AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

9. CONSTRUCłIA METALICĂ

9.1. Notiuni generale

Agregatele termice a căror spaŃiu de lucru este delimitat în general de materiale ceramice
refractare şi termoizolatoare, sunt incluse într-o construcŃie metalică de o anumită configuraŃie şi
componenŃă, ce poate îndeplini unul sau mai multe din următoarele roluri:
- rol de etanşare – agregatele termice care conŃin un fluid sub presiune (furnale, caupere,
cuptoare de tratament termic cu gaz de protecŃie, conducte de aer cald, preîncălzitoare etc.) sunt
incluse într-o carcasă metalică etanşă pentru a reduce pierderile de fluid. De asemenea, toate
agregatele termice în prezent se realizează etanşe pentru a interzice circulaŃia fazei gazoase din
interior prin zidărie, spre exterior, pentru a reduce temperatura exterioară şi a diminua pierderile
de căldură;
- rol de stabilitate a zidăriei – materiale refractare şi termoizolatoare care compun zidăria, în
procesul încălzirii şi răcirii se dilată, respectiv se contractă. Dacă n-ar exista reacŃiunea
construcŃiei metalice, rosturile dintre cărămizi s-ar deschide şi ar permite fazei gazoase sau
lichide din interior să părăsească spaŃiul de lucru cu efecte defavorabile atât asupra stabilităŃii
zidăriei cât şi asupra randamentului termic;
- rol de reŃinere – pe construcŃia metalică se montează diferite elemente ale agregatului termic
(uşi, rame de uşi, orificii, arzătoare-injectoare, mecanisme etc.) sau ale zidăriei acestuia (ancorele
pereŃilor din fibră ceramică, ale pereŃilor înalŃi din cărămidă sau a celor executaŃi din beton, masă
ştampată, grinzile de susŃinere ale bolŃilor în arc sau plane etc.).

9.2. Elementele componente ale construcŃiei metalice

În funcŃie de configuraŃia, particularităŃile şi soluŃiile constructive adoptate pentru
realizarea zidăriei, construcŃia metalică a agregatelor termice se compun din mai multe acŃiunile
forŃelor şi moleculelor pe care trebuie să le preia.
Astfel, avem următoarele elemente principale: blindaj, stâlpi, grinzi, elemente de legătură
între stâlpi, elemente de vatră, rame, uşi.
Blindaj
Este elementul construcŃiei metalice care vine în contact direct cu zidăria agregatului
termic. După rolul pe care-l îndeplineşte, blindajul poate fi:
- autoprtant – preia toate acŃiunile, fără să existe o structură compusă din stâlpi şi grinzi pentru
consolidare. În general se compune din corpuri de rotaŃie (cilindru, con, trunchi de con, sferă,
calotă sferică etc.) mărginite de suprafeŃe plane, circulare sau inelare. Pentru rigidizare se
folosesc flanşe, nervuri şi brâuri. Acest tip de blindaj se întâlneşte la caupere, conducte, cuptoare
electrice cu arc pentru oŃel sau feroaliaje, cubilouri, convertizoare, cicloane, saci de praf, acrubere
etc. Se realizează din tablă roluită, îmbinată prin sudură, Ńevi sudate pe generatoare sau elicoidal;
- obişnuit – are rolul de a asigura etanşarea spaŃiului de lucru şi stabilitatea dimensională a
zidăriei şi grinzi care preiau toate eforturile. ColŃurile, marginile şi orificiile se rigidizează prin
nervuri din tablă sau cornier, pentru a evita deformarea sub acŃiunea temperaturii.
Blindajele obişnuite se utilizează la cuptoarele tip cameră şi cele cu acŃiune continuă
(propulsie, cu role, cu vatră păşitoare, cu vagonaŃi, cu vatră rotativă etc.).
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

Fixarea blindajului, ca şi a întregii construcŃii metalice se face pe fundaŃie în două feluri:

- rigid – în cazul agregatelor de dimensiuni mici blindajul se spijină pe un pat rigid din profile
fixat prin şuruburi pe fundaŃia de beton;
- mobil – în cazul agregatelor de dimensiuni mari, unde dilatarea termică are valori mari,
suportul este fixat la unul din capete pe axa longitudinală şi se sprijină pe grinzi longitudinale
încadrate în betonul fundaŃiei.

Stâlpi
Se amplasează pe laturile cuptorului şi au rolul de a prelua eforturile transmise de la
zidărie, de la utilaje şi instalaŃii auxiliare care se montează pe agregatul termic. Se realizează fie
din profile I sau U, fie din construcŃii sudate din profile U în general, legate cu plăci din tablă
(anexa 45).
În cazul în care se montează la uşile de descărcare a metalului încălzit la peste 10000C
stâlpii se confecŃionează din şuruburi.
La cuptoarele fixate rigid pe fundaŃie stâlpii se sprijină la partea inferioară pe i tablă fixată
pe şuruburi de fundaŃie, iar la partea superioară sunt legaŃi de stâlpii de pe partea opusă prin
elemente de legătură (tiranŃi sau grinzi). În cazul cuptoarelor cu fixare elastică, stâlpii la partea
inferioară sunt fixaŃi cu şuruburi de partea vetrei şi se deplasează împreună cu acesta.
Numărul de stâlpi la partea frontală a cuptorului este de câte 2 la fiecare extremitate a
acestuia, iar la partea laterală se stabileşte Ńinând seama de poziŃia şi numărul arzătoarelor, uşilor
de încărcare, orificiilor de vizitare. Numărul de stâlpi se stabileşte astfel încât:
- distanŃa dintre doi stâlpi, pasul 1, să fie un multiplu de cărămizi (tabela 5.1) şi să aibă
valoarea l = 700 + 1500 mm;
- stâlpii externi să se găsească plasaŃi în proiecŃia zidurilor transversale şi să aibă valorile din
tabela 5.2.
calculul se face conform schemei din figura 5.1, de unde:
L1 = L + 2(δ + δ ') = 2l1 + (n − 1) * l
în care L – lungimea totală a spaŃiului de lucru
δ – grosimea zidăriei
δ’ – grosimea blindajului conform tab. 5,3
n – numărul de stâlpi
Valoarea produsului L1 la zidărie cu rost de 2mm. valoarea distanŃei L1 în funcŃie de construcŃia
stâlpilor
Mărimea Numărul de cărămizi
cărămizii 3 4 5 6
666 929 1160 1392
Grinzi
Grinzile, în funcŃie de construcŃia bolŃii cuptorului, pot îndeplini următoarele roluri:
- grinzi de sprijin, la bolŃile în arc sau arc multiplu (fig. 5.2);
- grinzi de susŃinere la bolŃile plane, figura 5.3 sau în cazul bolŃilor în arc multiplu
pentru susŃinerea grinzilor intermediare de sprijin (fig. 5.2.g);
- grinzi de legătură, în cazul bolŃilor în arc sau plan pentru legarea stâlpilor în locul
tiranŃilor (fig. 5.2. g sau fig. 5.3).
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

Elemente de legătură între stâlpi

În cazul bolŃilor în arc reglarea tensiunii din boltă se poate realiza prin reglarea stâlpilor
laterali (fig. 5.2.a.), prin intermediul unei bare filetate la capete (tiranŃi); uneori la extremităŃi se
prevăd şi elemente elastice. Cu ajutorul piuliŃelor se poate regla tensiunea din boltă pentru a
menŃine rosturile şi forma zidăriei bolŃii la valorile optice.
În prezent, din cauza greutăŃilor în exploatare şi a slabei eficacităŃi, mai ales la bolŃile realizate
din materiale refractare de calitate superioară cu coeficienŃi de dilatare şi contracŃie foarte scăzuŃi
sau nuli, s-a ajuns la înlocuirea tiranŃilor cu grinzi de legătură sudate sau fixate prin şuruburi de
stâlpi.
TiranŃii se execută din bare de oŃel rotunde la dimensiunea filetelor metrice standardizate
pentru a se utiliza piuliŃe uzuale.

Elemente vatră
La cuptoarele cu propulsie şi cu vatră păşitoare, elementele vetrei fac parte din construcŃia
metalică.
În cazul cuptoarelor cu propulsie în zonele de încălzire bilaterală vatra este realizată din
grinzi răcite cu apă, executate din Ńevi izolate cu materiale refractare. Aceeaşi soluŃie se aplică şi
la cuptoarele cu vatră păşitoare cu încălzire bilaterală.

Rame, uşi
Se realizează în construcŃie sudată la agregatele termice cu temperaturi scăzute sau în
cazul răcirii cu apă. La temperaturi ridicate se folosesc construcŃii turnate din fontă sau oŃel.

9.3. ForŃele care acŃionează asupra construcŃiei metalice

Asupra construcŃiei metalice pot acŃiona următoarele forŃe:
- presiunea interioară datorată fazei gazoase sau lichide din spaŃiul de lucru. Această forŃă
acŃionează asupra blindajului autoportant la preîncălzitoare de aer (caupere) pentru furnale,
conducte, convertizoare etc., fiind uniform distribuită pe toată suprafaŃa;
- forŃa datorată dilatării zidăriei. Această forŃă are valori foarte mari, mai ales la zidării care
lucrează la temperaturi înalte. Pentru a contracara aceste forŃe, construcŃia metalică ar deveni
exagerat de mare şi scumpă, dar forŃele care s-ar transmite zidăriei ar depăşi ar depăşi eforturile
unitare admisibile în materialul refractar. Din această cauză zidăria se proiectează astfel încât
dilatarea să fie preluată de rosturi de dilatare corespunzător dimensionate şi amplasate;
- forŃa datorată greutăŃii bolŃii în arc; dilatarea zidăriei este preluată de rosturile dintre cărămizi
şi de deformarea arcului de boltă.

Armătura metalică a cuptoarelor cu bolta în arc

Cuptoarele cu bolta în arc, cele mai răspândite cuptoare din turnătorie, sunt prevăzute la
exterior cu armătură metalică, al cărui rol principal este de a contracara efectul forŃei de
impingere a boltii.
În funcŃie de modul de realizare a bolŃii există două tipuri de armături metalice.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

Armătura metalică pentru bolŃi longitudinale În funcŃie de intensitatea solicitării termice aceste
armături se construiesc, la rândul lor, după două variante
Armătura metalică extensibilă
Această soluŃie constructivă se adoptă în special la cuptoarele cu regim de temperaturi ridicat, la
care se adoptă de regulă şi măsura răcirii vetrelor. Denumirea se justifică prin faptul că frânarea
dilatării termice este evitată atât prin rosturi de dilatare cât şi prin mărirea deschiderii armăturii pe
măsura încălzirii zidăriei. Elemente componente (fig 3.39)
a) Mantaua metalică are rolul de a preveni interacŃiunea între zidărie şi mediul
înconjurător şi de suport mecanic pentru diverse instalaŃii auxiliare ale agregatului. Se
confecŃionează din tablă şi oŃel, la grosimi recomandate în funcŃie de capacitatea cuptorului. Este
prevăzută cu orificii pentru eliminarea umidităŃii zidăriei la uscarea acesteia.
b) Grinda longitudinală, confecŃionată în majoritatea cazurilor din profil „U” are rolul de
a prelua efortul dat de sarcina uniform distribuită, FOC , [N/m]. Fiind sprijinită în punctele N şi M
(aflate la distanŃa între doi stâlpi, l = 1,1 – 1,4 m), ea este solicitată la încovoiere de un moment
Mî·max·1, pe baza căruia se stabileşte modulul de rezistenŃă Wnec·1 utilizat la alegerea profilului.
î. max .1 Fo.c ⋅ 1
Wnec⋅1 = =
σ a .î 8 ⋅ σ a .î

Fig.3.39 – PărŃile componente ale armăturii metalice extensibile:

1 – mantaua metalică; 2 – grindă longitudinală; 3 – stâlpi; 4 – tiranŃi superiori; 5 – tiranŃi
inferiori; 6 – placă metalică; 7 – profile metalice

c) Stâlpii, dispuşi pe lungimea cuptorului la distanŃe l constituie puncte de reazem pentru

grindina longitudinală. Ei sunt solicitaŃi la încovoiere de un moment Mî.max.2, dat în punctul de
reazem al grinzii de o forŃă concentrată FC = FOC ·1
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

b a
RelaŃiile utilizate sunt: R1 = FC R 2 = FC
a+b a+b
a⋅b M
M î . max .2 = FC Wnec.2 = 0,5 î. max .2
a+b σ a .î
h δ α
a = f + δb + c − d b = h + δv + I + d d = b ⋅ cos
2 2 2
d) TiranŃii au rolul de a consolida stâlpii. Sunt confecŃionaŃi din oŃel rotund. Sunt filetaŃi
la capete şi asamblaŃi cu ajutorul piuliŃelor de strângere. Fiind solicitaŃi la tracŃiune, se
dimensionează pe baza relaŃiilor:
4R 1 4R 2
d t .s = ; d t .i =
π ⋅ σ a .t π ⋅ σ a .t
Armatura metalică rigidă
La partea de sus tirantul superior tirantul superior se confecŃionează di profile „U” sau „I”
şi se asamblează pe stâlpi prin sudare (fig. 3)

La partea de jos, vatra fiind aşezată direct pe fundaŃie lipseşte tirantul inferior;
consolidarea stâlpilor se face prin încastrarea lor în fundaŃie.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

Armătura metalică pentru cuptoare cu bolŃi transversale

În unele situaŃii se apelează la construcŃia de boltiŃe transversale cu deschidere Db = 1,1 ÷

1,4 m. În acest caz armătura metalică suferă unele modificări (Fig. 3.).
Grinda de capăt: rezemată pe stâlpii de capăt este solicitată la încovoiere de forŃa de
desfacere calculată pentru distanŃa dintre stâlpii de capăt.
Grinda intermediară este solicitată la încovoiere în plan vertical de o forŃă egală cu suma
dintre greutatea unei boltiŃe şi greutatea cărămizilor de reazem.
Stâlpul intermediar este suport exterior pentru grinda intermediară
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

10. ELEMENTELE DE CONSTRUCłIE AUXILIARE

Pentru a se asigura funcŃionarea cuptorului este necesar ca în construcŃia sa, să se prevadă

şi unele elemente auxiliare cum sunt :
- Canale de fum
- Orificii de lucru
- Conducte
- Uşi şi registre de fum

10.1. Canale de fum

Canale de fum sunt parte componenta a instalaŃiei de transport al gazelor, dirijează gazele
arse spre exterior. De regulă, ele sunt subterane, în care caz se zidesc cu căptuşeala refractară.
Exista situaŃii când gazele arse se evacuează pe la partea superioara a cuptorului, situaŃie în care
canalele de fum sunt reprezentate de conducte metalice căptuşite la interior cu materiale
ceramice.
Pe lungimea sa, un canal de fum prezintă trei porŃiuni distincte :
PorŃiunea verticala se afla în interiorul conturului cuptorului. Ea se realizează sub forma unui put
de secŃiune dreptunghiulara care străpunge vatra şi fundaŃia.
PorŃiunea orizontala este dispusa în afara conturului cuptorului Pentru realizarea ei, în fundaŃie
se lasă o cavitate (şanŃ) în interiorul căreia se zideşte apoi canalul de fum. Zidăria canalului de
fum se face cu bolŃile în semicerc, la care forŃa de desfacere fiind nulă, nu este necesară armatura
metalica pentru consolidare. Spatiul rămas în cavitate intre boltita şi suprafaŃa solului, se umple
cu material granular de construcŃie (umplutura de construcŃie). în cazul în care, datorita
temperaturilor ridicate, în fundaŃie apar dilatări mari, se recomanda ca pereŃii cavităŃii să fie
consolidaŃi cu grinzi metalice transversale montate în fundaŃie cu bolŃuri. Pe porŃiunea orizontala
este necesar a se practica puŃuri de vizitare.
PorŃiunea de subtraversare a peretelui cuptorului, prezintă particularitatea ca bolta canalului este
suprasolicitata termic, deoarece este încălzita din doua direcŃii:
- flux termic transmis de la gazele arse câtre suprafaŃa interioara;
- flux termic transmis prin perete la suprafaŃa exterioară.
Preluând greutatea peretelui de deasupra, apare şi o solicitare mecanica apreciabila.
Pentru a face fata acestei situaŃii se recomanda ca pe aceasta porŃiune sa se folosească soluŃia
cunoscuta sub numele de “bolŃile duble” .

Dimensionarea canalului de fum consta în calcularea dimensiunii lor , după care sa se

realizeze secŃiunea transversală. Aria acesteia, Ac·f este egala cu:

σ ⋅ B ⋅ v ga
A cf = D ga = , [m2]
w ga
unde:
- D g·a este debitul de gaze, [m³/s] transportat de instalaŃia de tiraj,
- wga - viteza în canal (recomandata la 4-6 m/s)
- B - debitul de combustibil ars [m³N; Kg/s]
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

- Vga - debitul specific de gaze arse; [m³N·g·a / m³N; kg·comb]

- σ - ponderea din gaze ce părăsesc cuptorul prin canal.

Pentru determinarea dimensiunilor se folosesc sistemele:

- pentru porŃiunea verticala:

a·b = Acf
b = 1.5 a
- pentru porŃiunea orizontala:

a1b1 + 0.5·π·r² = Ac·f

r = 0.5·a1
b1 = 1.5·a1

10.2. Orificiile de lucru

Orificiile de lucru sunt orificii practicate în pereŃii cuptorului cu scopul înfăptuirii unor
diverse operaŃii: încărcare, descărcare, introducere de adaosuri, intervenŃii cu caracter tehnologic,.
La construcŃia orificiilor de lucru trebuie sa se acorde o atenŃie deosebita realizării boltitei
şi pereŃilor despărŃitori (când cuptorul are mai multe uşi). Pe langa suprasolicitările asemănătoare
celor ce apar la canalul de fum care subtraversează peretele, boltita orificiilor de lucru este
solicitata şi de şocuri mecanice care apar la încărcare sau descărcare. De aceea în situaŃiile
dificile se poate apela şi aici la construcŃia cu doua boltite. Când cuptorul are mai multe uşi,
peretele despărŃitor este suprasolicitat termic, deoarece gazele arse spală trei din cele patru
suprafeŃe (fig.3.). Pentru a se preveni deformarea, se recomanda construcŃie cu îngroşare la baza.
în acest fel, zona “a” preia suprasolicitarea termica , urmând ca zona “b” sa facă fata solicitărilor
mecano-termice normale. De asemenea este bine ca lăŃimea pereŃilor despărŃitori sa nu fie mai
mică de 650 mm.

10.3. Conductele

Conductele sunt folosite mai ales la transportul gazelor. Daca acestea sunt reci, nu exista
deosebiri fata de conductele metalice întâlnite în alte ramuri. Daca este necesar transportul
gazelor calde (gaze arse la instalaŃiile de tiraj, aer cald) se iau masuri de amenajare, adică se
zidesc la interior cărămizi radiale, cu combinaŃii cărămizi pana plus cărămizi rectangulare sau cu
mase granulare.
Conductele mari, la care se poate lucra înăuntru , se zidesc în poziŃie culcata. Partea
superioara se zideşte folosind cintre sau cofraje.
Conductele cu diametrul mic la care nu se poate lucra în conducta culcată, zidirea se face
pe segmente demontate aşezate în poziŃie verticală.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 8

10.4. Uşile

Uşile servesc la deschiderea orificiilor de lucru după terminarea operaŃiilor de intervenŃie

la cuptor în vederea reducerii radiaŃiei către mediul înconjurător.
Uşa este solicitata la înmuiere, datorita încălzirii la contactul direct cu atmosfera
cuptorului, la soc termic (in timpul poziŃiei “ridicat” uşa se răceşte) şi la şocuri mecanice.
O uşa de cuptor se compune din rama metalica, masa refractara şi elemente metalice de
armare (fig.3..).
La agregatele foarte solicitate termic, uşa glisează pe o rama răcita, independenta de uşa
propriu-zisa care de la caz la caz, poate sa nu fie răcita cu apă.
In marea majoritate a cazurilor rama metalică este obŃinută din fonta prin turnare. Numai
la temperaturi ridicate şi la uşi cu suprafeŃe mari (peste 3.5m²) rama se executa prin sudare din
elemente de otel (tabla şi profile). Uneori rama este confecŃionata din pereŃi dubli pentru a
permite răcirea cu apa. Trebuie menŃionat ca răcirea cu apa este impusa de necesitatea protecŃiei
muncitorilor şi mai puŃin de motive legate de durabilitatea construcŃiei. Daca lăŃimea orificiului
de lucru este mai mare de 0.7m, ramele se executa decupat pentru a se micşora greutatea.
Materialul refractar care se zideşte în interiorul ramei, poate fi sub forma de cărămizi sau de mase
plastice refractare, ultimele fiind tot mai mult folosite.
Se recomanda utilizarea produselor termoizolatoare, caz în care, deşi se îngroaşă zidăria
pentru a face fata solicitărilor mecanice, în final rezulta totuşi o greutate mai mica a uşii. Pentru a
diminua atacul chimic şi termic, suprafaŃa interioara se poate tencui cu tencuieli refractare.
Elementele metalice de armare sunt sub forma de bare subŃiri sau plase de sârma.
Uşile sunt manipulate cu ajutorul unor mecanisme de ridicare –coborâre prevăzute cu
contragreutăŃi. Pentru a interveni în cazuri de avarie, contragreutăŃile sunt menŃinute şi în
situaŃiile când uşile sunt acŃionate mecanizat (micşorează consumul de putere).

10.5. Registrele de fum

Registrele de fum (şubere) sunt organe cu ajutorul cărora se obturează (total sau parŃial)
secŃiunea de curgere a gazelor prin conducte şi canale. După cum se va vedea ulterior ele au un
rol important în reglarea regimului gazodinamic al agregatului. El reprezintă o placa cu
posibilităŃi de translaŃie datorate unui mecanism de acŃionare (fig.3..).
Pana la temperaturi de 600°C, registrul se confecŃionează sub forma unei placi turnate din
fontă sau din oŃel.
La temperaturi ale gazelor arse de peste 600°C, el se realizează dintr-o rama metalică
răcita cu apa în interiorul căreia se zideşte material refractar.