolventilor unei facultati autorizate de limbi
straine), fie in urma promovarii unui examen. De asemenea este necesara inregistrarea
traducatorului la Administratia Financiara. In general firmele de traduceri au angajati
permanenti pentru traducerile din/in limbile de circulatie internationala si colaboreaza
cu traducatori specializati in limbile mai putin folosite, la care apeleaza in situatiile
speciale in care primesc astfel de solicitari.
Plan de afacere: Infiintarea unei firme de gaini
ouatoare
Societatea Eggs SRL si-a inceput activitatea in anul 2009 cu un capital social de 200
RON.
Tipul activitatii principale este cresterea pasarilor. Capitalul social este impartit in 2
parti sociale cu valoarea de 100 RON fiecare si este reprezentat de aport in numerar si in
natura (terenul pentru constructia fermei).
Datorita pietii insuficient controlate in Romania, pe piata exista trei categorii de oua
(oua de complex, oua taranesti si oua de import).
Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde oua (11,9 milioane x 250 oua). In
prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest numar de oua sa
scada in perioada urmatoare.
Conducerea fermei este asigurata de cei doi asociati fondatori, cu rol activ in societate,
ocupand posturile de Director de Productie si Director Comercial. Cei doi formeaza o
echipa atat prin calitatile comune (capacitati organizatorice, abilitati de lider, spirit
practic), cat si prin aptitudinile complementare pe care le poseda:
Pentru dezvoltarea activitatii, Eggs SRL si-a propus valorificarea terenului (1 ha) aportat
de cei 2 asociati, prin construirea a 4 hale pentru cresterea gainilor, a unui depozit si a
unui sediu pentru birouri.
Acest proiect necesita o suma initiala de 1.300.000 EUR, detaliata in cadrul planului
financiar.
Pentru obtinerea acestei sume se are in vedere contributia financiara a unui investitor,
implicat pasiv in desfasurarea activitatii firmei.
2. Descrierea afacerii
SC Egss SRL va avea ca obiect de activitate cresterea pasarilor (pentru carne), CAEN
A0147. Ferma urmeaza sa isi desfasoare activitatea pe terenul de 1 ha detinut de cei doi
fondatori, in zona Farau.
De asemenea, valorile care stau la baza afacerii sunt calitatea si depasirea asteptarilor
clientilor.
Obiectiv general : Asigurarea productiei de oua in 3 zone cheie ale judetului Alba.
Obiective
– dezvoltarea unei imagini favorabile pe piata distribuitorilor zonali de oua;
– pozitionarea in mintea potentialilor clienti (intermediari) ca ferma de la care se poate
obtine cel mai simplu oua de gaina sanatoase;
– crearea unor relatii cu furnizorii si distribuitorii bazate pe incredere si profesionalism;
–consolidarea imaginii pe piata prin promotii si campanii de fidelizare;
– cresterea gradului de loialitate al clientilor (intermediari) fata de produsele oferite;
– specializarea exclusiv pe avicultura ecologica;
–dezvoltarea unui portofoliu de minim 20 clienti (distribuitori);
–atingerea unei cifre de afaceri de cel putin 700.000 euro;
–atingerea unei cifre de afaceri de 875.000 euro;
–cresterea profitabilitatii productiei de oua cu 20%;
–extinderea portofoliului de clienti (intermediari) cu 30%;
–reinvestitia a 80% din profitul obtinut in actualizarea tehnologiilor;
Realizarea obiectivelor propuse se va baza pe un sistem bine organizat al productiei si o
strategie de distributie flexibila si avantajoasa reciproc. De asemenea, unul din
mijloacele de obtinere a succesului pe piata se intentioneaza a fi o importanta investitie
in mijloacele de promovare in randul intermediarilor.
3. Definirea pietei
4. Descrierea pietei
Pe piata din Romania predomina influenta negativa a productiei taranesti de oua. Cele
5,5 miliarde de oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie), iar
impreuna cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial in aceiasi perioada asigura
populatiei tarii cca. 1 miliard de oua pe luna, adica aproape 40 oua lunar pe locuitor. In
celelalte cinci luni ale anului, exista pe piata interna aproape numai ouale produse de
sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna, sau doar
4,5 oua pe locuitor. Aceasta neasigurare a pietii determina cresterea excesiva a pretului
oualor in timpul anotimpului rece, ca si masive importuri de oua, care destabilizeaza
piata interna, ce nu mai poate fi controlata cu cantitatea foarte mica de oua autohtone.
In Romania sunt produse in prezent numai 1,2 miliarde oua in conditii industriale, care
sa poata fi comercializate conform HG 415/2004, adica sa fie sortate, marcate,
ambalate, pastrate la temperatura de maximum 14°C si comercializate corespunzator.
Cele cca. 5,5 miliarde oua produse in micile gospodarii taranesti nu pot fi comercializate
in conformitate cu HG 415/2004, neindeplinind nici una din conditiile prevazute de
reglementarile UE. De aceea, dupa ce o parte dintre aceste oua sunt utilizate pentru
clocire si scoatere de pui de o zi, restul se autoconsuma sau se ofera ocazional la rudele
si cunostintele din mediul urban al producatorilor agricoli.
Dar producatorii avicoli actuali risca sa-si reduca productia la jumatate in urmatorii ani,
ca urmare a interzicerii bateriilor actuale in care se cresc ouatoarele, adica sa ajunga la
cca. 600 milioane de oua, care n-ar asigura decat cca. 50 oua pe locuitor urban, fata de
250 oua cat sunt necesare pentru o hranire rationala. Se estimeaza ca se vor infiinta
cateva complexe avicole de ouatoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de
UE, in unele din complexele avicole actuale, insa aceste cresteri de capacitate vor fi
nesemnificative intr-o perioada in care avicultura industriala poate sa ofere doar 20 %
din productia de oua necesara populatiei. Infiintarea de exploatatii avicole nu este
numai in interesul noilor producatori avicoli din Romania, ci – mai ales – este de interes
national.
5. Segmentul tinta
Mai jos sunt detaliate informatii cu privire la clientii vizati, caracteristicile lor comune,
precum si modul in care privesc acestia principalul beneficiu al ofertei de oua de gaina:
– distribuitori, persoane juridice;
– centre comerciale, supermarketuri;
– deschisi la introducerea de noi produse consumatorului final;
– interesati de construirea/ consolidarea unor valori precum calitatea;
Pe termen lung, se urmareste mentinerea si fidelizarea acestor clienti si in acelasi timp
atragerea de noi firme interesate de ouale proaspete de gaina, superioare calitativ, lucru
care va implica si un consum mai mare de resurse umane, financiare si materiale. De
asemenea, se va urmari patrunderea pe piata marilor centre comerciale de tip
hipermarket.
6. Concurenta
7. Planul de marketing
8. Produsele si serviciile
Tehnologia utilizata
Se are in vedere construirea si punerea in functiune a 4 hale cu o suprafata totala de
4000 mp, cu crestere pe asternut permanent.
Se va opta pentru construirea unei hale inchise, fara ferestre, prevazuta cu un sistem de
ventilatie care sa asigure un microclimat corespunzator atat in timpul verii, cat si al
iernii. In plus, hala inchisa permite un program de lumina conform tehnologiei de
crestere si asigura o foarte buna biosecuritate, datorita limitarii contaminarii pasarilor
cu germeni patogeni, in comparatie cu cresterea in aer liber sau chiar in hale prevazute
cu ferestre.
Utilaje
Utilajele din hala sunt calculate in asa fel, incat sa se asigure un hranitor tranconic la
40-50 de gaini si o adapatoare circulara la 100 de gaini. Inaltimea utilajului se va
mentine, in functie de dezvoltatea gainilor, la nivelul spatelui acestora, in asa fel incat
pasarile sa poate circula pe sub utilaje fara sa sufere traumtatisme si sa-si deprecieze
carcasa, precum si pentru a se preintampina risipa de furaje.
Conditii interne de mediu
a) Temperatura
Temperatura deasupra nivelului solului: 35 grade C in primele 3 zile, dupa care se
reduce cu un grad pana in ziua 12, dupa care se mentine aprx. constanta.
b) Umiditatea
Umiditatea trebuie sa fie mai scazuta in prima perioada de dezvoltare si mai mare in a
doua perioada de crestere. Vor fi evitate atat umiditati prea mari, cat si umiditati prea
scazute (sub 60% in primele saptamani si peste 60% in ultimele saptamani).
c) Curentii de aer
La temperaturile situate in zona confortului termic, curentii de aer nu influenteaza
negative sanatatea puilor. Se va actiona cu precautie in cazul temperaturilor mai
scazute.
d) Factorii chimici ai microclimatului
Concentratia amoniacului nu va sa depasi 0,02%. Hidrogenul sulfurat va fi admis in de
0,01%, iar bioxidul de carbon in concentratie de 0,5-0,6%.
e) Iluminatul
Indicele de lumina pentru halele fara ferestre ce urmeaza a fi construite (iluminarea se
face numai cu ajutorul luminii artificiale), reprezinta intensitatea luminii raportata la
unitatea de suprafata.
Mentinerea luminii aprinse toata noaptea se va evita, nefiind economica si nici urmata
de o sporire a productiei; aceasta pentru ca pasarile au nevoie de odihna, de care nu se
pot bucura atunci cand lumina este aprinsa tot timpul.
Iluminarea brusca consta in expunerea pasarilor la o lumina de mare intensitate, pe
perioade foarte scurte, prin utilizatea unor lampi de 1000-1500W, care se aprind de 3-4
ori pe noapte, timp de 20-30 secunde.
f) Ventilatia
Ventilatia conditioneaza in masura hotaratoare posibilitatea cresterii pasarilor in spatii
inchise. Fiind vorba de adaposturi fara ferestre si cu o latime de peste 10m, ventilatia
fermei va fi realizata prin intermediul electroventilatoarelor.
Vor fi acceptate urmatoarele limite in ceea ce priveste viteza de circulatie a aerului in
interiorul halelor:
-la nivelul pasarilor 0,2-0,3m/sec;
-la nivelul orificiilor de admisie si evacuare, 1m/sec cel mult.
Necesarul de aer al pasarilor este in sransa legatura cu varsta (deci cu greutatea
corporala).
Temperatura, ventilatia si lumina trebuie controlate de termostate si ceasuri
programatoare.
g) Concentatia amoniacului: maxim 0,2 la mie.
9. Plan de producere
Deoarece tipul de crestere in baterii este mai costisitor si mai dificil in exploatare, se va opta pentru
cresterea la sol, pe asternut permanent, caz in care fiecare hala se populeaza cu 8000 puicute de
16 saptamani, care sunt mentinute in productie pana la varsta de 77 – 80 saptamani, dupa care se
sacrifica si se inlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000 puicute.
Ferma realizeaza 4 feluri de productie, din care unul se autoconsuma iar alte trei se livreaza ca
productie marfa. Produse care se autoconsuma: nutreturile combinate: se realizeaza 1.168 tone
nutreturi combinate intr-un micro-FNC, cantitatea medie zilnica produsa in cele 5 zile lucratoare ale
saptamanii fiind de 4,8 tone si maximum 4,16 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore
acest micro-FNC, pentru macinarea, dozarea, malaxarea si depozitarea furajului combinat rezultat.
Lucerna masa verde va fi cumparata (24.000 kg pe timpul verii) si se va administra, sub forma de
manunchiuri, zilnic, mici cantitati de lucerna (5 -10 g pe gaina si zi), atat pentru completarea
necesarului vitaminic si proteic, cat si pentru a da o preocupare pasarilor.Din exploatare rezulta si
30.000 de gaini reforma, din cele 32.000 introduse la crestere (pierderi 2.000 capete – 6 %). La o
greutate medie de 2,2 kg/gaina, rezulta 66.000 kg pasari vii. Cu precizarea ca ciclul de productie
este de 64 saptamani (4 saptamani ca puicuta, 57 saptamani ca ouatoare si 3 saptamani vid sanitar)
si doar la acest interval rezulta o serie de gaini reformate.
In medie, pentru un an se obtin: 52/64 = 81,2 %, 66.000 x 80 % = 52.800 kg pasari vii in medie pe
an. Tot dupa o perioada de 65 saptamani rezulta din exploatare un foarte valoros ingrasamant
natural. Cantitatea de gunoi de pasare, pe ciclu de productie, este de 1,5 ori fata de furajul
consumat, adica cca. 200 kg gunoi de pasare, sau de cca. 1.520 tone pe un ciclu de productie.
Acest gunoi poate fertiliza anual 152 ha teren arabil, administrand cate 10 tone pe ha.
adica:
Stocurile de furaje, precum si productia efectiva a fermei se va controla prin rapoarte zilnice si
evidente in baza de date.